SERIA II. ANIIL II, No. 1S2.

NUMARUL 10 BANIAB©N A1JIlF:NT>H:I.q

Incop la 1 §1 15 ale fie-duel lunli t}; sa pliitasctut-d'a-una mainte

In Bucnre# la Casa AdrninistratíelIn judefe si streincïtale pria mandale postale

Un an In tara 30 lei ; lu strein(llate 50 lei]]Sase luni . . . 15 ,1'rel lunl . . . 8 , , , 13 ,

Un mimer In streinatate :30 bari

MANUSCRISELE NU Sr INAPOfAZÄ

R>14`,ID,! CTIANo. 3ßTRAD.t, ('LE!r1ENTE1NU. 3

CAIAFELE

V.'dxtia a treia

0DTTAZIhTICA, 16 IIINIE 189e.

NUMARUL 10 BANIANIINCIIIBII.E

In Bucure§tI gi judete se primesc mimai laAdmmstratie

in streinätate, direct la adminisiratie 7+ latoate o8ciile de publieitate

Anunciurlla pag. IV 0.50 b. linie, , , HI S. lei ., , , II 3. . .Insertiile ,i reelamele 3 lei rindull

Un numii,r vacilla 30 beaiADMINIBTRATIA

No.3 STRADA CLEà[ENTEi No. 3.

CA%DALURILE REÎXCEI'Daca ne ani gasi in fata uuuï

gu'v ern care ia riísl,tuldeea fap-telor, are curagiul actelor sale,marturise bte în mod leal ce ahotarìt sa se (Tue la ori-ce ma-nifestare a opositieï, cä nu tole-reaze nid o abatere de la pl'o-gramul întocmit de i1!Lioistrul i'2e-sedinte în îutelegere cil l'refectulPolitici, daca ne am gasi in fataunui guvern brutalmente autori-tari ,am protesta negre sit, dar to-tuï- am pastra in fmldtll inimelceva pentlu !liste cameracari se lupta pe fata, ;i te ves-tesc la ce lovituri ai sa te as-teptl din partea lor.

Ne gasim4nsa în fata unul minis-ter de caitt f e, talere eu doua fete,cari pe de o parte te amagesc eutoleranta lor, publica prin presaoficiala acte de clemente, fac dela tribuna teoris asupra libertatei,iar pe de altä-parte nu-t1 dais voese iesl din casa fära autorizatiad-lui Prefect de politic.

Luati unul dupa altul toateactele buvernului în cestiuneaD'Iitropolituluï-Primat ÿi vedetï cecaiafe, ce mi 3el fa,ra curai arifost toti Mini strii aceï cari aúavut \TC un ordin de dat, vre odispositiune de luat ìn ace,lsta.afacere.

tIotarìti sa se scape de :li i-

tropolit, Mini ;trii lucreaza la ìn-

tuneric, falsifica actele acusärelsi apoi se leapada cíe ori ce ras-pundere, baga în ,joc pe ceï dela' Sinod, ki se apara zicìnd : ,.0fi räú ! 0 fi legea sa,lbatica, darce stricam noi. Sinodtll a po-runcit !"

Mitropolitul o data la Calda-rut3ani, guvernul trïulbiteaza li-

nistea sufleteasca a Primatului,deplina libertate de care se bu-cura, placutele sale plimbari subcerul albastru ;i odihna sa subpomii înverziti.

Te duel la Calderu;ans, îll loede cerul albastru dai peste al-bastrele uniforme ale jaudarmilol,i libertatea de mi scare a Prela-tulul nu poate sa treaca niai de-parte de baioiletele soldatilor. A-cestea le vezs cu ochiï tai, nu odata, nu de doua ori, de zeceorl; iar guvernnl in loc., sa aibecuragiul de a-ti declara !aimait :Asa înteleg en sa mentin ordi-nea, asa iuteleg ed sa puiú capotagitatiei", guvernul de caiafe jurazilnic ca, Mitropolitul e liber, casoldati nu exista de cil in ima-ginatia noastre.

Locuitoril Capitales proecteazaun pelerinaj la . Caldäru 5anï,încrezätori in vorbele guvernuluïce drumurile snnt deschise, calibertateae uetürulurita silb libe-rall, se gatesc de plecare.

Caiafele uu ail curajul sa, zica

categoric. : l'jltd aci ! Nu vetimerge mai departe. In interesulliniteï publice, spre a îlnpedi.ca

manifestatiuni pe cari in guvern

le gesesc primc;jdioase, pelerina-jul e iuterzis ; intrarea la Calde-llsani e oprita '

N u, caiafele îti arata drumul,iar prefectul l'olitieï ìti iuchidebariera; birjaril sunt chemati lapolitie, amenintati eu procese, cuìnchisoare daca cum-va ,IUiul váìndrasui sa iasa din Capitula i)u-ininica I (i !unie!

Si ast-fel sub acest regiKi decaiafe, care nu vorbeste de citde respectul sari pentru lege, carete pofteste neîncetat sa te bu-curi de toate drepturile unliï onlliber diutr'un stat liber, traira maistrinsi îli chingi de cit in Ru-sia.

Acolo, eel putill, îndate ce aiaons la granita, politia 'ti spunelämurit în fata : .,De acum maintenu aï voe sa cite;tï alt ceva decit ceca-ce e revizuit Si aprobatde mine, sa treci pe . alt drunlde cit cel desemnat de mine:

Estï prevenit, ;tii ce te as-teapta, daca nesocotestï porunca.

La noi cu o Constitutie dar-Rica in drepturi, dar ìncredintataacum unui guveln de mi;eï, e;tipîndit la coltul stradeï, domici-liul îtï este violat, drumurile ìtisunt ìnchise, pe cìud caiafele tindiscursuri asupra binefacereibertátei !

CCIN

MACIS-I"RA1i INFORMATORI

(:e ministri avem, o stiro si nimic nu epoate surprinde din partea lor.

Uri elt s'ar cobori de jos in murddril, oricIt s'ar sui de sus in infainü, putero ras -pnnde : «Ne astemptam !»

Dar ce magistrati avena?Ce sunt acest1 tinerl cari joace. rolul odios

ce le -a fost desemnat de guvern?Nu -1 Yntrebam urde ad Invatat dreptul,

(lar Ii Intrehem : «Unde si -ad uitat consti -inta,.

De o lune de zile, fiind pe deplin con-vinsi cd instructia delictelor atribuite Mitro -politulul Primat este de resortul Curteï deCasatie, conforta unul text precis de lege,cd singur un delegat al acestel Lnalte insti -tutiu 1 este Indreptatit sa interogeze, se faceperchizitiuni, se confrunteze martoria pedeplin convins" despre. aceste elementarenotiuui de drept, totusl citi -va tinerl jude-cïtori de instructie si un procuror, s'an pusla ordinele lui Serdteai u.

UTnu! din acesti magistrati, procurorul, si -asirìiiutat domiciliul la Calderusaii; de citeori o soapte. rea- voitoare, o 'denuntare copi -lereascd mai ese la iveale., el pleaca lafata loculul, cere (leclaratiuul, Indice pro-cese- verbale; In tiinpul acesta alti magis-trat se introduc noaptea iu rasele preoti-lor, sparg asile, cteschd dulapurile, confiscacorespondettele.

Pentru a scuza aceste nelegiuira, pentrua lutpdca putin constiinta revoltata a tiue-rilor magistrat' chemat.i sa Indepliueasce omisione légala, Sereteauu le zice : «Fit'pe pace, ceca -ce faceta vol e perfect legal,e in concordante Cu spiritul leget penale.Suntett siateti informatori !,

Cred ln aceste cuvinte tineril magistrati,pentru cd le vine la socoteale, pentru cdaï gasit si el ast -fel mijlocul sil impuielacere constentel lor revoltata, .iosa nu sepoate sa nu fie per1.ect convinse cd ceea -ceftr el este ilegal.

Nu se poate ca un judecetor de insinue-lie, posedind cele mal elemen tare notiUnlde drept, sa ntt -sl. dea scanne cd nu esteautorizat sa face perchisitinni, sa confisee

.dorespoudente In uumele lobea Yu numelefuel lega care nu exixid.

Stitü bine cd situatiuuea lor este loartedificild si cd s'ar expune ponte la perdereafunctiunilor ce li s'aï Yneredintat, daca tanar da ascultare poruncilor lut Serateanu.

Mal trist lusa va fi pentru dinsit si vii-lorul loi-, alune" and nuntele lor va !asain mantea tuturor triste amiutirl a unor a-busuri de putere. si edledri de lege.

Mai bine sa fit destituit astil -zi, de ciltia trg.estt o vinta Intreagá eu odioasa cele -britate a unul Sarateauu.

OEINCEPEREtS6ANDALUR@LOR

Perelsizitülc psi+chetnlni.MiMinnealui GháSa. Mtrziacn.Amenin4iírile

loi Sirzesen

Peretnizitiie parchetnlnìíMate pl,astorrafii-le, toate însce-

nürile, toute ;nfamiile chibzuitede Stätescu-Sä-üteanu toate ante-ninEärile cült"rärilor TimusPartenie asupra preotilor si arnïnästirilor, bate denuntärile fal-ge ticluite in cabinetul jesuituluiPoni,în 8[Psit iirttreg aparatulcälugäresc, administrativ si judi-ciar, n'aü fost in stare sä dove-cleascä temein'icia nisi uneia dinacl.tzäri.l,e pe basa cärora Mitro-potitul Primat al Ungro-Vlaltieia fost cateriait de acuzatorii säi.

Plastoglafiife ai fost descoperi-te, infarniile denuntate, ivniscenä-rile înfierate si.. Eugen Stätesua fast nevoit sá piece peste gra-nita .

In desperare de cauzä, guver-]tul a recur,s . la o noua miselie,care nid, chiar î t aceste vremuriagitate nu putea sä încolfeascä decit numaï in ci'eerii unui onapervers.

A ordonat o écrie de perchizi-tii domiciliane, 'cari s'ait fäcutseara. La pärintele Gibescu, carelipsea din Bucan-estï cu familia,s'ait spart cu ftrta toate usi,le sisi toate sertarélé ; ait cälttat pînäin pat dupa hirtii Si objecteale Mitropolituliti Primat. La d.(ll. 11-etldonidi acastï oameni cuit' ci-tif 1iinä si corespondentele-i priva-te si actele de familie. Tot asa aúprocedat la arhiereul Ni f on, la d.Badea Cireseanu, la Sf. Vinerï, etc.

totusi n'av, gei sit nicäieri ni-mic.

In ce fard traira, Dumneze-ule à s'aú întrebat mai »tuttifruntasi ai vie}ii noastre publice,cZnd li s'aït vestit aceste perchizi-

scandaloase.Iollisiunea lui Mtrzesttu

Aceste perchizitii col fost ultimacarte jucatä de reginn.tl de ban-(titi in afacerea Mitropolitului.

Desperat cä raisnic, dar absolutwimic nu s'a gäsit vn sarcina Mi-tropolitului, desperat de o eventua-lä isbiccnire violentä a opinieip ublice, buimücit de impozantul pe-lerinaj ce se pl'egäteste la Cäldä-rusanï, d. Dim. Sturdza a însär-cinat alaltüeri noapte a treia oathpe Ghi.tä Mirzescu sä porneascäinaediat la Cäldärusani.

In doua rindurá misintneasaln-saruluï primului ministru s'a zä-därnicit prin energia si demnitateaam, a Mitropolitulu,ï. In numeleguvernulul sasnsarul ct pn'opus înal-tictuì prelat sä cearä iertare Si-nodului si in cazul a.cesta va fireabilitat, si- reinstalat ilt scaunulseit cu conditia ca ïit cl.trind sädenaisioneze, rümîind cu Witt' dearhi-ereït.

Demald prelat a refusat insäsä pli:lleascä asemeni conditii ru-si"itoase si faptul dejacä guvernul i-a propus aceasta eo reabilitare cornplectü a sa ilafata opinieï publice si nu-4, mairùmînte de cit sä continue lit Litapentru drepturile sale .;i" pentru aräzbuna prestigiul zdrobit al bi-sericei.

Amenin4iírile lui lütrzescuIn timpul nopl"i,i, a plecat sani-

sarul cu a treia misune a guver-nitl tt ï.

De astä-dulet gltvernul prin 1VIir-zescit a aalleuintat pe lkliropolit,

cä ori va pleca imediat in sträi-nätate, ori va fi ridicat si porni.timediat la monästirea Secul dincreerii munfilor judetului Neamtu.

In vederea acesteia a lost che-nlat de urgelltn in Capitalä pre-fectul judetultti Neanl-ftt, d. NicuAlbu.

Dar llticl in fata acestoramenintfiri, 1. P. S. Sa Mi-tro polititl Primat n'a cedat.i a aileclarat, ea preferii sülie ieunorn><intat de via luteo groapii, de 100 de me-tri, de eit sii se împace Cuguvern in conditiiu><i atittie ulnilitoare..10e

SCANDALLIRILE REINCEP

Guvernul vegheazil ça sit nuînceteze agitatiunea pe cestiunea1Nlitropolitului.

De accea in fie -care zi el adaogä,roui ilegalitilp la infamiile dejasávîr ite.

Pe ziva de eri s'ail pus la caleperchizitiuni la o multime de per -soane de catre unii magistrati carin'ati dreptul de a sri, amesteca in-tr'o instructie pe care singurCasatia o poate face.

Tot ieri all fast oprite birjilede a merge la Ciïldárulani dinordinul Cavalerului de indus-trie îmbrIcat in Chimitìi ce sáafit, in fruntea politici.

In fine tot pe ziva de eri añpornit roui mesageri la Cáldáru-ani spre ail continua antajul

pe lîngà, Mitropolit, care e ame-nintat dacá nu va pleca in strài,-inn,tate, de a fi trimes la Secusali de a fi depus la Vácitrelti.

In ceea -ce prive §te perchizitiu-nile absolut ilegal fäcute de ins-trumentele lui Sáritteanu, noi in-vitám pe toti cet ce vor primivisitele lor sá -i dea afará eu pi-cioare sub cira spinerei.-- .saw ---

FDITA VDINTEI"

u\I)i: titiNT ACTELE?

VI

Asa dar un luau rumine invederat de-o -cam -dato. Corespondenta dintre Ghenadiesi Damaschin exista, dînsa a Post predatoile gu.vcrnul francez guvernulul romîn.

Scrisoarea s'a deschis, si ciocoil din Pa-ris intervenind cetre Faure, presedintele Re-publicel, l'ad hotirît si telegrafieze cum cie o retcta a d -rului Damaschino, iar nu oepistola .a preotuluï de la Cozia.

Asa su fie ! Si( nu mai discutum !Dar agiotel retcta accea nu vede imediat

ori cine ci nu este nimic alt -ceva de citactul compromipator, este proba crime! !?

Da, e retcta care a servit monachululGhenadie pentru perpetrarea crime"' sale inunire cu Mirgaritescu ocnasul.

Cu atele wo gr. de A. dist. combinatecu diabolicul Broni. de sod., si ale Sir. d'ec.d'or. amères, ait isbutit amîndoul s3 ia vi-ata marquizulul de Santiago de la Burso-fière si si( '1 Eure milioanele.

De altminteri, lumina se face din cc ince mal marc in aceasti afacere. Ce ar ficautat retcta scmnati Damaschino d -rulcare întrc paranteza n'a existat nid o datain miinile d -lui laure !

Acea reseti nu e nimic alt de cil cores-pondenta adevaratului Damaschin eu Ghe-nadie, copie dupil actul cu pricina.

Spre a nu mal ramine umbri de Indo -iali, eminentul nostru jurisconsult si procuror general Siir:tleanu pleaca la Paris sprea lua declaratia lui Afton si a lui Faure.

D -sa se va opri si la Roma spre a face re-primande Papel, care a vrut cu acest prilejsi puni in discutiune chestiunea catolicis-mulul in Rontînia.

Destul de rift, din partea unui papa.(Va urina) X. do Montépin.

NUVELAPITICUL

Dace la serata dansante a lui Vrahetescu,negustor cu vaze si Cu haul, s'ar fi spusfrumoaselor invitate taira priveliste1 la careavea(ù se asiste, ar fi chicotit mult de tot.Dar cine le -ar fi spns'o? Staptnul, sad std-pina cases? Dar niel el nu stiad nimic.

Actoril? Apol, el fecusera din proprialor tacere conditia de capetenie a sirete-niilor; caci ce era? Aratarea unui pitic, nude etrpa ori de hirtie, ci viït, In carne teoase.

El nu fusese pe ascuns introdus, edel fe-ciorul care deschidea usa mosafirilor l'ar fizerit; dealminteri, urde l'ar fi ascuns? Toatecanerile eran] deschise si pline de lume.D -ou si d -na Vrabetescu afirmaserd cd n'osa fie niel o scamatorie, ci pur si simplu oglume mestesugite. a unor tovardsa de pe-trecere.

V'aro spus cd erati tres? Nu? El bine, v'ospuid acuui; eraú trel : un pictor, un arhi-tect si un alt oare -care Ynsdreinat eu expli-carea minunol.

Arhitectul, uumit Bataiescu, era un oro euhaz care facea si scaunele sa rida, Cu glasullui mledios, imitativ pe care Il schimba infie -care clips. Minciumle cele mal gogonatele spunea cu gravitatea unui ministru deafacerl streine; bunioard, povestea cd a va-zut la Viena, sad prin Ymprejurimile el, unpalet de vr'o doua postii, si eu beciurl a-lluci de cite patru -zeci de stinjeni si cdproprietarul lui dupa ce s'a ruinat eu cld-direa lui, a renuntat de a -1 mal locus fiiu-du-1 prea greci sd -1 mobileze.

Bataiescu, rugat de un prieten comun saonoreze Cu prezenta lui serata d -lui sid -nei Vrabetescu, cani sovdia; dar cet doulprieteni al lui fiind de fata, trimesul Vrd-betestilor crezu de nevoe sa 'I Invite sipe el, ceea -ce poteri pe Bataiescu sa dea unraspuns favorabil.

Mijiocitorul pleca.Atunci, zise pictorul, tu o sa fac! vr'o

poznd d'ale tale.Eu ? ti -al Osa! respunse el ; adita,

o sa le ardi eil Beva lor, da, si le spusece ; apol addoge ; iatd ce am sa le aria. Peurina explica gluma eu piticul, spre risulaeeredinciosilor sel auditori.

Vol credeti ed glumesc ? zise el, ea binedaca voit! sa nid ajutati en1 ma prinz pe mibutoiü de bere cd am sa le aret... piticul.

Si prinsoarea se primi.

IIlaid cum, pe la doue dupa miezul noptel

d -nul si d -na Vrabetescu aveaü sil ofere in-vitatilor o nostimadd spre a varia micaserbare si spre a Ingddui dansatorilor deamindoud sexele sa capete puterl noipentru cotilionul care trebuia sa pue capotacestel serate.Prezentatoril piticulul fecusere. o opera, din

petrecere, o opera de bine - facere si fie -careprivitor trebuia sa dea zece ban!, pentruca totalul sonie! strinse sa se lnpartd sa-racilor.

Una din Camere fu golitd si eel trelprietenl sa inchisera acolo eu patru lucruritrehuincioase, cerute de el: o perdea, uusal, o pensuld si un corn de vinetoare.

Nimenl n'ar fi indrdzuit sil asculte la use;de altminterl Vrabetescu veghea ca sa nuse apropie nimenl. Totusa, fata din casa nuse gindi muli si se duse de lipi urechea deo usa. de comunicatie care nu era toemalin ochii societatil si dupa multa atiutire,cacl Innduntru se vorbea cu glas in cet detot, ea prinse din zbor i -uvi atele urina -toare

Nu poli sa sub" In corn.De ce ?Pal data est! Indoit.El, bag capu titre geuuuchl, si sa m"

pul gura cornulul litre buze, iar pavilionullut o sa vie la spate, adita pentru vol tufata.

Aci o tacere turburate numal de lisiitulstofelor ; apol fraie Intretaiate ajunserd laurechile curioasel: faceti din sal un tur-bau -fa -nul ochil ras fats barba falsdprinde-o de sale mal In jos de mude aitfácut ochilascundetl-ml bine picioareleacopere-le eu perdeaua haide bateti Inusa.

La aceste cuviute fata fugi 1nndbusiudun hohot de ris cacl Yntelesese totul, si

2

se introduce In. salon sub pretext de a dab &uturi räcoritoare, dar In realitate sprea vedea minunea a carel explicatie o avea.

IIIAuzind bätäile in usä taatä lumea dädunivali ; pe un scaun, alüturi de aceasta

usa, era puso o farfurie destinati a primigologanl.

Doamnelor, domnilor, striga Vr &be-tescu, nu va tnghesuitl, avem vreme, si maiintütl sa avete gata zece beni In mina spreal artines. in farfurie ciad treceti ; acum,pe rind ca la moarä !.. Poftiti, doul citedoul.

Din politet., onoarea s'a dat doamnelor.i doamnele Incepurä defilarea.

Cele d'Intiid se oprira uimite In fata fe-nomenului. Ceea ce se arata privirilor lorera un pitic sad mat bine zis un monstru,lnalt de vr'un cot, cu o grosime aproapecam tot attt, cu fata rotunda, grasa, colo -sal., cu ochil nemiscats, cu nasul grozavde lung, cu barba uria -ä ; aceasta fata ne-fireasca era acoperita de un turban cit unmunte ; o draperie acoperea bustul si secobora pina In panilut. In sfirsit, de subbarbi, lesa pavilionul unul corn de vtnätoare.

Doamnelor si domnilor, zise expunä-torul acestel moglldete, aceasti minune, cudesavirsire unici in fetal sae, are aceastade extraordinar c& este In opozitie vaditacu legale naturil ; In loe sa creasca in inal-time a crescut In grosime. Inzestrat eu undar de la Duninezed, el farä sa' fi Invatatla vr'un profesor si numal prin darulfiresc, vorbeste un graiti care se IntelegeIn toate tacile din lume. Pe ring. acesteacinta adniirabil cornul de vinatoare ; baganse seama !

§i numal de cit pornira, din pavilionulinstrumeritulul fanfare asurzitoare.

Doamnelor si domnilor, zicea Vr &betescuca un comandir din pieta teatrulul, circu-lati ! circulati!

Ce figura ! zicea o doamn &.Astia 's oche zugriviti, spune o alta.

cornul cuna mered ; tu- ro- ro- ro -ro-to,tol.Dar asta este un nas fals ! murmura

o dotnuisoara.Circulati ! doamnelor si domnilor, re-

petí Vräbetescu. circula lumea, si fie-care arunca zece beni; si mered, to -ro -roro to !

Piticul suflä In corn asacind expunatorul sad rosticuvintele de multumire.

Apol Iiichise usa o data eusi mat puterniea fanfara.

Fari doar si poste ci figuracarne, zicea unul din privitorl.

El, domnilor- si doamnelor, atmstriga stapinul easel fericit; asa camos ? §i numal pentru zece banl.

pina la sfirsitcatre societate

cea din urmä

a fost de

vazut ?era fru-

EPOCA LA CRAIOVAFalimentul Case! Mendel

Una din cele mal reputate si mal vechecase comerciale din orasul nostru, CasaMendel, a fost declarati sept &min& trecutáImi stare de falimertt, In urmatoarele Impre-jurarl:

De si de o perfecta onorabilitate si des -tul de destoinici in afacerile for, totusl con -duc &toril acestel ease ad trebuit si sufereacest dezastru, din cauza prea multor im-petit sl legatura ce le ad cu colectivistil.

Asa, mat toti fruntasil colectivisti din Io-calitate, reusisera prin insinuare si lingusiniça sa obtie credite colosale In raport eupositiile lor materiale, de la numita casa.

Faimosul ex general Anghelescu, tel «cufaina de la Manutanta» si care a scapat decodul penal grafie tot Caser Mendel, se ga-seste dator catre aceasta casi cu nu malputin de 60.000 lei, de si toute averea luinu se ridica la aceasta suma, plus cä malare si alte o sum( de datoril.

Un alt colectivist, «Georges Geblesco »,datoreaz& de asemenea numitel case matmult de 20.000 let.

Un altul «M. M.» 80000 lem, un altul «P.G.» 36000, si altil multi cu diferite sume,nu mai putin importante.

eind unuia dintre acestia i se protes-teaza o polita In suma de 20000 lei giralade casa Mendel, colectivistis in lot s. cautesa',s1 plateasca datoriile si astfel ruina casersa fie evitata, ei din potriv& fi impune ca-sel Mendel casa ia avocat pe until din al

lor, pe Filipin si sä cearä tribunalulul unmoratoriu.

Aceea ce s'a si- facut; dar tribunalul a-precitnd gravitates afacerel a ramas ca sase pronunte a doua zi, In care timp casaIesclieck, catre care casa Mendel se gäsestedatoare cu suma de 200,000 lel, coat tele-grafie declararea In stare de f .liment a ea-sel Mendel, lucru pe care Il si incuviinteazätribunalul.

§i ast-fel aceastii veche si cinstita casa,care facea fal. comerciulul Craiovean, sevede asta-z1 ruinata dupa urma aeesteipieze rese, a colectivistilor. Scump platescecasa Mendel prietesugul el cu acestm pun-gasl cari ciad ad nevoie de tine 'ti s.rutäintinile, si dnd estl la aman fug si te pa-rasesc.Visita miniiltruluìC Natltaliníïv 9tolojan

In vederea alegerilor ,jndetene, MinistrulNaftalina, cum Ii zic Craiovenil, a venitMarti in Craiova si a tinut o intrunire ,pu-blica, de si nevoie de acest lucru nu era,alegerile facindu-se farit adversari, prin ab-tinerea Conservatorilor.

Dar in sftrsit a venit borfasul ministrusi a vorbit dinaintea functionarilor judetent,comuoall, politienestl si a marelul nurnärde hätäusl colectivistl ca Golea, Somescu,Mänïtilä, Pandurul, Citccü, Cet pitan Ior-dàche, etc.

In colo niel o persoanä de consideratie,niel un cet&tean independent si cinstit.

Asa ca bietul borfa,s a trehuit sä pieceeu coada iittre picioare, vazind popularitateasa la Craiova si cine sunt aderenti partidulul.

AtomP.S. Cu toata venirea ministrulul Stolojan

cu toata intrunirea tinuta si eu toate ma-noperile intrebttintate si energia desf&surat.de ocultistl, din 1300 alegätorl la colegiul I,abia au luat parte la vot 287.

Nid nu s'a sinchisit de aceasta siege-re cet.teanul care prcferä mal bine sä steaacasa si sa cugete la seapai-ea lui de atiteavele pe care i le pune pe cap actualul gti-veril de banditi. A.

INFOIY[ATillAgentil guvernulul añ raspindit eri

zvonul, ei d. G. Mîrzescu a isbutit alal-ta-seara In misiunea sa pe lînga Mitro-politul Primat.

EI ad zvonit ca guvernul ar fi comu-nicat Mitropolitulul, ca or1 sa piece ime-diat in strainatate In concedid, orI va firidicat trimis la monastirea Seoul dincreeriT muntilor judetuluT Neamtu.

In fata acestel amenintarl, sic el, Mi-tropolitul Primat ar fi consimtit sa pieceazI dimineata prin Vîrciorova In Elvetia.

Toate aceste zvonuri aunt absolutfal$e§i raspîndite de guvern prin agentiï salpentru a induce opinia publica in eroare.

Din contra, I. P. S. Sa a autorizat eripe d. Al. Catargi.u, care f5zsese la Cal-daru$anl, sa declare ca nicl prin gîndnu-i trece de a se împaca on guvernulin conditinnile umilitoare propuse de d.G. Mîrzescu.

Nu ma sperie guvernul nicl cu a-menintarea ca ma va înmormînta de vidîntr'o groapa de 100 de metri, nicI caimI va taia mîinile, a sis I. P. S. S. ne-cum ou Seoul sad cu vr'o alta monasti-re. Void ramîne aid sIi void continua lup-ta pentrn dreptnrile mele $i pentru a spa-la ru>iinea ce a caznt asnpra bisericelromîne.

Sintem informatl' ca d. Dim.Sturdza si-a Insuit pe nedrept a-cum seapte ani, de la monästireaCäldarusanT, o evalighelie vechelegata în aur.

Intrebam pe faimosul Sarateanude ce nu deschide o actiune pu-blica in contra episcopului Timus,care pe vremea MitropolituluT Calinica ridicat toate cartile din bibliotecamonastire]! CaldarusanT si-si le-a in-sUsit ?

EPOCA

D. Nicolae' Stravoiú, e§edinteleeforieT coaleor románein Brasov.a Incetat din viata alata-ieri

IerT s'a cortradicbrin ïn-naintea TributaluluiJe Ilfv, pro-(Tsui pendinte /Are d. G. Gr. Catl-tacuzino si Efori Spitaleia' Civile.proves In jurul ctruia coectivi§tilan (lus o catnpatie attlt de ne-demnä.

Eforia era reprétinta:ä prin d.advocat Em. M. Poruvaru, iar d.G. Cantacuzino prin d.advocat Pan-tazi.

D. Cantacuzino a c§tigat proceul.

Intrunirea co>tvocatii de4. N. Fleva se va tine mfiinedupñ, amiazìf la (mele 4, insala Dacia.

Constatäm cä gazetelotguvernamentalele e rugine scït vorbeascä de pert hizitiilescandaloase ale parchet.lut.

Eri dd. Ion Grädi,¢eanu, N. Fi-lipescu 0 Al. Chem, trecîndpe piata teatrului, a't întrebat pebirjariï cari treceaic, dacä vor säzneargä la Cäldärufaxi.

Tot aïc refuzat. Ni;l' mäcar cu100 lei pe zi, ei nu troiai sä seasgájeze.

Un birjar a refuzaá Simschiar 1000 de lei.

Afláln at mal multe persoanevor cere parchetulni darea In ju-deeatii a episcopilsr TimutGhenadie de Riimnile, cari In ea-lltate de archimandritl, la inven-tariarea avereil 11)<itropolitulul Ca-nute, a>ïI sustras condice sfintá aimitropoliei.

Ca ulartor principal al acestuifurt va fi citat d. Dim. Sturdza.

Aseara la orele G s'aa intilnit peteren d-nit N. VlaiTu 1. Prov.opiü.

S'aa schimbat cite doua gloantefära rezultat.

D. Dr. Oncescu, medic primar aljudetulu1 Roman, va fi numit ins-pector sanitar.

EDITIA-A 3-"

(Servicial Agentiel RontYne)

Palermo, 14 Iunie.Escadra englezeasca a sosit azT. Dotal divi-

ziunl ale escadreT active italiane se afta de ase -menea in golful Palermo. 0 animatie mare dom-nete aci. S'aü schimbat visite.

Viena, 14 Iunie.Printul de Muntenegru a plecat eu surta sa

la Belgrad.Viena, 14 Iunie.

Sesiunea Reichsrathulul s'a inchis.Paris, 14 Iunie.

Procesul Artois. Sala este aproape goals.La finele interogatoriulul, Artois a declarat cava face destainuiri. Depunerile martorilor oferaputin interes.

Londra, 14 lunie.Procesul in contra luT Jameson va tncepe la

s lulle.Londra, 14 Iunie.

Consiliul de administratie al companiel Char-tered a primit demisiuuea d-lor Rhodes si Beitca director ,i aceia a d-lui Harris ea secretaral companiel.

'ranger, 14 Iunie.circuit{ stirea ca sultanul Maroculul va tri-

mite o misiune la Paris $i o alta la Londra.Alexandria, 14 Iunie.

Dnpa Egyptian Gazette, Englitera va tri-mite in Octombrie 15,000 oameni In Egipt.

Roma, 14 Iunie.Camera a-adoptat proiectul de. reinouire a pri-

melor pentru marina negustoreasca, pentru unperiod de 10 ant.

Leipzig, 14 Iunie.Trbunalul iinperiulul a respins apelul lui

Hammerstein.Madrid, 14 Iunie.

i.ueratoril de tigarm an manifestat in contrareduceril personaltilul si s'aü indreptat s recamera. Politia i-a respins. Un lucrator a fostranit.

Constantinopol, 14 Iunie.Noul ministru al Rominiel, d. Djuvara a sosit,

TURBURARiLE DIN CRETA

Londra, 14 Iunie.«Agencia Reuter» desminte stirea until

ziar german care zice ca niste trupe engle-ze ad debarcat lit Canea. Din contra si-tuatia In acest oras s'a Imbunätatit.

Atena, 14 lunie.Afarä de cite -va ciocniri isolate pe ice si

colo, linistea domneste In Creta. Fie -careasteapt& acum resultatul negoci &rilor diplo-matice.Aci lumea tncepe a se arata malputin pesimista.

Crime. Delicte. Accidente. Intîmplärl.

DIN CAPITALAMale In Orig. Costica Gheorghe si

Costic:a Calinescu, ambir lucrätori la regianionopolului tutunurilor, lutndu -se la ceartaieri searä, pe cheiul Dimbovitel, cearta adegenerat in bätaie.

Costicä Gheorghe mal red de suflet,scoate un cutit si cu od-ce pret vrea s&omoare pe adversarul sad ; acesta Insa re-useste sa . scope numal cu o rana.

Speriat, Calineseu, fuge cif Il tin picioa-rele, urmarit de furiosul adversar.

Sl &bit de rand, el era gata sa fie ajunsde adversarul s &ìí, cind II veni ingenioasaidee sa se scoboare in Dimbovita.

In apa lncepu o noua lupta, care ar fiavut urmärile cele mai grave, daca trecä-toril cari väznserä scena dupa mal rear fialergat §i el in graba In ajutorul celui ra-nit. Cu multa greutate ad parvenit sa de-sarmeze pe agresor.

Ränitul a fost trimes la spitalul Filan-tropia, iar furiosul la Politie.

Copie lepttdat. Eufrosina I«trate, mer-gind eri searä pe la orele 9 si jumätateacasä la ea pe cheiul Dimbovitel No. 7, ag &sit In dreptul portee un copil mie de sexmasculin, In versta de cel mult 2 sapta-mini, pe care o mama denaturata Il asvir-lise acolo. Femeea a Insciintat politia, carea ordonat transportarea copilulul la spita-lul Maternitatea.

DIN TARACrime de la Bragadiru. Eri dupa ami

azi ad fost la Bragadiru d -ni1 ProcurorlCatargiu, S.vescu si d -I jude instructor Sa-r & teanu, pentru cercetarea crimel comise Innoaptea precedenti.

B.iatul din pravalie Dumitru a fost Im-puscat In pintece eu revolverul ; cimasa afost arsa In local pe unde a intrat glontul,ceea -ce dovedeste ca focul a fost tras deaproape.

Comerciantul Andreescn all grave ranide cutit la git si la piciorul drept.

Furtul a fost mobilul crimes. Din cerce-t.rile acute s'a constatat cä an fost furatedin casa de fer urmatoarele : 5 lire oto-mane, 75 napoleoni de aur, 1500 de lei Inlire sterline, 20 poll imperiali, 1000 de leiIn marci si 4000 de lei to argint.

Ancheta continua ; ptna arum nu s'a pu-tut gasi niel un indiciti pentru descoperireacriminalilor.

Crime din Ia1 In noaptea trecut &, otrim& oribila s'a savirsit to Iasi. Pe laorale 11 si jumätate din noapte, pe andsergenttil de strada facea revizie In r.s-pintia dintre stradele sf. Lazar si Scurso-rrlor, zareste pe trotuar un oro culcat. Apro `apiindu -se, mare II fu groaza, v &zInd cä eraIn fata unul cadavru sc &ldat in singe.

El dete iniediat alarma si peste putintimp sosirä la fata loculul procurorul, pre -fectul politiel. judec &torul de instructie, hi-m:441 de mat multi agents as fortes publico.

Examinindu -se cadavrul, s'a constatat afi al until conterciant Constantin Longhin,in virstä de 35 de ani.

Cadavrul poart& 2 groaznice täeturs lacap. una In timplä si cea- l'alta in parteade jos a craniulul. Craniul era sfärtmat In4 bucati. Moartea a fost instantanee.

Dupa terminarea constatärilor legale, ca-davrul a fost transportat pe la orde 3 di-mineata la spitalul Sf. Spiridon.

Ancheta continua cu activitate. S'ad Meritmal multe arestärl, dintre persoanele cariaü avut daraved cu victima.

Sunt arestati : Th. T &itau, Alex. Profi-reanu, soldatul G. D. Vasiliu, asupra cärorasunt bännels. i

ZIARELE DE AZI

Lumea Nouä publicä eu ca-ractere deosebite urmätoarea soma-tiune :

Somäm pe ministrul de justitie ca sa sesi-seze parchetul general al Cartel de Casatie casa dea In judecata pe d. Dim. Sturdza, primul-ministru al taril romînestT, care fana niel undrept a luat acum ,eapte ani da la minastireaCilldarusanl o evanghelie de mare pret.

ApoT iiT altä parte acelas ziar faceurmatoarea denuntare :

Denuntam parchetultiT general ca la d. Gh.Dem. Theodorescu se gaseqte un portret Inuleio, pe care In calitatea , sa de ministru l'aluat cu japca de la minastirea Caldaruganicerem sa fie dat In judecata pentru insusire delucrurT publice.

Sub titlul «Marturisire pretioa-sä» Constitu jionalul strie :

Ministerul liberal a pus magistratura pebrines, ea sa descopere dupa condamnare, cavafapte vinovate, fie oit de vechT, ale Mitropoli-tulul Ghenadie. Cu un zel salbatic, ignobilulSarateanu ,i nenorocitil magistratT pu,l subordinul handitulul. rascolesc, combina, adunamarturil, redacteaza acte. le rup, le prefac,lar rascolesc, mnncitl de dorul descoperirel simustrarea constiintel, ca e la mijloc o infamie.*i de atita vreme n'ali descoperit nimic.

Ca asa se lucreaza, dar nu s'a descoperit ni-mic, avem marturisirea Voinfeï Nationale.Iataaceasta marturisire :

« Unele ziare spune numitul organ afirma cainagistratil Insarcinatl cu instructia in scanda.loasele afacerT ale fostulul Mitropolit GhenadiePetrescu, st-ar fi format convingerea ca estenevinovat. Credem ,i abia este nevoe sa spnnemca aceasta lin poste fi de cit o inventiune, deoare -ce un magistrat nu'sl poste face convin-gerea, de cit dupa terminarea instructie! si inpecie nimic nu este ïncd terminat.

Retinem dará de aci :cl acum se face, de catre judecatoril tribuna -

lulul instructia lnvinuirilor pentru care Sinodula condamnat pe Mitropolitul Ghenadie ;

ca pins scum, judecatoril nu si -aü manifestaiinca convingerea, fiind -ca nimic «nu este Incaterminat

Nu ne gasim oare acum dinaintea unel anar-hiT judecatorestT, care l,T bate Joe de toate pro-gresele realizate in justifie de statue romín sub

FOLTA ZIARULUI «EPOCA»b)

LOUIS JACCOLLIOT

MGNCÄTORIIDE FOC

PASTEA I

Zictnd aceste cite -va cuvinte, Olivier d'En-traygues surise cu tristes&, si cu o staruintab.rbäteasc& putu sä'sl stäpineasca furia du-rerel sale.

Abia plecat de la palatul legatiunel, el1sI rec &pata linistea si singele rece necesarlntr'o asemenea sittiatiune.

Da, plec, est zise el suindu -se In tra-sur., dar nia void Intoarce liber, si atunc' L.

Laurent, striga el ajunglnd atas &, e-venimente foarte importante me fac säamin cäsatoria mea pentru cote -va Inni.Peste doue ceasurl plecatn la Paris, In afa-cerile serviciului mea ; nu iad de cit celestrict trebuincioase. Spune lus Jaroslow sitnu scoata eail, si al grijl ca total sa fie gata.

Credincioasa sluga era obicinuita cu ple-carl asa in pripa, foarte dese celor din di-plomatie ; si cu tosta surprinderea ce -1 pro -duse atarea despre aminarea casatoriel sta-pinului sed, totusl ca un devotat servitose puse pe lucru far& ca si mal faca niel -rafiectiune. o

Cind Olivier intl.& In odaia lui ca s. '.is1la lucrurile necesare pe cari nu ar fi voitsd le uite, remase Inlemnit. Un plie mare,identic cu acela pe care Il gasise In noapteatrecut., era pus ling& pendula pe c &min.Intr'o clip. se napusti si desf &cu plicul. Elciti :

«Nu uita cä peste trel lune unul dintrenoi va veni la Paris sa -ti cearä respunsul.»

«Itivizibilil»El Ics apuca capul entre mâint ca Si cum

ar fi voit s& opreasc& singele de a -I inundacreerit. De o nervozitate colosal &, el nu puteaniel o data sa 'si stapineasca prima impre-sione ; a trebuit s& se razime cate -va mi-nute, ca sa nu cada, dar aceasta sl &biciunefu de scurta durata..

Ah 1 stiam ed bine, zise el stäpmn deasta-dati pe sine, ca nu visasem.

Se uitä spola eu luare aminte prin odae,dar niel de asta -data nu puta descoperi mis-teriosul loe pe nude curierul secret 1sI fa-tea intrarea.

Poate c& daca ar fi avut vreme sä cautemas cu deamanuntul, ar fi gasit In pardo-seala apartamentulul ceea ce In zadar cautaprin zidurl ; dar cit era el de grabit, nu amal cäutat s& gäseascit proba unid faptcare pentru el nu mal lasa niel o indoial..

Dar ceea ce nu putea sa inteleaga erafaptul de a fi fost transportat din casalui, de catre oament strainl, fard ca s &'sldea seama lamurit de aces scena. AtunclIs1 aduse amiate de paharul de ape cu za-har ce Muse in atea searä. Ne avind timpca t ii analizeze attinti toate acele substante,el lui cite -va bue &ti de zah.r, flaconul cuapa de fiori, si un alt flacon eu apa din a-tea care era depus& pe masa lul de noaptesi le puse In cufarul lui de drum.

D.duse cuvintul lui de onoare ambasa-dorulul ca va prece cu primal tren, si ne

voind cu niel un chip sa -s1 calce promisiu-nea, se grabi sa'sl ;strtnga lucrurile dedrum.

Voia mai cu seama sa mal respire altaer de cit acel Inbibat eu miazmele de sur -prize revoltatoare cari Il Inconjura. I se pa-rea ea nu 'sl va redobindi intreaga lui li-bertate de a cugeta de ctt atunel cind Iniuteala vertiginoasa a trenulul se va departade aceste locurl, cari de 24 de ore 11 zapa -cise In asa hal si II nimicise toate proec-tele lui fericite pentru viitor.

Pe cind era ocupat In biuroul lui eu strin-gerea hirtiilor importante, Laurent veni sa'1 anunte ca un mojic este afara si cerepermisiunea de a -I vorbi in particular.

Pretinde, ad &oga crediuciosul servitor,ca are o misiune foarte importanta de In-deplinit fata cu d -ta.

Aceste din urmä cuvinte, deciser& pe O-livier d'Entraygues ca sa -1 primeasca. Mare11 fu mirarea si emotiunea foarte vie, ciadvain c& individui de sfar& era unul din ser -vitoril credinciosl din palatal Vasilewski.

Dar ce este Sergie ? 11 zise el repede ;tu del putin vel putea s & -mm spul.

Nos nu stim absolut nimic, d -le conte,rèspunse servitorul. In noaptea asta princi-pesa a chemat pe nevasta mea si i -a spusceea ce trebuia sa fac ed. Sint Ins &rcinatsa v& aduc acest inel, pe care Il Intinsecontelul in acelas timp pe ciad II vorbea,si sit ve repet cuvintele principesel : «vesspune contelul d'Entraygues, ca sa aiba cre-dinta In inine si sa nu se dispereze, si deacuna daca peste doul ani nu va fi pututsä ma vada, sa apese peste piatra acestuiinel si va afta ceea -ce ed astépt de la dra-gontea si devotamentul lui.

i pe urna& ?Atli mi -a spus, d -le conte. Beata prin-

cipesa nu a avut niel un miaut de raga

ctnd a primit ordinul ça sa mearga la ma-nastirea S -ta Catherina; nu i s'a dat oeniel Ehiar ça sa tmbratiseze pe tatar ei.

Multumesc Sergie, nu te vol trita.Tinarul conte se intoarse putin ca s & -sl

stearga o lacrima, care 11 muiase ochil färavoia 1u1 ; lntorcindu -se ça s& muro spuna covaservitorulul, acesta disparuse deja.

Dupa o ora, Olivier de Lauraguais d'En-traygues, a. ezat in liniste Intr'un compar-timent de sleeping -car, mergea ça fuiggertilspre frontiera. El nu fugea de team&, lucrupe care natura lui indrazneata si nobili stias & -1 tnfrunte ; el suferea un exil fortat, pecare circumstante imperioase, cari le vomcurioaste niai la vale, facule pe ambasa-dorul Frantei ad i -1 impue sub forma deconcediti.

INVIZIBILIÌCAP. II.

Preumblare tn pAdure. - Eminarol luisibtli-lor. -Olaf maacat.- Adu -ti aminte I este

o lupia pe loarte 2 - Luptó de lu-yeela.- In apis. - Prluctpele

irrunor. Furtul.Trecuser& trel luna de la aceste eveni-

mente, si aproape nimic nu schimbase si-tuatia contelul. Pentru a fi liber 1n actiu-nile sale, Olivier d'Entraygues trimise de-misiunea sa ministrulul afacerilor strainede indata ce ajunse in Paris. El locuia Im-preuna eu tatál sets vechiul castel al Lau-raguaisilor, tn strada Saint- Dominique, pro -prietate a familier lor de mat multe secole.1 1 taaia foarte retras, asteptind cu nerabdarenoutatl cari së'1 puna in lisura de a -senarata devotamentul sad. Nelinistea continuaIn care triia, facea ca zilele s& i se partatli de lungi, si singuritatea asa de trist.,ci temperamentul sad energic si activ sesvtccolea in aceasti neactivitate. De segur

ca o viata la tara, cu plimb &rl calare, vinä-tori animate, escursiunl In vecinatätl, a,r firontribuit foarte inuit a schimba starea denervositate si melaneolie a thiaruln' conte,dar familia lut, care prin anul 1830 avu-sese chiar intentiunea sa emigreze, vindusetonte proprietatile de tara, ast -fel ca imensaavere a Lauraguaisilor era tosta plasata Inefecte publice , afarä numal de castelulSaint - Dominique, in care locuiad.

Batrinul marchiz, cu totul restabilit dekoala care pina la un timp II pusese zileleIn pericol, era un sportmeu distins; meni-bru In Jockey -Club si interesat la toatecursele, de si nu avea cal de curse pe carisa -I faca sa alerge. El cauta, pentru ca sidistreze pe fiel sau, sa -1 faca sa prinda siel gust de sport, dar osteneala b.trinululfu zadarnicä ; tinärul conte nu mergea nielodaia eu el la Longchamps, la Epsom, side abiti '(*Ate o dati primea sa meargi cutotal sin la club, unde mai Intfllnea dinvechil lui prietini pe cari ti cunoscuse In

carrera diplomatici.(Va urina)

A se citi in pagina IV urmarea roma-nulul »Tains Mortulul ».

GràdinA, de copii(Kindergarten)

Autorisata de ministerul instructiunel publiee

Sub directiunea D-soarel E. Vuille, di-plomata a gcoalet normale din Neucha-tel, (Svitera), foasta zece ani sub-direc-toarea «Institutulul Bolintineanu».

Inscrierile se fac in localul scoalel.Str. Sf. Gheorghe-Noù No. 27.97 16--1

E P O C A

TEATREI CONCERTE, ETRECERPI.

Grt'i,dina Jígui4a. Simv6,t4 15 'unie seva representa Dottil sergenti.

Dunli)CicrTt 16 Iunie /Lofa/ satl Haim ill Aine-rica.

Grädina Bragadiru.Simbät& 15 IunieIn frumoasa gradina Bragadiru din Calea Rabo-veT No. 151, se va da o serbare cimpeueascitde cafre asociatlunea institutuluT Pol icliniceT decurind Tnfiintata in Capitalä. Sala si ;;r:ulina vorfi splendid lurninate. Concert mnzical ux.cutatde renumita oríniecträ a d-lui Peters.

Scopul acestel serbärT fiind ajutarea bolnavi-1or säracT, indemnäm pe cililoriT nostri a par-ticipa la aeastä serbare.

domnia lul Carol-Vodä, si ne dä intr'un tristspectacol sträinätäteT?

Va sä zicä, aculna cäutäm sä legitimätn osentint& pornitä din ura cälugäreasta si räsbunare politi,ceasc&, si redactatä sut) inspiratia sl'.Duh 1....

.,Si.sä mai rabde lulnea!? Si sa va niai ierteDumnezeíl ! ?

liberal curagios» este titi 111sub care Timpul publica urmätoarele

Un punet ban colectivistilor.La Intrultirea de Duminica trecutä, a vorbit

si d. Coco Durpitrescu -Ias1.Discursul sätí este reprodus de «Vointan. Re-

gret&m ca lipsa de spatiú ne impiedie î de a -1reproduce gi noi.

Facem irisa o declaratie solemnä : «daca ;tiam cl este permis se critica guvernill d -luTSturdza in esenta politicel sale la intrunirea deDuminicä, veneam si vorbeam si noT.,. Si gäseamprimire bona, de oare -ce vedem ca publicul aaplaudat pe d. Coco Dumitrescu.

Intr'adev &r, discursul d -lui Dimitrescu esteterlbil pentru d. prim- ministru. D -sa nu spunenimic nid de scuzele din Ia,T, nic! de cestiaCasatiei, nid de pusca ciomag, nid de restiaMitropolitului.

1). Dimitrescu Tasl se ocupa numaT de celel'alto legT vi reforme ce trebue sa. faca guver-nul ,si mata de ele pronunta severa sentintä pecare am pronuntat -o si noT de atila ori: ceeace este parte esentialä in aceasta Gestione esteca ceea ce a faetit unnl asta -zT, sil nu sfarilnearul ruine.

E' elicitäm pe d. `Dumitrescu -Ia..T ca a avut cu-ra,¡uI bärbätese sa aminteascä d -lui Sturdza inpropria sa Intrunire un mare adevär politic perare d. Sturdza l'a. cälcat in toate ineercärilesale de legiuire, si uräm partidulul liberal s&aib& un ministril ca d. Coco Dimitrescu -Ias1rare eel putin este un civilizat.

ULTIME INFORMATIUNI

: i dre44a doamnelor ea"treltlitropolitul Primat

D-na Anastasia Filipescu, innumele semnatarelor, a inminaterl la Cäldarutani Ittalt Prea®fintitulul Mitropolit G1ltenadieadresa de omagiit a doamnelor.

Eminentia Sa, adinc miscatä, amultomit caldnros venerabileìíd-ne Filipeseu pentru ostenealace a bine-voit a lita si a rugat-oa se face interpreta simitiminte-lor Sale de neuitatä reeunostinikacatre d-nele semnatare pentruduioasa lor >,nattifestae, pe careo primette ca cea mal 'bine-fáca-toare tniugiere tu amaráciuneaeu care este zilnic adäpat de bar-baril sali prigouitori.

Pietatea femeei routine, a zisterminind I. P. S. Sa, a fost tot-d'a-una temelia credintei stra-mosesti si a bisericel noastre na-tionale ortodoxe, drept aceeamanifestatia doamnelor in acestegrele i dnreroase imprejurari,il intaresc in credinta pentrutriumful dreptätei, spre linisteaSfintei noastre bisericï nationalesí fericirea patries.

I. P. S. Sa luYnd adresa, a datArchipastoreasca Sa blue-euvin-tare d-nei Filipescu pentru toated-nele set>rtnatare iii familiile lor.

Adresa este prea frumos lito-grafiatá pe pergament sl legatatnttr'un magnifie album de ina-tase eu auriturli, avind pe o la-ture armele ArcLidiecezei IJngro-ylacltiei cu deviza «mainte euDu»tnezezc»; lar pe cea-l'alta,monogramttl Mitropolitului Pri-mat eu mileniul Incoronate deo cruce.

D. P. Carp a sosit azi In Capi-tala.

D. Carp va pleca mîine la Si-naja, unde va cere o audfenta M.S. Regelur.

Eri s'a infatisat. la Curtea de A-pel din Galati opozitia d -lui G. Ro-besc u.

Procesul a fost alninat pe zivacíe 27 Septembrie.

In consiliul de ministri ce s'a fi-nut aseara la ministerul de interne,s'a luat dispozitiunea ca serviciulde verificare a pasapoartelor la punc-tele : Burdujeni, Predeal, Ungheni,Gelati, Brailá si Constanta, care pillaacum se lacea de agentii vamali. sase fica eu ïncepere de la 1 I(llieviitor de catre comisario de politierespective.

lesasSoNSso

Se afirma ca pe ziva de 1 Iuliegenerali Haicoianu si Candia-

no Popescu vor fi numiti coman-danti la cite o divizie de infan-terie.

D. general Salmen va fi pus inretragere din oficia pentru limitade virsta, iar d. colonel Beller vafi inaintat la gradui de general sinumit comandant al diviziei inde-pendente de cavalerie.

Din last ni se comunica urmätoarea adresäcätre I. P. S. Sa Mitropolitul Primat.

O delegatie de doamne din Iasi va venisä Inmaneze Mitropolitului aceasta adresa :

malt prea sfinfite Pclrinte,Sufletele credinciosilor de veacurl sl &vi-

tel si sfintei noastre Biserici nationale suntcuprinse de jale adincä fati eu judecata ne-legiuit& si fära pild& in istoria Bisericel sineamulul rominesc a cärul jertfä atT cäzut.

In neputint& de a aduce alti mingiieresfintitulul Cap al Bisericel noastre, adäpateu amäräciunea nemiloasä a patimelor o-menestl ; vä rugäm, malt prea Sfintite P &-rinte, a primi ca prinos al mihnirel ce in-durate märturisirea adinculul nostru res-pect si a dragostel noastre sufletesti.

Suntem malt prea sfintite, cu eel malmare profund respect, al Eminente! Voas-tre, prea supuse fiice sufletesti:

Principesa Aglae Moruzi, Puleheria Ar-gyropolo, Cantacuzino IPascanu, Elisa Sa-chelaridy, Anetta D. Rosetti, Esmeralda I.Ventura, Soltana Mano, Sofia Ceaur Asian,Ecaterina Leon Ghyka, Eugenia Condu-rato, Elena Donici. Cleopatra I. Diamandy,Theresa General Milicesco, Elisa Exarhu,Lucia Greceanu, näscut& Princesa Vogoridi,Adela Grigore Kog &lniceanu, Maria Gri-gore Ghyka Deleni, Maria K. Sturdza, The-resa N. Ghyka Comänestl, Maria LupuBogdan, Lucia N. Cananäu, Nathdia Ma-vrogheni, Maria C. Cantacuzino Pascanu,Agripina Scarlat Rosetti, Esmeralda Lam -brino näscutä Romalo, Lucia Schubin,Ilalou Rallet, Finareta Al. Stoianovici,Flora General Mavrodi, Anna V. Lazu, Se-vastia G. Voinescu, Olympia D. Alexan-drescu, Aglae Mano, Ecaterina¡ A. Ma-vrodi, Josephine Sandu Räscano, Olga D.Duca. Ecaterina Doctor Philipescu, PulcheriaC. Carp, Olga Fote, Sevastia Anghelichi,Anna, Afendulea, Maria Misihanescu, Pro -fira Bou, Br. Coslovano, Elena N. Dima, E-caterina Doctor Dreuthel, Elena Bontas,Anna C. Surdza.

Toate persoanele cari doresc ase inscri in Liga, sectiunea Bucu-reste, sunt rugate a-se adresa cere-rile la biuroul Ligei intre orele9-12 a. in., si 4-6 p. m., in lo-calul Ligel, strada Noua No. 6.

Er' s'aú efectuat la Craiova alegerile .

pentru consiliul general, colegiul al II.Din 2155 alegätorl lnscris', aì1 luat

parte la vot numal 921.Aú fost ales' : d-niI C. Ciocazan, S.

Marinescu, B. Ionescu. St. Ionescu, G.Pesacov din lista guvernamentala sid-1 N. N. Coanda din lista opozitiel.

N'aa intrunit majoritatea : D-1 .EmilDrä,goescu candidat guvernamental sid-niT G. Tirnoveanu, D. Poticrat, St. Mi-tulescu, P. Radulescu si I. Grecescu can-didatT al opozitieT.

Ministrul de interne va supunespre aprobare consiliului de minis-tri, repartitiunea imprumutului de2 inilioane al comunei urbane Plo-esti.

Consiliul technic superior, a a-probat proiectul de iluminare al o-rasulue Constanta cu ulel mineral,sistem Croisat.

Acest sistem costa aproximativ27.000 lei anual.

D-nü Iorgu Radu si Gh. Softaprimarul orasulue Falticeni si pre-fectul judetului Suceava, atI sositasta-zi in Capitala pentru a staruipe lînga d-nu ministru de internesa aprobe imprumutul de 300,000lei ce Consiliul Comunal a votatpentru pavarea orasului si aduce-rea de apa.

E de observat ca acesta este al2-lea împrumut pe care'! face d-nuRadu in opt lune de cïnd e pli-mar, deosebit ca la intrarea sa inaceastä functiune a mal gasit 80,000let ramasi economii de la prede-cesorul sari.

A -seara la ; radina Casino austro -ungar, unde joaca o trupa germanade operete sub directia d -lui GeorgeEger, un scandal regretabil a iz-bucnit intre etti -va tineri si luired. Eger ajutat de mai multi indi-vize.

Unul din tineri, deli avea biletIn regula, totusi a fost oprit de uncontrolor sa -si ocupe local. Tinarula roclamat directorului, dar acestain los sa-i dea satisfactie a fostnepoliticos cu dinsul. De aici o viealtercatie, care apoi a degeneratinbatae.

D. Eger eu amicil sal ail fost in-

In batae intervine si faimostllApostol Margarit, care chefuia in-

tr'un chiosc cu primadota trupel.Ridicolul batrin s'a alts lI1Sa cu

cïti-va pumni.

AFACEREA (GiAZEIF.I>

Promu-VerbalConform cu Procesul-Verbal incheiat de

noI erl 14 curent, Intilnirea pe teren Intrednü Grigore Ghica si C. Coles;u-Vartic, aavul toc ast&zi de dimineata 11 Belvedere.

Lupta a avut loc conform conditiunilorstabilite, cu pistoale ghintuite si eu tel, la26 pasl la comanda. S'aü sclimbat cite 3gloante de fie-care färü nid ua resultat.

In consecinta.Sub-semnatil am declarat euoarea satis-

f&cut& si .adversaril 'sr aü intins mina.Drept care am dresat presentul Proces

Verbal In dublu exemplar.Fäcut la BucurestT, astäzi, la 15; 27 Iunie

1896.p. D. Gr. Ghica : cäpit :Sachelaride, Al.

Davila.p. d. ColescuVartic : 1-i. Nicuiescu, Viet.

Leca.

Aflam ca Apostol Margarit a an-gajat pe d -loara Gay, primadonatrupel germane de opereta de laCasino austro- ungar, ca profesoarade canto la scoalele romine de fetedin Bitolia.

Margarit, deli om . batrin, totusipetrece seri intregi la Casino cuprimadona.

La 28 Iulie se vor face la Tutoya a-legerl partiale pentru consiliul generalcolegiul I.

BULETIN ECONOMIC(Raportul Semaphorului de Braila)

Braila, 14I2G Iunie 1896.Stiriledi n sireinätate, principal din Ameri-

ca, sunt si asta -zl nu tocmal favorabile. Inpiata noasträ ius& s'a observat o activitatemal !nare. Transactiunile de asta -zi, cons-tind numal din porumb si griü, din causalipsel de de alta marfil, sil Post destul denumeroase si mal Insemnate. S'ari platitasta -zi Grine de 59 libre, cii 1 -2 la sutilcorpurl streine, 8,70 -75 hect]. step.

Porumb d'asemenea eu o activitate malinsemnata, preturile Insä fard niel o schim-bare.

AA. LL. REGALE IN RUSIA

La Varttovia. In Moscova. Cordia-litatea famillle' imperiale. Pe-

treeerea in Odessa.

Monitorul Oficial dä urmätoarea relatiedespre petrecerea AA. LL. Regale In Rusia :

La VarsoviaLa ducerea in Rusia, Altetele Lor Re-

gale MI fost primite eu cele niai mari ono -rurl.

La Varsovia at fost Intimpinate de per -sonalul atasat pe linga Altetele Lor Regalepentru tot timpul sederei In Rusia, compusdin colonelul Nepokoicinski adjutantul M.S. Impäratulul, locotenentul din garda ca-lare principele W. Orloff si sambelanul im-perial baronul Wolff; de generalil coman -dant1 al trupelor ; de Inaltil demnitarl dinlocalitate si o garda de onoare cu drapelsi muzlcit, care a Intonat imnul rominescsi a dat onorurile militare.

In MoscovaDe aci furä conclus! cu un tren imperial

pin& la Moscova, unde at fost primit1 deAltetele Lor Imperiale Marti duct, cu Ma-rtle Ducese presente, cuna si de generalilcomandanti al trupelor, insotiti de un nu-meros stat -major ; de inaltl demnitarl a!Curter imperiale si al orasulut Moscova,precum si de o garda de onoare eu drape]si muzic &, si de asemenea de un mare nu-mar de persoane de distinetiune, cari aìísalutat cu multa simpatie pe Altetele LorRegale.

Cu ocasiunea str &lucitelor serb &rl ale In-coron&rel, Altetele Lor Regale ail fost o-biectul celor mal deosebite atentiunl dinpartea Majestätilor Lor Imp &ratul si Impä-rateasa Rusiel.

Majestatea Sa Imp &ratul a Inminat Prin-cipesel Maria Cordonul Ordinulul Sinteï E-caterina, si a bine -voit a decora persoane-le din suitä eu Inalte Ordine.

Cordialitatea familial imperiale.Dupa terminarea acelor serb &rl, Majes -

t &tile Lor Imperiale, ducindu -Se cit -va templa Ilinsk, lInga Moscova, Altetele Lor Re-gale at mers la castelul Arhanghelskoje,ling& Illlinsk, si ail mal petrecut inca citeva zile, impreund, cu familia Imperialdcare l'a încongiurat de ces mal cordialdprietenie.

Dragostea ce Majestatile I.or Imperialeail arätat Principesul si Principesel noastreMostenitoare, $i cdlduroasa primire cucare 'l a intimpivat, ait test cit se poatede meigulitoare pentru Card, fi contribuescîntr'un mod deosebit a Intdri fi malmalttlegdturile de rudenie, de prietenie psi debuud vecindtate ale Imperiulul Rustiel euRomînia.

La plecare Altetele I.or Regale loar& ri-mas bun de la Majest&tile Lor Imperiale inmodul eel mai afectuos, multumindu -Le dinloins& pentru c &lduroasa primire ce Li s'af &cut; dupe care, eu un tren imperial s'adindreptat spre Odessa, ande Li se deter&aceleasi onorurl ca si la sosirea In Rusia.

Petreeerea in OdesaPe peronul Orel Altetele Lor Regale ail

fast intimpinate de Exc. Lor guvernatorilmilitar si civil al Odessel primarul orasu-lui le oferi One si sane, dupa. obiceiul'Ara-ditional, si o garda de onoare eu drapel sinlusicä, care a intonat inuiul rominesc, adat onorurile militare.

Api mineraliHunyadi, naturali

Coa mai buna din apele purgativeA se cere rticheta purtind numele Andreas Saxlehner" 52 -6

Aceastñ api naturalú se vinde in toate drognériele, farmaciile si magasinele de Coloniale

Altetele Lor Regale petrecur& ziva de 10Iunie in Odessa, luarä dejunul la Exc. Sageneralul confite Poushkine, guvernatorulOdessel, d'impreun &' eu A. S. I. MareleDuce Nicolae Nicolaevici, si alti demnitarldin Odessa ; apoi f &cur& o preuplhlare pemare, sub conducerea amiralulul Selenskoy,insotiti de suite.

La orele t; p. m. at luat prtnzul la Par -cul muncipal, unde se afta o expositiune derose, eu care ocasiune multi exposanti adoferit fiori A. S. R. Principesel Maria. Dupaprint ab mers la teatru, insotiti de acelétasipersoane, si la orele 11 seara s'ah indreptatspre port.

Altetele Lor Regale mnitumirä persoa-nelor cari le fuseser& atasate eu serviciul deonoare, preeum si autoritätilor din locali -tate, cari le Insotisera pins la locul de im-barcare. S'ail suit apoi la bordul lncrucis &-torulul aElisabeta», Cu care s'ah Intors Intara, prin canalul Salina, debarcind la Ga-lati, de unde eu un tren special ah plecatla Bucuresei.

C ITTIA. CIT SCRISORI

Domnule Redactor,Bine -voiti vd rog a da ospitalitatea Iu

coloanele stimabilulu! d- voastr& ziar aces-tor cite -va rindurl cari arata incapacitateasi nerusivarea oamenilor regimulul zis inderidere liberal.

'Lina de 2 Iunie curent fiind defiptl pen-tru alegerea consiliulul comunel rurale So-cea- CaudestI din plasa Bistrita jud. Neamtu.d. Sandu Em. Krupenski, presedintele co-misiel interimare, Incepe operatiunile pre-zidind d -sa alegerile ; Iris& modul d -sale dea proceda este eu totul nou, cum toatecite se petrec sub regimul constitufiuniisi al libertdtil sunt noua. si in gara delege, caci ce mal trebue legT unul regimesit direct din sinul poporulul si prin vo-inta lui, el are mandat tacit s& faca ori -cefie chiar nelegiuril si alegerl ca cele de lasus n'imita comuna, In numele acestul bla-jin popor, c &cT totul e bine fileut ce au ti-cut ai nostri. Prima calcare de lege a fost :sederea, In timpul votärel, In sala de ale -gerl a notarulul comunel, de si acesta nue inscris fu listele electorale (Art. 35 leg.al leg. cons. com.) si abia dupa malmulte somatil dupa ce a stat mal bine deo ora In timpul vot &rei, a p&räsit sala.

2). Nu s'a evacuat sala de alegere, lä-sindu-se In &untru tot! alegätoril (Art. 37eg al cons. com.) si i -a fost Atrasab &gasea de seam& asupra acesntul puct.

3) A treta calcare si mal nostimä ca ino-vatie: In sala de alegere, a dispus popu-larul si desteptul presedinte, s& se asezedoua mese in fata biuroulul, fie -care eu a-rrume destinatil ; la una sa se serie buletineguvernamentale, adicä partidul sali, la cea-l'altä buletinile opositiel, spunind fie- c &ruT'alegätor ce destinatie are (lista guverna-mental& avind de scriitor pe unir din can-didatil. sal). Punindu -I In vedere testai le-gel care .preste votul pe fata si scriereaIn sala de alegere (art. 44 si 46 leg. al.cons. com.) a raspuns cd nu polite face alt -fel, de oare -ce aceasta este dorinta poporu-luT, ca sa nu zis& a sa.

4) Presedintele a ingerat pe fata alega-toril s& nu voteze pentru sub- semnatul, subcuvint c& nu ani dreptul a fi ales, nevrin-du-md guvernul, aïi insultat si amenintatalegatoril ce nu vor vota pentru d -sa. (Art.128 leg. al. ans corn.)

5) Presedintele ca arendas sT -a pus can-didatura lu consiliul comunal (art. 68 alin.4 lege al cons. coni.

6) Presedintele a dispus ca sa. se treacäbuletinele verificate pe o singurd lista, decatre un alegator strenn de biuroü, contradispositiunilor din procesu - verbal formu-larul O.

7) Procesul verbal nu s'a Incheiat In zivaalegerel, cum zice legea, ci a doua zi, c &eid. Presedinte Ili obosise creier!ul, imitindpe mal mari al partidulul in näscociri ex-tra legale; in ziva de alegere nu s'a f &cutsuma tuturor voturilor exprimate, ci numalla trel coloane, spre a se finisti in ce -I pri-vea personal pe d. Presedinte; läsindu -secele - l'alte operatiunI pentru a doua zi,

Toate aceste abaterl foarte grave, atragpenalitlltl prev &zote de articolele 116 si 128leg. al. cons. corn. ; alegerea e casabilä,niel mal ramine vorbä, motive cum védetesunt destule si puternice, dar cel mal plau-sibil motiv pentru stäpinire s& intelege, eNI am avut sub - semnatul majoritatea eutoat& str &dalnia d -lui Presedinte al comisiunelinterimare de a nu mi se da niel un vot ;

d -nu Krupenski nu se multumeste cu pro-

testarea alegerel, rivnind voturile ce am a-vut, cu toatä alegerea pe fata, m'a dat Injudecat& sub cuvint c& am alungat din salaalegerel pe notarul comunel (luso -1 dupd

'mine cd-1 onion) si asl fi f&cut ingerintTlu alegeri.

()are acestea Intelege Oculta alegerl li-bere ?

Odat& eu multumirile mele anticipate, pri-miti, va rog d-le Redactor, asigurarea deo-sebitel mele consideratil.

FrunzenT, 1896 Iunie 11.Const. C. Miclescu

P. S. La despuierea scrutinulul sah gäsit7 buletine mat mult de cit num&ru votan-tilor, acestea fiind puse inadins de oamenild-lut Presedinte, pentru a avea un motivmat puternic de casarea alegerel, väzindcä nu are majoritatea.

III l-Ise dait eu simprumut

pe hypotecï asupra case 0 mo01

De vinzare1390 de case, terenuri pen-tru constructiuni

'Vile, Vi, Mo0 etc. cu în-lesnire de platä si hypote-cate la Credite : a se adresalit Agentia Universalá CaleaVictoriet No. 15U l3ucurestY,

1311 fi---4

LICEUL FRANCEZStrada Scaunele, 45 (Casele d -lui Fleva)

Institut de invatituri primari ii seoundari, intemeiat deun Comltet de Franeezl stabiliti in Buoureitl ii autorisai deMintsterul Cultelor il Instrnctinnel Publice din Romania.

Directiunea : D -MT A. LEAUTEY vi H. LOLLIOT.Pus sub inaltul patronagiu al Legoliunel Francere, acest

institut nu tinteite la nimio bines.. Inspirinduse de a-ceasti cugetare a une) regine eS Instructiunea este tiranaCreerulul il Educatlunea este acea a lnimei Comitetul avoit si oreeze alitar de un institut de invitaturi din celemal seriasse, o casa de educatiune de prima ardine, cireiafamilitle romineiti si; punta incredinta coplit Lor in toatd si-gurants.

Programa studillor va fl acea a icoalelor primare ü secundare din Romiuia, combinata eu acta a inatttutelor limilare din Francia.

Studiul limbei francese va fi obtectul onor ingrijiri ape -claie, ast -fel ca toti elevai si poati vorbi aceasti limbi binevi uior ii ca in clasele liceale superioare, toate materiale a-fari de timba romîni ü istoria nationali a Rominiei, sipoeta fi predate in limbe francesi.

Institutora insircinati ou ceasurile de limbi francesi inclasele primero vor aves diplome il vor fl desemnati de Mi-nisterul Instructinnel Publica din Francia. Tot aia il profe-sorti insireinati cu cursurile de licere il ethnie in claselellceale superioare.

In clasele gimnasiale, cursurile de limbe francesa se vorincredtnta Domuilor Profesora A. Leautey ü li. Lolltot.

limbe! germane va fl, de o potrivi, obligator pen-tru toti elevi, chier de la rissa intifa primara.

Elevii claselor primare iii vor depune examenul lar definale anulul isolar la iooalele primara ale Statului.

Elevil, claselor ginnasiale i1 aoel al claseler liceale fil vordepune examenul lor do finale anulul isolar, dupi dorintepirintilor, la Gimneeale vi Liceale Statulul, sad la LiceutFroncez inaintea unii comistuni constituiti dupi regulamen-tele MinisteruluT Cultèlor i! Instruotiunei Publice din Ro-minia.

Elevil claselor liceale ver fl de o dati preparati atit pen-tru examenul de bacalaureat romin cit it pentru cel fria-ces. in prevederea casulul ca posesiuuea acestei din urinidiplome ar fi necesari tinerilor cari vor voi si urmeze stu-düle Lor in unele icon speciale din Francia.

Directiunea va aves grije de a transmite pirintilor la sïir-iitul fit -carel ioni, notele asupra gradulul de instructiunede eduoatiune a copiilor Lor. -

Liceul va fi instalat latro strada din central Capitale) vien o positiune foarte sinitoasi, -- strada Scaanele, 45 (CasaFleva). Internatul ya dispune de dormitoare vaste yi b.ne-aeriaite, de sofrageril spatioase, de sill de baie vi duce, si egridbii frumoasi.

La inceput, liceul nu va eoprinde de cit cele patrn cla.-'eprimare ü cele patiu gi»rnariale. Clase 6 -a liceali se vacrea la auu, a 6 -a peste do) ani vi a 7 -a peste tre! an!.

1entru informaliun), a se adresa la: Leyaliunea Francle),strada ßiserica Anzi sali la D -nu A. Llautep strada Plante -lor, 19 sali la Dnu It. I,oitiot, strada Fintine), No. 18.

De vinzare diStr. ArgeBUga

Olt si soseaua principal& a Wei de la Curtea deArges la i-lul vadulul, drum de fier BucurestTCurtea de Arge,, avind Marmora, granid albA,si albasträ cum vi alte minerale de mare va-loare, plus padure de brazi lnoliftr seculari, carese vinde si singurä, asemenea se poate deschidecariera de piaträ marmorä gi tintent marmorä.

Doritoril se vor adresa la d. Al, Carpenisanubulevardul Elisabeta 18.

112 30 -15

Báile Sárate Slánic (Prahova)(Iodurate, Bromurate Cloruro-sodice)

Stabilirnentul balnear pentru ha! cadle si rescil vi fära nomo!.

Sesonul dureazä de la 1 Iunie -1 Septembre1896. Aceste ape indestul de cunoscute publicu-luf care a avut ocasiunea a se folosi de ele, serecomandä eu mare succes pentru maladiile :femenine. reumatismele -acute si cronico, scro-fuie, anemia, eruptiunl ale pieleT etc.

La dispositiunea publiculul sunt doua trenurlpe zis ,deosebit trennl de pläcere. Gara In cen-trul oraulul, Posta, Telegraf, Telefon, Ferma -cae, Medir, Hotel, Restaurante, MuzieS, Tirg s &p-täminal unde se poste procura foarte eftin leletrebuincioase menagiulul. Case täränestI.curatest eftine. Aer dulce. Positiuni pitoresci, locuraineintätoare pentru escursiuni, etc.

Pretul bailor ca si in trecut. Servicial nu las&nimic de durit. Directiunea Batlor.

122 10 -5

MaINE AGRICOLEIHIL. 411-.1E4,1

Bucureqti, Str. Lipscani, 94.Casa Banca Romïniel Sf. Gheorghe

NOUA. MAIIN X DESecerat §i legat COLUMBIA"

din fabrica I). M. OSBORNE aX C-ieAuburn (Ness-York)

Cu ltiivircl la DRE111 PTAconstruilä traita in otel, usoarä, simpla

72 si trainicä, ultima perfectiune 30-10

11.00011IOoILE aI ylTldEE iTOilEDin atelierele de

SINGUHELE CONSTRUITE DUPA EXIGEN'l'ELE AGRICIJL'l'ORILOR NOSTRITin la dispositia d-lor agrieultorT mmmeroase atesta te stabilind perfectiunea aeestormaine.

! P O C A

FOLTA ZIARULUI `EPOCA»

35)

HENRI GRÉVILLE

TAIA MORTULUIFard. a face sgomot, servitoarea deschise

usa. Miscarea buzelor sale anunta :D -I Benoist.

Estella se uita la matusa -sa si vazu caputea sa o lase In Iugrijirea servitoarel,care 'I tua locul; ea eli si primi pe tonarin odaea de alaturea.

El o astepta In picioare, nelinistit; ea -1privi si el Intelese ca scindura de scoparea Estelle! se scufundase. Mal miscat de c!tea Insult, 11 tntinse amlltdoua mtinele ; eapuse pe ale sale Intr'ale lui, fara a incetasa. '1 priveasca cu ochn el stinsi, cari a-veaa o expresiune desperata.

Nu mat am nimic, zicea aceasta pri-Vire; suet o sfáramatura nevinovata, carese va duce ttrtta de valuri sa cada pe un!arm necunoscut... Nu mal am nimic, nimic!.

De odata citi ochit ce! negri un nu stillce care '1 Mea sd tresara din cap pilla Inpicioare. Era oare un apel ? Nu statu sa segindeasea : mtinile sale cari tineaú pe aletinerel fernet o tttrasera Cu putere catre elsi o arunca pe pieptu -I ; el le deschise, sibratele sale se Inchisera pe untesi! Estelle!

cu un gest acoperitor si protector. Ea núresista ; cu caput plecat, ea gusta lu, sineatultumirea grava si adisca de a se 01 sus-

tinuta. Simplicitatea gustulul e! loase totce putea sa -1 faca sü semene cu o desmer-dare : era iulnratisarea dernna a puleretprotejtsd slabiciuuea.

Asa letelesese si el, etc! bratele sale sedesfacura iodata si face un pas indarat fardca fata sa barbäteasca sa fi pierdut nimiodin expresiunea el aproape severa. Ea '1privi din nod dar de asta data eu o blin-detd supuso pe care n'o vazuse nie! o datain privirile el, si care avea un farmecnespus.

E pe moarte, lise Estella fari sa -slintoarca privirea.

Ea simtea o bucurie puteruica, orbitoare,de asti ca el o iubea.

Nu vel fi singura, raspunse el. Volveni la ori -ce moment imi veo porunci.

Aceasta nu se poate, raspunse ea, re-devenind de -odatä perspicace si prudentapria intuitiunea amorului saca.

Se rosi pronuntlnd aces'e cuvinte si pri-virea el turburindu -se, aplaca ochil ln jos.

Ce- are a -face ! zise el eu oare -carenervositate. Nu poti sa fil singura lntr'unasemenea montent.

Ea se linisti din nos ; intinse incet minasi o puse pe bratul ;ttnarulu1.

Nu -mi e fricó sa fiu singura ; nu -ml eteamd de moarte: dar m'as teme de borne....

Nu adaose niel un epitet ; cuvintul eradestul pe buzele el de ferree bine crescuta.

Nu s'a spus de o suta de ori mal raú?replica Theodore.

Da, ráspunse repede Estella, dar nuera adevarat !

Se dete putin indarat, Cu caput In jos,ca speriata de a fi lasat sii -i scape un a-semenea cuvant.

Buna crestere inchide gura htlrbatilor sia femeilor eu opecete inviolabile care o-preste expresiuiea tuturor sentimentelor,care interzice nanifestarea tuturor emotiu-ailor ; legati pro aceasta piedica, el nuputean s. -sl spana nimic dio ceea -ce leumplea stilletul; se Intelegeaú Cu toate a-cestea lntr'mt nod tot atit de sigur ca sicurar ar fi Intrd'aintat lungi diseursurl, daraceasta cu corditiune ca uinciuna si co-chetaria sa fie straine de el.

D -na Mon ciar este ea eu totul pier-duta ? rise el fea sa tradeze bucuria resimtea la rindul saú.

E o chestirne de cite -va ore.Atunel, dami cartea d -tale de adrese.

vol face la mine a -casa tot ce va fi trebui-tor. Iml dal voe sa mal via sa te vad ?

Fard. Indoiala,.. de- seara; daca s'ar tn-timpla o nenorocire mal Inainte, te voi a-punta.

Multumese. Imi dal cartea de adres,enu -I ava?

Se duse la biuroú, tua obiectul cerut sii -1 dadu.

Ar trebui anuntat d. de Mailly, bd-trina noastra ruda, rise ea.

El, vel serie; nia Insarcinez cu toatecele - l'alte; nu te ocupa absolut de nimic.

Multumesc, zise ea, punlnd in acestcuvant toata expresiunea recunostintet ce osimtea.

Nu te lasa sa fi, emozionati;, relea el,orl -ce s'ar Intimpia... ori -ce s'ar putea facesaú spune... Enti singua stapina aio! vel stite faci respectata ?.

Ctt despre aceasta, It! garantez ! ziseea eu un zimbet mindru. I)e ce te uitl asala mine ? adaose ea, izbitd de de a vedeao expresiune ciudata de neliniste Inlocuindpe fata lui Theodore Increderea si blindeta.

Nu stili, zise el, dind eu mina pe

frunte ; sunt obosit, fara lndoiala... De cifva timp,,lint sunt ochil bolnavt, mi se pa-re... Nu e nimio.

Cti toate aceasea ? insista ea.Ochit d -tale m'ait f'Acut sa rata gindesc

la ceva, si in mornentul chiar cind obser-vam aceasta, am pierdut notiunea despreria -ce credeam ca ved ... Aceasta se In-timala. Tarta -m:1. Ai Ineredere ln mine,spune ?

Da, raspunse ea simple.Atunci, pe deseara.

Ea se Intoarse ln odaea d -nel Mostelassub o stranie impresiune de lumino si deseninatate. Vederea batrinel femel adormita,alit de aproape de sfirsitulul sao, departede a -i inspira frica saú intristare, adaogaInca la linistea et surprinzatoare: era so-sirea la liman a unel fiinte Incercate, stir-situl une' grele calatoril, repaosul duparasboiul vietel.

Cu un ceas mal inaiete, Estella lnvidiasepe matusa sa ca era atlt de aproape demoarte; fusese aproape geloasd de pateamortuary care o astepta: acum, simtea ca,are putero non!, viata fïi,cea sa lupal pentruea, se suferi ... puteal sa't! sfasil mtinelede mardcint, puteal sa lasl picaturile desinge rubinil curglnd din rasile tale sa in-steleze pulberea drumulul ; ai lupta pentrucinste, si pentru alt -ceva Inca, care fdracinste n'ar avea niel un pret, dar pe carecinstea -1 mareste eu toatd propria -i Inai-tïn'e ...

La ideea acestul lucru misterios, Estellasimti ininta cresclndu -i de pudoare si debucurie, printre lacrimi, umilinti, tortarl detot feint, venise, visitatorul necunoscut,oaspetele taeut care nu bate la usa, darcare intra ca stdptn In casa... Vdduv. faraa fi fetnee, fiind In posesiunea tutulor de-licatetelor el de fata, d -na de Beaurand

-

simti ca iuhea.Minia inahusita ce simtise de mult to

contra lui Raymond cazu de o data, inlo-ruita fìind de un puternic sentiment detalla, si fard a-si o marturisi 'et insusl, inaceasta rnil. se strecnra si un fel de efec-tiune. In fundul sufletulul el, dac ar fi in-clydsnit sa-sl lamureasca sentimentele, i-arfi multulnit poate cd a munit, to cit sa fielibera de a ]na de barbat pe Theodore Be-noist.

(Va urina).

Casa de SALmAtateInstitut din noti reorganisat51, Strada Teilor 51

Dirigiatä de dr. aabner TuduriCautarea boalelor interne si chlrur$ieale, pro.

cuti' si a tutulor boalelor nervoase s' chronice.Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi,git, nas si urecht. a boalelor de ficat si risichi.Operatiunt. Tratamentul boalelor gynecologice ;camere eu intrare separata pentru facer!, o moa-sa eu diploma locueste In institut. Discretiune.Tratament special al syphilisului si a boale-lor uretro - genitale.

Bolnavil se pot cauta cu ori -ce medic satespecialist.

Preturile moderate, pentru angajarnente lu-nure se fac reducer!.

Consuttatiuni In fie -care ai, pentru boaleleinterne ili syphilitice de la 10 -12 p. m.

Directiunea trimete de indata dupa cererenoul prospect al Case! pe 1896.

20 100 -44

D. R.A,ROSETTI

STR. BISERICA AMZEI No. 15

7 CASA DE S(:H11IB

IiESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada Lipscani No. 5Cumpara si viuda efecto publice si face ori -ce

schimb de mottez!.Cursnl pe zilla de 14 [unie. 1896

40j0 ' enta Amore ila. . 875°/o ' Alnortisabila. . . 9960jo Obligat. de Stat (Cov. R.) . 10050jo ' Municipale din 1883 9650jo s s , 1890 95

Scrisur! Fundar Rurale . 93b0(o , , Urbane . 90soie s , , lay! . 84 1r2

Aetiun! Banca Nationals. 1605> » Agricola . 200> Dacia Rominia asig. 405» S -tea Nationala asig. 420

S-tatea de Co.1structiuni . 180Florin! valoare Austriaca . 2 10Marci Germane . . 123Bacnote Franceze . 100

» Italiene. 89hirtie 2 68

I Cump.I V1nd

88=99

1019795949085

1610204410425185

21

10193

2

1411,

1',

lj4

aje

1325

70

Imprimarea ceo ,nagrinele dublu- cilindrice. dinfabrica Albert & CFA, Frankenthal liceocarac-tere din fonderia de 'itere Plinsch din Frank-fart Ai:11

ALBEflI ENGEL Sus"CASA DE CONPIENTA

Fondata In Bucuresci in anul 1853Bucureel, Strada Carol, No. 37

Recomanda onor. sale clientele rit si p. t.publiculut hogutul säü asortiment de :

Lampi de sistemele cele mal hune si solide.Macine eu lumina incandescentä, arzind eu spirtsi aplicabile la or! -ce lampa de Petrol. Sfesnice si Globur! pentru gradina. Portelanuri si cris -talurl frantuzestt si de Bohemia. Recitoaresistematice pentru casa. Macine pentru Meutinghetata. Maine pentru facut unt. Macinopentru tocat carne. Taclmurt de Alpaca pentru masa. Vas esmaltuite indigene si streine pentru bucatärio. Or! -ce objecte necesare pentru casa si bucätarie. Paturl de fier in tabla si vergeleMobile de fier. Scaune de paie. Colavi! pentru Papagali si Canar!Felinare si coroane pentru morminte. Macine pentru spälatstors rufe. Bat de scaldat. BM de sezut. Aparate de dual. Musa -male si Linoleum. Petroliu indigen I -a calitate decalitru le! 3,50franco la domicilia. Uleit1 de rapita dublu rafinat.

Atelier pcntru reparaf;ie gi comenzi pentru ori -ce ar-ticule de motel.

Serviciu prompt fi preturl moderate se garanteazä69 25 -16

e-

if" 117- I EZES C I%eilqine agricole industriale

Bucuresci. Strada SmTrdan, 35. Bucurescl

Locomobile §i TreerätoriSecerátorl simple qi cu aparat de legat snopl

Vinturätoare pe rotile. Batoze de porumbPïugurl premiate la Concursul din 1895

Motore pentru petrolCcc ferate uìrg-uste Ferestrae mecanice

Case de barn' engleze §i germaneCure e de tranramisiun1

Bumbac pentru f ters ma §iniUleiuri minerale ruse §ti tai americane

Mugamale impermeabile pentru acoperit recoltaSfoar ft de manilla englezâ

90 baui Kilogramnl,gyp .ivi ,{

(50 36)3 4 ¡:' .' 4 3'ii!, ]w á r" k, f ",?vvÑ'1'4.. ,`5t.

a_....u7...111. M,71

*(k :. .. .

MARELE BAZAR CENTRALSub Hotel Boulevard, Calla Victorie

Anunt& pe onor. public din capitala si provinciepentru sezonul de primavar3 si vara 'I -a sositIn MARE si BOGAT ASORTIMENT de11ÁINE pentru BARBATI si BAETICu preturt foarte eftine.

cä1D E

1 ;- REMAR', ATSta la dispositia clientele!

un foarte frun:os si bogat r -erti.ment de stofe fine pentru bailla de coman-

da efectuabile prompt si eu preturt recluse.Rog pe onor. public d'a visita magasinul mea pentru

se convinge de eftinatatea si qualitatea buna a marfurilor.

Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)70 Calla Victoria 25 -14

AVISFac cunoscut ca mal multi agenti de

la alte fotografi!, ca sa faca mal lesse a-bonamente profiit.a de ocazie si saura casunt de la mine, de aceea rog pe onor.me! client! ca la facerea unul abonainentsa observe bine daca chitanta poartä firma

L. VaismanCunoscuta Fotografie

aranjatä sistem 4 la PARIScare s'a mutat din eurtea teamare, peste drum In caselecele noul, Calea Rahovei No. 3.unde a fost Hanul Golescu in rinicu biserica Doamna Bfilasa.

477) (30 -12)

'.`j.,' . . YN i ,. .. xi.. -, d' Wn . . A r d.

IiEDACTIA ADMINISTRA-TIA ziaruluï EPOCA" se a$á InS"cradn Cls;melitei No. 3.

EDACTIA. *I ADMINISTRATIA ziaru,ui EPOCA sestrada Clentcntei No. 3.

.ae' Q

ana, in

Lç¢n qy ,..'. , ,: t .:':S . y.. Nf.,i4k-1 ,. >. yb .4.. r. j 4 K

Triumf ! Triumf Triumf!Nu rnal,.trimetett nid un cli§eú î[1,streinataie

MAX CI! I L TFotograful Corpurilor Legiuitoare

Bueuresti. Colea Grivitei No. 43 (casal, proprie)

Are onoare a aduce la cunostinta

Onor. Public ca si -a matit in-stalatiunea si cd a addo-gat pe ling. vechea sabranca de fotogra-fie si ramerade pas

pentru caresi -a asigurat con.

eursul celor mat buntlucratort adult anutne din

streinatate, ast -fel ca, In acestb atelier de foto - litografie si zingo-grafie se efeetuiaza eu ces ma! mare

fineta, exactitudine si eftinätate tot felulde drarui i, plane, ilustr a(iunf. reproductiun t

dupa documente fi enanuscripte vech"i etc., spreBea mal deplina satisf'actione a onor. clientele, si pot

asigura pe ori -ciao cä toate cornenzile vor fi executate entele mal avantagionse condition! posibile, alit din punctul de

vedere technic Bit si din acela al preturilor. Comandele se pri-mese si In atelierul melt de fotografie din Strarlr, Cîaepietea,au 40.deosebitl stirA. MAX SCHWA ,TZ Vech iul f oto-Corpurilor Legiuitoare. ss S -1

... Y;.,7.,:h'<7. .."cïY.v

'Yt,: i , .raki

ATELIER DE l.ACATWIEsi pentru

Q;0.W TR UCTI UNE DE FIER

Strada ISVOI', No. 119 13LZctirescii

efectuiazit tot felul de lucrarl de fier pentru Binale,precum : Grilage, PortI, Baleoane, U I Ferostre. Marchi-ze, Sctri, Limpl, etc.specialitatc 1floa' aie, sere, griidiue ne caria,

paviiiotane in fier etc. etc,Primesc comande Tien.tru Provincie:

Pii'epaì'' YIosterate32 100 48

i

N;;,1,'Intüul institut de plasareautorisai de gu-

vera inca din anal 1882, recumandx insti-tutoare, guvernante,rnenajere, bone de Co-pi! si femee de casa. Acest institut este ineorespondenta eu streinatate.

10I -me BandantAleea Carmen Sylva

alwturea eu Cismeglu74 25 -17

La Typografia aEpocaD se vinde hir-tie maculaturz>; eu 45 Inini Iiilograntulin pachete de 10 kilograme.

.a*9X74. ' 'S

r,, ra, x w .r. :;;th-DEHUY-CARAHL

1A.R.1A - GAZA I'1Acest aparat este de o simplicitate extra - ordinara si

servente pentru distilarea vinuh'l, luustulul de mere, depere, de prune si de orl -ce fel de fruste. Cu el se poate .

distila tescovina. drojdiele de vin sau ori -ce soie, pre(tt.nsi tlorile, semintele si ori -ce fel de plan k. mirositoare.:tie ponte fabrica ces mal buna tuiea, sh övita si ori c ,spirturi. Aces! aparat este eu mult superior c;tzaueloi- -iAla ntbiettrllor obisnuite, prin aceea cä produce saudin o singura data gradui cerut sait pris rectifirare dupavoiutä, un spirt rertiticat de o ca-lilate nia bunä. eu o economie malin are de timp, de ape si de cou -bustibil.

A se adresa d -Int GEORGESA. CAJANFIL. Calati. sali la agentii sol arredi,ati din difesiletort si localitätt. Depoul general Bucnresci str. Doamnel 27 casa Bilcescu. 100 4G

_11,7..:.

rsl

I

e: -, , v ; ,. vr4,:.. 11 , >ti

La Tipografia '':L'OCA se vinde hirtie nlaculaturti eu 45 banikilogramul, in pachete de 10 kilograme.

La Tipografia EPOCA se vinde hlrtte maculaturil cu 45 hautkilogramul, in pachete de 10 kilograme.

Typografia Epoca' executii orT ce 1él delucite tipografice. cu preturi avantagioase.

=a I fa CO ePrStudii Intrewritud®ri

IlUCITRESCI3.--STRADA SF. DUMITRI:. 3

Cel mg mare deposit de toate articolele techniceTuduri de fonts, de fier isi de plumb

Fuirtuni de cauciuc de c&nepä pentru Vin el GrädinfPonape pentru Apä, Vin ,si pentru Päcurä

fir Robinete ( Ventile) pentru Apet fi Abur "Iatit'aueiue §i Asbest Coale articolele.

Ai nature de locomobile ,si de cazan.Curele de piele vi Curele Balata.

Macaralle, d'Frtejuri i TroiittriMarine fi unite de tot felul.

'Fable de tier, negre plumbate, galvanisate ,i de zinc.otcl turna! e;glez si Bessemer.

ATELIERde reparatie de ori ce

masine81

FAII'IUlCAfel de de objecte de fier i alami pentru

oonstructiuu' de case.50 -9

Bucuresci. - -- Tipografia gft'+puca). Strada t:iheii'ute1, N

n.r '. ii:fáü. d:rTamale

Fruct laxativ r5coritor, admirabil in contra constipatiei.2 fr. 50 enfla

29 Paris, 28 rue Grammont t?i in toate farmacile.'MOMMINEEMEIMIMMMili

8-8

,...!.:4:. b, dti:i.^i' "! y . . ,

LA I)E I'OSI'I`T"l,1)E

SODE americaneveritabile HELIOS

Bucuresci. -- Strada Doamneï No. 21Soir S I'F'k,-t.

4-1a 4 T`lrytlill_i

'1/nFYAK.

MILO aa Vulcau»Cea mal noua inventi -

une Americana indispen-sabil pentru ori -ce fami-lie. AceastA rnasina ga-teste in 2 minute ori sire fel de Bucate, Cafeu,Ceal, etc. gi arde eu pe-trol t'ara fitil, traansfor-mind Petroliu In gaz ae-rias, neconsumísd maimult de oit o centimepe ora.

Mare Deposit de Lampi,macine pentru lutnina in-eadoseenta eu spirt si gazaerian, precum si inalino4IIelios» pentru Petrolio.

A. I echenberg82 16 7