CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 7 (195) 16 aprilie 2006 12 pagini 50 bani

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

FFiieeccaarree ÎÎnnvviieerree ee uunn ppaass sspprree nneemmuurriirree

Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”poate fi considerat ca fãcând parte dinunitãþile de elitã ale Forþelor TerestreRomâne.

Înfiinþatã la 1 septembrie 1993, uni-tatea este formatã dintr-un colectiv tânãr de militarifoarte bine pregãtiþi profesional, dãruiþi muncii pe careo desfãºoarã.

„Mai luminat decât soarele strãlucind, postul,darul cel cu multã luminã vesteºte tuturor razeleCrucii ºi strãlucirile cinstitei Patimi ºi Ziua Învierii camântuitoare”. Învierea reprezintã, de fapt, împlinirea

celui mai adânc sentimentuman – nãdejdea în viaþaveºnicã.

Paºtile este cea mai impor-tantã sãrbãtoare creºtinã alãturide Crãciun ºi Rusalii. Ele suntcele trei culmi de maximã con-centrare ritualã ºi de sacralitate.

România a reprezentat fãrã doar ºi poate un factorimportant în confruntarea dintre superputeri. Existã spe-cialiºti care cred cã Rãzboiul Rece a început în România. Eiau în vedere încordarea din relaþiile Uniunii Sovietice cuS.U.A. ºi Marea Britanie, provenitã din intervenþia brutalã alui A.I. Vîºinski, care a impus, la 6 martie 1945, guvernulPetru Groza, controlat de comuniºti. Aceastã încordare inter-venea dupã climatul de euforie de la Conferinþa de la Yalta,când cele Trei Mari Puteri se despãrþiserã convinse cãînþelegerea dintre ele va constitui temelia lumii postbelice.

„„SSuunntteemm uunn ccoorrpp ddee pprrooffeessiioonniiººttii,, iiaarr ssppiirriittuull

ddee eecchhiippãã nnee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã””

RRoommâânniiaa îînn vvââll ttooaarreeaaRRããzzbbooiiuulluuii RReeccee

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre cu prilejul aniversãrii Zilei Forþelor Terestre

În plin proces de transformare

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Celularele ne transformã

în niºte mincinoºi frustraþi

- CCaarree eessttee rroolluull FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree îînn ccaaddrruull SSiiss-tteemmuulluuii NNaaþþiioonnaall ddee AAppããrraarree??

- În primul rând, vreau sã spun cã Forþele Te-restre reprezintã cea mai importantã categorie deforþe a Armatei României. Importanþa lor derivã dinmisiunile pe care le îndeplineºte pe teritoriul naþio-nal ºi în cadrul operaþiunilor multinaþionale ºi dincantitatea de forþe ºi mijloace avute la dispoziþie.Aproximativ douã treimi din Forþele Armatei suntForþele Terestre. Forþele Terestre au un rol funda-mental, atât în cadrul Sistemului Naþional deApãrare, cât ºi în cadrul Alianþei Nord-Atlanticesau în operaþiunile multinaþionale, altele decât celeexecutate sub egida NATO, ONU, respectiv OSCE.

- PPeennttrruu aa ffii llaa îînnããllþþiimmee,, uunniittããþþiillee ddiinn FFoorrþþeellee

TTeerreessttrree ººii,,iimmpplliicciitt,, cceellee ddiinnCCoorrppuull 11 AArrmmaattããTTeerriittoorriiaall ttrree-bbuuiiee ssãã ffiiee ooppee-rraaþþiioonnaalliizzaattee.. CCeepp rr ee ss uu pp uu nn eeaacceeaassttaa??

- Pânã înacest moment, încadrul Corpului1 Armatã Terito-rial, sunt operaþionalizate douã structuri: Batalionul21 Vânãtori de Munte ºi un pluton de deconta-minare din Batalionul 49 Protecþie N.B.C. ((ppaagg..66))

În perioada 03-14 aprilie2006, la Centrul de Instruireprin Simulare din cadrulUniversitãþii Naþionale deApãrare, a avut loc exerciþiulSIMEX 2006, ordonat decãtre ºeful Statului Major alForþelor Terestre, general-locotenent doctor SorinIOAN, conform planului cu princi-palele activitãþi. În consecinþã,Comandamentul Forþelor Terestre acondus întreaga activitate care aavut ca temã “Pregãtirea acþiunilormilitare pentru interzicerea direc-þiilor de pãtrundere a inamiculuispre obiectivele importante de pe

t e r i t o r i u ln a þ i o n a l ,c o n c o m i -tent cu par-ticiparea lacombatereaacþ iuni lorf o r þ e l o rp a r a m i -

litare ºi a actelor teroriste. Blocareainamicului ºi asigurarea condiþiilorpentru intervenþia forþelor CoaliþieiÞãrilor de Nord”. Directorul exer-ciþiului a fost locþiitorul comandan-tului Corpului 1 Armatã Teritorial,domnul general de brigadã doctorIon BÃRLOIU. ((ppaagg..77))

- interviu cu generalul de brigadã dr. Ion PÂLªOIU, ºeful de stat major al Corpului 1 Armatã Teritorial -

Când ai un reper, ai pe ce sã te bazezi

CMYK

“Ne vom atinge obiectivele propuse”

Aºa cum s-a impus în tradiþia ultimilor ani, o datã cuprãznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtã-torul de biruinþã, la 23 aprilie sãrbãtorim Ziua ForþelorTerestre Române. În acest an, în mod fericit, aniversareanoastrã coincide cu Duminica Sfintei Învieri, zi în caretot creºtinul îºi cautã odihna, fie ºi pentru câteva clipe,înãuntrul sufletului sãu.

Este momentul în care aducem un pios omagiu înain-taºilor ºi camarazilor ºi nu uitãm sã închinãm o rugãcelor cãzuþi la datorie, fie în rãzboaiele prin care ne-ampãstrat identitatea neamului, fie departe de þarã, în misi-uni de menþinere ºi consolidare a pãcii în þãri greu încer-cate de conflicte.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BREST - Franþa testeazã un sistem de recuperarea submarinelor. Direcþia Generalã francezã pentruArmament (DGA), a anunþat cã testeazã un nou sistemde recuperare a submarinelor aflate în dificultate.Finanþat prin contribuþii egale de Marea Britanie, Norve-gia ºi Franþa, noul sistem a fost testat pe mare, înregiunea Brest (vestul Franþei), a precizat AFP. NATO acontribuit financiar la studiul de fezabilitate a sistemului.Noul sistem, denumit NSRS (Nato Submarine RescueSystem - Sistemul NATO pentru recuperarea sub-marinelor), va costa 210 milioane de euro ºi este creat decompania Rolls Royce. Prin intermediul acestui sistemce cuprinde un robot special conceput pentru localizareasubmarinelor aflate în dificultate ºi pregãtirea misiuniisubmarinului de intervenþie, pot fi recuperate pânã la 15persoane, la fiecare scufundare pânã la o adâncime de600 de metri. Robotul NSRS este conceput pentru aputea interveni în orice regiune a globului, în mai puþinde 48 de ore ºi va înlocui robotul submarin teleghidat bri-tanic Scorpio-45, care a intervenit cu succes, în august2005, pentru salvarea unui batiscaf rus rãmas blocat la190 de metri adâncime, în largul coastelor peninsuleiKamceatka, salvând vieþile a ºapte membri ai echipaju-lui. Noul sistem de recuperare va avea baza operaþionalãîn portul Renfrew, situat în apropiere de Aberdeen(Scoþia). LONDRA - BAE discutã vânzarea uneiparticipaþii la Airbus cãtre EADS. Cea mai mare com-panie europeanã producãtoare de echipament militar,BAE Systems a anunþat cã discutã vânzarea unui pachetde 20% din acþiunile deþinute la Airbus cãtre grupul fran-co-germano-spaniol EADS, transmite Reuters. EADScontroleazã Airbus, aflându-se în posesia unei partici-paþii de 80% la compania europeanã. BAEintenþioneazã sã vândã pachetul de acþiuni pentru apro-ximativ 5,26 miliarde de dolari, fondurile obþinuteavând ca destinaþie extinderea activitãþii în sectorul pro-ducþiei de echipament militar pe piaþa SUA, cea maimare din lume. BAGDAD -Armata irakianã dispunede 115.000 de militari. La trei ani dupã înlãturarearegimului lui Saddam Hussein, efectivele armateiirakiene au depãºit 115.000 de militari, a declarat, mi-nistrul irakian al Apãrãrii citat de AFP. El a mai precizatcã douã divizii, 13 brigãzi ºi 49 de batalioane ale armateiirakiene, au preluat controlul asupra unor “importante”regiuni din Irak, asigurã securitatea, ºi au permis eli-minarea mai multor grupuri teroriste. Ministrul nu a ofe-rit însã precizãri suplimentare privind zonele unde asi-gurarea securitãþii a fost preluatã de forþele irakiene. Lajumãtatea lunii martie, un înalt responsabil americananunþase cã Statele Unite sperã sã fie în mãsurã, pânã lasfârºitul verii acestui an, sã cedeze forþelor de securitateirakiene controlul asupra a 75 la sutã din teritoriul þãrii.Totuºi, preºedintele George W. Bush a menþionat drepttermen pentru acest obiectiv sfârºitul anului 2006. Ge-neralul John Abizaid, ºeful Comandamentului centralamerican (CENTCOM), declarase, la sfârºitul lunii mar-tie, cã efectivele americane din Irak au fost reduse de la160.000, la 130.000 de militari în ultimele trei luni, maimulte zone militare fiind preluate de forþele irakiene.“Aproape jumãtate din Bagdad se aflã sub control mili-tar irakian”, a spus el. TEHERAN - Iranul anunþãtestarea cu succes a unor noi rachete. În cadrulmanevrelor militare Marele Profet, desfãºurate laînceputul acestei luni în Golf, la care au participat circa17.000 de soldaþi, Iranul a anunþat mai multe teste reuºitecu diferite tipuri de arme. Teheranul a anunþat, cã a efec-tuat teste similare cu o rachetã balisticã intercontinentalãcapabilã sã loveascã mai multe þinte simultan ºi a fosttestat cu succes un nou tip de rachetã sol-aer SL-10 curazã medie de acþiune. Botezatã “Kowsar”, dupã numeleunui râu care ar traversa Paradisul potrivit religiei musul-mane, racheta este dotatã cu sistem de ghidare ºi poateevita detectarea de cãtre radar. Oficiali militari iranieniau anunþat cã a fost testatã cu succes ºi o rachetã aer-solºi aer-apã denumitã “Nour”, a cãrei razã de acþiune estede 200 de kilometri. Racheta poate fi lansatã din eli-coptere ºi avioane ºi poate depãºi apãrarea antira-chetã.Tot în cadrul manevrelor militare din Golful Per-sic, Iranul a mai anunþat cã a testat cu succes o torpilã demare putere de tip Hoot, similarã unui dispozitiv perfor-mant de fabricaþie sovieticã, torpila ªkval. O torpilã detip ªkval poate transporta un focos nuclear ºi poate aveao sarcinã de 200 de kilograme de TNT. Conceputã în anii‘60, torpila VA-111 ªkval are o razã de acþiune de ºaptekilometri. Experþi militari au explicat cã, din cauza razeiscurte de acþiune, torpila nu este consideratã armã deatac. Dar, în strâmtoarea Ormuz, care are 40 de kilo-metri lãþime, torpila ªkval poate fi eficientã, permiþândTeheranului sã blocheze ieºirea din Golf, zonã tranzitatãde aproximativ 80 la sutã din cantitatea totalã de petrolextras în regiune. Manevrele militare intervin încondiþiile în care Consiliul de Securitate ONU, care sus-pecteazã Iranul cã intenþioneazã sã fabrice armenucleare, a oferit Teheranului un termen de 30 de zilepentru a suspenda activitãþile de îmbogãþire a uraniului ºia permite inspecþii la instalaþiile nucleare. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64406

C 7 /2006

Începutul anilor ’90 a constituit pre-miza unei noi abordãri a doctrinei mi-litare, a principiilor utilizãrii forþei. De lao orientare pe o zonã de interes suprapusãteritoriului naþional, s-a trecut la acþiunide „proximitate” printr-o implicare activã în situaþii de crizã depe toatã suprafaþa globului. Armata a devenit astfel un mesageral unei noi concepþii, al unei noi societãþi.

Participarea la misiuni de restabilire ºi menþinere a pãcii, laParteneriatul pentru Pace (cu exerciþiile ºi angajamentele presu-puse de acesta), la misiunile Coaliþiilor internaþionale din Afga-nistan ºi Irak, au impus modificarea sistemului de organizare ºi,implicit, de pregãtire a militarilor români.

Mai mult ca niciodatã, infanteria, ca specialitate militarã, acãpãtat o diversificare ºi o nuanþare nemaiîntâlnitã, presupusãde provocãrile încredinþate în teatrele de operaþii. Se vorbeºte demisiuni de patrulare, check point ºi CIMIC. În cadrul celor maimici structuri oraganizatorice, grupele, au apãrut echipele(squads), din necesitãþile izvorâte de îndeplinirea noilor misiuni.Ca o consecinþã sau tocmai de aceea, sistemul de pregãtire ºiinstruire a cãpãtat noi forme ºi valenþe generând concepte noi.

În aceastã nouã abordare, dupã etape succesive de transfor-mãri ºi adaptare, pregãtirea de specialitate se executã în trei mariºcoli de aplicaþie, în cadrul Forþelor Terestre, cu centrele depregãtire aferente.

Transformarea ªcolii de Aplicaþie pentru Infanterie ºi Vânã-tori de Munte în Centru de pregãtire pentru Infanterie, lamijlocul anului trecut, ºi resubordonarea acestuia, a implicatangrenarea pregãtirii infanteriºtilor într-o viziune mai largã cecuprinde toate forþele luptãtoare. Principiul de „joint”, realizat lanivelul pregãtirii iniþiale, creeazã aptitudinile necesareîndeplinirii atribuþiunilor primei funcþii în armã, în cadrul unorstructuri militare specializate, în noile unitãþi deplin operaþiona-lizate.

Permanenta modificare a structurii cursurilor, adaptarea

duratei la necesitãþile reale ale teritoriului,determinã o nouã abordare a aspectelorpregãtirii orientate pe experienþa acumulatã,pe partea practicã a specialitãþii, prinrenunþarea la elementele colaterale, generale.

Cursurile nu mai sunt privite ca generatoare de „culturã gene-ralã”, consumatoare de fonduri, ci ca specializãri absolut nece-sare evoluþiei în carierã. Elaborarea de manuale, cu un caracterunitar de concepþie ºi structurare, verificate în cadrul cursurilor,adaptate ºi pliate pe cerinþele momentului, determinã, prin dis-tribuirea lor la unitãþile din teritoriu, o continuã transformare asistemului militar autohton.

Punctualizarea pregãtirii, prin scopuri, determinã realizareafeed back-ului ºcoalã-beneficiar generând fluxul informaþionalnecesar unei continue adaptãri. Discuþiile ºi permanentul schimbde informaþii au concluzionat abordãri constructive ale uneipregãtiri ce intrase, la un moment dat, în rutinã.

Ceea ce reprezenta premiza teoriei este acum rezultatul con-tinuei aplicãri. Perioada de cãutãri ºi experimentãri a cristalizatconcepþia de formare actualã a luptãtorului mileniului III.

Aflat, în acest moment, în teatrul de operaþii din Irak, Bata-lionul 280 Infanterie este beneficiarul programului de pregãtireefectuat în centrul fãgãrãºean. Aproximativ 15% din cadrelecontingentului, din arma infanterie, sunt absolvenþi ai cursurilorultimilor trei ani. Procentul s-a dovedit semnificativ ºi definito-riu pentru abordarea macrostructuralã a procesului de pregãtirepentru misiune dar, mai ales, ºi pentru îndeplinirea sarcinilorîncredinþate prin mandatul internaþional.

Revenirea, la terminarea misiunii, în þarã va reprezentaprilejul transmiterii cãtre Centrul de pregãtire a unor noi acu-mulãri de cunoºtinþe, a unor „lecþii învãþate” ce avem convin-gerea cã vor fi utile desfãºurãrii pregãtirii în aceastã instituþie detradiþie a infanteriei române.

Cãpitan Marius NIÞULESCU

În perioada 03-06.04 a.c., în sala desport a Batalionului 2 Infanterie“Cãlugãreni”, s-a desfãºurat Campiona-tul militar de Judo, faza pe Corpul 1Armatã Teritorial. La competiþie au par-ticipat peste 90 de sportivi judoka,reprezentând opt loturi sportive ale ma-rilor unitãþi ºi unitãþi .Sportivii militaris-au întrecut la categoriile de greutateînscrise în Regulamentul FederaþieiRomâne de Judo, respectiv 60, 66, 73,81, 90 ºi 100kg.

Dupã douã zile de concurs, câºtigã-torii primului loc pe podium, pe categoriide greutate au fost.: plt. CãtãlinBURCEA,(Bg.2 I), sold. Paul MIS-TREANU(Bg 8 Art.Mx), cap. MarianFÃCÃIERU(Bg 282 Mc), cap. LeonardSTÃTULESCU(B 60 Pst), plt. Alexan-dru PENA (Bg 34 I.), plt. MaximilianTOMA(Bg 34 I.). În clasamentul gene-ral, sportivii lotului din Bãnie , dupã oevoluþie constant bunã pe tatami, ºi cumai multe rezultate notabile obþinuteprin câºtigarea locului unu la categoria60 kg, a unui loc doi la categoria 73 kg.

ºi a locului trei lacategoriile 66 kg ºi81 kg au urcat peprima treaptã apodiumului de pre-miere fiind urmaþi înordine, de lotulsportiv al Bg. 8Art.Mx,ºi cel alB.60 Pºt.

C l a s a m e n t u lgeneral pe echipe:1. Brigada 2 Infanterie; 2. Brigada 8Aartilerie Mixtã; 3. Batalionul 60Paraºutiºti; 4. Brigada 34 Infanterie; 5.Brigada 10 Geniu; 6. Brigada 282Mecanizatã; 7. Batalionul 528 Cer-cetare; 8. Brigada 2 Vânãtori de Munte.

,,Evoluþia sportivilor judoka a fostspectaculoasã ºi, în ansamblul ei, com-petiþia a fost dominatã de un înalt niveltehnic ºi fair-play, a spus cãpitanul Ma-rian OTTU, ofiþerul cu educaþia fizicã lacomandamentul C.1A.Trt. Scopul, con-stituirea lotului ce va reprezenta C.1A.Trt. la finala pe minister ce va avea

loc anul acesta în luna mai, în capitalã, afost de asemenea îndeplinit. În linii mari,lotul va avea în compunere câºtigãtoriiacestei faze pe corpul de armatã. Nerevine de îndeplinit un obiectiv deosebitde greu ºi anume sã pãstrãm titlul decampioni câºtigat anul trecut. Avemtradiþie în practicarea acestui sport, unlot valoros, ambiþios ºi, dupã cum îicunosc pe componenþii lotului, cred cãvom reuºi sã îndeplinim ceea ce ne pro-punem,,.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Marþi, 04.04 a.c pe platoul Batalionului 33 Vânãtori de Muntedin Curtea de Argeº a avut loc ceremonia militarã prilejuitã desosirea în þarã a celor o sutã de vânãtori de munte argeºeni care,timp de ºase luni, au acþionat în Irak în cadrul detaºamentuluiUNAMI II.

Potrivit relatãrii ofiþerului de relaþii publice al unitãþii, cãpi-tanul Laurenþiu ªOAICÃ, la festivitate au participat: comandan-tul Bg. 2 V.M.. gl.bg.Petru TOADER, col.Bogdan AlexandruDABIJA din partea comandamentului C 1.A.Trt, oficialitãþilocale, cadre militare în rezervã, familiile militarilor, rude ºi pri-eteni. În alocuþiunile ce au urmat dupã desfãºurarea apeluluisolemn, dl gl.bg.Petru TOADER a urat bun venit militarilordetaºamentului ºi a adresat mulþumiri pentru modul remarcabil încare au ºtiut sã-ºi facã datoria, apreciind totodatã cã pe întreagaduratã a misiunii ,,vânãtorii de munte din Cetatea Basarabilor au

dat dovadã de profesionalism, spirit de echipã ºi mentalitate deînvingãtori,,. Referindu-se la perioada imediat urmãtoare, acestaa precizat cã, dupã o binemeritatã refacere, vânãtorii de munteargeºeni vor continua pregãtirea pentru misiuni complexe de tipcombat. Prezent la festivitate, viceprimarul oraºului, dl CostinelVASILESCU a urat „Bun venit!” miltarilor detaºamentului, înnumele comunitãþii locale, ,,în oraºul în care, pe durata misiunii,toatã lumea nu întreba, ce mai face Ionescu sau Popescu, ci ce maifac ostaºii noºtri,,.

Cele peste 650 de misiuni executate de cãtre militarii com-paniei au fost îndeplinite în totalitate ºi la un înalt nivel calitativ,militarii noºtri fiind apreciaþi de oficialii ONU din Irak pentruprofesionalismul dovedit. Pentru a ilustra acest fapt, maiorulDumitru MARINESCU a citit tuturor participanþilor scrisoarea deapreciere, primitã din partea coordonatorului principal O.N.U.pentru Irakul de Sud, dl Daniel RUIZ în care se precizeazã cã”Pe timpul misiunii sale din octombrie 2005, pânã în martie 2006Compania Româneascã de pazã a demonstrat cel mai înalt stan-dard de profesionalism, cooperare, iniþiativã, tact ºi camaraderie.Fãrã sprijinul constant al companiei nu ar fi fost posibilã constru-irea Rezidenþei O.N.U. din Basrah ºi nici nu ar fi fost posibilã uti-lizarea progresivã a locaþiei concomitent cu desfãºurarea acti-vitãþilor UNAMI în Irakul de Sud”.

Festivitatea din Cetatea Basarabilor s-a încheiat cu defilareadetaºamentului ºi a unitãþii. (B.E.)

UNAMI II – Standard înalt de profesionismMisiune îndeplinitã

SPORTCampionatul militar de Judo

La kilometrul 0 al Infanteriei

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006 Pagina 3

În fiecare zi, pentru fiecare misiune, pregãtireaeste aceeaºi. ªi speranþele, la fel. Sã nu se întâmplenimic, sã se întoarcã oamenii la timp. Au trecutaproape trei luni ºi, pânã acum, aºa s-a întâmplat.Chiar dacã au fost incidente, pregãtirea a fãcut ca elesã fie rezolvate. Uneori ºi flerul, pentru situaþii maineobiºnuite, necuprinse în SOP.

„Eram în patrulare, pe cea mai importantã rutã dinaria de operaþii a Batalionului 280 Infanterie,povesteºte locotenentul Doruleþ BÃCANU, când amprimit ordin sã ne îndreptãm cãtre anumite coordo-nate”.

Avantajul TAB-uluiLa locul indicat prin staþie, mai multe maºini

staþionate. Un accident. O maºinã aparþinând unorcontractori britanici ºi australieni fusese lovitã de oalta, aparþinând poliþiei irakiene. Discuþiile erau întrepoliþiºti ºi ºeful coloanei de maºini aparþinând con-tractorilor. Irakienii doreau sã le fie predat ºoferul„vinovat”. „Când am venit l-am gãsit ascuns, de cãtrecolegi, într-un portbagaj, sub materiale ºi pãturi.”

Pentru fluidizarea traficului, ca regulã valabilã înIrak, este obligatoriu ca o maºinã dintr-o coloanã îndeplasare sã blocheze accesul din drumurile laterale.Acelaºi lucru încercase ºi maºina britanicã.

Pânã la apariþia patrulei româneºti, situaþiacontractorilor devenise criticã. Depãºiþi numeric, dar,mai ales, tehnic, britanicii erau înconjuraþi de poliþiºtiiºi militarii irakieni, care între timp se înmulþiserã.„Practic, pânã la venirea noastrã, irakienii blocaserã

zona. Noi am forþat intrarea înzonã, povesteºte plutonierulmajor Marinel MANOLE,unul dintre mecanicii-conduc-

tori.” Britanicilor li se cereau bani, dar, mai ales, sã-lpredea pe ºoferul implicat în accident.

„În conformitate cu ordinele ºi procedurile pri-mite, spune locotenentul BÃCANU, discuþiile noas-tre, cu ambele tabere, s-au purtat de pe tehnicã, laadãpostul blindajului”.

Apariþia militarilor români, pentru britanici, a fostadevãrata salvare. „Efectiv s-au lipit de TAB-urilenoastre, rugându-ne, orice ar fi, sã nu-i lãsãm acolo.”În scurt timp, din maºinile irakienilor au apãrut indi-vizi cu aruncãtoare de grenade, cu loviturile puse,care le explicau românilor, prin intermediul inter-preþilor cã nu e treaba lor, sã nu se bage.

Oricât de porniþi erau, prezenþa transportoarelorromâneºti, impunea respect. „ªi mitralierele noastrede 14,5 mm., chiar dacã erau þinute la 45°, îºiaminteºte caporalul Costel PÃTRAªCU, ochitor, îifãceau sã se gândeascã bine înainte de a acþiona. ”

Dupã încã o orã de discuþii ºi mediere a apãrut ºipatrula carabinierilor, singura mandatatã a finaliza,într-un mod sau altul, conflictul.

Cu acordul acestora, dar ºi al TOC-ului românesc,maºina avariatã a fost tractatã de militarii românicãtre Camp Mittica.

De nevoieCu toate sforþãrile britanicilor, dupã aproximativ

15 kilometri au trebuit sã se opreascã. Maºina ava-riatã mergea pe trei roþi. Cea de-a patra, lovitã, fiinddistrusã în urma impactului. „Am oprit, am ridicat-o

pe cricurile noastre ºi am reuºit din improvizaþiisã o facem funcþionalã, spunea plutonierul Cipri-an HOGEA.” În lipsa celor necesare, s-aimprovizat. Cu sârme, cu ºaibe, ceva fiare.Important era sã se poatã pleca mai departe. Prac-tic, a fost reconstruitã roata. Dupã aproape o orã,coloana ºi-a reluat drumul. De data aceasta nu amai fost necesarã tractarea britanicilor.

Cu cinci ore întârziere, misiunea a fost termi-natã. O situaþie tensionatã, care putea oricând sãdegenereze, a fost rezolvatã de militarii români.A fost pentru prima datã când ne-am confruntatcu un asemenea caz. Nicãieri, nefiind precedente,nu era stipulat modul de abordare. Pe undeva,respectul de care ne bucurãm în zonã, a temperatspiritele ºi a fãcut ca, ceea ce se anunþa periculos,sã se rezolve paºnic.

Cãpitan Marius NIÞULESCU

Ziua de vineri, 31 martie, a însemnat pentru militarii

Batalionului 341 Infanterie „Rechinii albi” dislocat laKandahar, o încercare extrem de dificilã. Doi camarazi

de-ai noºtri au fost rãniþi în timpul executãrii unei misiuni în ariade responsabilitate ce ne revine. Din fericire, nu a fost nimic grav.Ambii sunt acum în afara oricãrui pericol, trataþi într-un spitalmilitar american din Germania, prin grija autoritãþilor militare deacasã.

Asemenea momente ar fi putut sã producã o schimbare în ati-tudinea celorlalþi militari. Fiecare dintre noi am fost miºcaþi deceea ce s-a întâmplat cu colegii noºtri, dar nu pot sã nu remarc cãacest fapt nu a afectat în nici un fel executarea misiunilor pe caredetaºamentul românesc le are în Afganistan. Militarii sunt „înalertã”, continuându-ºi pregãtirea pentru misiuni, fãcând antrena-mente de trageri cu armamentul uºor de infanterie în poligonuldin apropiere. Într-un cuvânt, ºtim cã avem o misiune deîndeplinit ºi o sã o ducem la bun sfârºit aºa cum trebuie.

Psihologul detaºamentului, maiorul Traian CIUPITU, nespune cu hotãrâre cã „militarii detaºamentului au, în continuare,foarte multã ÎNCREDERE în comandanþi, în competenþa profe-sionalã ºi stilul eficient de conducere al acestora, dar ºi în propriapregãtire, în camarazi ºi capacitatea unitãþii de a-ºi îndeplini mi-siunea. De asemenea, COEZIUNEA subunitãþilor este crescutã,ca urmare a activitãþilor desfãºurate în comun o foarte mareperioadã de timp, a dificultãþilor ºi greutãþilor depãºite numaiprintr-un efort colectiv”. Este normal sã fie aºa, pentru cã misi-unea din Afganistan nu este deloc uºoarã. Pericolul pândeºte lafiecare pas, chiar dacã noi suntem sau nu conºtienþi de acestlucru. Pregãtirea militarilor, atât fizicã, dar ºi psihicã, este„responsabilã” pentru modul în care militarii au reacþionat ºiacþionat în sãptãmânile dificile care s-au scurs departe de casã.

Consilierul comandantului pentru subofiþeri, adicã cel careºtie cel mai bine ce gândesc ºi cum se simt militarii de la sub-unitãþi, plutonierul Manuel VLÃDUÞ, a þinut sã adauge, legat deincidentul de la sfârºitul lui martie : „Vestea incidentului s-arãspândit repede în tabãrã. Subunitatea de intervenþie (QRF) afost alarmatã; militarii s-au miºcat repede, rãmânând înaºteptarea ordinelor. Noi, cei din tabãrã, eram îngrijoraþi – firesc;cu toate acestea, echipa din statul major a lucrat cu calm,rezolvând punctual tot ce trebuia fãcut. Am discutat cu oameniiºi înainte ºi dupã întoarcerea patrulei; reacþii fireºti, de luptãtor...,,Puþinã adrenalinã!,, - a zis cineva. Am vorbit imediat dupãîntoarcere, cu bãieþii din grupa de cercetare (grupa mea) – care afost în fruntea patrulei în acea zi. Erau obosiþi, plini de praf, darcu un zâmbet în colþul gurii: zâmbetul învingãtorului. I-am privitîn ochi: nici n-au clipit. ,,Karma...,, spune unul dintre ei zâmbind;„Este OK!”. Un alt subofiþer care s-a aflat chiar în TAB – ul lovit,comenta mai târziu, râzând: ,,Bine cã m-am þinut de mitralierã, cãmã arunca armãsaru’ din ºa!”. Aº vrea sã vã spun cã sunt mulþu-mit de oameni; avem bãieþi de nãdejde, au demonstrat-o de multeori ºi, mai ales, acum. Sunt luptãtori buni, pe care mulþi ºi-ar dorisã-i aibã: ºi români ºi strãini!”.

Principala grijã aici, la Kandahar, este acum ca ºi la începutde misiune, securitatea ºi siguranþa oamenilor. În acea zi ºicomandantul „Rechinilor albi”, locotenent-colonelul dr. VasileVREME se afla în patrula atacatã. Întors din misiune, dupã ces-a asigurat cã situaþia în tabãrã este stabilã, cã oamenii ºi tehni-ca sunt în siguranþã, comandantul ºi-a vizitat oamenii la spital, avorbit personal cu soþiile acestora, apoi a analizat cu mare atenþiesituaþia pentru a vedea ce se poate schimba, ca toþi militarii aflaþiîn misiuni sã fie expuºi celui mai mic risc posibil.

Batalionul 341 Infanterie „Rechinii albi” este acum la jumã-tatea misiunii. Este momentul unui bilanþ, este momentul în careputem spune cã, pânã acum, ne-am îndeplinit exemplar misiunileºi cã suntem pregãtiþi sã o facem ºi în urmãtoarele trei luni. Nevom concentra în primul rând pe asigurarea pazei bazei în care neaflãm, ceea ce nu înseamnã doar posturi de pazã, trebuie sãînþelegem foarte clar acest lucru, este vorba în primul rând deasigurarea întregului perimetru, pe o razã stabilitã. Sunt multesate în jurul nostru, sate apropiate ca distanþã de noi, iar misiuneamilitarilor români nu este deloc uºoarã. Acestor oameni, dacãvrem în continuare sã ne fie alãturi, trebuie sã le demonstrãm cãºtim sã fim oameni, sã tragem linie între locuitorii paºnici aiAfganistanului ºi luptãtorii anti-coaliþie. Românii sunt binevãzuþi aici. Sunt respectaþi ºi trataþi cum se cuvine de cãtre local-nici, dar este greu sã faci acum diferenþa, sã te uiþi la ei cu aceiaºiochi cu care o fãceai înainte de incident. Însã, nici un moment nuavem voie sã uitãm cã acest popor are nevoie de noi, cã nici aceºtioameni nu vor, nu mai vor, rãzboi. Nici ei nu îi mai sprijinãdemult pe cei care susþin cã luptã în numele lor. Oamenii acestuipãmânt sunt asemenea tuturor lucrãtorilor pãmântului de oriundedin lume. ªi ei se roagã sã plouã, sã aibã recolte, sã aibã ce mâncaºi sã câºtige un ban din vânzarea produselor lor.

Ce-ºi doresc ei? Ce îºi doreºte fiecare om de pe pãmânt. Sãaibã ce sã îi ofere copilului care plânge, o bucatã de pâine ºi ohainã, un acoperiº deasupra capului. Atât. La una dintre întâlni-rile cu liderii din districtul DAND, l-am întrebat, firesc, pe liderulde district ce îºi doreºte pentru ziua de mâine, oricare ar fi el acestmâine, dupã atâþia ani de rãzboi. Exact acest lucru ne-a spus. Cãîºi doreºte ca oamenii lui sã nu moarã de foame, sã fie sãnãtoºi casã poatã munci pãmântul, sã poatã merge sã îºi vândã produsele…Iar, pentru viitor, ar vrea sã ajungã ºi þara lui asemenea altor þãri,sã poatã sã ajute ºi ei, la rândul lor, aºa cum au fost ajutaþi. ªiatunci?

Dar, totuºi, ce ºtim noi despre acest pãmânt atât de strãin deverdele nostru? Ce ºtim despre tradiþiile lor? Am putea spune cãsunt peste 28 de milioane de locuitori, dintre care doar aproxima-tiv 2,6 % apucã sã împlineascã 65 de ani. Totuºi, rata natalitãþiieste aproape dublã faþã de cea a mortalitãþii, o femeie dândnaºtere, în medie, la 6 copii. Din pãcate, speranþa de viaþã lanaºtere nu depãºeºte 42 de ani. Procentul de analfabeþi este depeste 73 la sutã. ªi totuºi, pe teritoriul de astãzi al Afganistanuluis-au gãsit dovezi care atestã civilizaþia afganã din sec. 3, printrealtele Mundihar-Kandahar, în partea de sud, cam pe unde neaflãm noi acum.

Relaþiile interpersonale între afgani sunt în general statuatede PashtunWalli, legi nescrise ºi coduri aparþinând pashtunilor,dar folosite de aproape toþi afganii, care includ ospitalitatea ºiprotejarea oricãrui oaspete, dreptul unui fugar de a-ºi cãutarefugiu ºi acceptarea cu bunã credinþã a ofertei sale de pace, drep-tul duºmãniei ancestrale sau al rãzbunãrii, curajul, fermitatea,cinstea, perseverenþa, apãrarea proprietãþii ºi a onoarei, apãrareafemeii. Familia este condusã de cel mai bãtrân membru de sexmasculin. Deciziile economice ºi politice sunt luate întotdeaunade bãrbaþi, iar rolul femeii este redus la treburile casnice. Loiali-tatea afganilor este manifestatã, în special, spre familia proprie,rude ºi trib prin care ei îºi exprimã identitatea. Ospitalitatea este

cerutã de dragul onoarei, astfel încât musafirii ºi cãlãtorii nupleacã niciodatã fãrã a fi hrãniþi sau adãpostiþi. Disputele perso-nale nu sunt uºor rezolvate din cauza nevoii de a proteja onoarea.Onoarea întregii familii este afectatã de comportamentul perso-nal, însã traiul dupã aceste reguli rigide este considerat esenþial.De asemenea, pietatea ºi stoicismul sunt trãsãturi admirate.Afganii sunt în mod obiºnuit prietenoºi ºi ospitalieri, dar trecutullor bogat în conflicte aratã cã ei pot fi severi. Percepþiile sunt multinfluenþate de credinþa cã Allah controleazã totul ºi cã totul seîntâmplã dupã voinþa lui. Aceastã credinþã îi ajutã pe afgani sãsuporte uºor greutãþile extreme.

Pentru afgani existã reguli stricte chiar ºi în ceea ce priveºtesalutul. O strângere de mânã este ceva obiºnuit între bãrbaþi, caresunt expresivi în saluturile prieteneºti ºi de obicei se bat pe spateîn timpul unei îmbrãþiºãri. Salutãrile verbale lungi, sunt acompa-niate de aºezarea mâinii drepte deasupra inimii. Un bãrbat nuatinge niciodatã o femeie afganã în public, deºi el o salutã verbalîntr-o modalitate indirectã. Femeile prietene se îmbrãþiºeazã ºi sesãrutã de 3 ori pe obraz alternativ, putând sã îºi strângã mâinile.Cât despre alte drepturi ale femeilor de aici… nu prea sunt. Încã.Deocamdatã, în mod curent, nu în marile oraºe care au fost dejaexpuse culturii apusene, o fatã nu are voie sã pãrãseascã casa fãrãpermisiunea tatãlui, o femeie nu poate cãlãtorii sau pãrãsi casafãrã permisiunea soþului, nu-ºi poate lua o slujbã fãrã acordultatãlui sau soþului, tatãl poate sã-ºi opreascã fiica sã mai meargãla ºcoalã, iar soþul poate sã-ºi opreascã soþia sã continue studiilesau sã mai munceascã. De asemenea, o femeie frumoasã estevãzutã numai de soþul sãu. Dar, o altã femeie poate sã o vadã fãrãsã poarte vãlul, precum ºi ceilalþi bãrbaþi din familie (tatãl, fraþiiºi bunicii). Vãlul trebuie sã acopere întreg corpul femeii ºi pãrul,exceptând mâinile de la încheieturã - dacã unghiile nu suntfãcute, faþa – cu pãrul care coboarã spre bãrbie (fãrã machiaj)-vãlul care acoperã faþa unei femei musulmane se numeºte“burka”- ºi picioarele – pânã la glezne.

ªi acum urmeazã însã o întrebare dificilã: cât de multînþelegem din ceea ce vedem? La aceasta nu ne va rãspunde nicio enciclopedie, doar viaþa, pur ºi simplu, ºi aceste încã trei luni demisiune pe care le mai avem aici. Însã, experienþa acumulatãdeja, pregãtirea profesionalã ºi, mai ales, dãruirea militarilorromâni vor face din aceastã misiune un succes pentru Batalionul341 Infanterie din Topraisar.

Locotenent Alice MOLDOVAN

“Rech in i i a lb i ”

Misiunea continuã

Un moment de inspiraþie

Aºa cum s-a impus în tradiþia ultimilor ani, o datã cu prãznuirea Sfântului MareMucenic Gheorghe, Purtãtorul de biruinþã, la 23 aprilie sãrbãtorim Ziua ForþelorTerestre Române. În acest an, în mod fericit, aniversarea noastrã coincide cuDuminica Sfintei Învieri, zi în care tot creºtinul îºi cautã odihna, fie ºi pentru câte-va clipe, înãuntrul sufletului sãu.

Este momentul în care aducem un pios omagiu înaintaºilor ºi camarazilor ºi nuuitãm sã închinãm o rugã celor cãzuþi la datorie, fie în rãzboaiele prin care ne-ampãstrat identitatea neamului, fie departe de þarã, în misiuni de menþinere ºi conso-lidare a pãcii în þãri greu încercate de conflicte.

Totodatã, este un bun prilej sã adresez mulþumiri tuturor celor care au con-tribuit cu pricepere, efort ºi responsabilitate pentru ca Forþele Terestre Românesã-ºi îndeplineascã obiectivele ºi misiunile eficient, operativ ºi cu profesionalismºi sã devenim o categorie de forþe puternicã, capabilã sã rãspundã cerinþelornaþionale de securitate, dar ºi angajamentelor internaþionale asumate.

Sufleteºte, rãmânem aproape de colegii noºtri, de care suntem nevoiþi sã nedespãrþim ca urmare a procesului inevitabil de transformare ºi restructurare aarmatei. Un sincer mulþumesc, buni camarazi!

Un gând de mulþumire adresez familiilor militarilor noºtri pentru sprijinul acor-dat, înþelegerea ºi rãbdarea de care dau dovadã, nu o datã, atunci când misiunilecomplexe îi þin departe de cei dragi.

Suntem în plin proces de transformare a Forþelor Terestre, un proces dificil, pecare nu îl putem împlini altfel decât împreunã ºi în spiritul virtuþilor care ne-aucãlãuzit de-a lungul timpului: coeziunea, curajul, iniþiativa ºi spiritul de echipã.

Într-un viitor apropiat vom traversa o nouã „provocare”, un alt gen de misiunepe care va trebui s-o îndeplinim cu succes, ºi anume, constituirea unei armate întotalitate profesionistã, cu oameni pentru care meseria armelor înseamnã pasiune.

Mulþumesc ºi militarilor din Forþele Terestre aflaþi în Teatrele de Operaþii dinOrientul Mijlociu, Asia ºi Balcanii de Vest sau în Africa unde sunt ºi ambasadoriai României care, prin profesionalism ºi omenie, prin respectul faþã de populaþialocalã, de cultura acesteia, faþã de autoritãþile locale ºi instituþiile statului, au ono-rat imaginea pozitivã a þãrii ºi spiritul poporului român.

Un gând bun ºi salutul nostru camaraderesc transmitem colegilor din celelaltecategorii de forþe împreunã cu care acþionãm pentru împlinirea obiectivului funda-mental de creare a unei Armate profesioniste.

Vã mulþumesc, tuturor celor care constituiþi cea mai mare avuþie a ForþelorTerestre, ºi anume, resursa umanã: generali, ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri,personal civil contractual, militari angajaþi pe bazã de contract, studenþi, elevi, mi-litari în termen ºi termen redus, pentru modul exemplar în care vã îndepliniþiatribuþiile.

Vã urez mult succes, împliniri profesionale ºi în viaþã! Dumnezeu sã ne ajuteºi sã îi ocroteascã pe camarazii noºtri plecaþi departe de þarã !

La mulþi ani ºi Paºte fericit !

ªEFUL STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREGeneral-locotenent dr. Sorin IOAN

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre cu prilejulaniversãrii Zilei Forþelor Terestre

În plin proces de transformare

Batalionul 2 Infanterie“Cãlugãreni” poate ficonsiderat ca fãcândparte din unitãþile de elitã ale

Forþelor Terestre Române.Înfiinþatã la 1 septembrie 1993, unitatea este formatã dintr-un

colectiv tânãr de militari foarte bine pregãtiþi profesional, dãruiþimuncii pe care o desfãºoarã.

Graþie acestor calitãþi, ei au dobândit într-un interval de timprelativ scurt, încrederea eºaloanelor superioare de atunci, care audesemnat unitatea pentru a participa la misiuni de mare impor-tanþã, atât pentru prestigiul þãrii, cât ºi pentru cel al instituþieimilitare.

La aproape un an de la înfiinþarea batalionului, în 1994, cadredin statul major ºi subunitãþi au participat la primul exerciþiu deParteneriat pentru Pace care a avut loc în Polonia.

A urmat de atunci, pe parcursul câtorva ani participarea laalte ºapte exerciþii de acest tip, pe teritoriul unor þãri cum ar fi:Cehia, Olanda, Germania ºi Turcia.

În anul 1995, batalionul a participat la Misiunea UNAVEM-III din Angola, fiind astfel prima unitate din Armata Românieicare a desfãºurat o misiune internaþionalã. Drapelul de luptã alunitãþii a fost decorat, pentru contribuþia adusã de militarii noºtrila instaurarea pãcii în Angola, cu înalta medalie a NaþiunilorUnite „În sprijinul pãcii”.

La aproape doi ani de la misiunea din Angola, unitatea a fãcutparte din Detaºamentul Tactic „Sfântul Gheorghe”, acþionând cusucces în cadrul misiunii ALBA-1997 pentru stabilizarea situ-aþiei din Albania.

Între anii 2002 ºi 2004, unitatea era parte componentã dinRezerva Strategicã a NATO pentru Bosnia – Herþegovina ºiKosovo.

Cea mai importantã misiune desfãºuratã a fost AnticaBabilonia 2005 (ianuarie – august 2005), atât din punct de vedereal complexitãþii sale, cât ºi din cel al gradului de dificultate ºirisc. Despre militarii Batalionului 2 Infanterie ºi succesele pecare le-au dobândit acolo, în sudul Irakului, mai ales pe linia acþi-unilor umanitare ºi a proiectelor CIMIC iniþiate, s-a relatat pelarg în mass-media româneascã (mai ales în cea militarã) ºiinternaþionalã. De asemenea, profesionalismul ºi fermitatea cucare militarii noºtri ºi-au îndeplinit toate misiunile din teatru aucâºtigat pentru mult timp de acum încolo respectul ºi admiraþiaaliaþilor ºi partenerilor de coaliþie. Nu întâmplãtor, atunci cândvine vorba despre Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”, aceºtia opercep ca pe o unitate de elitã a Armatei României.

Participarea româneascã în Irak a fost susþinutã de opiniapublicã naþionalã tocmai datoritã faptului cã ea fusese foarte bineinformatã asupra naturii acþiunilor desfãºurate, militarii bata-lionului fiind vãzuþi ca adevãraþi ambasadori ai României cu mi-siunea de a contribui la instaurarea pãcii în zonã ºi la redareasperanþei poporului irakian cã poate trãi o viaþã mai bunã, lipsitãde spectrul terorii ºi nesiguranþei.

Susþinerea din partea opiniei publice a rãmas aceeaºi chiar ºiîn perioada dramaticã a crizei jurnaliºtilor români rãpiþi în Irak,atunci când teroriºtii care îi deþineau cereau imperios retragereacontingentelor româneºti dislocate acolo.

Sondajele de opinie de atunci, unele televizate chiar în direct,sub forma unor interviuri ad hoc cu cetãþeni din toate categoriilesociale au reflectat cât se poate de elocvent punctul de vederemajoritar: încrederea în instituþia militarã ºi în valorile sale pro-movate, precum ºi susþinerea participãrii româneºti în teatrele deoperaþii.

Demn de reþinut este faptul cã din Irak, ai noºtri s-au întorsfãrã nici o pierdere. Dumnezeu i-a apãrat ºi i-a ajutat pe ostaºiinoºtri, hãrãzindu-i cu înþelepciune ºi multã omenie în raport cupopulaþia localã. Acest respect câºtigat în faþa localnicilor a con-tribuit covârºitor la evitarea pierderilor, a incidentelor cu urmãritragice. Irakienii nu vor uita pentru multã vreme imagineamedicilor militari români care au acordat asistenþã medicalã celoraflaþi în suferinþã sau a ostaºului nostru împãrþind jucãrii,rechizite ºcolare ºi dulciuri copiilor. În Irak existã ºcoli, staþii deapã ºi drumuri refãcute prin punerea în practicã a proiectelorCIMIC iniþiate de Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”.

Pentru participarea la misiunile din Angola, Balcanii de Vestºi „Antica Babilonia” 2005, Drapelul de luptã al batalionului afost decorat cu Înaltul Ordin „Virtutea Militarã” în grad de ca-valer cu însemn de rãzboi.

Nu trebuie sã neglijãm în aceastã ecuaþie a succesului misi-unii, nici pregãtirea profesionalã foarte bunã a personaluluiunitãþii – o constantã a activitãþii acestuia – dublatã de calitãþilepsihomorale dovedite în orice împrejurare: dârzenie, tenacitate,rezistenþã la efort psihic ºi fizic, voinþã completatã de un aport

însemnat de inteligenþã.Aceste calitãþi se pot observa în toate aspectele din viaþa

unitãþii, începând de la cele aparent fãrã prea mare importanþã, arzice unii, – ordine interioarã, þinutã, comportament ostãºesc, dis-ciplinã – ºi, nu în ultimul rând, pregãtirea militarã generalã ºi despecialitate.

În prezent, militarii batalionului se pregãtesc în ideea par-ticipãrii la alte misiuni internaþionale.

Perioada de refacere-recuperare dupã misiunea AnticaBabilonia 2005 a fost relativ scurtã. Irakul a rãmas undeva înurmã, doar o amintire a unui important succes pentru ei. De fapt(deºi nu ar trebui), „Cãlugãrenii” vorbesc cu modestie despremisiunile lor anterioare. Tot din acest motiv ei nu prea agreeazãideea de a-ºi lua „ nickname-uri” (porecle uzuale folosite înteatrele de operaþii), chiar dacã ele ar fi inspirate din fauna ºi floraautohtonã sau exoticã.

Odatã ajunºi în þarã, s-au readaptat rapid la viaþa de cazarmã,la condiþiile de pace: ºi-au luat în primire tehnica de luptã, arma-mentul, nelipsitele sectoare, au reluat cu simþ de rãspundereactivitatea de instruire pentru misiunile de bazã.

La doar câteva zile de la sosire, au mai trecut peste un hop:au intervenit prompt ºi eficient în sprijinul populaþiei afectate deinundaþiile care au acoperit localitãþi din judeþele Ilfov ºi Ialomiþa(Buftea, Slobozia, Cosâmbeºti ºi Bãrbuleºti). Au participat peste250 de militari. Mulþi dintre ei îºi efectuau concediile de odihnãºi de recuperare, pe care ºi le-au întrerupt atunci când au aflat cãzone întinse, nu departe de Bucureºti, sunt rãvãºite de furiaapelor. N-au mai aºteptat sã fie chemaþi oficial, ci s-au prezentatdirect la unitate pentru a participa la înlãturarea dezastrelor.

Autoritãþile locale, precum ºi mulþi dintre cei nãpãstuiþi deurgia apelor le-au mulþumit din suflet pentru ajutorul acordat.

De atunci n-au mai existat alte evenimente importante înactivitatea lor. Se pregãtesc pentru noi misiuni cu aceeaºi serio-zitate de care au dat dovadã pânã acum. Alãturi de ei se aflã ºicolegi de la alte unitãþi, care încadreazã funcþiile rãmase vacantepentru misiuni.

Aceºtia s-au acomodat relativ repede cu stilul de muncã al„Cãlugãrenilor”.

Pregãtirea oricãrei misiuni internaþionale implicã parcurgereaunor etape esenþiale ºi anume: activitatea de selecþie, care constãîn testarea psihologicã, vizita medicalã, proba de educaþie fizicã,testul de limba englezã, proba teoreticã ( regulamente militaregenerale, pregãtire militarã generalã) ºi proba practicã, de spe-cialitate. Primele patru teste (probe) sunt eliminatorii, iar la cele-lalte se acordã punctaj care serveºte la departajarea pe locuriledisponibile.

Selecþia a fost deosebit de riguroasã. Exigenþa comisiei deexaminare ºi-a spus cuvântul. Nu s-au fãcut compromisuri. Auexistat cazuri în care unii militari, chiar din structura batalionu-lui, veterani ai unor misiuni anterioare, sã fie respinºi la uneledintre probele susþinute. Au reuºit în final doar cei foarte binepregãtiþi profesional ºi declaraþi ca fiind apþi medical ºi psiholo-gic penru misiune (vizita medicalã s-a efectuat la policlinica Spi-talului Militar Central din Bucureºti). În acest sens, unul dintreexaminatori afirma: „Nu ne permitem sã facem compromisuri încadrul selecþiei în primul rând fiindcã nu ar fi corect faþã deceilalþi candidaþi care s-au pregãtit cu speranþa reuºitei ºi în aldoilea rând fiindcã teatrul de operaþii nu iartã nici o greºealã.Orice indulgenþã aici poate fi scump plãtitã în teatrul de operaþii.Avem o mare rãspundere, mai ales moralã, atât faþã de cei carevor pleca acolo, cât ºi faþã de familiile lor care îi vor aºtepta sã seîntoarcã sãnãtoºi acasã. De aceea, dorim sã reuºeascã numai ceimai buni. Repet: nu facem compromisuri oricât de dureros ar fi

pentru unii, care dacã n-au reuºit sã treacã testele nu trebuie sãfacã o tragedie din acest lucru. Ocazii pentru a participa la misi-uni vor mai fi ºi, poate cã, data viitoare vor dovedi mai multã exi-genþã ºi perseverenþã în pregãtirea lor profesionalã pentru a fiadmiºi.”

Urmãtoarea etapã este pregãtirea propriu-zisã a misiunii.Fiecare îºi ia în primire funcþia, mai întâi, cu atribuþiile specifice,atât la pace, cât ºi în teatrul de operaþii. Se întocmeºte un pro-gram axat strict pe pregãtirea misiunii, care constã în:cunoaºterea din punct de vedere geografic a caracteristicilorzonei probabile de operaþii, întocmirea din timp a documentaþieipentru misiune, executarea de marºuri în teren mediu frãmântatpe diferite distanþe, a ºedinþelor de tragere cu armamentul indi-vidual ºi cel de pe tehnica din dotare participantã sau similarã cucea existentã în teatru; tabãrã de instrucþie în care se exerseazãregulile de angajare, precum ºi procedurile standard de operareîntr-un teatru de operaþii; cadrele din statul major participã, deasemenea, la convocãri de pregãtire organizate de eºaloanelesuperioare.

Cunoºtinþele despre teatrul de operaþii se îmbunãtãþesc sub-stanþial o datã cu desfãºurarea activitãþilor de recunoaºtere.

Finalul activitãþii de pregãtire pentru misiune este marcat departiciparea la SIMEX – exerciþiu susþinut la Centrul de Instruireprin Simulare, unde, pe baza lecþiilor învãþate se simuleazã pen-tru rezolvare situaþii întâlnite frecvent în teatrele de operaþii ºi, dece nu, chiar unele neobiºnuite; de asemenea, dupã SIMEX are locevaluarea finalã a Cdm. 2 Op. Buzãu care coordoneazã din þarãmisiunea ºi asigurã în teatru transferul de autoritate în cazul încare unitatea intrã sub controlul operaþional al unei mari unitãþimultinaþionale, aºa cum a fost în cazul participãrii la misiunea„Antica Babilonia” 2005 din Irak.

„Activitatea de pregãtire pentru misiuni am reluat-o în forþã.Militarii detaºaþi de la alte unitãþi s-au integrat destul de repedeîn ritmul de pregãtire pe care ni l-am impus.”- a declarat maiorulDaniel GHIBA, ºeful de stat major al Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”.

În continuare, a adãugat: „Personal, sunt mulþumit de nivelulde pregãtire al fiecãruia; mulþi dintre militarii noºtri, precum ºidintre cei detaºaþi au experienþa unor misiuni anterioare înteatrele de operaþii, ceea ce reprezintã un avantaj net în pregãtire.Desigur, nici o misiune nu se aseamãnã una cu alta. Pe noi neintereseazã ca fiecare sã-ºi cunoascã ºi sã aplice foarte bineatribuþiile funcþionale ºi – elementul cel mai important în aseme-nea situaþii – sã formãm un colectiv închegat, o adevãratã familieaºa cum am fost în Irak... fiindcã, într-un teatru de operaþii, suc-cesul unuia ºi la nevoie chiar viaþa lui, depinde în foarte maremãsurã de ajutorul celorlalþi colegi cu care trebuie sã se înþeleagãºi sã comunice foarte bine. Eu cred cã, în mare mãsurã, am reuºitîn aproape douã luni de instrucþie în comun sã conturãm o echipãºi sã acþionãm ca o echipã.

Am observat acest lucru la instrucþie, la trageri ºi pe timpulexecutãrii marºurilor.

Sunt convins cã ºi în tabãra de instrucþie va fi la fel. Formãmun corp de profesioniºti, gata oriunde ºi oricând sã ne îndeplinimmisiunile încredinþate, iar spiritul de echipã ne caracterizeazã.”

De acest stil de muncã m-am convins încã din primele clipecând am intrat în unitate. M-am ataºat sufleteºte de aceºti oameniminunaþi ºi am deplina convingere cã în teatrul de operaþii vomforma o echipã unitã ºi puternicã. Este meritul conducerii bata-lionului în fruntea cãreia se aflã dl locotenent-colonel DanielPETRESCU, un comandant care îmbinã exigenþa, tactul, cu artade a cunoaºte oamenii, de a comunica ºi a fi alãturi de ei la bineºi în momente dificile, convingându-i pe fiecare în parte sã-ºipunã în valoare ceea ce au mai bun, atât la instrucþie, cât ºi înorice misiune primitã.

Pentru “Curierul Armatei” a consemnatMaior Luigi-Mihail COJOCARU

Ploieºti, primãvara anului 2004.O zi însoritã. Razele binefãcãtoareale soarelui se revarsã cu generozi-tate peste trecãtorii grãbiþi. Mare for-fotã în Gara de Sud. Unii pleacã, alþiivin. Chioºcuri la tot pasul. Covrigeiicalzi, abia ieºiþi din cuptor, îºi aºtep-tau cumpãrãtorii.

Ies din serviciul de pe Comen-duirea garnizoanei Ploieºti. Defiecare datã opresc aici ºi maizãbovesc.

În magazinul „Big”, mã delectezcu produsele de panificaþie. Dacãvreau o cafea urc, pe trepte, la etaj ºisunt servit, prompt, la bar...

Revin la maºinã. Peste drum este„Librãria”. Întotdeauna gãsesc aici ocarte bunã, e drept, la un preþ piperat.Sunt gata de plecare, spre Bucureºti.În dreptul meu se opreºte unbãtrânel. Se recomandã: „Suntcomandorul CÃPRARIU. Amonoarea sã vã salut domnule cãpitan-comandor!”

Rãspund puþin încurcat. Nu-l

cunosc pe omul care m-a salutat. Esteîmbrãcat civil, eu în þinutã militarã.

Îmi povesteºte cã a lucrat „peDeveselu” – cu ani în urmã. Acumeste pensionar. Ultimul loc în care alucrat a fost Divizia 1 Aerianã„Siret”, în Centrul Operaþional Ae-rian Zonal (C.O.A.Z.).

Simte nevoia sã comunice. Îi facpe plac ºi stãm de vorbã o bucatã devreme. Într-un târziu se îndepãrteazãla câþiva metri. Mã priveºte lung.Ochii îi sunt în lacrimi: „Domnulecomandor, ce bine vã stã în unifor-mã!...”.

Sesizez cã omul acesta ºi-arememorat toþi anii tinereþii. ªi-aadus, probabil, aminte de anii sãifrumoºi, de împlinirile ºi satisfacþiilepe care le-a avut în cariera militarã.

Toate erau acum în urmã. Dedomeniul trecutului, pentru mine.Faptul cã m-a întâlnit, l-a fãcut sãretrãiascã, preþ de câteva clipe, aniide altã datã.

Florian V. SITARU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006Pagina 4

DDee vvoorrbbãã ccuu ttrreeccuuttuull

„Suntem un corp de profesioniºti, iar spiritul de echipã ne caracterizeazã”

Zi frumoasã de primãvarã, cu vlãstari mirosind a speranþã,aºa a fost ziua de 31 martie 2006 în cazarma noastrã, a Bata-lionului 528 cercetare din Brãila. Ziua înaintãrii în grad a treicolegi: locotenent Florea TICUÞÃ, sergent major MariusPAPADOPOL ºi sergent major Sorin AVRIGEANU, momentde mare bucurie atât pentru cei avansaþi cât ºi pentru noul com-mandant domnul locotenent-colonel Victor-CornelMOLDOVEANU care le-a pus gradele pe umãr.

Din formaþie însã domnul plutonier adjutant ConstantinAVRIGEANU, consilierul comandantului, “ nea’ Costicã ” aºacum îl ºtie toatã lumea, avea emoþii de douã ori mai mari. Fiulsãu Sorin devenea astãzi plutonier, chiar sub ochii sãi ºi maimult decât aceasta urmeazã sã ducã tradiþia tatãlui sãu care, înaceeaºi zi aniversarã împlinea 30 de ani de muncã neîncetatã încadrul aceleiaºi unitãþi, batalionul 528 cercetare.

Pe parcursul acestor ani, mulþi la numãr, nea’ Costicã a pusumãrul la construcþia tuturor obiectivelor din cazarmã care auîmbogãþit baza logisticã de instrucþie: poligonul automaþizatsubteran, pista cu obstacole, stânca cercetaºului pentru alpinism,bazimul de înot ºi toate acestea ca sã amintim numai unele din-tre ele. Sã nu credeþi cã TABC-ul lui nu mergea “ la cheie ”(cum îi plãcea lui s-o spunã), sau cã nu a fost tabãrã de instruirepe care, cât a lucrat la compania de instrucþie, s-o rateze, fie cãera tabãrã la apã, la munte, de alpinism, tabãrã mobilã, aplicaþieprin cine ºtie ce colþ de þarã, sau schimb de experienþã cu vreodelegaþie de forþe speciale din Turcia, Grecia, Ucraina etc. ªiuite aºa au trecut anii, cu bune, cu grele, copii au crescut, iar

acum sub ochii lui, un vlãstar lua aripi. Sorin era plutonier. Nuuºor i-a fost, când din formaþie, comandantul l-a chemat sã-lajute a-i pune gradele de plutonier fiului sãu. Cu decenþã însã ºidemnitate, calitãþi care marcheazã întreaga carierã a plutonieru-lui adjutant AVRIGEANU, acesta a venit în faþa formaþie, asalutat comandantul ºi apoi a pus gradul de plutonier pe umãrulstâng al lui Sorin, ca un testament pentru continuarea bunelortradiþii ale unitãþii, continuarea experienþei sale ºi înscrierea peacelaºi traseu marcat de bun simþ ºi hãrnicie ca ºi al tatãlui sãu.

Un frumos exemplu de continuitate a tradiþiilor militare înfamilie în cadrul aceluiaºi batalion îl mai oferã ºi plutonieruladjutant Marin CARAGAÞÃ, coleg de promoþie cu „nea Cos-ticã”, ºi el împlinind 30 de ani de activitate militarã în aceeaºiunitate ºi fiul sãu Titel, maistru militar acum. În luna iunie, cândfiul sãu va fi înaintat în grad, momentul emoþionant se va repe-ta.

Acelaºi frumos exemplu l-a dat ºi fostul comandant alunitãþii vreme de 14 ani, colonelul(r) Marin CIORANU cu fiulsãu cãpitan Valentin ce deþine o funcþie în cadrul statului major,semn cã tradiþiile ºi bunele obiceiuri, sperãm noi, nu vor dis-pãrea odatã cu trecerea în rezervã a cadrelor aflate în pragulpensionãrii, copii acestora fiind atât legãtura cu trecutul cât ºisperanþa într-un viitor mai bun, un viitor în care experienþapãrinþilor va fi pusã în practicã cu mai mult sârg ºi de o manierãnouã, de vlãstarii care la fiecare avansare dau lacrimi de bucuriepãrinþilor lor, de acasã sau din formaþie.

Locotenent Emilian MARCHIDANU

V l ã s t a r i m i r o s i n d a s p e r a n þ ã

Programul, care cuprinde liniilede dezvoltare a acestei tehnologii, estecondus de cãtre o echipã de proiectaredin cadrul Ministerului Apãrãrii dinMarea Britanie. Elementele de bazãale programului intitulat FIST au fostselectate în luna martie a anului 2003,iar timp de doi ani ºi jumãtate au fostinvestigate ºi studiate îndeaproapetoate opþiunile, metodele ºi proceseleintermediare care, corelate la unmoment dat, pot oferi o imagine clarãa produsului finit.

Primul mare experiment al proiec-tului FIST, aflat încã în faza sa detestare, a avut loc în ianuarie 2005,într-un poligon de antrenament situatîn apropierea oraºului Salisburg. Aufost implicaþi 70 de soldaþi, fiecaredintre ei fiind echipat cu un astfel deechipament experimental, care are îndotare un radio, un computer, GPS, ocamerã de luat vederi. Noile informaþii apãrute în urma testãrilorau fost de un real folos proiectanþilor care, luându-le în consid-erare, au îmbunãtãþit sistemul FIST. Ca urmare, 35.000 de astfelde echipamente destinate soldaþilor infanteriºti au fost coman-date ºi se aºteaptã a fi livrate Armatei Britanice, RegimentuluiRegal al Forþelor Aeriene ºi Marinei Regale, în perioada 2015 –2020.

Acum putem sã spunem cã programul se aflã abia la începu-turile lui pentru cã existã încã multe segmente neexplorate, iardesignul, concepþia, performanþele ºi conþinutul proiectului suntîntr-o continuã evoluþie. În principiu, FIST acoperã toatã paletade inovaþii tehnologice centrate pe nevoile militarului infanteristpe care îl face sã fie practic conºtient de cele trei variabile decare depinde succesul lui în câmpul de luptã, ºi anume:cunoaºterea situaþiei conflictuale, a posibilitãþilor de iniþiere aunei acþiuni la un moment dat ºi a ºansei de supravieþuire. Sis-temul îmbunãtãþeºte capacitatea soldatului de interrelaþionare cucamarazii lui de luptã, beneficiind de un confort maxim ºi deuºurinþã în operare. Comanda, controlul, comunicaþiile, compu-terele ºi inteligenþa sunt cele cinci elemente care contribuie lamaximizarea eficienþei în luptã, mobilitatea fiind datã de sis-temul de navigaþie ºi de greutatea minimã a echipamentului însine. Nu este de aºteptat ca fiecare soldat englez sã fie echipatprin programul FIST, dar, cu siguranþã, vor avea parte de el, ceiimplicaþi în misiuni speciale, cu un grad mare de periculozitate.

AA ffii ccoonnººttiieenntt ddee cceeeeaa ccee ssee îînnttââmmppllãã îînn jjuurruull ttããuu

“Strategia” pe care se bazeazã proiectul FIST are ca funda-ment ideea dupã care “soldatul infanterist reprezintã elementul-cheie al întregii forþe armate engleze”. Sistemul de comunicaþiicu care este dotat soldatul FIST s-a dovedit a fi eficient pânã lanivel companie. Deasupra acestui nivel, comunicaþia se face prinreþeaua radio Bowman. Astfel, militarii unei companii îºi pottransmite date între ei pe o anumitã frecvenþã, iar, dacã vor sã

raporteze unui eºalon superior, comutãstaþia pe o altã frecvenþã. Staþia estecapabilã sã îºi caute singurã ofrecvenþã accesibilã tuturor, atuncicând o anumitã linie de comunicaþieeste întreruptã din diverse motive.Acele informaþii esenþiale pentrureuºita misiunii pot fi transmise directsoldatului, de la comandament, care larândul lui primeºte date ºi chiar ima-gini furnizate de cãtre cercetaºii aflaþiîntr-o poziþie înaintatã, de la avioanelede cercetare fãrã pilot care scruteazãcâmpul de luptã sau de la sateliþii mili-tari de supraveghere. Soldatul poateaccesa GPS-ul (Global Positioning Sys-tem), are la îndemânã hãrþi în formatdigital ºi mulþi alþi senzori care îi oferãtoate datele necesare pentru a cunoaºtesituaþia în care se aflã la un moment dat.Folosindu-se de display-urile ataºate decascã sau de încheietura mâinii, de sis-temul de comunicaþii, militarul are mariºanse de a se descurca ºi în situaþiineprevãzute.

AA ººttii ccââtt ddee lleettaall ppooþþii ffiiInfanteristul are în dotare o puºcã

de asalt SA80 de calibru 5,56mm. Eavine în combinaþie cu un sistem digitalvizual care este ataºat, fie pe cascã, fiechiar pe puºcã. Acesta îi permite soldatului sã execute ºi aceletrageri ”dupã colþ”, rãmânând însã într-o poziþie sigurã, deci, fãrãa se expune deloc. Soldatul poate folosi ºi un aruncãtor derachete anti-tanc Javelin sau un altul pentru grenade cu fragmen-taþie HEFG. Pentru a se angaja în luptã asupra unui obiectiv

ascuns sau adãpostit în poziþie, infan-teristul are posibilitatea de a mãsuradistanþa exactã dintre el ºi þintã cuajutorul unei raze laser. Dupã aceea,informaþiile sunt downloadate ºi prinprelucrarea lor se sugereazã un anu-mit mod de executare a tragerii, astfelîncât, obiectivul, deºi adãpostit, sã fienimicit.

Echipamentul în sine reduce unpic din vizibilitate, prin componentaradar ºi infraroºu, dar menþine con-stantã temperatura corpului ºi îl pro-tejeazã de condiþiile extreme demediu. Costumul este fabricat ca undispozitiv wireless, asemãnãtor unuiBluetooth, pentru a fi capabil sã inter-

conecteze toate celelalte componente ale FIST. Casca asigurã protecþie balisticã ºi reprezintã, practic, o

interfaþã pentru celelalte elemente care furnizeazã informaþiidespre câmpul de luptã. Prin display-ul pe care îl are ataºat de ea,soldatul englez poate vedea situaþia lui pe teren, poziþia trupelorproprii, a trupelor ostile, diversele dispozitive electronice, þinteleurgente, precum ºi imaginile pe care le ”vede” propria lui armãprin camera care este montatã pe þeavã.

PPrrootteeccþþiiee NNBBCCInfanteristul, aflat în plinã misiune, este avertizat asupra

pericolului NBC cu ajutorul sistemului BISA (Batlefield Infor-mation System Application), dezvoltat de compania SciSys.BISA opereazã prin reþeaua de comunicaþii Bowman ºi estedirect conectat la Sistemul de Informaþii ºi Control al ForþelorRegale Aeriene, cu Sistemul de Comandã ºi Sprijin Naval ºi cuComandamentul Operaþional Întrunit, ca factori primari dedecizie.

Toate acestea fiind zise, se pare cã soldatul viitorului nu estechiar atât de îndepãrtat, dar este tot atât de letal ca un Termina-tor!

Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006 Pagina 5

TRIGAT LR face parte din cea de-atreia generaþie de rachete anti-tanc cu razãlungã de acþiune. Racheta este de asemeneacunoscutã ºi sub denumirea de PARS-3(Panzerabwehr Rakensystem 3), în Germa-nia, ºi de AC 3G (AntiChar de 3e Genera-tion), în Franþa. A fost de la început proiec-tatã pentru a fi ataºatã elicopterului Euro-copter Tiger care se aflã în dotareaarmatelor Germaniei ºi Franþei.

TRIGAT este, de fapt, un programEuropean în care sunt implicate cele douãþãri menþionate mai sus ºi Marea Britanie.Guvernele celor trei state au semnat unaccord special pentru dezvoltarea ºi pentruacoperirea legalã a proiectului. Belgia ºiOlanda s-au alãturat ºi ele programului.

Acest model de rachetã anti-tanc a fostconstruit de Euromissile Dynamics Group,un consorþiu din care fac parte ºi alte com-panii prestigioase, cum ar fi: fosta Aerospa-

tiale-Matra din Franþa,DaimlerChrysler Aerospacedin Germania ºi fosta MatraBAe Dynamics din MareaBritanie. Din luna decem-brie a anului 2002, sistemulTRIGAT LR a trecut de lafaza de proiect la adevãratultest al trupelor. Au fost exe-cutate o serie de trageridintr-un elicopter Panther,în luna mai 2003. O aseme-nea “încãrcãturã” a fost des-tinatã ºi elicopterului Tiger,aflat în dotarea armatelorFranþei, Germaniei ºiSpaniei.

Racheta TRIGAT LR pare sãînlocuiascã cu succes alte tipuri mai vechi:racheta HOT, produsã în anul 1978, BGM-71 TOW din 1970 ºi Swingfire din 1967. Înplus, ea are autonomie de plasare pedirecþie pânã la impactul cu þinta, spredeosebire de rachetele cu razã medie deacþiune care trebuie direcþionate prin undelaser pânã la obiectiv. TRIGAT poate filansatã dintr-un vehicul de teren sau din eli-copter. Sistemul de lansare foloseºte sen-zori pasivi infraroºii deasupra ºi în inte-riorul rachetei. Este vorba despre un sistemdenumit Osiris, eloctro-optic, produs decompania Segem, sistem care ajutã ladetectarea pasivã, la recunoaºterea ºi iden-tificarea þintei. Ochitorul selecteazã þinta ºiþinta este localizatã înainte de lansarea pro-priu-zisã a rachetei. Sistemul infraroºuelectro-optic este capabil sã furnizeze toateinformaþiile necesare indiferent dacã este zisau noapte ºi indiferent de condiþiile clima-terice.

Ambele variante de rachetã, cu razãmedie sau mare de acþiune, folosesc un felde control vectorial al direcþiei pentru o maimare agilitate a zborului ºi o precizie ridi-catã la þintã. Raza de acþiune variazã de la500m, la 5.000m, dar aceasta poate fi extin-sã pânã la aproximativ 7.000m. Odatã orachetã lansatã, urmãtoarea poate plecaînspre þintã dupã numai 8 secunde.

Sistemul TRIGAT LR se potriveºte înspecial atacului, vârful rachetei putând fischimbat cu unul mai puternic destinatblindajelor reactive moderne. Lungimearachetei este de 1,5m, iar grosimea de15cm, greutatea ei este de 49kg.

TRIGAT LR -RACHETA ANTI-TANC

FFIISSTT –– TTeehhnnoollooggiiaa vviiiittoorruulluuii ppeennttrruu ssoollddaattuulliinnffaanntteerriisstt ddiinn MMaarreeaa BBrriittaanniiee

Pagina 6

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006

CMYK

“ N e v o m a t i n g e o b i e c t i v e l e p r o p u s e ”

Într-o lume aflatã într-un proces alert de reconfigurare ºicãutãri, rãmâne actualã vechea constatare cã militarii sepregãtesc întotdeauna pentru urmãtorul rãzboi. Este unabanalã care explicã de ce, în succesiunea evenimentelor,rãzboaiele diferã unul de celãlalt, dar au ºi multe lucruricomune. Cu cât rãzboaiele au fost mai apropiate în timp, cuatât asemãnãrile sunt mai evidente. Excepþie fac, probabil,cele douã rãzboaie din Irak, desfãºurate cam la un deceniuunul de celãlalt. Deºi, la ele au participat aproximativaceiaºi actori principali, s-au întrebuinþat într-o mãsurãcovârºitoare aceleaºi categorii de armament, rãzboaiele audiferit total ca desfãºurare. Diferenþele esenþiale au fostimprimate, nu atât de tehnologia înaltã ºi armamentul deînaltã precizie, folosite masiv în conflictul din 2003, cât deintegrarea tuturor componentelor luptei armate în concepþia„rãzboiului bazat pe reþea” (Network Centric Warfare) petimpul celei de-a doua campanii din Irak.

Organizarea ºi desfãºurarea operaþiilor în cadrul RBR aupermis cunoaºterea superioarã ºi permanentã a spaþiuluiluptei, la un nivel nemaiîntâlnit pânã acum în rãzboaie,oferind forþelor flexibilitate, iniþiativã, vitezã ºi precizie înorice mediu, cum nici ele nu se aºteptau. Chiar ºi sintagma„spaþiul luptei”, proprie conceptului RBR, reflectã revoluþiaprodusã în reprezentãrile dimensionale despre constituireavectorilor violenþei armate. De asemenea, în cadrul coaliþieiantiteroriste, RBR, ori unele secvenþe ale sale ºi-au doveditsuperioritatea, oferind, practic, posibilitatea reacþiei instan-tanee la atacuri, teroriºtii putând fi loviþi chiar în momentuldescoperirii sau pe timpul acþiunii. Dupã apariþia primelordeclaraþii despre aplicarea RBR în Irak, în 2003, s-a con-statat cã ºi alte armate aveau preocupãri asemãnãtoare.

În esenþa sa, RBR revoluþioneazã planificarea ºidesfãºurarea viitoarelor rãzboaie, indiferent de amploare,oferind o bazã principial nouã de conducere a tuturor com-ponentelor statului, participante la rãzboi, a forþelor aflate înteatru, dar ºi a grupãrilor operaþionalizate ºi rezervelor aflatela distanþe mari de teatru.

Aceastã filosofie a fost posibilã datoritã saltului, fãrãprecedent, trãit de tehnologia informaþionalã în ultimuldeceniu, ceea ce a permis includerea într-un flux infor-maþional unic a componentelor de informaþii, de execuþie ºi

de conducere ale rãzboiului. Prin realizarea ºi desfãºurareadin timp, în teatrul de operaþii sau de rãzboi, a unor reþelecomputerizate, ramificate de cercetare, informaþii ºi condu-cere se creeazã un câmp unic informaþional ºi de conducere.Acest lucru permite ca elementele de lovire ale lupteiarmate, adicã cele pentru a cãror eficientizare se consumãresurse ºi timp, sã nu mai fie prezente fizic în totalitate înteatrul de operaþii. În schimb, îºi fac simþitã prezenþa prinefectele asupra adversarului. Datoritã acestui câmp unic, încampania din Irak, din 2003, aviaþia a putut acþiona de peteritoriul SUA ºi al altor aliaþi europeni, rachetele decroazierã au fost lansate din Marea Mediteranã ºi MareaRoºie, fluxurile logistice au putut fi gestionate ºi conduse,practic, pe întregul spaþiu de rãzboi. S-a realizat, astfel, unspaþiu al luptei care a depãºit cu mult teatrul de operaþii ºis-a identificat, practic, cu cel de rãzboi, cãpãtând dimensiunistrategice. Informaþiile se actualizeazã în permanenþã, cir-culã pe orizontalã ºi verticalã ºi sunt protejate împotrivaacþiunilor inamicului. Aceasta permite cunoaºterea ºi evalu-area unitarã a situaþiei, în dinamica evoluþiei sale, de cãtrecomandanþii întregului lanþ de comandã, adoptarea unordecizii în timp real, fãrã întârzieri, la schimbãrile de situaþieºi transmiterea acestora rapid, la eºaloanele responsabile cuîndeplinirea lor.

La nivel strategic, RBR permite realizarea ºi menþinereaunei supremaþii informaþionale ºi de conducere asupraadversarului pe întregul spaþiu de rãzboi ºi pe toatã duratadesfãºurãrii acestuia, cucerirea ºi menþinerea iniþiativeistrategice, precum ºi realizarea obiectivelor politice cupierderi minime. Practic, în campania din Irak, toate ele-mentele conducerii strategice, mare parte din forþele delovire cu destinaþie strategicã (aviaþia, portavioanele, sub-marinele, infrastructura economicã), precum ºi din logisticãs-au aflat în afara posibilitãþilor de lovire ale armateiirakiene. Totodatã, în cadrul RBR, „Economia, informaþia,cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologicã devin astfel implicatedirect ºi permanent în filosofia ºi fizionomia rãzboiului …”.

La nivel operativ ºi tactic, se realizeazã continuitatea ºielasticitatea în conducerea operaþiilor ºi acþiunilor, capaci-tatea sistemelor de a se adapta la dinamica situaþiei ºi de aextinde competenþele conducerii operative ºi tactice la orice

nivel, pe verticalã ºi orizontalã, în funcþie de cerinþele pla-nificãrii operaþiei ºi luptei.

RBR permite însumarea potenþialului de luptã al tuturorcapabilitãþilor „dispersate” în teatru într-o „super-platfor-mã” de luptã complexã, fãrã limitãrile specifice platformelorconsacrate, realizând superioritatea ºi asigurând îndeplinireamisiunilor prin concentrarea efectelor, coordonare ºi coope-rare. Astfel, se obþin efectele sinergetice. Succesul acþiunilorforþelor se obþine datoritã unor circumstanþe create prin apli-carea conceptului RBR: superioritatea informaþionalã, con-stând în cunoaºterea profundã ºi previzionalã a situaþiei dinspaþiul luptei; concentrarea efectelor, nu a forþelor; lipsireaadversarului de posibilitatea de a urmãri un curs propriu,coerent al acþiunilor, prin lovirea sa oriunde s-ar afla înspaþiul luptei.

În perspectivã, RBR dispune de potenþialul necesarrãsturnãrii fundamentelor organizãrii militare clasice,reprezentatã ca un sistem ierarhic centralizat, în careeºaloanele inferioare executã directivele celor superioare.Aceastã filosofie va fi înlocuitã cu principiul autosin-cronizãrii, care ar însemna capacitatea unei structuri militarede a se autoorganiza, începând de la eºaloanele inferioare,alegându-ºi formele, metodele ºi momentul îndeplinirii mi-siunilor, în funcþie de specificul spaþiului luptei, dar respec-tând cerinþele eºaloanelor superioare. Autosincronizarea vaimpune o revoluþie în acþiune, dar ºi exigenþe suplimentarecomenzii-controlului, planificãrii ºi desfãºurãrii operaþiilor.

Autosincronizarea, procedeu favorizat de superiori-tatea informaþionalã, va permite intensificarea vitezei acþiu-nilor ºi prevenirea, ori stoparea iniþiativelor ºi opþiuniloradversarului. În aceste condiþii, se pot sesiza ºi direcþiileevoluþiei operaþiilor militare: micºorarea efectivelor partici-pante, simultan cu creºterea mobilitãþii ºi a potenþialului deluptã; înalta tehnologizare a planificãrii ºi desfãºurãrii ope-raþiilor; omogenizarea nivelurilor artei militare, mai ales,prin reducerea diferenþelor dintre tacticã ºi arta operativã;accentuarea rolului focului, îndeosebi a celui executat cuarmamentul de înaltã precizie cu bãtaie mare; lovirea pre-ventivã a adversarului chiar în momentul descoperirii sale,cu toate consecinþele pentru desfãºurarea unei operaþii; pro-tecþia trupelor proprii; accentuarea efectelor psihologiceasupra adversarului în urma lovirii sale oriunde s-ar afla.

- CCaarree eessttee rroolluull FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree îînn ccaaddrruull SSiisstteemmuulluuiiNNaaþþiioonnaall ddee AAppããrraarree??

- În primul rând vreau sã spun cã Forþele Terestre repre-zintã cea mai importantã categorie de forþe a ArmateiRomâniei. Importanþa lor derivã din misiunile pe care leîndeplineºte pe teritoriul naþional ºi în cadrul operaþiunilormultinaþionale ºi din cantitatea de forþe ºi mijloace avute ladispoziþie. Aproximativ douã treimi din Forþele Armatei suntForþele Terestre. Forþele Terestre au un rol fundamental, atâtîn cadrul Sistemului Naþional de Apãrare, cât ºi în cadrulAlianþei Nord-Atlantice sau în operaþiunile multinaþionale,altele decât cele executate sub egida NATO, ONU, respec-tiv, OSCE.

- PPeennttrruu aa ffii llaa îînnããllþþiimmee,, uunniittããþþiillee ddiinn FFoorrþþeellee TTeerreessttrree ººii,,iimmpplliicciitt,, cceellee ddiinn CCoorrppuull 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall ttrreebbuuiiee ssãã ffiieeooppeerraaþþiioonnaalliizzaattee.. CCee pprreessuuppuunnee aacceeaassttaa??

- Pânã în acest moment, în cadrul Corpului 1 ArmatãTeritorial, sunt operaþionalizate douã structuri: Batalionul 21Vânãtori de Munte ºi un pluton de decontaminare din Bata-lionul 49 Protecþie N.B.C.

În anul 2006, în conformitate cu Programul de operaþio-nalizare aprobat de S.M.G., Corpul 1 are ca sarcinã sã rea-lizeze operaþionalizarea a încã patru structuri.: Batalionul 33Vânãtori de Munte, Batalionul 206 Artilerie Mixtã, Bata-lionul 280 Infanterie (care este în Irak) ºi Batalionul 285Artilerie Mixtã. Pentru aceasta, în Comandamentul Corpuluis-a executat o analizã a situaþiei acestor structuri, s-aîntocmit un plan de mãsuri ºi au fost emise Precizãrilecomandantului Corpului 1 Armatã Teritorial pentruîndeplinirea activitãþilor din plan în vederea realizãrii ope-raþionalizãrii structurilor, cãtre cele douã mari unitãþi în sub-ordinea cãrora se aflã unitãþile ce urmeazã sã se operaþiona-lizeze, respectiv, Brigada 2 Vânãtori de Munte ºi Brigada282 Infanterie Mecanizatã.

Operaþionalizarea presupune, în principal, completareacu efective, cu tehnicã sau echipamente, precum ºipregãtirea acþionalã a acestor structuri. Bineînþeles cã acestal treilea capitol se referã ºi la întocmirea documentelor ºiplanurilor necesare pregãtirii personalului din structurilerespective, precum ºi la executarea instrucþiei în conformi-tate cu standardele adoptate de Armata României.

În Comandamentul Corpului, în urma analizei executate,am ajuns la concluzia cã sunt multe de fãcut, dar, prin ceeace ne-am propus, sperãm ca, la sfârºitul perioadei depregãtire, adicã în luna octombrie, sã spunem cã am atinsobiectivele stabilite dacã, bineînþeles, vom fi sprijiniþi înceea ce priveºte alocarea resurselor financiare stabilite,încadrarea structurilor cu efective ºi dotarea cu echipamente.Noi am luat mãsurile necesare completãrii cu ceea ce Corpulavea la dispoziþie, inclusiv pentru completarea cu echipa-mente din structurile care nu sunt prevãzute la operaþio-nalizare, iar pentru încadrarea funcþiilor vacante am înaintatpropuneri. De fapt, pentru tot ce depãºeºte posibilitãþile Cor-pului 1 au fost înaintate rapoarte sau propuneri la StatulMajor al Forþelor Terestre pentru rezolvare.

Pânã în acest moment, suntem în grafic cu activitãþile.

Sãptãmânal, în cadrul comandamentului, facemo analizã a ceea ce s-a îndeplinit, apoi executãmcontroale cu privire la modul de derulare alactivitãþilor ºi intervenim la eºaloanele subordo-nate pentru a se respecta termenele ºi calitateamãsurilor aprobate. În acelaºi timp, insistãm laS.M.F.T. pentru ca problemele ce ne depãºescsã se rezolve.

Þin sã precizez cã, în cadrul procesului deevaluare, urmeazã parcurgerea a douã etapefoarte importante: evaluarea în vederea certi-ficãrii care se va desfãºura în perioada 20-22iunie pentru unitãþile de vânãtori de munte, iarpentru unitãþile Bg.282 I. Mc., în perioada 21-24 august (decalajul se datoreazã faptului cãB.280 I. se aflã în misiune) ºi evaluarea în ve-derea afirmãrii, ce se va executa în cadrul exer-ciþiului ROMEX din perioada 10-12 octombrie2006, unde vor participa cele patru unitãþi ºicele douã comandamente de brigadã. Comanda-mentul Corpului 1 Armatã Teritorial va con-duce efectiv cele douã exerciþii în vederea eva-luãrii din iunie, respectiv, august ºi, alãturi deComandamentul 2 Operaþional Întrunit, va conduce, parþial,activitãþile de la ROMEX.

- CCaaddrreellee mmiilliittaarree ddiinn ssttrruuccttuurriillee ccaarree nnuu ssee ooppeerraaþþiioo-nnaalliizzeeaazzãã ssee mmaaii „„bbaatt”” ssãã aajjuunnggãã îînn uunniittããþþiillee ccaarree aauuîînncceeppuutt,, ddeejjaa,, ooppeerraaþþiioonnaalliizzaarreeaa??

- Privitor la încadrarea cu personal, nu existã elemente,ca sã spun aºa, care sã-i determine pe oameni sã soliciteîncadrarea în aceste structuri. Sunt foarte multe alte ele-mente care nu-i încurajeazã în acest sens. Totuºi, existã unelement foarte important: structurile respective au o per-spectivã clarã ºi vor avea un loc de muncã sigur. De aseme-nea, vor avea posibilitatea sã participe la activitãþi depregãtire, în þarã sau în strãinãtate, inclusiv, misiuni multi-naþionale. Acestea pot aduce beneficii, atât în ceea cepriveºte perfecþionarea pregãtirii lor ºi câºtigarea uneianume experienþe, cât ºi, de ce sã nu o spunem, a unui câºtigfinanciar mai mare decât în alte structuri.

Printre problemele greu de rezolvat se aflã oferirea uneilocuinþe de serviciu, locuri de muncã pentru membri familieiºi posibilitãþi de studiu pentru copiii cadrelor respective.

Aºadar, sunt aspecte pozitive, care îi atrag pe uniioameni, dar ºi aspecte de altã naturã, în mod deosebit, fami-lialã, care îi fac sã se mai gândeascã. Compensaþia pentruchirie este o soluþie de moment care nu rezolvã celelalteprobleme.

- CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree mmoodduull îînn ccaarree eessttee oorrggaannii-zzaattãã pprreeggããttiirreeaa pprriinn ccuurrssuurrii??

- Existã un plan de pregãtire al cadrelor ºi, conform aces-tuia, ca prioritate pentru Comandamentul Corpului, dar ºipentru marile unitãþi, sunt cadrele din cele patru unitãþi ce seoperaþionalizeazã. Unul din avantajele faþã de celelaltestructuri care trebuie sã aºtepte pânã vor intra la operaþio-nalizare este ºi învãþarea limbii engleze, prin participarea la

cursuri, precum ºi perfecþionarea pregãtirii, în þarã saustrãinãtate, chiar în domeniul în care lucreazã. Ideea estecã-i trimitem la cursuri, iar, la întoarcere, conform planuluipe care-l avem, vor ocupa funcþii în care vor pune în practicãcele învãþate.

- PPoossiibbiilliittããþþiillee eexxiisstteennttee ppeerrmmiitt eexxeeccuuttaarreeaa îînnttrreegguulluuiippllaann ddee pprreeggããttiirree nneecceessaarr ooppeerraaþþiioonnaalliizzããrriiii??

- Mai pe la începutul anului, comandantul a hotãrât sãexecutãm, în comandamentul Corpului 1, împreunã cu ceidin comenzile marilor unitãþi sau unitãþi, o analizã a bugetu-lui primit ºi a activitãþilor planificate pentru acest an, tocmaipentru ca fondurile alocate sã fie folosite cu cea mai mareeficienþã.

Astfel, am reuºit sã stabilim activitãþile care se pot exe-cuta ºi cele care nu se pot executa, chiar dacã S.M.F.T. aavut în vedere, la repartizarea fondurilor, cele patru struc-turi.

Concluzia noastrã este cã, cele patru unitãþi au posibi-litãþi, din punct de vedere financiar, sã execute întregul plande pregãtire prevãzut pentru operaþionalizare. La evaluareafinalã se pot prezenta în condiþii foarte bune. Sunt ºi struc-turi care nu vor avea posibilitatea sã execute întregul plan, cidoar atât cât le vor permite fondurile primite.

În toatã aceastã ecuaþie, un element extrem de importanteste carburantul care, la nivelul structurilor, nu este alocatconform cerinþelor. Din aceastã cauzã, am recurs la redu-cerea unei pãrþi din activitãþile planificate. Acum, unitãþile ºimarile unitãþi cunosc cu precizie ce fonduri s-au alocat ºi ceactivitãþi se pot executa.

A consemnat locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

- interviu cu generalul de brigadã dr. Ion PÂLªOIU, ºeful de stat major al Corpului 1 Armatã Teritorial -

Consideraþii privind operaþiile în rãzboiul bazat pe reþea

(continuare în nr. viitor)Maior Marian STANCU

CMYK

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 7 (195) din 16 aprilie 2006 Pagina 7

CMYK

În perioada 03-14 aprilie 2006, la Centrul de Instruireprin Simulare din cadrul Universitãþii Naþionale de Apãrare,a avut loc exerciþiul SIMEX 2006,ordonat de cãtre ºeful Statului Major alForþelor Terestre, general-locotenentdoctor Sorin IOAN, conform planuluicu principalele activitãþi. În consecinþã,Comandamentul Forþelor Terestre acondus întreaga activitate care a avutca temã “Pregãtirea acþiunilor militarepentru interzicerea direcþiilor depãtrundere a inamicului spre obiec-tivele importante de pe teritoriulnaþional, concomitent cu participareala combaterea acþiunilor forþelor para-militare ºi a actelor teroriste. Blocareainamicului ºi asigurarea condiþiilorpentru intervenþia forþelor CoaliþieiÞãrilor de Nord”. Directorul exerciþiu-lui a fost locþiitorul comandantuluiCorpului 1 Armatã Teritorial, domnulgeneral de brigadã doctor Ion BÃRLOIU. Pionul principal afost Brigada 1 Logisticã care a avut rolul sã asigure sprijinullogistic al forþelor subordonate implicate în acþiuni de luptã.

Cu douã zile înainte de încheierea exerciþiului, am avutposibilitatea de a vedea “pe viu” cum se desfãºoarã unSIMEX. Atât pentru comandantul brigãzii, domnul colonelValentin PETRE, cât ºi pentru brigadã, exerciþiul a reprezen-tat un element de noutate.

- ªi pânã acum am fost implicaþi în exerciþii, antrena-mente ºi aplicaþii, la care am participat cu comandamentulbrigãzii, cu una sau douã unitãþi sau în formula aceasta,adicã cu toate unitãþile subordonate. De data aceasta, însã,este altceva. Am început organizarea activitãþii în urmã cuºase luni, cu o serie de conferinþe - preiniþialã, iniþialã, prin-cipalã ºi finalã -, la care, gradual, am stabilit, atât elementeleorganizatorice (participanþi, documente), cât ºi procedurileproprii de lucru ale brigãzii ºi ale unitãþilor subordonate. Amconceput ºi am dorit încã de la început, din faza de planifi-care, ca exerciþiul sã fie cât mai complex, sã cuprindã întregcomandamentul brigãzii pânã la nivel de pluton, ca celulã derãspuns. Am vrut sã am certitudinea cã întregul personal, petoate nivelurile de structurã, sã fie în mãsurã sã îºi îndepli-neascã atribuþiile potrivit misiunilor fiecãrei unitãþi în parte.Ca efective, am acþionat cu trei batalioane de transport -Batalionul 1 Transport Negoieºti, Batalionul 43 TransportRoman, Batalionul 290 Transport Caracal - cu Batalionul 5Medical Ploieºti ºi Batalionul 2 Mentenanþã Bucov. Fiecarebatalion de transport seamãnã identic între ele, ca structurã,iar celelalte au o organizare specificã.

- CCee îînnsseeaammnnãã ccoommpplleexxiittaatteeaa aacceessttuuii eexxeerrcciiþþiiuu ppeennttrruuppootteennþþiiaalluull bbrriiggããzziiii??

- La celelalte activitãþi la care am participat pânã acum,planificam oarecum asemãnãtor situaþiile primite, dar neopream undeva dupã planificare. Nu aveam însã cum sã ve-rificãm dac