Post on 14-Feb-2021
Cuprins
CAPITOLUL I – ANALIZA DIAGNOSTIC .................................................................................. 7
1.1. CONTEXT .........................................................................................................8
1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE................................................................................9
1.2.1. Cadrul general ...............................................................................................9
1.2.2. Demografie ................................................................................................. 11
1.2.3. Terenuri şi locuinţe ...................................................................................... 15
1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului ............................................................... 18
1.2.5. Servicii publice ............................................................................................ 21
1.2.6. Dezvoltare economică ................................................................................... 28
1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi surse de poluare .................................................. 38
1.3. ANALIZA PEST ................................................................................................. 40
CAPITOLUL I CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
8 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
1.1. CONTEXT
Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea
municipiului Oradea cu unităţile teritorial-
administrative localizate în aria de proximitate,
respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid,
Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei. Astfel, cele 9
localităţi fondatoare care se situează la graniţa de vest
a României au înfiinţat, prin hotărârea adunării
generale a asociaţilor din data de 9 mai 2005, prima
asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu
personalitate juridică din România, în format de arie
metropolitană.
La data de 31 iulie 2007, comuna Girişu de Criş a
aderat la asociaţie, determinând creşterea numărului
de asociaţi la 10 (zece) unităţi administrativ-
teritoriale. Ulterior, comuna Toboliu s-a desprins de
Girișu de Criș, devenind o unitate administrativ
teritorială separată, fiind și ea parte a asociației.
Începând din 2 iunie 2010, Zona Metropolitană Oradea
(ZMO) numără 12 membri, Adunarea Generală a
Asociaţiilor (AGA) aprobând cu unanimitate de voturi
lărgirea asociaţiei prin includerea comunei Ineu ca
membru cu drepturi depline.
Scopul asocierii, aşa cum a fost stabilit acesta în
documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini
creşterea prosperităţii teritoriului zonei, respectiv
ridicarea bunăstării cetăţenilor acesteia, direcţia de
orientare fiind creşterea continuă a calităţii vieţii.
Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare
durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul
formării în perspectivă a unui spaţiu urbanistic comun
celor 9 localităţi fondatoare, urmărind implementarea
tuturor principiilor necesare asigurării unei bine
închegate coeziuni teritoriale. Obiectivele specifice
stabilite ţin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la
standardele economice şi sociale euro-atlantice, în
consens cu cele naţionale, de instaurare în teritoriul
metropolitan a unui climat de piaţă aliniat procedurilor
competiţionale internaţionale şi, nu în ultimul rând, de
creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul
zonei. Între principalele direcţii de activitate a
asociaţiei regăsim elemente legate de promovarea unei
strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicarea
unor politici publice care să permită o creştere
continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare şi
sprijinire a investiţiilor directe, de elaborare a unor
proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea
zonei, la care se adaugă o serie de considerente care
fac trimitere către viabilizarea unei poziţii de
policentru transfrontalier major.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sântandrei
este realizată în cadrul proiectului ”Strategii de
dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea”
implementat de către Asociaţia Zona Metropolitană
Oradea, proiect cofinantat din Fondul Social European
prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii
Administrative, cod SMIS 13072. Obiectivul general al
acestui proiect este îmbunătăţirea durabilă a
capacităţii administraţiilor publice din Zona
Metropolitană Oradea. Prin implementarea proiectului
se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de formulare a
politicilor publice şi actualizarea strategiilor de
dezvoltare locale.
Bugetul proiectului este de 653.100 lei, iar perioada de
implementare este 15 luni. Grupul ţintă direct este
format din angajaţii primăriilor componente ale Zonei
Metropolitane Oradea. Rezultatele proiectului vizează
(1) instruirea în domeniul managemenzlui proiectului a
40 de funcţionari publici din cadrul administraţiilor
publice locale membre ale A.D.I. Zona Metropolitană
Oradea şi (2) realizarea a 11 strategii de dezvoltare
locală actualizate şi a unui document rezultat din
corelarea acestora (strategia Zonei Metropolitane
Oradea), realizarea unei Carte a Bunei Guvernări
Locale inclusă în acest document, traduse în limba
engleză şi tipărite.
Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare durabilă
îl reprezintă creşterea standardului de viaţă prin
valorificarea resurselor existente şi promovarea
potenţialului unității teritorial-administrative. Pentru a
duce la îndeplinirea acestui obiectiv trebuie realizată o
analiză completă şi realistă a situaţiei existente în
cadrul localităților componente ale Zonei Metropolitane
Oradea precum şi a Zonei Metropolitane unitar,
corelată cu situaţia din judeţul Bihor şi din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest, identificând problemele
existente şi măsurile care trebuie adoptate şi
conturarea profilului strategic.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 9
1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
1.2.1. Cadrul general
Scurt istoric. Cele mai vechi documente care
pomenesc de Sântandrei datează din secolele al XIII-lea
şi al XIV-lea, într-un document din 1291 localitatea
fiind numită „Santus Andrea”. Mai multe dovezi
arheologice demonstrează că teritoriul comunei
Sântandrei a fost locuit din cele mai vechi timpuri.
Între urmele aşezărilor omeneşti găsite se numără
fragmente de ceramică pictate din epoca neolitică,
urmele unei aşezări din epoca bronzului, resturile unui
cimitir, uneltele şi armele, cele mai vechi datând din
neolitic şi epoca bronzului. Alături de epoca bronzului,
bogat reprezentată, ca dovadă a locuirii intense a
acestui teritoriu, epoca fierului este şi mai bogat
reprezentată.
În anul 1311 comuna Sântandrei – denumită atunci
"Villa Sant Andreae" – apare ca proprietate a contelui
Andrei de Borş. Din 1332 localitatea este menţionată în
registrul dijmelor papale sub denumirea de "Sancto
Andreas", iar apoi "Zenthandres". După doi ani
localitatea se separă în două părţi, una intrând în
posesia episcopului Oradiei. În 1907 denumirea se
schimbă din "Szentandres" în "Bihar", iar din 1913 apare
ca "Sîntandrei Bihor".
Aşezare geografică. Comuna Sântandrei este situată
în partea de vest a ţării (Regiunea de Dezvoltare Nord –
Vest), în zona vestică a judeţului Bihor. În cadrul Zonei
Metropolitane Oradea, comuna Sântandrei are o
poziţionarea relativ centrală, învecinându-se la est cu
municipiul Oradea, la sud cu comuna Nojorid, la vest cu
comuna Girişu de Criş şi la nord cu comuna Borş.
Organizare administrativă. Comuna Sântandrei are
în componenţa administrativă două sate: Palota şi
Sântandrei. Acesta din urmă este şi reşedinţa de
comună.
Accesibilitate. În comuna Sântandrei accesul se poate
realiza atât prin intermediul căilor rutiere, cât şi prin
intermediul căilor feroviare. Principalul traseu rutier
pe care se poate ajunge în Sântandrei este DJ797 care
facilitează comunicarea cu localităţi precum: Tărian,
Girişu de Criş, Toboliu, Sânnicolau Român, Inand.
În comuna Sântandrei există o staţie CFR (haltă de
călători), localitatea fiind traversată de Magistrala
Feroviară 300 care trece prim următoarele locaţii:
Bucureşti - Braşov - Sighişoara - Teiuş - Războieni - Cluj
Napoca – Oradea.
Accesul aerian poate fi realizat prin intermediul
Aeroportului Internaţional Oradea, situat la o distanţă
de circa 7 km de comuna Sântandrei.
Suprafaţă. Comuna Sântandrei se întinde pe o
suprafaţă de 28,01 km2, ocupând o pondere de 3,7% din
suprafaţa totală a Zonei Metropolitane Oradea.
Sântandrei este localitatea componentă a Zonei
Metropolitane Oradea cu cea mai mică suprafaţă.
Comuna Sântandrei este una dintre cele mai mici
localităţi rurale din cadrul judeţului Bihor, deţinând
doar 0,4% din fondul funciar existent la nivel judeţean.
Doar comuna Pocola are o suprafaţă mai redusă decât
comuna Sântandrei (24,35 km2).
Relief. Comuna Sântandrei este situată în Câmpia
Miersigului, câmpie piemontană la contac cu Dealurile
şi Depresiunile Crişului Negru. Astfel, Câmpia Miersig
face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de
Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei,
Aradului, Vingăi şi Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în
urma unui proces de acumulare şi de eroziune, la
nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de
subsidenţă a Crişurilor. Deşi dispusă în trepte,
suprafaţa reliefului constituie, în ansamblu, un plan
uşor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea
dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.
Climă. Clima comunei se află sub influenţa circulaţiei
vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede.
Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse
între 10°-11°C, valori specifice zonei de câmpie.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează
valori de 600 - 700 mm/an. Vânturile cele mai
frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice şi
cele din sector nordic.
Resurse naturale. Circa 75% din suprafaţa comunei
Sântandrei este destinată utilizării agricole, fie pentru
cultivarea terenului fie pentru păşuni. Suprafaţa
10 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
fondului forestier de la nivel local este destul de
redusă, comuna fiind situată într-o zonă de şes.
Comuna Sântandrei este traversată de râul Crişul
Repede, pe teritoriul localităţii existând zone adesea
frecventate de pescari.
În ceea ce priveşte rezervaţiile naturale, în Sântandrei
există un sit comunitar Natura 2000 ROSCI0104 Lunca
Inferioară a Crişului Repede. Acesta se întinde şi pe
alte localităţi din vecinătate: comuna Borş, comuna
Girişu de Criş şi municipiul Oradea. Situl este
recunoscut pentru habitatul de Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba, fiind format în proporţie de 36% din râuri
şi lacuri, 26% culturi (teren arabil), 21% păşuni, 15%
mlaştini şi turbării şi 2% alte terenuri arabile. Între cele
mai importante specii din cadrul Luncii Inferioare a
Crişului Repede amintim: Buhaiul de baltă, Porcuşorul
de şes, Boarcă, Dunariţă, Zvârlugă, Răspăr, Pietrar,
Fusar mic, Petroc, etc.
Resurse antropice. La nivelul comunei Sântandrei
există mai multe monumente istorice recunoscute de
Ministerul Culturii şi Cultelor şi Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice: Situl arheologic de la
Sântandrei "Grădina de legume”, Biserica romano -
catolică "Sf. Anton din Padova (1825), Biserica greco-
catolică "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (construită în
1782, renovată în 1906 şi 1952) şi mai multe aşezări
care datează din perioada de tranziţie la epoca
bronzului, epoca bronzului şi Hallstatt.
Economia locală este orientată preponderent spre
agricultură şi industria alimentară, aproximativ 55% din
cifra de afaceri înregistrată în anul 2010 în comuna
Sântandrei datorându-se întreprinderilor care
desfăşoară activităţi în Agricultură, silvicultură şi
pescuit (în speţă creşterea porcinelor şi creşterea
păsărilor) şi în Industria alimentară (în special,
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de
fermă).
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 11
3923
37823682
3767
3929
3682
37944051
4327
3200
3400
3600
3800
4000
4200
4400
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia populaţiei stabile din comuna Sântandrei, în perioada 1990 - 2010
1.2.2. Demografie
Evoluţia populaţiei stabile
Conform Institutului Naţional de Statistică, la 1 iulie
2010 populaţia din comuna Sântandrei totaliza 4.327
persoane, cu 3,6% mai mult decât în anul anterior.
Populaţia stabilă din Sântandrei reprezintă 9,2
procente din populaţia existentă în mediul rural al
Zonei Metropolitane Oradea şi 1,7 procente din
întreagă zonă (urban şi rural).
Rata medie anuală de creştere a populaţiei stabile în
perioada 2000-2010 a fost de 1,21%, ritm de creştere
superior celui Zona Metropolitană Oradea (-0,41%).
Comuna Sântandrei este una din localităţile cu o
populaţie preponderent de sex feminin: 51% persoane
de sex feminin şi 49% persoane de sex masculin.
Raportul de masculinitate în anul 2010 este de 96,1%,
ceea ce înseamnă că la 100 persoane de sex feminin
revin 96,1 persoane de sex masculin. Predominanţa
populaţiei de sex feminin este caracteristică şi Zonei
Metropolitane Oradea unde populaţia de sex feminin
reprezintă 52,5%, iar cea de sex masculin 47,5%.
Comuna Sântandrei este cea mai aglomerată localitate
rurală din Zona Metropolitană Oradea, la 1 km2
revenind 154,5 locuitori (+110% faţă de densitatea
populaţiei din mediul rural al ZMO). Densitatea mare a
populaţiei este cauzată de suprafaţa mică a comunei,
aceasta deţinând cea mai redusă suprafaţă din Zona
Metropolitană Oradea şi fiind una dintre cele mai mici
comune din judeţul Bihor. În comparaţie cu densitatea
populaţiei din întreaga Zonă Metropolitană Oradea,
valoarea înregistrată în Sântandrei este de peste 2 ori
mai mică.
Conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din
anul 2002, un procent de 80,7% din locuitorii comunei
Sântandrei sunt de etnie română, 8,8% de etnie
maghiară, 2,4% de etnie rromă, 7,4% de etnie germană,
0,5% de etnie slovacă şi 0,3% alte etnii (italieni,
bulgari, etc.). Particularitatea comunei în Zona
Metropolitană Oradea este dată şi de numărul ridicat
de etnici germani (33,2% din etnicii germani din ZMO
locuiesc în Sântandrei). Aceştia reprezintă un sfert din
persoanele de etnie germană din judeţul Bihor şi 63,9%
din populaţia de etnie germană din mediul rural al
judeţului.
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei din comuna
Sântandrei pe confesiuni religioase, conform
Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002,
61% din locuitori erau de religie ortodoxă, 14,9%
romano-catolici, 10% greco-catolici, 7,4% penticostali,
3,4% baptişti, 2,7% reformaţi şi 0,5% alte religii.
Conform datelor din anul 2010, 652 persoane din
Sântandrei au vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani (15,1%),
3.205 persoane au vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani
(74,1%) şi 470 au vârsta peste 65 ani (10,9%). Astfel,
ponderea tinerilor este mai ridicată decât în Zona
Metropolitană Oradea unde 13,9% din populaţie avea
vârsta de maxim 14 ani.
Durata medie a vieţii în 2010, în judeţul Bihor, este de
peste 72,3 ani cu diferenţe mai mari de 7 ani între
femei (75,9 ani) şi bărbaţi (68,7 ani). Durata medie a
vieţii la nivel judeţean este în continuă creştere, de la
12 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
112
111
127
127
185
189
181
184
171
122
153
153
96
89
78
62
44
23
109
84
109
164
205
213
192
195
174
123
161
131
86
59
55
32
24
4
300 200 100 0 100 200 300
0- 4 ani
5- 9 ani
10-14 ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
85 ani şi peste
Piramida vârstelor în comuna Sântandrei, la 1 iulie 2010
Masculin Feminin
69,5 ani în anul 2004, ridicându-se până la 71,3 ani în
anul 2007 şi 72,3 ani în 2010.
La nivelul județului nu se semnalează diferenţe majore
între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 73,3
ani în mediul urban şi 71,3 ani în mediul rural.
Durata medie a vieţii înregistrată în anul 2010 la nivel
naţional (73,5 ani) a fost peste pragul regional (73,0
ani) şi judeţean analizat (72,3 ani).
Indicatori statistici demografici
Gradul de îmbătrânire a populaţiei din comuna
Sântandrei este ceva mai redus decât cel din Zona
Metropolitană Oradea. La 1 iulie 2010, gradul de
îmbătrânire demografică în Sântandrei era de 720,9‰ şi
de 849,8‰ în ZMO (+17,9% faţă de nivelul local). Astfel,
în Sântandrei la 1000 de tineri (0-14 ani) revin 720,9
persoane vârstnice (65 ani şi peste).
În ceea ce priveşte gradul de dependenţă demografică
(raportul dintre numărul populaţiei de 0-14 ani şi peste
65 ani, pe de o parte, şi numărul populaţiei cu vârsta
cuprinsă între 15-64 ani), valoarea înregistrată în
comuna Sântandrei este foarte apropiată de cea din
Zona Metropolitană Oradea. Astfel, la 1 iulie 2010 rata
de dependenţă demografică din Sântandrei era de
350,1‰ (la 1000 de persoane adulte revin 350,1 tineri
şi vârstnici), în timp ce în ZMO rata de dependenţă
demografică era de 347,7‰ (la 1000 de persoane adulte
revin 347,7 tineri şi vârstnici).
Raportul de dependenţă a tinerilor este superior celui
de dependenţă a vârstnicilor (203,4‰, faţă de
146,7‰), situaţie specifică localităţilor în cadrul cărora
tinerii au o pondere mai ridicată.
La 1 iulie 2010 rata de înlocuire a forţei de muncă era
de 610,3‰, valoare foarte apropiată de cea a Zonei
Metropolitane Oradea (605,2‰). Astfel, peste 10-15 ani
este aşteptat un deficit destul de semnificativ de forţă
de muncă, 1000 de persoane care vor ieşi din câmpul
muncii urmând a fi înlocuite de doar 610,3 persoane.
Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei
În anul 2010 în comuna Sântandrei au fost înregistrate
57 persoane născute vii, cu 7,5 procente mai mult
decât în anul anterior. De altfel, valoarea înregistrată
Indicatori statistico-demografici, 1 iulie 2010
Gradul de îmbătrânire demografică
Rata de dependenţă demografică
Raportul de dependenţă a tinerilor
Rata de înlocuire a forţei de muncă
România 985,7 429,2 216,2 702,7
Regiunea Nord Vest 910,1 419,8 219,8 713,6
Judeţul Bihor 901,2 434,8 228,7 743,8
ZMO 849,8 347,7 188,0 605,2
Sântandrei 720,9 350,1 203,4 610,3
Sursa: INS
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 13
9,6 9,7
8,19,5
11,312,0
9,0 8,5
10,6
12,713,2
14,5
13,012,2
11,9
15,3
12,7
10,5 11,1
10,1
11,7
8,1
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sporul natural din comuna Sântandrei, din perioada 2000-2010
Spor natural pozitiv Spor natural negativ
Rata de natalitate Rata de mortalitate
în 2010 este maxima ultimilor ani. Rata de natalitate
(numărul născuţilor vii la 1000 de locuitori) este de
13,2‰, peste rata existentă în Zona Metropolitană
Oradea (11‰).
Rata de mortalitate din Sântandrei a fost de 8,1‰ în
anul 2010, fiind înregistrate 35 persoane decedate. În
comparaţie cu anul precedent, numărul deceselor a
scăzut cu 28,6 procente.
Rata sporului natural este de 5,1‰, valoarea maximă
din intervalul 2005-2010. În această perioadă au fost
ani în care rata sporului natural a fost negativă,
numărul persoanelor decedate depăşind numărul
născuţilor vii. Rata sporului natural din comuna
Sântandrei în anul 2010 este superioară celei de la
nivelul Zonei Metropolitane Oradea, unde la 1000 de
locuitori sporul natural este de 1,1 persoane.
În comuna Sântandrei, atât soldul schimbărilor de
domiciliu (inclusiv migraţia externă), cât şi soldul
schimbărilor de reşedinţă este pozitiv. În anul 2009,
numărul stabilirilor cu domiciliul a fost de 160
persoane, în timp ce doar 40 persoane cu plecat cu
domiciliul în alte localităţi (sold de 120 persoane).
În anul 2011, soldul schimbărilor de reşedinţă a fost de
10 persoane, fiind înregistrate 31 stabiliri de reşedinţă
şi 21 plecări cu reşedinţa.
14 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Evoluţia pozitivă a populaţiei stabile din comună în perioada 2002-2010;
- Distribuţia destul de echilibrată a populaţiei pe sexe: 51% de sex feminin şi 49% de sex masculin;
- Înregistrarea unui grad de îmbătrânire a populaţiei inferior celui de la nivel judeţean, regional şi naţional;
- Rata de dependenţă demografică se situează sub nivelul înregistrat la nivel judeţean, regional şi naţional;
- Rata pozitivă a sporului natural înregistrată în perioada 2008-2010;
- Soldul pozitiv al schimbărilor de domiciliu (inclusiv migraţia externă) şi al schimbărilor de reşedinţă;
- Înregistrarea unei rate a nupţialităţii uşor superioară celor din ZMO, judeţ sau regiune.
- Crearea unui deficit de forţă de muncă de aproape 40% în următorii 10-15 ani (rata de înlocuire a forţei de muncă este de 610,3‰);
- Creşterea ratei divorţialităţii în perioada 2008-2010.
Oportunităţi Ameninţări
- Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin stimulente guvernamentale (ajutoare pentru copii, alocaţii, etc.);
- Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate determina reîntoarcerea populaţiei plecată la muncă în străinătate.
- Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei economice mondiale;
- Reducerea cuantumului indemnizaţiei de maternitate poate determina reducerea ratei natalităţii;
- Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii numărului de nou născuţi;
- Creşterea ratei divorţialităţii ca urmare a plecării unuia din parteneri la muncă în străinătate.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 15
19,5
16,2
15,9
15,9
15,4
Sântandrei
Zona Metropolitană Oradea
Judeţul Bihor
Regiunea Nord-Vest
România
Suprafaţa medie locuibilă pe cap de locuitor, în anul 2010
1.042
1.295
1.301
1.305
1.319
1.320
1.329
1.3591.473
1.5381.654
0
200
400
600
800
1.000
1.200
1.400
1.600
1.800
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia fondului de locuinţe din comuna Sântandrei, în perioada 2000-2010
1.2.3. Terenuri şi locuinţe
Terenuri
Comuna Sântandrei se întinde pe o suprafaţă de 2.801
ha, reprezentând 3,7% din suprafaţa totală a Zonei
Metropolitane şi 0,4% din suprafaţa judeţului Bihor.
Cea mai mare parte a suprafeţei comunei este ocupată
de terenurile agricole, 2.100 ha (75,0% din suprafaţa
totală)
Suprafaţa terenurilor neagricole este de 701 ha, din
care pe 453 ha (64,6% din suprafaţa neagricolă) sunt
construite imobile şi curţi, 53 ha (7,6%) sunt ocupate
de căile de comunicaţii şi căile ferate şi 73 ha (10,4%)
reprezintă terenuri cu ape şi ape cu stuf.
Locuinţe
Fondul de locuinţe din comuna Sântandrei cuprinde
1.654 locuinţe în anul 2010. Comparativ cu anul 2005,
fondul de locuinţe s-a majorat cu 334 unităţi, ceea ce
semnifică o creştere de 25,3%. În perioada analizată,
fondul de locuinţe din mediul rural al Zonei
Metropolitane a crescut cu 10,2% (1.673 locuinţe), iar
în mediul urban cu 4,3% (3.539 locuinţe).
Ritmul mediu anual de creştere a fondului de locuinţe a
fost de 3,9% în perioada 2005-2010, cel mai ridicat
procent fiind înregistrat în anul 2008 (8,4%), când
fondul de locuinţe s-a majorat cu 114 unităţi.
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului 2010 în
Zona Metropolitană Oradea a fost de 84.507 mp arie
desfăşurată, reprezentând 2,1% din suprafaţa locuibilă
existentă la nivelul Zonei Metropolitane. Faţă de anul
2005, suprafaţa locuibilă a crescut cu 47,5%,
reprezentând în cifre absolute 27.205 mp.
Aşadar, la nivelul comunei Sântandrei suprafaţa medie
locuibilă per locuinţă a ajuns la 51,1 mp în anul 2010,
de la 43,4 mp în anul 2005 (+7,7 mp). În mediul rural al
Zonei Metropolitane suprafaţa medie locuibilă per
locuinţă este de 44,8 mp, depăşind pragul de la nivel
judeţean (40 mp/locuinţă), regional (40,3 mp/locuinţă)
şi naţional (39,3 mp/locuinţă). În comuna Sântandrei se
observă una din cele mai ridicate suprafețe medii
locuibile per locuinţă, după comuna Sânmartin (52,1
mp/locuinţă).
La nivelul comunei Sântandrei, suprafaţa medie
locuibilă per persoană a ajuns la 19,5 mp în anul 2010,
de la 14,9 în anul 2005 (+4,6 mp). Suprafaţa medie
locuibilă per persoană, în locuinţele din Zona
Metropolitană Oradea, este cu 1,4 mp mai ridicată în
mediul rural (17,3 mp/persoană) faţă de cel urban
(15,9 mp/persoană).
Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe, în
anul 2010, în comuna Sântandrei, este de 2,6
persoane/locuinţă, valoare apropiată de nivelul Zonei
Metropolitane Oradea (2,4 persoane/locuinţă), dar şi
de nivelul judeţean, regional şi naţional (2,5
persoane/locuinţă).
16 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
În perioada 2005-2010, în comună s-au finalizat 351
locuinţe noi, reprezentând 17,7% din locuinţele
finalizate în mediul rural din Zona Metropolitană
Oradea şi 5,9% din totalitatea locuinţelor finalizate în
întreaga zonă. În anul 2008 s-au livrat cele mai multe
locuinţe (124 unităţi locative), reprezentând 35,3% din
locuinţele terminate în perioada 2005-2010.
Condiţii de locuire
Reţea comercială. Locuitorii comunei pot cumpăra din
magazinele comunei atât produse alimentare cât şi
nealimentare, dar îşi pot face cumpărăturile şi din
pieţe, galerii comerciale şi supermarketuri din
municipiul Oradea - Real, Practiker, Mobexpert, Obi,
Era, Shopping Park, Carrefour, Jysk, Bricostore.
Reţea bancară. Pentru servicii bancare locuitorii
comunei apelează la sucursalele şi agenţiile
principalelor bănci de pe piaţa naţională din municipiul
Oradea: Volksbank, UniCredit – Ţiriac România, Libra
Bank, OTP Bank, Reiffeisen Bank, ING Bank , HVB Bank
Romania, CEC, Banca Comerciala Carpatica, BCR,
Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca
Transilvania, BRD, RBS.
Telecomunicaţii. Companii private asigură accesul
populaţiei din comuna Ineu la servicii de telefonie fixă
şi mobilă, internet şi cablu TV. De asemenea, Poşta
Română oferă servicii de corespondenţă şi coletărie
prin intermediul oficiului poștal din comună.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 17
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Creşterea fondului de locuinţe de la nivel local în perioada 2000-2010 cu 58,7 procente;
- Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe cap de locuitor faţă de situaţia de la nivel zonal, regional şi naţional;
- Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe locuinţă, faţă de situaţia de la nivel zonal şi naţional.
- Scăderea uşoară a numărului de locuinţe terminate în anul 2010, faţă de anul 2008.
Oportunităţi Ameninţări
- Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al comunei, pe lângă considerentele de mediu care impun astfel de acţiuni;
- Programele guvernamentale de îmbunătăţire a fondului locativ, precum Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală;
- Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă;
- Dezvoltarea de locuinţe sociale; - Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar
care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor investiţii.
- Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta potenţialul natural al comunei;
- Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii, alunecări de teren) poate duce la afectarea fondului locativ.
18 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
22,7%
Ponderea gospodăriilor din comuna Sântandrei racordate la reţeaua de
apă potabilă
1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului
Alimentarea cu apă potabilă
Comuna Sântandrei dispune de o reţea publică de
alimentare cu apă potabilă, aceasta având o lungime 19
km. Anterior anului 2008, comuna Sântandrei nu
dispunea de reţea de alimentare cu apă potabilă. Atât
în satul Sântandrei, cât şi în Palota alimentarea cu apă
a populaţiei se realiza din fântâni, calitatea apei fiind
sub standardul de calitate acceptabil.
Capacitatea instalaţiilor de producţie a apei potabile se
ridica, în 2010, la 480 metri cubi per zi.
Cantitatea de apă potabilă distribuită pe parcursul
anului 2010 a fost de 54 mii metri cubi, din care
cantitatea distribuită consumatorilor casnici a
reprezentat 90,7%, respectiv 49 mii metri cubi.
Consumul mediu anual de apă per locuitor a fost de
doar 11,3 mc (ZMO – 36,6 mc/locuitor).
Conform Primăriei Comunei Sântandrei, la reţeaua de
furnizare a apei potabile sunt racordate 340 gospodării,
reprezentând 22,7% din numărul total de gospodării de
la nivel local.
Canalizare şi epurare ape uzate
La nivelul comunei Sântandrei nu există reţea de
canalizare, şi nici staţie de epurare a apelor uzate. În
această situaţie se află şi alte localităţi ale Zonei
Metropolitane Oradea, precum: comuna Cetariu,
comuna Girişu de Criş, comuna Paleu, comuna Oşorhei,
comuna Toboliu, comuna Ineu sau comuna Nojorid.
Conform raportului de activitate pe anul 2010 al S.C.
Compania de Apă Oradea SA, în 23.12.2010 Autoritatea
de Management pentru Programul Operaţional Sectorial
de Mediu a transmis oficial Comisiei Europene
proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă
şi apă uzată în jud. Bihor”. Lucrările preconizate a se
realiza în Faza I a proiectului (2011 – 2014) includ şi o
serie de lucrări ce vor fi realizate în mai multe sate
componente ale comunei Sântandrei:
Satul Sântandrei:
- înlocuire reţele apă : 0,24 km;
- extindere reţele apă : 6,3 km;
- extindere reţele de canalizare: 19,2 km.
Satul Palotă:
- extindere reţele apă : 2,7 km;
- extindere reţele de canalizare: 2,7 km.
Alimentarea cu gaze naturale
La nivelul comunei Sântandrei există reţea de
alimentare cu gaze naturale, aceasta având, în anul
2010, o lungime totală de 31,6 km.
Cantitatea de gaze naturale distribuite pe parcursul
anului 2010 consumatorilor din comuna Sântandrei a
fost de 3.586 mii metri cubi, din care aproximativ o
treime pentru consumatorii casnici (1.198 mii metri
cubi) şi două treimi pentru consumatorii industriali şi
instituţionali.
Cantitatea medie de gaze naturale per locuitor a fost
de 276,9 metri cubi, de peste 8 ori mai ridicată decât
media înregistrată în Zona Metropolitană Oradea (31,4
metri cubi).
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 19
Drumuri asfaltate
41,7%
Drumuri de piatră
58,3%
Situaţia drumurilor comunale din Sântandrei
Infrastructura rutieră
Comuna Sântandrei este situată la o distanţă de
aproximativ 5 km de municipiul Oradea, pe DJ 797.
La nivelul comunei, există o reţea de drumuri comunale
cu o lungime de 24 km, din care 10 km asfaltaţi (41,7%)
şi 14 km drum de piatră (58,3%).
În prezent, lungimea drumurilor comunale din comuna
Sântandrei reprezintă circa 5,9% din lungimea totală a
drumurilor comunale din Zona Metropolitană Oradea.
20 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Darea în folosinţă în anul 2010 a 19 km de reţea de alimentare cu apă potabilă;
- Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale; - Starea tehnică a infrastructurii rutiere este bună,
asigurând accesibilitatea comunei; - Semnarea contractului privind Extinderea si
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare menajera in localitatea Sântandrei, Palota, Girişul de Criş şi Tărian (Compania de Apă Oradea – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor).
- Lipsa reţelei de canalizare menajeră şi a unei staţii de epurare a apelor uzate;
- Gradul scăzut de racordare a gospodăriilor la reţeaua de apă potabilă (22,7).
Oportunităţi Ameninţări
- Finalizarea Autostrăzii Transilvania, care are traseul prin nordul comunei Biharia (la circa 18 km de comuna Sântandrei);
- Construirea drumului expres Arad Oradea, care va trece prin Sântandrei şi va realiza conexiunea cu magistrala de transport Coridorul IV Transeuropean;
- Construirea drumului expres Oradea – Valea lui Mihai – Carei – Satu Mare;
- Apartenenţa la Zona Metropolitană Oradea; - Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Aparegio; - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a
unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;
- Existenţa finanţărilor europene de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;
- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile;
- Posibilitatea conectării reţelelor de apă şi de canalizare la cele ale municipiului Oradea (Nojorid, Apateu şi Chişirid).
- Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu; - Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca
urmare a crizei economico-financiare; - Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale în
implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii;
- Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea plăţii serviciilor de utilităţi publice;
- Depopularea spaţiului rural în lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce priveste echiparea cu instalaţii centralizate de apă si canalizare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 21
3032
2932
3033
38
32
455442
417 417 407 411 401387
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia populaţiei şcolare şi a personalului didactic din Sântandrei, în perioada 2003-2010
Personalul didactic Populaţia şcolară
1.2.5. Servicii publice
Educaţie
Unităţi de învăţământ
Reţeaua şcolară din comuna Sântandrei este formată
din o unitate de învăţământ preuniversitar (Şcoala cu
clasele I-VIII Sântandrei) şi 4 structuri de învăţământ
fără personalitate juridică (2 grădiniţe cu program
normal, o grădiniţă cu program prelungit şi o şcoală cu
clasele I-IV în satul Palotă). Astfel, există acces la
învăţământul preşcolar şi primar în ambele sate
componente ale comunei Sântandrei, continuarea
studiilor cu nivelul liceal şi superior necesitând
deplasarea elevilor în alte localităţi din vecinătate (în
special în municipiul Oradea).
Populaţia şcolară
În anul 2010, populaţia şcolară din comuna Sântandrei
este formată din 387 elevi, din care 133 sunt înscrişi în
învăţământul preşcolar (34,4%) şi 254 în învăţământul
preuniversitar (65,6%). Populaţia şcolară din Sântandrei
reprezintă 7,9% din populaţia şcolară din mediu rural al
Zonei Metropolitane Oradea.
În perioada 2000-2010, ritmul mediu anual de creştere
a populaţiei şcolare din Sântandrei a fost de -2%, dublu
faţă de ritmul mediu de la nivel zonal (-1,06%).
Numărul de elevi înregistrat în anul 2010 reprezintă
valoarea minimă din intervalul anterior menţionat, în
timp ce numărul maxim de elevi a fost de 475 elevi
(anul 2000).
Cadrele didactice
Serviciile educaţionale sunt furnizate de 32 cadre
didactice, reprezentând 8,8% din personalul didactic
din localităţile rurale ale Zonei Metropolitane Oradea.
Din acestea, 9 persoane predau în învăţământul
preşcolar (28,1%) şi 23 în învăţământul preuniversitar
(71,9%).
Rata medie anuală de creştere a numărului de cadre
didactice din comuna Sântandrei în perioada 2000-2010
a fost de -0,11%, valoare uşor superioară scăderii medii
anuale din ZMO (-0,21%). O scădere a cadrelor
didactice a fost înregistrată în nivelul primar şi
gimnazial (de la 26 cadre didactice în anul 2000, la 23
cadre didactice în anul 2010), în învăţământul preşcolar
numărul personalului didactic crescând cu o persoană
(8 cadre didactice în anul 2000, 9 cadre didactice în
anul 2010).
În anul 2010, la un cadru didactic din comuna
Sântandrei revin 12,1 elevi, cu 12,9% mai puţini decât
în Zona Metropolitană Oradea. Un număr uşor mai
ridicat de elevi la un cadru didactic este întâlnit în
învăţământul preşcolar – 14,8 elevi/cadru didactic (cu
11,3% mai mulţi decât în ZMO). Pe de altă parte, la un
cadru didactic din învăţământul preuniversitar revin 11
elevi, valoare cu aproape 25 procente mai mică decât
media din ZMO.
Infrastructură şi dotări educaţionale
Unităţile şi structurile de învăţământ din comuna
Sântandrei dispun de 16 săli de clasă (7,6% din sălile de
clasă din mediul rural al Zonei Metropolitane Oradea),
un laborator şcolar, 2 terenuri de sport şi 20 PC-uri (7%
din PC-urile din mediul rural al ZMO).
În comuna Sântandrei, principalele probleme întâlnite
în ceea ce priveşte infrastructura şcolară este
supraîncărcarea laboratoarelor şcolare şi a PC-urilor. La
un laborator şcolar revin 387 elevi, de aproape patru
ori mai mulţi decât media înregistrată în ZMO (108,1
elevi/cadru didactic). Totodată, un PC este utilizat, în
22 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
medie, de 19,4 elevi (+84,8% faţă de media din ZMO).
Suprasolicitarea infrastructurii şi dotărilor şcolare
reprezintă o problemă generală la nivelul localităţilor
rurale din Zona Metropolitană Oradea.
La o sală de clasă în Sântandrei revin, în medie, 24,2
elevi (-31,1% faţă de media di ZMO), iar la un teren de
sport 193,5 elevi (-80,1% faţă de media din ZMO).
Cultură
Infrastructura culturală din comuna Sântandrei este
formată din Biblioteca Comunală Sântandrei şi din două
cămine culturale. Biblioteca Comunală datează din anul
1966, pe parcursul timpului funcţionând în mai multe
clădiri (vechiul sediu al CAP-ului, spaţiul arhivei din
incinta Primăriei Sântandrei, fostă sală de clasă). În
cadrul Bibliotecii se desfăşoară periodic mai multe
activităţi care implică copii din localitate: expoziţie de
icoane pe sticlă făcute de copiii din Sântandrei,
vizionare de filme, activităţi extra-şcolare cu elevii de
etnie rromă, etc.
În Sântandrei există două case de cultură amplasate în
satul Palotă şi în satul Sântandrei, în cadrul acestora
desfăşurându-se variate activităţi culturale. De
asemenea, începând cu anul 2008 funcţionează o sală
de sport cu o capacitate de 150 locuri, aceasta
deservind atât activităţile sportive şcolare, cât şi
diferite competiţii sportive.
Evenimentele cultural-artistice din localitate sunt
organizate şi în Parcul Mare din Sântandrei (1 Mai – Ziua
Muncii, 2 Mai – Ziua Tineretului, 1 Iunie – Ziua Copilului)
sau în satul Palotă (13 iunie - Ziua Sfântului Anton –
Kirwai).
În comuna Sântandrei se remarcă mai multe
monumente istorice recunoscute de Ministerul Culturii
şi Cultelor şi Institutul Naţional al Monumentelor
Istorice: Situl arheologic de la Sântandrei "Grădina de
legume”, Biserica romano - catolică "Sf. Anton din
Padova” (1825), Biserica greco-catolică "Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavril” (construită în 1782, renovată în 1906 şi
1952) şi mai multe aşezări care datează din perioada de
tranziţie la epoca bronzului, epoca bronzului şi
Hallstatt.
Biserica romano - catolică "Sf. Anton din Padova”
prezintă un interes special la nivelul Zonei
Metropolitane Oradea, şi nu numai, datorită
planimetriei neobişnuite şi a dimensiunilor rar întâlnite
în cazul bisericilor săteşti. Construită la comanda
prinţului Johann Frimont, prin dotaţie din partea
împăratului Francisc I, ca răsplată pentru faptele de
vitejie de care a dat dovadă în timpul războaielor
napoleoniene. Planul bisericii din interior are forma
unei cruci simple cu braţele egale, iar dinspre exterior
braţele crucii se lăţesc spre capete. Conform tradiţiei
planimetria bisericii construită după planurile unor
arhitecţi italieni a avut ca sursă de inspiraţie una dintre
decoraţiile militare ale prinţului Frimont.
Sănătate
Unităţi sanitare
În comuna Sântandrei funcţionează 2 cabinete medicale
de familie, 4 cabinete stomatologice şi o farmacie sau
punct farmaceutic. Nu există, însă, niciun cabinet
medical de specialitate şi nicio policlinică sau laborator
medical, motiv pentru care serviciile medicale de la
nivel local sunt suplinite de serviciile furnizate de
unităţile sanitare din alte localităţi învecinate.
Raportat la 10.000 de locuitori în comuna Sântandrei
există 4,8 cabinete medicale de familie (-18,6% faţă de
media din ZMO), 9,6 cabinete stomatologice (-34,7%
faţă de media din ZMO) şi 2,4 farmacii sau puncte
farmaceutice (-63% faţă de media din ZMO).
Indicatori privind personalul medical ce revine la 10.000 locuitori, în anul 2009
Indicator Sântandrei ZMO Bihor Nord-Vest România
Număr medici/10.000 locuitori 4,8 45,8 27,4 26,2 23,5
Număr medici de familie/10.000 locuitori 4,8 10,5 7,6 6,2 5,6
Număr stomatologi/10.000 locuitori 9,6 15,1 8,7 7,0 5,8
Număr farmacişti/10.000 locuitori 2,4 13,6 8,3 5,9 5,6
Număr personal mediu sanitar/10.000 9,6 99,0 66,5 61,8 60,4
Sursa: INS
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 23
23,8%
Ponderea pensionarilor din totalul populaţiei stabile din comuna
Sântandrei, în anul 2010
Personal medical
În ceea ce priveşte personalul medical din comuna
Sântandrei, acesta este format din 2 medici de familie,
4 stomatologi, 1 farmacist şi 4 persoane angajate ca
personal mediu sanitar. Personalul medical de la nivel
local este, însă, insuficient în raport cu volumul
demografic. La 10.000 de locuitori revin 4,8 medici de
familie (cu 54,3% mai puţini decât media din ZMO), 9,6
stomatologi (cu 36,4% mai puţin decât media din ZMO),
2,4 farmacişti (cu 82,4% mai puţini decât media din
ZMO) şi 9,6 persoane angajate ca personal mediu
sanitar (cu 90,3% mai puţine decât media din ZMO).
Asistenţă socială
În comuna Sântandrei sunt înregistraţi 1.006 pensionari,
reprezentând 13,4% din numărul total de pensionari din
localităţile rurale ale Zonei Metropolitane Oradea. în
ultimii ani, numărul pensionarilor a scăzut uşor, în
august 2011 înregistrându-se cu 6,9 procente mai puţini
pensionari decât în anul 2004.
Conform Primăriei Comunei Sântandrei, în prezent
există 18 beneficiari de ajutor social. Structura
organizatorică a Primăriei Sântandrei include şi
Compartimentul Stare Civilă, Evidenţa Persoanelor şi
Asistenţă Socială.
Una dintre principalele organizaţii non-guvernamentale
din comuna Sântandrei este Asociaţia Acţiunea Felix.
Aceasta este membră a Coaliţiei pentru Consolidarea
Sectorului ONG din judeţul Bihor – STRONG, care
reuneşte un număr de 45 organizaţii neguvernamentale
membre şi susţinătoare. Scopul pentru care a luat fiinţă
această coaliţie este de a furniza expertiză în
domeniile sectorului social pentru consultare în
elaborarea, adoptarea şi implementarea politicilor
sociale la nivel local, judeţean, regional şi naţional.
Categoriile de beneficiari ai programelor desfăşurate
de Asociaţia Acţiunea Felix sunt copiii peste 2 ani,
copiii orfani şi/sau abandonaţi aflaţi în dificultate.
Intervenţiile în cadrul serviciului sunt următoarele:
- asistenţă medicală;
- menţinerea legăturii cu familia naturală;
- cazare, hrană, îmbrăcăminte;
- consiliere;
- orientare şcolară;
- sprijin şi suport financiar pentru alte tipuri de
servicii furnizate în afara instituţiei (fizioterapie);
- tabere, excursii.
La nivel local îşi desfăşoară activitatea 10 centre de tip
familial aflate în subordinea Asociaţiei Acţiunea Felix:
- Casa de Tip Familial „Casa Ohio”;
- Casa de Tip Familial „Casa Celebration;
- Casa de Tip Familial „Casa Trinity”;
- Casa de Tip Familial „Casa Cypres;
- Casa de Tip Familial „casa Lisa Potts;
- Casa de Tip Familial „Casa Calvary;
- Casa de Tip Familial „Casa Santa Cruz;
- Casa de Tip familial „Casa Hancock”;
- Casa de Tip Familial „Casa Falkoping;
- Casa de tip Familial „Casa Oregon.
Potrivit raportului de activitate a Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, în anul
2008 DGASPC Bihor a primit 2 sesizări privind situaţii de
neglijenţă şi abuz asupra copilului din comuna
Sântandrei (2,3% din sesizările primite din localităţile
componente ale ZMO).
Salubritate
Operatorul de salubritate care se ocupă de
precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor
24 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
municipale din comuna Sântandrei este S.C. Compania
Reosal S.A. (în baza Contractului de delegare a
gestiunii serviciului de a comunelor Biharia, Borş,
Cetariu, Osorhei, Paleu, Sânmartin, Sălard, Toboliu).
Acesta este principalul operator de salubritate din Zona
Metropolitană Oradea.
Gradul de acoperire a populaţiei cu serviciile de
salubritate este de peste 95%.
La nivel local există 1.256 pubele cu o capacitate de
120 l şi 15 containere cu o capacitate de 1.100 l, care
asigură infrastructura necesară pentru colectarea
selectivă a deşeurilor (potrivit planului „Sistem de
Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bihor”).
Cantitatea totală de deşeuri colectată pe parcursul
unui an din comuna Sântandrei este de 1.175,52 tone,
reprezentând 1,5% din deşeurile colectate de la nivelul
Zonei Metropolitane Oradea şi 12,3% din deşeurile
colectate din mediul rural al zonei. Cantitatea medie
de deşeuri colectată pe cap de locuitor în Sântandrei
este de 271,7 kg, cu aproape 13 procente mai puţin
decât media din ZMO. Cu toate acestea, valoarea
înregistrată în Sântandrei este superioară mediei din
localităţile rurale ale zonei (203,3 kg/cap de locuitor).
Operatorul de salubritate transportă deşeurile în
centrul ecologic de deşeuri din municipiul Oradea,
primul depozit de acest gen din regiune. La această
soluţie de eliminare a deşeurilor apelează toate
localităţile componente ale Zonei Metropolitane
Oradea. Depozitul ecologic de deşeuri are o capacitate
proiectată estimată de 3.800.000 m3, centrul urmând a
asigura depozitarea deşeurilor din judeţul Bihor până în
anul 2025.
Tariful practicat de operatorul de salubritate pentru
colectarea deşeurilor menajere este de 7
lei/gospodărie/ lună/pubela de 120 l (4 ridicări/ luna),
58,33 lei/mc/lună (4 ridicări/luna - 15 puncte de
colectare selectivă). Agenţii ecologici au un tarif de
45,45 lei/mc pentru deşeurile asimilabile.
Situaţii de urgenţă
În comuna Sântandrei nu funcţionează nicio subunitate
a ISU „Crişana”, serviciile de urgenţă fiind asigurate de
alte subunităţi din ZMO: Detaşamentul 1 Pompieri
Oradea, Detaşamentul 2 Pompieri Oradea şi Garda de
Intervenţie 1 Mai.
În cadrul Detaşamentului 1 Pompieri Oradea
funcţionează, începând cu anul 1993, Serviciul Mobil de
Urgentă Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Totodată,
începând cu anul 2005 a fost înfiinţată şi o grupă de
salvatori de la înec.
Siguranţă şi ordine publică
La nivelul judeţului Bihor, rata infracţionalităţii a fost
în creştere în ultimii ani, de la 736 infracţiuni/100.000
locuitori înregistrate în anul 2004, ajungându-se la
1.284 infracţiuni la 100.000 locuitori în anul 2009. Pe
de altă parte, în acest interval, rata criminalităţii a
urmat un trend descendent, ajungând de la 743
persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în
anul 2004 la doar 129 persoane condamnate definitiv în
anul 2009.
Serviciile de siguranţă şi ordine publică din comuna
Sântandrei sunt asigurate de Poliţia Rurală Sântandrei,
post aflat în circumscripţia judiciară a Poliţiei
Municipiului Oradea. În această circumscripţie judiciară
se află şi alte posturi de poliţie din ZMO: Biharia, Borş,
Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Oşorhei, Nojorid, Paleu.
Transport public
Populaţia din comuna Sântandrei nu beneficiază de
servicii de transport public. Există, însă, mai multe
companii private care furnizează servicii de transport
al călătorilor între Sântandrei şi Oradea în fiecare zi
lucrătoare a săptămânii.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 25
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Educaţie - Existenţa unităţilor şi structurilor de învăţământ în
ambele sate componente ale comunei; - Numărul suficient de cadre didactice, în raportul cu
populaţia şcolară din localitate; - Media redusă de elevi ce revin la o sală de clasă, în
comparaţie cu situaţia din ZMO; - Existenţa unui cabinet de documentare şi informare în
cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Sântandrei;
- Implicarea elevilor din comună în variate activităţi extraşcolare: concepere de storigami, participare la târg de carte şi jucării pentru copii, serbare Ziua Copilului, etc.;
Cultură - Comuna Sântandrei este, conform PATN, una dintre
unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional;
- Existenţa Bibliotecii Comunale Sântandrei care desfăşoară diverse activităţi cultural-artistice cu copiii din localitate;
- Funcţionarea a două cămine culturale, câte o instituție în fiecare sat component;
- Existenţa unor obiective culturale de importanţă deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente istorice etc.);
- Organizarea unor evenimente cultural-artistice periodice;
- Eterogenitatea etnică a populaţiei din comună, care a menţinut o cultură locală cu tradiţii remarcate la nivel transfrontalier;
Sănătate - Numărul ridicat de cabinete stomatologice, conform
Institutului Naţional de Statistică; Asistenţă socială - Reducerea uşoară a numărului de pensionari din
comună; - Existenţa unui număr de 10 centre de tip familial
aflate în subordinea Asociaţiei Acţiunea Felix; Salubritate - Furnizarea serviciului de salubrizare în baza delegării
către S.C. Compania Reosal S.A; - Deţinerea de către operatorul de salubritate de
echipamente relativ noi şi moderne;
- Organizarea de către S.C. Compania Reosal S.A. şi Bene Internaţional a unor acţiuni de colectare a DEEE, inclusiv în comuna Sântandrei;
Educaţie - Scăderea populaţiei şcolare din comună în intervalul
2000-2010 (ritm mediu anual de creştere de -2%); - Reducerea numărului de cadre didactice în anul
2010, faţă de anul precedent, cu aproape 16 procente;
- Suprasolicitarea laboratoarelor şcolare din unităţile educaţionale;
- Numărul insuficient de PC-uri (medie de 19,4 elevi la un PC);
Cultură - Lipsa bibliotecilor şcolare în unităţile sau structurile
de învăţământ din comună; - Slaba promovare a patrimoniului cultural local; Sănătate - Insuficienţa unităţilor sanitare din comună, în raport
cu numărul de locuitori (cabinete medicale de familie şi farmacii);
- Lipsa infrastructurii necesare pentru efectuarea unor investigaţii medicale de specialitate;
- Trendul descendent al personalului medical din comună (farmacişti şi personal sanitar mediu);
- Numărul redus de cadre medicale; Asistenţă socială - Sesizarea DGASPC Bihor în anul 2008 cu privire la 2
cazuri de neglijenţă şi abuz asupra copilului din comună;
- Numărul scăzut de ONG-uri cu profil social; Salubritate
- Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de colectarea selectivă a deşeurilor;
- Recuperarea materială şi energetică redusă a deşeurilor, principala modalitate de eliminare a acestora fiind depozitarea;
Alte servicii publice - Lipsa unei subunităţi a Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor;
26 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
- Existenţa infrastructurii necesare în vederea colectării selective a deşeurilor;
- Cantitatea de deşeuri colectată pe cap de locuitor la nivel local se află sub media de deşeuri colectate per locuitor în ZMO.
Oportunităţi Ameninţări
Educaţie - Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau
fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării unităţilor de învăţământ;
- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi din ţară şi străinătate;
- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;
- Înfiinţarea unui program de tip „After school”; - Existenţa politicilor de stimulare a cadrelor didactice
de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;
Cultură - Înfiinţarea unor biblioteci şcolare în unităţile
educaţionale existente; - Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de
muzee, cămine culturale, etc.); - Îmbunătăţirea promovării evenimentelor şi
patrimoniului cultural din comună;
- Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale;
- Adaptarea fondului de carte din biblioteci la noua tehnologie (achiziţionarea de documente pe suport electronic);
Sănătate - Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a
practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;
- Existenţa fondurilor europene pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a structurilor sanitare;
- Implementarea unor campaniile de educare a populaţiei cu privire la domeniul sănătăţii;
Asistenţă socială - Posibilitatea accesării fondurilor structurale
europene; - Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din
ţările Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a problematicii specifice;
- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic; - Existenţa structurilor consultative în care
reprezentanţii principalilor instituţii (medic, preot, poliţist, etc.) de la nivel local pot dezvolta
Educaţie - Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la
plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem; - Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul
insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de criza economică;
- Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot duce la scăderea performanţelor şcolare;
- Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii educaţionale.
Cultură - Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe
fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în ultimii ani;
- Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor din comună;
- Practicarea turismului nedurabil, aspect ce poate duce la degradarea patrimoniului cultural;
- Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la nivelul necesităţilor);
Sănătate - Migrarea cadrelor medicale în străinătate ca urmare
a nivelului salarial scăzut; - Efectele negative ale accentuării fenomenului de
îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei; - Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice locale
de susţinere financiară a investiţiilor; Asistenţă socială - Creşterea numărului de persoane asistate social ca
urmare a crizei economice mondiale; - Plecarea personalului specializat din sistem ca
urmare a salarizării nemotivante;
- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;
- Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a cofinanţa proiecte sociale;
Salubritate - Incapacitatea financiară a agenţilor economici de a
implementa reţele proprii de valorificare energetică şi materială a deşeurilor (co-procesare, reciclare, reutilizare);
Alte servicii publice
- Creşterea ratei infracţionalităţii în comună pe fondul
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 27
componenta voluntară; - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi
pentru mediul economic ce angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;
Salubritate - Implementarea de campanii de conştientizare a
populaţiei privind beneficiile colectării selective a deşeurilor;
- Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii;
- Dezvoltarea de unităţi de valorificare energetică şi materială a deşeurilor;
Alte servicii publice - Existenţa politicilor de stimulare a poliţiştilor de a
practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;
- Implementarea de sisteme de supraveghere video în spaţiile publice care înregistrează rate ale infracţionalităţii ridicate;
- Crearea unui serviciu de transport public la nivelul întregii Zone Metropolitane Oradea, care să deservească şi populaţia din comuna Sântandrei.
dificultăţilor financiare întâmpinate de populaţie.
28 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul
32,4%
Industria
prelucrătoare15,5%
Construcţii
8,8%
Transport şi
depozitare 8,1%
Agricultură,
silvicultură şi pescuit
7,4%
Activităţi
profesionale, ştiinţifice şi
tehnice
6,8%
Tranzacţii
imobiliare 6,1%
Hoteluri şi
restaurante4,7%
Informaţii şi
comunicaţii 3,4%
Alte sectoare
economice6,8%
Distribuţia unităţilor locale active din comuna Sântandrei, pe sectoare economice, în anul
2009
Industria
prelucrătoare70,6%
Agricultură,
silvicultură şi pescuit
11,4%
Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul
11,3%
Transport şi
depozitare 2,6%
Construcţii
1,8%
Informaţii şi
comunicaţii 0,8%
Alte sectoare
economice1,5%
Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din comuna Sântandrei, pe sectoare
economice, în anul 2009
1.2.6. Dezvoltare economică
Demografia unităţilor locale active
Numărul unităţilor locale active
În judeţul Bihor, în anul 2009, figurau 18.620 unităţi
locale active, reprezentând 24,0% din unităţile locale
active de la nivelul Regiunii Nord Vest, fiind al doilea
judeţ din regiune, după judeţul Cluj (27.530 u.l.a.;
35,4%). Din totalitatea unităţilor locale active din
judeţul Bihor, 89,3% sunt microîntreprinderi (0-9
salariaţi), 8,8% întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 1,6%
întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) şi 0,3%
întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste).
În comuna Sântandrei au fost active 148 de unităţi
locale, în anul 2009, reprezentând 1,2% din unităţile
locale active din Zona Metropolitană şi 10,6% din
unităţile locale active din mediul rural al acesteia.
Raportat la populaţia de la 1 iulie 2009, densitatea
întreprinderilor este de 35,4‰ la nivelul comunei
Sântandrei, sub pragul de 51,2 întreprinderi/1.000
locuitori de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, dar
peste valorile de la nivel judeţean (31,4‰), regional
(28,6‰) şi naţional (25,9 întreprinderi la 1.000
locuitori).
În anul 2009, sectorul serviciilor cuprinde 38,8% din
totalul unităţilor locale active la nivel judeţean, fiind
urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează
în cadrul respectivului sector, de: comerţ (36,4%),
industrie (11,2%), construcţii (10,6%) şi agricultură
(3,0% din totalul unităţilor locale active la sfârşitul
anului 2009).
Cele mai multe unităţi locale active din comuna
Sântandrei sunt concentrate în sectorul serviciilor
(35,8%) şi cel al comerţului (32,4%). Unităţile locale
active din industrie reprezintă 15,5%, cele din
construcţii 8,8% şi cele din agricultură 7,4%.
Cifra de afaceri a unităţilor locale active
Cifra de afaceri realizată în 2009 de către unităţile
locale active din judeţul Bihor a totalizat 20.418,9
milioane RON, reprezentând 23,4% din totalul regional.
Pe clase de mărime, la nivelul anului 2009,
întreprinderile mici contribuiau cu 28,1% la formarea
cifrei de afaceri judeţene, urmate îndeaproape de
microîntreprinderi cu 27,2%, întreprinderile mijlocii cu
23,1% şi întreprinderile mari cu 21,6%.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 29
35,4
51,2
31,4
28,6
25,9
Sântandrei
Zona Metropolitană
Oradea
Judeţul Bihor
Regiunea Nord-Vest
România
Densitatea unităţilor locale active la 1.000 de locuitori, în anul 2009
În anul 2009, din cifra de afaceri realizată la nivel
judeţean, 76,2% se datorează unităţilor locale active
din Zona Metropolitană Oradea.
În acelaşi an, unităţile locale active din comuna
Sântandrei au realizat 293,9 milioane RON, adică 1,9%
din cifra de afaceri realizată la nivelul Zonei
Metropolitane Oradea şi 14,2% din cifra de afaceri
realizată de unităţile locale active din mediul rural din
arealul zonei metropolitane.
Atât la nivelul Zonei Metropolitane Oradea cât şi la
nivel judeţean, regional şi naţional, unităţile locale
active din comerţ realizează cea mai ridicată cifră de
afaceri, acestea fiind urmate de unităţile locale active
din industrie. În comuna Sântandrei unităţile locale
active din sectorul industrial au realizat 70,6% din cifra
de afaceri locală. În sectorul agriculturii s-a obţinut
11,4%, în comerţ 11,3%, în servicii 5,0% iar în
construcţii 1,8%.
Activităţile economice care au realizat cea mai
însemnată cifră de afaceri la nivelul unităţilor locale
active din comuna Sântandrei sunt Industria
prelucrătoare (207,4 mil. lei RON), Agricultura,
silvicultura şi pescuitul (33,5 mil. lei RON), Comerţul
(33,1 mil. lei RON), Transport şi depozitare (7,7 mil. lei
RON) şi Construcțiile (5,2 mil. lei RON).
Forţa de muncă
Resursele de muncă
Resursele de muncă din judeţul Bihor, în 2009, erau de
364,5 mii persoane, înregistrând o creştere continuă în
ultimii ani. Astfel, faţă de anul anterior resursele de
muncă de la nivelul judeţului au crescut cu 1,5% (+5,3
mi persoane), iar faţă de anul 2005 s-a înregistrat o
creştere cu 2,7% (+9,5 mii persoane).
Populaţia ocupată civilă, la nivelul anului 2009, era de
269,1 mii persoane. Populaţia ocupată civilă la nivelul
judeţului Bihor a cunoscut o creştere în perioada 2005-
2007, după care, începând cu 2008 înregistrează
reduceri. Astfel, populaţia ocupată civilă din anul 2009
înregistra o reducere cu 2,4% faţă de anul 2008 şi cu
3,2% faţă de anul 2007, evoluţii similare cu cele de la
nivel regional şi naţional.
Rata de ocupare a resurselor de muncă pentru judeţul
Bihor este de 73,8%, semnificativ mai ridicată faţă de
cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest (66,1%) şi
faţă de nivelul naţional (60,6%). Totuşi, în comparaţie
cu anul 2008, se înregistrează o reducere a ratei de
ocupare, involuţie similară cu cele de la nivel regional
şi naţional.
De altfel, pe întreaga perioadă analizată rata de
ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bihor se
menţine superioară celei de la nivel regional şi
naţional.
Din totalul populaţiei ocupate civile de la nivel
judeţean, 31,8% era ocupată în agricultură, 25,3% în
servicii şi 24,7% în industrie. Comerţul şi construcţiile
contribuiau cu 12,9%, respectiv cu 5,2% din totalul
populaţiei ocupate civile.
Faţă de situaţia de la nivel naţional, în judeţul Bihor se
înregistra o concentrare mai ridicată în sectorul
industriei şi agriculturii (+3,6 şi 3,2 puncte
procentuale) şi mai redusă în ceea ce priveşte serviciile
şi construcţii (-4,0 şi -2,2 puncte procentuale).
30 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
9497
96102
98 94
8784
96
70
7168
54 5647
38
3127
0
20
40
60
80
100
120
ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai. iun.
2010 2011
Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi din comuna Sântandrei, în perioada ianuarie 2010 -iunie 2011
Salariaţi
Numărul mediu al salariaţilor din comuna Sântandrei a
fost de 1.402 persoane în anul 2009, cu 0,4% mai puţin
decât în anul anterior. Faţă de situaţia existentă în
anul 2005, numărul mediu al salariaţilor a crescut cu
536 persoane (+61,9%). Această creştere procentuală
este superioară evoluţiei numărului mediu al
salariaţilor de la nivel judeţean (5,8%), dar şi de la
nivel regional (6%) şi naţional (4,7%).
Numărul mediu al salariaţilor din comuna Sântandrei
reprezintă 1,34% din totalul salariaţilor din Zona
Metropolitană Oradea.
Câştigul salarial mediu net lunar
În anul 2009, câştigul salarial mediu net lunar în
judeţul Bihor a fost de 1.025,0 lei, uşor mai scăzut
decât cel înregistrat la nivelul Regiunii Nord Vest
(88,3% din valoarea acestuia). Raportat la salariul
mediu net de la nivel naţional, cel înregistrat la nivelul
judeţului Bihor reprezenta aproximativ 75,3%.
Ca evoluţie, se înregistrează o tendinţă de accentuare
a decalajelor dintre salariul mediu net lunar la nivelul
judeţului Bihor şi cel de la nivel regional şi, mai ales,
naţional.
Numărul şomerilor
La nivelul anului 2010, rata şomajului în judeţul Bihor a
fost de 5,8%, inferioară celei de la nivel regional (5,9%)
şi naţional (6,9%). De altfel, rata şomajului la nivelul
judeţului Bihor înregistrează, în ultimii ani, valori
semnificativ mai reduse decât cele de la nivel regional
şi, în special, naţional.
La sfârşitul anului 2010, în comuna Sântandrei erau
înregistraţi 68 şomeri, reprezentând 1,56% din şomerii
înregistraţi în Zona Metropolitană Oradea. Conform
ultimelor date statistice, în luna iunie 2011 în bazele
de date ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Bihor erau înregistraţi 27 şomeri, cu 60,3%
mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului
precedent.
Din totalul şomerilor din comuna Sântandrei, 47,2%
sunt de sex masculin şi 52,8% sunt de sex feminin. În
ultimul an, scăderea numărului de şomeri de sex
masculin (-72,9% în iunie 2011, faţă de iunie 2010) a
fost asemănătoare scăderii înregistrate în rândul
şomerilor de sex feminin (-69,6% în iunie 2011, faţă de
iunie 2010).
Agricultură
Calitatea solurilor
Solul este o materie complexă din punct de vedere al
compoziţiei minerale, organice şi organo-minerale,
reprezintă sursa principală de aprovizionare a plantelor
cu elemente nutritive, asigurând perpetuarea florei şi
faunei în numeroase lanţuri trofice. Este constituit din
punct de vedere fizic, din particule solide, apă şi aer.
Acestea împreună cu depunerile de natură organică şi
anorganică pe sol conduc la accelerarea proceselor
fizico-chimice care au loc la nivelul solului în mod
continuu.
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 31
Teren arabil62,4%
Păşuni15,3%
Teren neagricol
22,3%
Distribuţia fondului funciar din comuna Sântandrei, pe categorii de folosinţă, în anul
2009
Terenurile agricole ale judeţului Bihor sunt acoperite
cu o varietate mare de tipuri de sol. Predomină solurile
luvice şi luvisolurile, reprezentând 105.602 Ha, adică o
suprafaţă de 29,07%, urmând în ordine descrescândă de
brune eumezobazice, soluri aluviale, brune
argiloiluviale, cernoziomuri , etc. Cele mai mici
suprafeţe sunt reprezentate de planosoluri,
reprezentând 390 Ha, solurile brun roşcate 320 Ha şi
brun roşcate luvice 279 Ha.
Solurile din zona Metropolitană Oradea se înscriu în
categoria solurilor cu clase de bonitate ridicate, fiind
favorabile agriculturii.
Repartiția terenurilor agricole
Cea mai mare parte a suprafeţei comunei Sântandrei
este ocupată de terenurile agricole (75% din suprafaţa
totală), utilizate în principal pentru cultivarea
porumbului, grâului, leguminoaselor de câmp, plantelor
de nutreţ şi cartofilor.
Conform Direcției pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală Bihor, 36,2% din suprafaţa cultivată din comuna
Sântandrei din anul 2010 a fost destinată plantelor de
nutreţ, 29% porumbului, 14,5% grâului, 7,3% florii
soarelui şi 13% altor tipuri de culturi.
Terenurile neagricole ocupă o suprafaţă de 701 ha,
reprezentând 25% din totalul fondului funciar.
Judeţul Bihor se remarcă prin potenţialul agricol, având
o productivitate medie la hectar a principalelor culturi
ridicată comparativ cu nivelul regional şi naţional. De
asemenea, Zona Metropolitană Oradea poate fi
caracterizată de acelaşi potenţial agricol.
În luna iunie 2011 erau înscrise 9 grupuri de producători
de produse agricole vegetale şi animale la nivelul
judeţului Bihor, din care 8 în Zona Metropolitană
Oradea. La nivelul comunei Sântandrei funcţionează
două grupuri de producători, unul axat pe carnea de
pasăre şi ouă, unul axat pe carnea de porcine.
Zootehnie
Păşunile şi fâneţele din comuna Sântandrei reprezintă
5% din suprafaţa totală a comunei şi 6,7% din suprafaţa
agricolă.
Conform datelor furnizate de Direcția pentru
Agricultură şi Dezvoltare rurală Bihor, efectivul de
animale existent în ianuarie 2010 în Zona Metropolitană
Oradea reprezintă aproximativ 9,1% din efectivul total
de animale din judeţul Bihor.
La aceeaşi dată, în comuna Sântandrei erau înregistrate
342 bovine (3,9% din efectivul din Zona Metropolitană),
1.700 porcine (7,2% din efectivul din Zona
Metropolitană), 1.277 oi (8,7% din efectivul din Zona
Metropolitană), 35 capre (2,7% din efectivul din Zona
Metropolitană), 113 cai (5,5% din efectivul din Zona
Metropolitană) şi 9.000 păsări (6,7% din efectivul din
Zona Metropolitană).
Din punct de vedere al efectivului de animale, comuna
Sântandrei nu se numără printre primele comune de la
nivelul Zonei Metropolitane Oradea, deţinând ponderi
destul de scăzute din totalul efectivului de animale din
zonă.
Pomicultură
În Zona Metropolitană Oradea se regăsesc 39,7% din
suprafeţele cu livezi şi pepiniere pomicole din judeţul
Bihor. Din localităţile componente Zonei Metropolitane
32 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
Industria
alimentară74,6%
Fabricarea
produselor din cauciuc şi
mase plastice
11,6%
Fabricarea
autovehiculelor de transport
rutier, a
remorcilor şi
semiremorcilor
9,8%
Alte sectoare
economice3,9%
Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din industrie, pe grupe CAEN
se disting municipiul Oradea şi comuna Paleu, care
deţin 96,8% din terenurile ocupate de livezi şi pepiniere
pomicole din arealul studiat.
În judeţul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune,
mere, pere, piersici şi nectarine, caise şi vişine, caise şi
zarzăre şi nuci.
Piscicultura
Reţeaua hidrografică şi condiţiile climatice ale
judeţului Bihor oferă posibilitatea dezvoltării sectorului
piscicol. În iunie 2011, în Zona Metropolitană Oradea
erau înscrise 9 amenajări piscicole din 61 amenajări de
la nivel de judeţean.
La nivelul comunei Sântandrei există Amenajarea
piscicolă Clarias, care este de tip crescătorie şi se
întinde pe o suprafaţă de 0,3 ha. Suprafaţa
amenajărilor piscicole din comună reprezintă 0,2% din
suprafaţa totală a amenajărilor din ZMO.
Amenajările piscicole din zonă sunt populate în special
cu crap, dar se mai găsesc: caras, fitofag, novac, știucă
şi somn.
Industrie şi construcţii
Industrie
Situarea favorabilă pe graniţa de vest, dezvoltarea
industrială a zonei, o infrastructură bine dezvoltată
precum şi forţa de muncă disponibilă şi calificată în
ramuri diverse sunt atribute specifice judeţului Bihor.
Principalele ramuri industriale ale judeţului Bihor sunt:
industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului, industria
pielăriei şi încălţămintei, industria mobilei, industria
chimică, industria confecţiilor, industria materialelor
de construcţii, industria construcţiilor, industria
alimentară etc.
Sectorul industrial a avut, în anul 2008, o contribuţie
de 27,7% (3.391,7 mil. lei) în valoarea adăugată brută
realizată în judeţul Bihor. Comparativ cu anii anteriori,
valoarea adăugată brută din industrie la nivel judeţean
aproape s-a dublat (de la 1.550,5 mil. lei în 2003 până
la 3.391,7 mil. lei în 2008). Însă, ponderea sectorului a
fluctuat în această perioadă de la 29,7% în 2003, până
la 31,0% în anul 2007 şi 27,7% în anul 2008. Cu toate
acestea, industria este cel mai important sector al
economiei judeţene, urmat de comerţ (13,3% din VAB
Bihor în 2008), transport, depozitare şi comunicaţii
(12,8%), agricultură, vânătoare şi silvicultură (10,7%) şi
construcţii (10,3%).
În anul 2009, în judeţul Bihor au fost înregistrate 2.091
unităţi locale active în industrie, acestea realizând o
cifră de afaceri de 6.177,9 mil. lei. În acelaşi an, în
Zona Metropolitană Oradea funcţionau 63,2% din
unităţile locale active la nivel de judeţ, totalizând
61,9% din cifra de afaceri judeţeană la nivelul
sectorului industrial.
Cele 23 unităţi locale active din sectorul industrie din
comuna Sântandrei au realizat, în anul 2009, o cifră de
afaceri de 207,43 milioane lei, reprezentând 5,4% din
cifra de afaceri din sectorul industrial a unităţilor
locale active din Zona Metropolitană Oradea.
În comuna Sântandrei, principala ramură industrială,
după valoarea cifrei de afaceri obţinute, este Industria
alimentară. În anul 2009, 74,6% din cifra de afaceri a
unităţilor industriale se datorează industriei
alimentare. Alte ramuri industriale existente sunt:
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a
Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 33
remorcilor şi semiremorcilor şi Fabricarea produselor
textile.
Construcţii
Sectorul de construcţii este unul din sectoarele
importante ale economiei judeţului Bihor, în anul 2008
având o contribuţie de 10,3% în valoarea adăugată
brută. În perioada 2003-2008, valoarea adăugată brută
a sectorului de construcţii a crescut de 5,7 ori, iar
aportul acestuia în VAB total a ajuns de la 4,2% în anul
2003 până la 10,3% în anul 2008.
În anul 2009, în judeţ, au fost înregistrate 1.977 unităţi
locale active care au realizat o cifră de afaceri de
1.910,5 milioane lei RON. Zona Metropolitană Oradea
concentrează 67,9% din unităţile locale active din
judeţ, acestea realizând 79,8% din cifra de afaceri.
Comuna Cetariu deţinea, în anul 2009, 13 unităţi locale
active în sectorul construcţii, reprezentând doar 1% din
întreprinderile din acest sector de la nivel zonal. Cifra
de afaceri înregistrată a acestora a fost de 5,19
milioane lei, adică 0,3% din cifra de afaceri a unităţilor
locale active din construcţii din ZMO.
Evoluţia sectorului de construcţii a cunoscut o
decădere, atât la nivel naţional cât şi judeţean, în
perioada 2008-2010. Restrângerea acestei activităţi
economice se poate observa prin analiza autorizaţiilor
de construcţii eliberate la nivel local. Cu toate că la
nivelul Zonei Metropolitane Oradea numărul total de
autorizaţii de construcții a scăzut drastic în 2010 faţă
de anul anterior (-52,6%), ponderea în cadrul judeţului
s-a păstrat. Aşadar, în perioada 2008-2010, numărul de
autorizaţii eliberate în Zona Metropolitană Oradea a
reprezentat 74,1%, din numărul total de autorizaţii de
la nivel judeţean.
În comuna Sântandrei activitatea de construcţii a fost
destul de slabă, fiind eliberate 187 autorizaţii de
construcţie pentru clădiri rezidenţiale exclusiv
comunităţi şi alte tipuri de clădiri în perioada 2005-
2010. În anul 2010, numărul autorizaţiilor de
construcţie eliberate a scăzut cu 7,5 procente faţă de
anul precedent.
Comerţ şi servicii
Comerţ
Aşa cum a fost prezentat mai sus, sectorul comerţului
este cel de-al doilea sector economic din cadrul
judeţului, având o contribuţie de 13,3% (1.626,6 lei) în
Valoarea adăugată brută judeţeană, din anul 2008.
În sectorul de comerţ au fost înregistrate 6.774 unităţi
locale active, care au realizat o cifră de afaceri de
8.560,6 milioane lei, la nivel judeţean în anul 2009. În
Zona Metropolitană Oradea funcţionau 68,4% din
unităţile locale active din judeţ, realizând 84,3% din
cifra de afaceri judeţeană în cadrul sectorului de
comerţ.
În anul 2009, în comuna Sântandrei erau înregistrare 48
unităţi locale active în comerţ, reprezentând 1% din
totalul Zonei Metropolitane Oradea. Acestea au realizat
o cifră de afaceri de 33,1 mil. lei, adică 0,5% din Zona
Metropolitană Oradea.
Servicii
La nivelul judeţului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat
aport în valoarea adăugată brută sunt reprezentate de
transport, depozitare şi comunicaţii (12,8% din VAB -
2008) şi tranzacţii imobiliare şi alte servicii (10,2% din
VAB).
În anul 2009, numărul unităţilor locale active din
servicii de la nivelul judeţului Bihor a fost de 7.218
unităţi, acestea realizând o cifră de afaceri de 3.176,3
milioane lei. Unităţile locale active din sectorul
serviciilor din Zona Metropolitană Oradea reprezintă
74,0% din totalul din judeţ, iar cifra de afaceri a
acestora deţine o pondere de 83,8%.
În comuna Sântandrei au fost înregistrate 1% din
unităţile locale active din Zona Metropolitană Oradea
din sectorul serviciilor, acestea realizând 0,6% din cifra
de afaceri de la nivelul zonei, în anul 2009.
Principalele servicii, după cifra de afaceri obţinută în
2009, la nivelul comunei Sântandrei sunt cele de
Transport şi depozitare (52,99%), Informaţii şi
comunicaţii (16,61%), Tranzacţii imobiliare (10,29%), şi
34 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic
Transport şi
depozitare52,7%
Informaţii şi
comunicaţii16,4%
Activităţi de
servicii administrativ
e şi activităţi
de servicii
suport
10,9%
Tranzacţii
imobiliare10,2%
Alte sectoare
economice9,8%
Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din sectorul serviciilor, pe
secţiuni CAEN
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de
servicii suport (10,89%).
Structuri de sprijin al afacerilor
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bihor
Este o organizaţie independentă, neguverna