Joi, 22 septembrie 2011, nr. 183

n Un avion nou “Block 50”costã circa 40 milioanedolari

PAGINA 4

n Suntem printre puþinele þãrimembre UE care nu au o Legea industriei de apãrare

PAGINA 6

8 pagini

Distribuit GRATUIT împreunã cu ziarul "BURSA"

n Strategia derestructurarea “Romarm”nu excludeprivati-zarea

PAGINA 3

n Harta lumii, plinã depuncte fierbinþi

PAGINA 2

n Sistemul de apãrare anti-rachetã - strict defensiv

PAGINA 7

CORNEL CODIÞÃ

intre toate acti-vitãþile cãroraoamenii le-audedicat con-stant, de-a lun-gul istoriei,timp, masiveresurse mate-riale ºi umane,de inteligenþãºi imaginaþie,

rãzboiul rãmîne, de departe, ceamai puþin înþeleasã. În ciuda uneivaste literaturi scrisã de cei interesa-þi sã gãseascã legile „eterne” alevictoriei/înfrîngerii în confruntãrilemilitare; în ciuda unei ºi mai largi ri-sipe de hîrtie ºi idei pe care istoricii,începînd de la antici ºi pînã astãzi ofac, cu speranþa cã cei din viitorimevor învãþa lecþiile de nerepetat, darmereu repetate ale rãzboaielor; înciuda literaturii umaniste anti-rãz-boinice ºi a celei, tot umanistã, careglorificã faptele extraordinare derãzboi, marile ºi simplele întrebãridespre arme ºi utilizarea lor în con-flicte umane rãmîn fãrã rãspunsuri-le capabile sã atingã gradul de pre-cizie al propoziþiilor ºtiinþei. Cînd ºiîn ce condiþii încep rãzboaiele? Cerol joacã în dinamica rãzboaielorinvenþiile ºi structurile economicedin care se nasc mereu noi ºi tot maimulte arme, din preistorie ºi pînãastãzi? Care este natura relaþiei întrerãzboi ºi dezvoltare? Sunt sau nucrizele sociale producãtoare de rãz-boaie, sau dimpotrivã rãzboaieleangreneazã marile crize sociale? Cetipuri de rãzboaie pot confrunta so-cietãþile ºi care este cel mai probabilla un moment dat? Sunt rãzboaiele„civile” tot una cu rãzboaiele dintrecetãþi/state/naþiuni? Produc ideolo-giile (politice ºi religioase) rãzboa-ie sau sunt doar un simplu adju-vant, util ºi necesar? Sunt rãzboa-iele doar mijloace violente pentrurezolvarea banalei probleme acompetiþiei pentru redistribuireaputerii ºi a resurselor într-un sis-tem dat de interacþiune, local sau

global, sau au ºi alte funcþii esen-þiale? De ce acceptã societãþileumane, decidenþii politici, cu atîtauºurinþã, aceste uriaºe distrugeride vieþi ºi resurse sociale, doar dinlãcomie, dintr-o exacerbatã seme-þie, din interese meschine legatede schimbarea tablei de ºah a pu-

terii sau existã ºi alþi factori carefavorizeazã ºi declanºeazã mani-festãrile beligerante? Ce rol joacãdeciziile semi-raþionale, non-ra-þionale sau iraþionale, colective ºiindividuale, în declanºarea ºi de-sfãºurarea rãzboaielor? Existã le-gãturi indestructibile, fundamen-

tale ºi de neînlãturat, între datelebio-psiho-noologice ale fiinþeiumane ºi rãzboi? Este posibil unrãzboi care sã punã capãt tuturorrãzboaielor viitoare? Este posibilão pace care sã punã capãt tuturorrãzboaielor viitoare? Lista între-bãrilor este lungã, iar deficitul rãs-

punsurilor definitive, masiv!Dacã generaþia care s-a nãscut

dupã cel de-al doilea rãzboi mon-dial a trãit spaima rãzboiului nucle-ar definitiv, care ar fi putut prefaceîntreaga planetã în cenuºã ºi a gãsitcãile sã îl evite, lumea de dupã rãz-boiul rece a cultivat pentru o vremeiluzia cã rãzboiul, în general, a de-venit caduc. Pacea era cea care tre-buia reorganizatã! Realitatea a re-fuzat sã se supunã acestei predicþii,iar numãrul conflictelor aºa-ziselocale, interne, civile, niciodatã de-clarate ca rãzboaie sau consideraterãzboaie în toatã regula este maimare, în aceastã perioadã, decît înoricare alta din istoria secoluluiXIX sau XX. La fel ºi numãrul vic-timelor, mai ales civile. ªi, cu toateacestea, societãþile industrializate,semi-industrializate ºi hiper-indu-strializate nu înceteazã sã producãarme, sã le stocheze ºi sã utilizeze oparte din ele în diferite tipuri deconflicte. În consecinþã, aparatultehnico-ºtiinþific ºi economic careproduce uneltele rãzboiului, con-stituie în mai toate economiile lu-mii o componentã care se încãpãþî-neazã sã nu disparã. De unde ºi bã-tãlia acerbã, dusã pe teren politic,mediatic ºi al informaþiilor/intelli-gence pentru „pieþele de armama-ment”. O bãtãlie care a fost împinsãpînã în teritoriul „evenimentelorcreate”, aºa numitele „conflicte deconsum”, confruntãri militare al cã-ror principal scop este consumul in-tens de armament ºi muniþii. Totacest tablou capãtã o coloraturãîncã ºi mai specialã, în contextuluriaºei crizei financiar-economiceîn care lumea s-a prãbuºit, aproapefãrã sã bage de seamã. Cea maimare putere a lumii a acumulat ceamai mare datorie externã din istoriasa ºi a declanºat marele joc al prã-buºirii (controlate?) financiar-eco-nomice, timp în care alocã doarpentru activitãþile MinisteruluiApãrãrii, anual, circa 500 de mi-liarde de dolari!

(continuare în pagina 2)

22-25 SEPTEMBRIE

“Expomil 2011” urmãreºte identificarea oportunitãþilor pentru dezvoltarea echipamentelor militarePeste 80 de firme de prestigiu participã în acest an la

cea de-a ºaptea ediþie a Expoziþiei Internaþionale pen-

tru Echipament Militar – EXPOMIL - inauguratã astã-

zi, la complexul Romexpo. Viorel Manole, directorul

executiv PATROMIL, a declarat: “Avantajul de a

avea acest EXPOMIL la noi este acela de a ne face vi-

zibili pe o piaþã pe care România este din ce în ce mai

agresivã”.

Reprezentanþii industriei de apãrare au subliniat cã

þara noastrã se adreseazã “preponderent UE ºi

NATO, pentru cã armata românã nu are bani”.

“Expomil” vizeazã identificarea oportunitãþilor pentru

dezvoltarea echipamentelor militare, precum ºi pentru

crearea de noi parteneriate, durabile, care sã deschidã

noi pieþe pentru industria noastrã de apãrare.

Prezenþa Ministerului Economiei, Comerþului ºi Me-

diului de Afaceri (MECMA) la “Expomil” urmãreºte ca

firmele autohtone sã devinã tot mai “eligibile ºi mai

competitive”, în perspectiva încheierii unor contracte

importante, a precizat Liliana Stuparu, consilier în ca-

drul MECMA: “Companiile româneºti trebuie sã þinã

piept firmelor competitive din afarã. (…) Scopul orga-

nizãrii standului MECMA transpune preocuparea

României sã facã faþã pericolelor care ameninþã la ni-

vel mondial. Ne preocupãm sã avem echipamente

pentru combaterea atacurilor teroriste”.

Cãtãlin Moraru, locþiitorul ºefului Departamentului

pentru Armament din Ministerul Apãrãrii Naþionale

(MApN) a subliniat cã principalul scop al cooperãrii

dintre companiile care activeazã în sectorul apãrãrii ºi

instituþiile din domeniu este dotarea trupelor româ-

neºti din misiuni cu echipamente de profil. Proiectele

prioritare sunt transportul avioanelor fãrã pilot, arma-

mentului individual ºi sistemelor de protecþie indivi-

dualã.

Fiind organizat odatã la doi ani, expoziþia reuneºte

peste 80 de firme de profil din zece þãri (Austria,

Franþa, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Olan-

da, Polonia, România - cu 42 de companii - ºi Statele

Unite ale Americii), Târgul din acest an se va de-

sfãºura în perioada 22-25 septembrie, prima ediþie

având loc în 1999.

Una dintre noutãþile ediþiei din 2011 a expoziþiei de

echipamente de apãrare este participarea tuturor ce-

lor 15 filiale ale “Romarm”, cu toate tipurile de echi-

pamente pe care le produc. Aparatul central al com-

paniei va avea un stand separat.

De asemenea, directorul PATROMIL a specificat cã

una dintre capabilitãþile pe care UE doreºte s-o dez-

volte ºi cu care România se va prezenta anul acesta la

târg, prin intermediul unor firme ca UTI sau Romsys,

este apãrarea ciberneticã.

MECMA va promova produsele CBRN (chemical, bio-

logical, radiological, nuclear), potrivit doamnei Stu-

paru. Totodatã, peste douã sãptãmâni, firme din Slo-

vacia ºi Cehia vor veni la noi sã

vadã radarul Gap Filler.

“Expomil 2011” este organizat de

Romexpo, în parteneriat cu Came-

rele de Comerþ ºi Industrie din

România, Ministerul Economiei,

Comerþului ºi Mediului de Afaceri,

Ministerul Apãrãrii Naþionale, Mini-

sterul Administraþiei ºi Internelor,

Ministerul Afacerilor Externe, Ser-

viciul Român de Informaþii, Asocia-

þia Patronalã Românã a Producãto-

rilor de Tehnicã Militarã -

PATROMIL ºi Organizaþia Patronalã

din Industria Aeronauticã Românã -

OPIAR.

Printre expozanþii români se vor

numãra Academia Tehnicã Mili-

tarã, Aerofina SA, Aerostar SA,

Agenþia de Cercetare Tehnicã ºi

Tehnologii Militare, CN Romarm, Eurocopter

România, Fabrica de Arme Cugir SA, Fabrica de

Pulberi Fãgãraº SA, IAR SA, Statul Major al For-

þelor Aeriene, Statul Major al Forþelor Terestre ºi

SRI. (E.O.)

PE FONDUL CRIZEI

Din ce înce maimulte vocivorbescdesprerãzboi

Criza economicã actualã a dus laopinii din ce în ce mai clare privinddeclanºarea unor revolte locale sauchiar a unor rãzboaie de mare am-ploare. Informaþiile vin în valuri ºiau acoperire în realitatea istoricã,iar constatarea este simplã: tabloula fost creat, mai lipseºte un singurcadru, cel al confruntãrii militare.Tensiunea pluteºte în aer, iar pãre-rile specialiºtilor nu fac decât sã omãreascã.

Prestigioasa bancã elveþianãUBS (Union des Banques de Suis-se), aflatã în prezent pe locul altreilea în topul mondial, o institu-þie cunoscutã pentru analizele salesobre, a avertizat cã, din punct devedere istoric, uniunile monetarenu se prãbuºesc fãrã un rãzboi ci-vil sau alte forme de reacþii autori-tare.

Economistul UBS, StephaneDeo, a precizat: “ Fragmentareazonei euro ar genera ºi costuri po-litice. Influenþa internaþionalã aEuropei ar înceta. De asemenea,meritã menþionat cã aproape ni-cio uniune monetarã din perioadamodernã nu s-a desfiinþat fãrã oformã de conducere militarã sauautoritarã, ori chiar rãzboi civil”.

Sebastian Vlãdescu, fost minis-tru de finanþe, spune cã ideea de-clanºãrii unui rãzboi, în momen-tul de faþã, este naturalã, normalã,aproape logicã. Domnia sa adau-gã: “Lumea a consumat mai multdecât a produs, iar cineva a aco-perit pentru unii acest consum.Dacã va fi nevoie sã-ºi ajustezeconsumul cei care consumã maimult decât produc, atunci va tre-bui gãsitã o cale. Tãierea salarii-lor ºi a pensiilor poate sã funcþio-neze o datã, însã nu poate sã fiefãcutã în mod constant într-o de-mocraþie."

IOANA POPA

(continuare în pagina 5)

n Iulian Chifu:„Avem celmai ridicatnivel de se-curitate alRomâniei dinistorie”

PAGINA 5

ARMAMENT/BURSA, NR. 183PAGINA 2 Joi, 22 septembrie 2011

CONFLICT

Harta lumii, plinã de puncte fierbinþi

conflagraþie de propor-þii va fi punctul de finalal actualei crize econo-mice, aceasta este oipotezã tot mai desîntâlnitã. Dupã termi-narea celei de-a douaconflagraþii mondialeomenirea pãrea sã fitras învãþãmintele ne-cesare ºi se pregãtea

pentru o lungã perioadã de pace. Socoteala afost una corectã în esenþã, dar rezultatul nus-a putut aplica în teren, din 1945 ºi pânãastãzi omenirea putând sã numere fãrã efortzilele în care nu s-a auzit un rãpãit de mitra-lierã într-un conflict zonal. De fiecare datã aexistat temerea ca un conflict regional sã nuse transforme într-un nou rãzboi mondial.

Chiar în aceastã clipã, pe harta lumii suntînregistrate mai multe puncte fierbinþi, locuriunde are loc un conflict, unde s-a încheiat decurând un rãzboi sau stã sã reizbucneascã oconfruntare mai veche. O imagine conclu-dentã poate fi realizatã privind locurile încare existã trupe ONU de menþinere a pãcii.Operaþiunile ONU de menþinere a pãcii aufost înfiinþate în timpul Rãzboiului Rece ca omodalitate de rezolvare a conflictelor dintrestate prin trimiterea de personal neînarmatsau purtând numai arme uºoare. Ulterior lu-crurile au evoluat, în 1992 fiind creat depar-tamentul operaþiunilor ONU. În aproape toa-te zonele planetei existã militari care încear-cã sã menþinã pacea. Iatã câteva din locurilefierbinþi ale planetei:

Africa

Sudan

În martie 2005, Consiliul de Securitate alNaþiunilor Unite decidea înfiinþarea unei Mi-siuni ONU în Sudan, unde se dorea aplicareaAcordului Lãrgit de Pace semnat de guver-nul sudanez ºi Miºcarea de Eliberare Popu-larã din Sudan. Conflictul din Darfur ºi aldoilea rãzboi civil sudanez au provocat unadevãrat dezastru umanitar.

Coasta de Fildeº

Rãzboiul civil a determinat intervenþiaNaþiunilor Unite, dar rãdãcinile conflictuluinu au fost eradicate.

Liberia

Misiunea ONU,înfiinþatã în 2003 a încer-cat sã contribuie la apli-carea acordului de înce-tare a focului, între forþe-le implicate în rãzboiulcivil, ºi derularea proce-sului de pace. De aseme-nea s-a încercat sprijini-rea activitãþilor de asi-stenþã umanitarã.

Republica

Democratã

Congo

Al doilea rãzboi congolez a dus la interven-þia naþiunilor unite. Republica DemocratãCongo ºi alte cinci state din regiune au semnat,în iulie 1999, acordul de încetare a focului de laLusaka, care din nefericire a fost încãlcat în re-petate rânduri.

Etiopia ºi Eritreea

Conflictul de la graniþa celor douã þãri adurat doi ani în 2000 fiind semnat un primacord de încetarea ostilitãþilor. Cu toate ace-stea au continuat sã aibã loc destule incidente„izolate”.

Sahara Occidentalã

Sahara Occidentalã este un teritoriu dinAfrica situat în extremul occidental, la maluloceanului Atlantic, inclus pe lista teritoriilorneautonome. Procesul de decolonizare a fostîntrerupt în 1976, când vechea putere colo-nialã, Spania, a abandonat Sahara Occiden-talã în mâinile Marocului ºi Mauritaniei(conform cu acordurile din Madrid). Terito-riul a fost ocupat în întregime de cãtre Ma-

roc, situaþie neaccepta-tã de ONU. Între trupe-le marocane ºi FrontulPolisario au existat nu-meroase ciocniri, tru-pele ONU monito-rizând respectareaacordului de încetare afocului.

Libia

Conflictul este înplinã desfãºurare. Înultimele zile au avut

loc confruntãri violente între forþele noilorautoritãþi libiene ºi susþinãtorii lideruluiînlãturat de la putere, Muammar Gaddafi, laBani Walid, unul dintre ultimele bastioaneale combatanþilor loiali fostului regim li-bian.

America

Haiti

Situaþia din Haiti a ameninþat mult timpsecuritatea din zonã. Cutremurul catastrofaldin 2010 a îngropat sub dãrâmãturi germeniirãzboiului, dar situaþia rãmâne în continuaretensionatã.

Asia

Timorul de Est

Un adevãrat dezastru umanitar, peste200.000 de persoane ºi-au pierdut viaþa, ma-sacrul continuând ºi dupã declaraþia inde-pendenþei, rebeli proindonezieni omorândpeste 20.000 de timorezi.

India ºi Pakistan

Un conflict celebru, care dateazã din1949. În ciuda nenumãratelor discuþii estepuþin probabil ca în zonã sã fie instauratã de-finitiv pacea. În august 1947, India ºi Paki-stan au devenit state independente, conformschemei de împãrþire teritorialã provinciaKashmir avea libertatea de a se alãtura fieIndiei, fie Pakistanului. Integrarea în terito-riul indian a devenit motiv de disputã întrecele douã þãri.

Afganistan

În ciuda prezenþei masive a trupelor NATOîn zonã, talibanii continuã sã reprezinte oameninþare pentru stabilitatea din zonã.

Coreea de Sud ºi Coreea

de Nord

Peste 50 de ani de tensiune ºi conflict.Dupã o relativã normalizare a relaþiilor din-tre Coreea de Sud ºi Coreea de Nord, relaþiiledintre cele douã þãri au devenit din nou ten-sionate, în ultimii patru ani. Cele douã þãri seaflã încã în stare de rãzboi, în condiþiile încare niciun tratat de pace nu a fost semnat dela armistiþiul din 1953.

Orientul

Mijlociu

Israel, Liban ºi Siria

Forþa ONU de Observare a Dezangajã-rii (UNDOF) din sectorul israeliano-si-rian al Înãlþimilor Golan ºi Forþa Interi-marã ONU din Liban (UNIFIL) din secto-rul libiano-israelian au reuºit sã menþinãun echilibru într-o zonã extrem de fragilãîn ceea ce priveºte pacea. De asemenearãzboiul israeliano-palestinian a fost pri-vit cu îngrijorare de populaþia lumii. Con-

form unui sondaj, existã tot mai multe sta-te care sprijinã ideea recunoaºterii la ONUa unui stat palestinian independent, iar re-alizarea acestui deziderat al palestinieni-lor ar putea duce la escaladarea conflicte-lor în zonã.

Europa

Cipru

Conflictul dintre comunitãþile greacã ºiturcã a lãsat urme adânci, inclusiv o graniþã.Conflictul a fost repus pe tapet dupã ce Tur-cia a ameninþat cã va îngheþa relaþiile cu UEdacã situaþia Ciprului nu va fi rezolvatãpânã în iulie 2012. Turcia nu recunoaºte Re-publica Cipru ºi este singurul stat care a re-cunoscut Republica Turcã a Ciprului deNord.

Georgia

Conflictul din Abhazia a sporit tensiuniledintre Republica Georgia ºi Federaþia Rusã.În 2008 premierul rus, Vladimir Putin, aver-tiza cã “agresiunea” Georgiei în Osetia deSud nu va rãmîne fãrã replicã, ceea ce s-a ºi

întâmplat într-un raid descurtã duratã.

Kosovo

Aici se desfãºoarã ceamai complexã misiune demenþinere a pãcii a ONU.Faptul cã în 2009 a fostdeclaratã independenþaRepublicii Kosovo nu adus la diminuarea tensiu-nilor dintre etnicii sârbi ºialbanezi. n

Cu liniºte ºi pace despreARME ªI RÃZBOI(urmare din pagina 1)

La polul celãlalt, un stat dintre cele mai mici ale lumii acumuleazã o datorie caredepãºeºte de cîteva zeci de ori capacitãþile sale de a creea bunuri ºi servicii pe seama cã-rora ºi-ar putea eventual plãti împrumuturile. În plin proces de creºtere a datoriei sale su-verane, statul cu pricina face masive împrumuturi internaþionale, de ordinul miilor demilioane de dolari pentru a achiziþiona sisteme militare – de la avioane de luptã ºi sub-marine, la mijloace de transmisiuni ºi anti-aeriene. Sunt realitãþi ale unei lumi care pareieºitã din þîþîni, în care ceea ce este raþional ºi ceea ce este ne-raþional, ori de-a dreptuliraþional, pare sã se bucure de acceaºi ºansã de a deveni realitate! Poate nu întîmplãtor, înultimele luni, cuvîntul rãzboi (nu se ºtie ce fel ºi între cine, iar lipsa de precizie nu pare sãderanjeze prea mult!) s-a aflat pe buzele unor politicieni proeminenþi, ori analiºti econo-mici ºi politici din lumea de la Rãsãrit, ori de Apus.

Un bun motiv ca, dacã sunteþi proprietarul unei fabrici de armament, sã nu o închideþichiar acum, în ciuda performanþelor la zi, mai proaste, iar dacã aveþi acþiuni la vreo între-prindere din domeniu sã nu le lichidaþi precipitat! n

ARMAMENT/BURSA, NR. 183 PAGINA 3 Joi, 22 septembrie 2011

INVESTITII

Strategia de restructurare a “Romarm”nu exclude privatizarea

(Interviu cu Vasile Marius Criºan - directorul general al Companiei Naþionale “Romarm” SA)

Reporter: La începutul lui oc-tombrie veþi prezenta Guvernuluistrategia de restructurare a “Rom-arm” pentru a fi aprobatã. Ce vizeazãaceastã strategie?

Vasile Criºan: Strategia CNR SAvizeazã reconfigurarea structuriicompaniei ºi redimensionarea capa-citãþilor de producþie, pornind de lanevoile de înzestrare ale armatei ºicerinþele pieþei externe, în vedereatransformãrii companiei într-o enti-tate cu un management flexibil ºi oactivitate viabilã ºi profitabilã. Amîn vedere o serie de mãsuri pe termenscurt ºi mediu, mãsuri cu efect în re-ducerea arieratelor, dezvoltãriiobiectului principal de activitate ºicreºterii cifrei de afaceri. Pe plan or-ganizatoric, aceasta va avea în com-ponenþã cinci divizii constituite pespecificul producþiei: armament,muniþie ºi echipamente pentru infan-terie, artilerie ºi vehicule blindate,rachete, pulberi ºi explozivi. Nu ex-cludem parteneriate ºi consolidãri lanivel naþional, care sã creeze aceamasã criticã necesarã negocierilorinternaþionale ºi, acolo unde este ca-zul, chiar privatizarea.

Reconfigurarea actualelor capaci-tãþi de producþie va fi susþinutã de in-vestiþii în direcþia capabilitãþilordefinite la Bruxelles ca revenindRomâniei, toate acompaniate de unre-engineering al principalelor pro-cese. Bineînþeles cã ar fi de dorit sãexiste ºi o lege a industriei de apãrarecare sã dea omogenitate demersuri-lor noastre.

Reporter: Cum este structuratã înprezent compania?

Vasile Criºan: Acum, CNR are însubordine 15 filiale producãtoare detehnicã militarã, rãspândite pe tot te-ritoriul þãrii. Programul de restructu-rare pe care l-am întocmit vine sã po-tenþeze competitivitatea produselornoastre corelat cu o redimensionarejudicioasã, dar va fi foarte greu deimplementat în absenþa unei legi aindustriei de apãrare.Reporter: Câþi salariaþi are “Rom-arm”?

Vasile Criºan:

Avem în jur de 5.400de angajaþi, cu o dina-micã pozitivã, datoratãîn principal exporturi-lor. Suntem preocupaþide scãderea mediei devârstã a salariaþilornoºtri, în paralel cupregãtirea profesionalã dedicatã.

Reporter: Ce produse noi sunt fa-bricate în structurile “Romarm”?

Vasile Criºan: În prezent, se con-cretizeazã munca de mai mulþi ani acercetãtorilor noºtri în domeniultransportoarelor blindate, proiectile-lor reactive dirijate lor ºi lovituriitermobarice. Pe modelul promovatde Bruxelles, încercãm, în paralel, sãstabilim parteneriate strategice cualþi jucãtori români privaþi, precumºi cu jucãtori din þãri partenere, înscopul identificãrii unor surse supli-mentare de finanþare, maximizãriiprofitului ºi împãrþirii riscurilor.

Reporter: Cât din producþia“Romarm” merge la export ºi pe cepieþe?

Vasile Criºan: În ultimii trei ani,exporturile CNR au crescut cu peste70%, ajungându-se la un nivel de

circa 90% din totalul producþiei.Principalele pieþe ar fi SUA, Asia ºiOrientul Mijlociu.

Reporter: Intenþionaþi sã atacaþiºi alte pieþe externe de desfacere?

Vasile Criºan: În ultima perioa-dã, împreunã cu personalul CNR,am întreprins o serie de demersuri în

vederea revitalizãrii re-laþiilor cu statele afri-cane, relaþii tradiþiona-le înainte de 1989.Astfel, au avut loc de-plasãri ºi prezentãri aleproduselor noastre, darºi acþiuni de promovareîntreprinse cu ajutorulconsilierilor economici

din zonã în þãri precum Nigeria, Li-bia, Africa de Sud, Egipt etc. Avemconvingerea cã aceste acþiuni vorduce la o creºtere semnificativã a ex-porturilor CNR în aceastã zonã, petermen mediu ºi lung.

Reporter: Cum afecteazã crizaeconomicã activitatea Romarm?

Vasile Criºan: Mulþi dintre furni-zorii noºtri de materii prime încep sãaibã probleme de lichiditãþi sau chiarsã intre în incapacitate de platã, faptce determinã blocaje financiare,întârzieri în livrare ºi în plata penali-tãþilor. De asemenea, creºterea pre-þului utilitãþilor duce la o scãdere acompetitivitãþii produselor noastre,odatã cu creºterea corespunzãtoare apreþului final. Din nefericire, dome-niul apãrãrii nu este eligibil pentruaccesarea de fonduri europene, mo-tiv pentru care consider cã Guvernul

ar trebui sã aibã o abordare diferen-þiatã a necesarului nostru investiþio-nal.

Reporter: "Romarm" va fi unadin primele companii care vor aveamanagement privat? Care este opi-nia dumneavoastrã referitoare laacest lucru?

Vasile Criºan: Personal, suntsceptic faþã de succesul unui aseme-nea demers. Industria de apãrare areo istorie, o culturã în mai multe volu-me. Este o lume pe care trebuie sã oînþelegi. Constrângerile ºi ostilitateamediului extern impun un anumit tipde atitudine a managementului.Consider cã cel puþin la nivelul apa-ratului central, la nivelele 1 ºi 2 demanagement, existã buni profesio-niºti care se bucurã de respectul meu.Dar, pânã la urmã, ce fel de manage-ment este acela care se desfãºoarã pebaza unui contract de mandat?

Reporter: Ce investiþii deruleazã“Romarm”?

Vasile Criºan: Obiectivele de in-vestiþii ale C.N. “Romarm” pentruanul în curs sunt planificate în acordcu Legea nr. 500/2002 ºi au o valoa-re de 24.767.620 lei, dupã cum ur-meazã: lucrãri în continuare -7.815.000 lei , Lucrãri noi -1.591.000 lei ºi alte cheltuieli de in-vestiþii - 15.361.620 lei. Investiþiilevor fi fãcute în urmãtoarele dome-nii: modernizarea ºi reorganizareafabricaþiei tehnologice, moderniza-rea sistemelor de utilitãþi ºi asigura-rea siguranþei ºi securitãþii în cadrulentitãþilor economice. Anul trecut,

am avut cheltuieli cu investiþiile învaloare de 16.055.000 lei.

Reporter: Ce rezultate financiarea avut compania anul trecut, compa-rativ cu 2009?

Vasile Criºan: Anul trecut, cifrade afaceri a companiei a depãºit 321milioane de lei ºi am înregistrat opierdere 119,3 milioane de lei.

Pierderea pe total companie se da-toreazã, în principal, înregistrãrii ac-cesoriilor aferente datoriilor istorice,acumulate an de an de filialele socie-tãþii, ca urmare a înregistrãrii decheltuieli fixe aferente gradului deneutilizare a capacitãþilor producþieide apãrare, cheltuieli a cãror finanþa-re nu a fost suportatã de la bugetul destat. Conform prevederilor art. 8 dinHG 979/2000, privind înfiinþareaCompaniei Naþionale “Romarm”,cheltuielile convenþional-constantetrebuiau suportate de la bugetul destat.

În anul 2009, cifra de afaceri acompaniei a fost de aproape 270,5milioane de lei, “Romarm” înre-gistrând o pierdere în valoare de cir-ca 126,5 milioane de lei.

Reporter: În acest an, aþi partici-pat la LAAD 2011 - Rio de Janeiro.Care au fost rezultatele acestei parti-cipãri?

Vasile Criºan: Am realizat con-tacte cu diverºi parteneri, care vizea-zã colaborarea de diferite tipuri ºi învederea exportului produselor ºi so-luþiilor tehnice ale CNR, tanculuiTR-85-M1, transportorului blindatSAUR 1 ºi 2, armelor de asalt etc.

Reporter: Cum a fost influenþatãactivitatea “Romarm” de reducereaefectivelor armatei?

Vasile Criºan: În prima parte aanilor '90, compania s-a resimþit pu-ternic, din cauza nevoilor în scãdereale MApN ºi a stocurilor supra-di-mensionate de armament ºi muniþie,în contextul scãderii numãrului deefective cu peste 300%. Ulterior,chiar dacã efectivele au fost reduse,nevoile de înzes-trare au început sãaparã, iar consu-mul, prin acþiuniledesfãºurate în zo-nele de conflict,este relativ con-stant. Problemaeste finanþarea sa-tisfacerii nevoilorde înzestrare, mo-dernizare, mente-nanþã ºi instruirepentru armataromânã. ªi aicicred cã soluþia ar fi parteneriatele pu-blic-private.

Reporter: Amplasarea scutuluianti-rachetã în þara noastrã influenþea-zã în vreun fel activitatea “Ro-marm”?

Vasile Criºan: Nu ne influenþea-zã în mod direct, însã poate aduce unplus de imagine þãrii ºi, implicit, in-dustriei de apãrare. Nu excludem,însã, o oarecare implicare a filialeinoastre de la Ploieºti, unica societateromâneascã producãtoare de tehnicãde rachete, dacã va fi nevoie în acti-vitãþile de mentenanþã ºi operare se-cundarã.

Reporter: Dar posibila achiziþie aavioanelor F16 ce efecte ar puteaavea asupra companiei pe care oconduceþi?

Vasile Criºan: Nici acest lucru nuinfluenþeazã în mod direct “Ro-marm”, dar ar fi de dorit sã fim im-plicaþi în activitãþile compensatoriipe care legislaþia le impune la ase-menea achiziþii. Depinde de forþa denegociere a pãrþii române sã existecomponente rezonabile de off set di-rect ºi indirect, chiar dacã procedurade achiziþie ar putea sã nu impunãneapãrat acest lucru.

Reporter: Ce pãrere aveþi des-

pre industria de apãrare din þara no-astrã?

Vasile Criºan: Putem spune cãindustria de apãrare din România areo supleþe ºi o competitivitatecrescândã, în corelare cu sarcinile pecare þara noastrã le are în cadrulNATO ºi UE. Bineînþeles cã nu sun-tem încã la nivelulprim-contractorilor dinþãri dezvoltate ºi cu tradi-þie în domeniu, dar avemdin ce în ce mai multe re-laþii de cooperare indu-strialã cu aceºtia.

Reporter: Care suntperspectivele acestui sec-tor, în opinia dumneavoastrã?

Vasile Criºan: Evoluþia estestrict legatã de obiectivele ºi priori-tãþile naþionale, dar ºi de strategia deconstituire a unei pieþe europene dearmament promovatã de Bruxelles.Existã niºte capabilitãþi pe careRomânia împreunã cu UE doreºtesã le dezvolte, unele pe care este di-spusã sã le împartã cu alþi parteneriºi altele la care este dispusã sã re-nunþe. În acest sens, vor fi abordateºi investiþiile, modernizãrile ºi chiarprivatizãrile. Vom avea parteneriatepublic-private, împreunã cu parte-neriate solide cu companii din þãrileeuropene ºi nord-atlantice partene-re.

Reporter: În ce mod este afectatãþara noastrã de noile reglementãrieuropene în vigoare?

Vasile Criºan: Cele douã noi di-rective europene, împreunã cu stra-tegia de realizare a unei baze tehni-

co-industrialã de apãrare europeanãcreeazã un mediu competitiv ºi trans-parent la nivel european. În acestcontext, au început sã aparã partene-riate bi ºi multilaterale, precum celdintre Marea Britanie ºi Franþa sauGermania ºi Polonia. Industria au-tohtonã va trebui sã facã acelaºi lu-cru, începând, în special, cu partene-riate regionale, dublate de partene-riate strategice interne cu MApN ºi

celelalte compo-nente ale sistemu-lui naþional de apã-rare ºi ordine pu-blicã. Am semnatdeja la nivelul aso-ciaþiei naþionale re-p r e z e n t a t i v e ,PATROMIL, al cã-rui preºedinte amfost ales, trei me-morandumuri decolaborare cu in-dustriile de apãraredin Bulgaria, Polo-

nia ºi Marea Britanie.Reporter: Cum stãm cu logistica

în domeniul producerii echipamen-telor de apãrare?

Vasile Criºan: Fãrã a intra înamãnunte, pot spune cã la nivelulcompaniilor private din sectorul deapãrare, lucrurile stau destul debine, în sensul cã s-au achiziþionatechipamente ºi tehnologii perfor-mante ºi s-au implementat proce-duri eficiente. La nivelul sectoruluide stat, însã, lucrurile au rãmas înurmã, poate ºi datoritã aspectelorsociale deosebite. În momentul defaþã, filialele producãtoare de ar-mament ale CNR posedã linii ºitehnologii de fabricaþie relativ ve-chi ºi standardele folosite sunt „TipEST” (ruseºti), dar se lucreazã laimplementarea standardelor tipNATO. Pentru partea de muniþie decalibre pânã la 35 mm existã dejalinii noi sau modernizate pentruaceste standarde.

Reporter: Cât ar costa sã avem ologisticã la nivelul celei internaþio-nale?

Vasile Criºan: În primul rând tre-buie sã stabilim care sunt capabili-tãþile pe care România doreºte sã lepãstreze ºi sã le dezvolte. Existã

niºe, precum cea a muniþiei de infan-terie ºi artilerie, unde suntem aproa-pe de nivelul european. Este greu deavansat o cifrã exactã, dar prin parte-neriate public-private ºi internaþio-nale pot fi gãsite soluþii suple ºi inte-ligente de finanþare, cu condiþia cabeneficiarul final - sistemul naþional

de apãrare ºi ordine publi-cã - sã ne spunã concret cenevoi are.

Reporter: Ce aºteptaþide la ediþia din acest an a“Expomil”?

Vasile Criºan: Princi-palul obiectiv al partici-pãrii CNR la “Expomil”

este acela de a ne face cunoscute ca-pabilitãþile ºi produsele, atât pe pia-þa internã, cât ºi pe cea externã.Dacã pe plan extern ne dorim sãsporim numãrul colaborãrilor pepieþele tradiþionale, dar ºi pe piaþaUE, pe plan intern ar trebui sã parti-cipãm într-o mai mare mãsurã laadresarea nevoilor de înzestrare aarmatei române ºi sistemului naþio-nal de apãrare.

Aºa cum este firesc, statutul defurnizor de tehnicã militarã pentruarmata proprie aduce un plus de ima-gine ºi de încredere pentru posibiliiparteneri externi ºi ar trebui sã pu-nem accent pe acest lucru.

În plus, am început un proiect derebranduire a companiei, iar “Expo-mil 2011” este ocazia idealã de a lan-sa noul brand.

Reporter: Mulþumesc!

EMILIA OLESCU

24,7 milioanelei - valoareainvestiþiilor

"Romarm" dinacest an.

Vasile Criºan: Înultimii trei ani,exporturile CNR aucrescut cu peste 70%,ajungându-se la unnivel de circa 90%din totalul producþiei.Principalele pieþe arfi SUA, Asia ºiOrientul Mijlociu.

Vasile Marius Criºan:"Am în vedere o seriede mãsuri pe termen

scurt ºi mediu, mãsuricu efect în reducereaarieratelor, dezvoltãriiobiectului principal

de activitate ºicreºterii cifrei de

afaceri".

Ar fi de dorit sã existe ºi o lege a industriei de apãrare care sã dea omogenitatedemersurilor noastre", a declarat Vasile Marius Criºan.

119,3milioane lei -

pierderile"Romarm"

de anul trecut.

ARMAMENT/BURSA, NR. 183PAGINA 4 Joi, 22 septembrie 2011

ACHIZITII

Un avion nou “Block 50” costãcirca 40 milioane dolari

(Interviu cu oficialii “Lockheed Martin”)

Reporter: Care sunt, în prezent,relaþiile comerciale dintre Româniaºi Lockheed Martin?

Lockheed Martin: Noi cooperãmcu guvernul României încã din 1995,pe o gamã largã de aplicaþii: sistememeteorologice naþionale, sistemul hi-drologic, gestiunea spaþiului aerian,gestiunea traficului de aeronave,îmbunãtãþiri pentru avioanele C-130,radare. Cel mai recent, în 2008, Lock-heed Martin ºi Ministerul Român alApãrãrii au semnat un contract pentruproducþia în colaborare a 19 sistemeRadar de Supraveghere Multi-Misiu-ne TPS-79(R), pentru Faza a II-a aprogramului “Astuparea breºelor”.Lockheed Martin construieºte compo-nentele radar ºi subansamblurile radarpentru 17 sisteme Radar de Suprave-ghere Multi-Misiune. În cooperare cuLockheed Martin, firma româneascãUTI Systems S.A. a furnizat compo-nente ºi subansambluri TPS-79, inclu-siv pachetele de transport ºi de comu-nicare. Lockheed Martin are o lungãistorie de parteneriate în întreaga lume,inclusiv cu guvernul României.

Reporter: Mark Gitenstein, am-basadorul SUA la Bucureºti, a decla-rat cã achiziþionarea de aparate noi dezbor ar ajuta linia de producþie Loc-kheed Martin. Ce înseamnã “ar ajutalinia de producþie Lockheed Martin”?

Lockheed Martin: În ceea ce

priveºte linianoastrãdeproducþie,existão comandã neexecutatã de 57 de avioa-ne F-16, ceea ce va prelungi producþiapânã în trimestrul al treilea din 2013.

Reporter: Care este preþul unuiavion cu reacþie F16 nou?

Lockheed Martin: Rãspunsuldepinde de mai mulþi factori, inclu-

siv de ceea ce presupune definiþia,opþiunile de configurare, termenulde livrare, tarifele de producþie, bazade afaceri, factorii de risc etc. Preþul

standard (unit recurring flyaway -URF) pentru un avion nou "Block50" este de aproximativ 40 de milioa-ne de dolari, la cursul din 2009. Pre-

þul standard (URF) include avionulºi echipamentul alternativ pentru mi-siuni (echipamentul de suspensie amagaziilor, unitãþile de interfaþãelectronicã ale rastelelor/lansatoare-lor, rezervoarele de combustibiletc.), precum ºi sisteme EW avansa-te Grupa B. Acest preþ nu includepreþurile pentru rezervoare de com-bustibil conforme, piese de schimb,suport, pregãtire, arme ºi nacele deteledetecþie (ochire, recunoaºtere,sistemele de contramãsuri).

Reporter: Care este oferta pentruRomânia?

Lockheed Martin: În cazul încare Guvernul României ar alegesã-ºi modernizeze forþele în sectoareîn care Guvernul SUA considerã cãLockheed Martin poate ajuta Româ-nia, suntem pregãtiþi sã facem asta.

Reporter: Puteþi sã ne spuneþidespre ce este vorba în planul regio-nal de achiziþii care include Croaþiaºi Bulgaria?

Lockheed Martin: În ceea ce pri-veºte informaþiile specifice cu privi-re la achiziþii, acestea sunt discuþii lanivel de guvern ºi vã recomand sã vãadresaþi Guvernului SUA sau Exe-cutivului României, pentru mai mul-te informaþii.

Reporter: Mulþumesc!

EMILIA OLESCU

Traian Bãsescu: Nu este niciopresiune din partea americanã sãachiziþionãm acum avioane F16

România nu are resurse fi-nanciare sã achiziþio-neze în acest momentavioane F-16, iar Statele

Unite ale Americii au propus unproiect regional în care “mai multestate membre NATO, între care,spre exemplu, Bulgaria, Croaþia,poate chiar Ungaria, care are avioa-nele suedeze în leasing ºi se termi-nã leasingul, ar putea sã facã unpool de state care sã susþinã dotareaþãrilor membre NATO din zona rã-sãriteanã a Alianþei cu avioaneF16", a declarat preºedintele Româ-niei.

Traian Bãsescu a precizat cã þaranoastrã s-ar putea angaja într-unastfel de contract doar în baza uneifinanþãri pe termen lung: “Poziþiaexprimatã de România, în speþã demine, a fost: nu avem bani ºi nu neputem angaja într-un astfel de con-tract decât dacã am gãsi o soluþie definanþare pe termen lung. Adicã, înurmãtorii cinci-ºase ani, România nuva putea plãti miliarde, ci poate plãti200 de milioane, maxim 300 de mi-

lioane anual. Acesta este mesajulmeu. Nu este nicio presiune din par-tea americanã sã achiziþionãm avioa-ne F16 neapãrat. Avem noi, însã, oobligaþie asumatã de când am deve-nit stat membru NATO, sã deþinemun numãr de avioane cert - 48 - com-patibile cu echipamentele NATO. Cãpot fi F16, cã pot fi Rafale, cã pot fi

SAAB sau ºtiu eu, important estecum gãsim o soluþie de finanþare”.

Ambasadorul SUA la Bucureºti,Mark Gitenstein, a declarat cã, prin-tre subiectele discutate de preºedin-tele Bãsescu în SUA, s-a numãrat ºicel referitor la achiziþionarea deavioane F16. Potrivit domniei sale,existã un plan care prevede o înþe-

legere regionalã, aparatele cumpã-rate putând fi unele noi, ceea ce arajuta linia de producþie LockheedMartin. Ambasadorul a spus cã laaceastã idee face referire ºi preve-derea din declaraþia comunã cu pri-vire la parteneriatul strategic, po-trivit cãreia România ºi SUA îºipropun sã lucreze împreunã la oabordare cu caracter regional caresã poatã ajuta þãrile interesate sã-ºimodernizeze forþele aeriene. “Esteun plan care include Croaþia ºi Bul-garia (...) Declaraþia se referã laacest lucru”, a spus Gitenstein.Domnia sa a explicat cã este vorbadespre un “efort regional” care arreduce costul acestor avioane, prinfaptul cã ajutã linia de producþie acompaniei Lockheed Martin, dar ºipentru cã ar presupune o diminuarea costurilor pentru antrenarea pilo-þilor.

Baconschi despre F16:Ambasadorul americantrebuie crezut când faceafirmaþii publice

Ministrul de Externe, Teodor Ba-conschi, a declarat cã existã variantaca România sã cumpere din SUAavioane F16 noi la acelaºi preþ cucele în uz.

Teodor Baconschi a arãtat cã mo-dificarea planului de achiziþionaredin SUAa avioanelor F16 este un su-biect de discuþie bilateralã extrem deimportant pentru securitatea naþio-nalã ºi a arãtat cã amãnuntele vor fimai întâi stabilite la MApN, dupãcare în CSAT. n

Bãsescu: Discut cu Guvernul pentru grupuri de lucru privind Parteneriatul cu SUA

Preºedintele Traian Bãsescu va discuta, în acestezile, cu Guvernul în legãturã cu crearea unor gru-puri de lucru pentru prioritãþile din Parteneriatul

strategic pentru secolul XXI cu SUA. Preºedintele a

spus cã partea românã trebuie sã înþeleagã cã ameri-canii nu discutã de trei ori despre o afacere: “Stilul bal-canic de a face afaceri trebuie dat la o parte în relaþiacu americanii”.

CSAT a aprobat, în martie 2010, cumpãrarea a 24 de avioane F16 în uz. Achiziþionarea avioanelor F16 costãaproximativ 1,3 miliarde dolari, primele aparate, cu o resursã de zbor estimatã la încã 10-15 ani, urmând sã ajun-gã în România în 2013. Ministerul Apãrãrii preciza la acel moment cã cele 24 de avioane aprobate de CSAT suntvariantã Block 25, revitalizate ºi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenþã tehnicã pentru o perioadã de3-5 ani ºi pachet de suport logistic, simu-latoare de zbor, pregãtirea personalului na-vigant ºi tehnic, transportul, adaptarea in-frastructurii de la sol, muniþia, armamen-tul, costuri administrative. În august anultrecut, premierul Emil Boc a declarat, însã,cã Executivul nu are bani pentru achiziþio-narea avioanelor multirol.În primãvara acestui an, oficiali bulgarianunþau varianta unei negocieri întreRomânia, Bulgaria, Croaþia ºi Turciapentru un program comun de achiziþiede astfel de avioane. Informaþia nu afost confirmatã la Bucureºti, dar nicidezminþitã.

48 de avioane F16 noi -prima noastrã soluþie pentruînlocuirea flotei vechi

Încã din vara anului 2007„creºterea nivelului de interope-rabilitate al structurilor militare

naþionale cu cele ale NATO” repre-zenta obiectivul principal al armateinoastre. Chiar de la acea vreme ofi-cial i i susþ ineau cã avioaneleMiG-21 aflate în dotarea forþelor ae-riene române nu vor mai fi funcþio-nale dupã 2012. Astfel cã, atunci,soluþia identificatã era achiziþiona-rea a 48 de avioane noi F-16, sumanecesarã acestei investiþii ri-dicându-se la peste patru miliardedolari. De atunci, însã, în fiecare anbugetul MApN a scãzut, iar repre-zentanþii ministerului nu au maireuºit sã îndeplineascã proiectul.

În primãvara anului trecut a fostabordatã o altã soluþie - achiziþiona-rea de avioane second-hand de tipF-16, care sã intre în dotarea floteiaeriene militare a României. Potri-vit discuþiilor purtate la vremea res-pectivã între reprezentanþii MApNºi oficialii SUA, noul proiect presu-punea costuri cuprinse între 900 demilioane ºi 1,3 miliarde dolari.Avioanele propriu-zise ar fi fostoferite gratuit, însã þãrii noastre îi re-venea sarcina sã plateascã circa 900de milioane de dolari pentru antre-narea piloþilor, mentenanþã ºi up-gradare ºi pentru adaptarea infra-structurii aeroportuare. Peste 400de milioane de dolari din total ar fifost alocate pentru pregãtirea piloþi-lor români. De asemenea, Româniaar mai fi trebuit sã plãteascã achizi-þionarea armamentului care ar fi fostinstalat pe avioane, suma totalã fina-lã pentru achiziþionarea de avioaneF-16 ridicându-se, astfel, la 1,1 - 1,3miliarde dolari, au precizat, anultrecut, surse apropiate negocierilorbilaterale. Întregul pachet, în formasa finalã, urma sã se regãseascãîntr-un acord ce ar fi trebuit sã fieîncheiat între Guvernul român ºiExecutivul american.

Potrivit prezentãrii cu privire laProgramul “Avion Multirol al Forþe-lor Aeriene Române”, pe care minis-trul apãrãrii naþionale, GabrielOprea, a fãcut-o în martie 2010,într-una dintre ºedinþele ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii (CSAT),România ar fi urmat sã achiziþionezecele 24 de avioane, revitalizate ºicomplet echipate, asistenþa tehnicãpentru o perioadã de 3-5 ani ºi pa-chetul de suport logistic, simulatoarede zbor, pregãtirea personalului na-vigant ºi tehnic, transportul, adapta-rea infrastructurii de la sol, muniþiaºi armamentul, o parte din bani fiindalocatã costurilor administrative.

Instruirea personalului nostru s-arfi desfãºurat în baze americane, lastandardele de pregãtire ale ForþelorAeriene ale SUA, pânã la obþinereanivelului de operaþionalizare ºi im-plementare completã a acestui sis-tem.

Un comunicat remis la acea vremede MApN preciza cã avioanele carear fi fost cumpãrate în baza proiectu-lui de atunci erau în uzul AviaþieiMilitare Americane ºi aveau o resur-sã de zbor estimatã la încã 10-15 ani(2.500 - 3.500 ore de zbor/avion), iarprimele aeronave ar fi ajuns în þaranoastrã în anul 2013.

Avionul F-16 este prevãzut sã du-reze pânã la 8.000 de ore de zbor, iarForþele Aviatice ale SUA au în pro-gram utilizarea de astfel de aeronavepânã în anul 2025.

Derularea Programului “AvionMultirol” se înscrie în Parteneriatulstrategic dintre þara noastrã ºi SUA,iar opþiunea pentru cumpãrarea deavioane F-16 este inclusã în strategiaStatului Major al Forþelor Aerienede realizare gradualã a capabilitãþi-lor operaþionale aeriene. Obiectivulfinal al acesteia este intrarea în înzes-trare a avionului F-35 JSF (JointStrike Fighter).

Strategia are prevãzute trei etape:

– etapa iniþialã vizeazã achiziþia a24 de avioane în uz tip F-16, va-rianta Block 25;

– etapa intermediarã presupuneachiziþia a încã 24 de avioane noiF-16, varianta Block 50-52;

– faza completã prevede intrarea înserviciu a 24 de avioane F-35JSF, concomitent cu ieºirea dinserviciu a primului lot de avioaneF-16 achiziþionate iniþial.

F-16 este un avion multirol cu per-formanþe tehnico-tactice testate înluptã, capabil sã execute misiuni deapãrare a spaþiului aerian, misiuni delovire a þintelor terestre ºi maritime întoate condiþiile meteo, ziua ºi noapteaºi misiuni de cercetare aerianã. Con-figuraþia de echipare corespunde ne-voilor de apãrare a þãrii noastre ºipermite îndeplinirea angajamentelorasumate în cadrul NATO.

Misiunile executate cu succes înoperaþiunile din Irak, Balcanii deVest ºi Afganistan sunt relevantepentru acest tip de aeronavã. Carac-teristicile sale tehnice ºi de perfor-manþã, de cel mai înalt nivel, satisfaccerinþele operaþionale iniþiale aleForþelor Aeriene Române.

E.O.

ARMAMENT/BURSA, NR. 183 PAGINA 5 Joi, 22 septembrie 2011

STRATEGIE

Iulian Chifu: "Avem celmai ridicat nivel de securitateal României din istorie"

Reporter: Care sunt zonele ac-tuale de conflict?

Iulian Chifu: Existã multe zonede conflict la aceastã orã. Existãzone de conflict de generaþia a doua,din perioada rãzboiului rece ºi a de-colonizãrii, de la Orientul Mijlociu,India-Pakistan, Cipru, cele douã Co-rei, ºi multe spaþii din Asia deSud-Est ºi Africa. Avem apoi con-flictele de generaþia a doua ºi jumã-tate, conflictele îngheþate din spaþiulsovietic – Transnistria, Nagor-no-Karabakh, Osetia de Sud, Abha-zia – dar ºi din fosta Iugoslavie – Ko-sovo, Bosnia-Herzegovina, dar ºi dela delimitarea frontierei între Slove-nia ºi Croaþia sau de la numele Ma-cedoniei – ºi conflicte de generaþia atreia, conflictele terorismului – Ye-men, Somalia, Sudan, Afganistan,bineînþeles, Pakistanul, care nu e de-loc liniºtit, Sahara occidentalã. Pestetoate au apãrut crizele de încheiere adictaturilor de dezvoltare în Africade Nord ºi Orientul Mijlociu, carepot escalada în conflicte deschise,acolo combinându-se ºi cu conflicte-le de generaþia a doua, de la decolo-nizare ºi criza din Orientul Mijlociu.

Reporter: Cum vedeþi inflamareazonelor de conflict, în corelaþie cuactuala crizã economicã?

Iulian Chifu: Impactul nu este di-rect, ceea ce nu exclude o anumitãinfluenþã reciprocã a conflictelor ºicrizei economice sau, cum spuneachiar ministrul Finanþelor polonez,posibilitatea ca criza economicãînsãºi, la final, sã treacã ºi printr-oformã acutã de conflict, de o anumitãfacturã. Numai cã astãzi conflictelenu mai sunt rãzboaiele de altãdatãîntre state, sunt mai degrabã conflic-te de altã naturã, acolo unde modelule „inamicul în cetate”, pentru cã re-volta clasei de mijloc împotrivaschimbãrii drastice a statutului ºi pa-uperizãrii creºte dupã crizã, prin de-valorizarea plasamentelor micilorinvestitori. Ulterior, falimentul unuinumãr de afaceri, zona extrem de sã-racã rãmâne lega-tã de protestepentru nivelul detrai scãzut, ºi deaici reacþii pe di-mensiunea con-flictelor cu imi-granþii, problemecu oficialii, auto-ritãþile ºi leader-shipul finan-ciar-bancar ºi po-litic, care au res-ponsabi l i ta teacrizei, fãrã a maivorbi despre im-pactul radicalizãrii religioase ºi alconvertirii la forme ale islamuluijigadist ºi implicarea în atacuri teroris-te, suicidare. Suma acestor fenome-ne poate fi accentuatã de crizã, unelesunt direct provocate de crizã, deºinu cred cã criza în sine poate provo-ca singurã un conflict militar interþã-ri.

Reporter: Cum se situeazã þaranoastrã pe harta conflictelor, avândîn vedere amplasarea scutuluianti-rachetã pe teritoriul României?

Iulian Chifu: În niciun fel, peaceastã dimensiune. Sigur, Româniase aflã, prin poziþia geograficã, înproximitatea conflictelor separatistedin Transnistria ºi Kosovo, acolounde eventuala încãlzire a conflicte-lor afecteazã interesele noastre ºi nepoate aduce valuri de refugiaþi. Aºacum s-a întâmplat, ca preocupare, întimpul rãzboiului ruso-georgian dinaugust 2008, prima oarã când Fede-raþia Rusã a lansat ofensiva asupraunui stat vecin, în afara teritoriuluisãu, pentru prima oarã de la înfiinþa-re ºi dupã rãzboiul din Afganistan,dacã e sã discutãm de succesiunea latratate a Federaþiei Ruse faþã de

Uniunea Sovieticã, la care se adaugãrecunoaºterea unilateralã a celordouã regiuni ocupate ale Georgiei ºimilitarizarea lor cu trupe ruse ºi ar-mamente ce depãºesc nevoile con-tracarãrii unei eventuale ofensivegeorgiene.

La nivelul scutului antirachetã,facilitateamilitarãedemicidimensiuni,iar securitatea va fi asiguratã în co-mun de cãtre partea americanã ºi cearomânã, pe costurile pãrþii america-ne, beneficiind de toate capabilitãþile

SUA ºi ale Rom-âniei în materie.Dar mãsura încare e o þintã esteegalã cu orice in-teres americandin România,precum Ambasa-da SUA la Bucu-reºti, sau orice ce-tãþean americanaflat în trecere înRomânia, iar ca-pacitatea SRI ºi aPoliþiei de a con-tracara asemenea

evenimente este net superioarã situa-þiei din alte state, inclusiv europene.Deci nu cred cã se pune problemaunui deficit de securitate sau a unorvulnerabilitãþi sporite prin efectulacestei decizii strategice. În oricecaz, faþã de realizãrile ºi conþinutul

scutului antirachetã, avantajele ºi di-videndele amplasãrii elementelorscutului antirachetã la Deveselucomparativ cu costurile pe care oeventualã creare a unui nou punct deinteres pentru forþe antiamericanedin lume sunt incomparabile pentruRomânia.

Reporter: Ce înseamnã, dinpunctul de vedere al securitãþii, am-plasarea scutului anti-rachetã înRomânia?

Iulian Chifu: Înseamnã creareaunei situaþii de cel mai mare nivel desecuritate al României din istorie.Înseamnã apãrarea întregului terito-riu ºi a populaþiei în faþa ameninþãriirachetelor balistice. Înseamnã parti-ciparea României alãturi de SUA ºiîn cadrul NATO la un element deapãrare de primã importanþã pentrutoþi aliaþii. Înseamnã asumarea De-claraþiei de parteneriat strategicîntãrit ºi extins pentru secolul XXIpentru SUA care presupune inclusivasumarea de cãtre Washington aunora dintre interesele strategice aleRomâniei, dar ºi definirea ºi susþine-rea unui anumit profil strategic alRomâniei în cadrul NATO, cu posi-bilitatea ca acest profil reprezentativpe dimensiune militarã ºi strategicãsã se contureze ºi în cadrul UE prinrelevanþa în misiuni civile alePESAC ºi prin contribuþii la securi-tatea energeticã regionalã, dar ºi prin

alte elemente de plus valoare pe careRomânia le poate, astfel, aduce.

Reporter: Cât de repede seschimbã lumea ºi cum ne apãrãm?

Iulian Chifu: Existã multiplemodele. Astãzi suntem într-o pe-rioadã de reaºezare între douã for-mule de echilibru, însãeu cred cã va trebui sã neobiºnuim cu lumea in-stabilã aºa cum o avem,pentru cã viteza deschimbare în contextulglobalizãrii este multmai mare, mai mult, totmai multe evenimenterare, de tip black swan,vor fi din ce în ce maiprezente, aºa cum multe fenomeneconsiderate improbabile se vorconsuma, capacitateea de previziu-ne ºi anticipare scãzând dramatic.De aici ºi nevoia ca decizia în crizãsã devinã o componentã a pregãti-rii leadershipului ºi a bunei guver-nãri, la toate nivelurile. Cred cã eprima apãrare. În plus, trebuie sãrecunoaºtem cã, pentru o anumitãcantitate de ameninþãri ºi riscuri,nu vom avea suficiente resursepentru a le investi ºi a ne apãra sufi-cient, de unde va trebui sã accep-tãm cã vom fi surprinºi, vom treceprin crize în care nu vom avea in-strumentele sã reacþionãm sau sã leprevenim, cã vor exista victime ºi

cã nimeni nu poate preveni totul.În afara acestor elemente de pre-

gãtire ºi dotare a instituþiilor ºi deci-denþilor cu cunoaºtere, trebuie sã ve-dem cum rezolvãm câteva problememajore: finanþarea activitãþii politiceºi a partidelor pentru reducerea co-rupþiei ºi ingerinþei aberante a politi-cului în zona tehnicã, pentru promo-varea în politicã a unor persoane ºipersonalitãþi cu o bazã solidã ºicunoºtiinþe într-un domeniu de spe-cializare ºi cum reuºim sã acumulãmvoturi ºi pe baza unor proiecte ºicomponente tehnice solide, nu nu-mai ca efect al discursurilor populis-te ºi al manelizãrii politicului.

Reporter: Ce paºi face Româniaca sã se sincronizeze cu lumea ºi sãevite pericolele?

Iulian Chifu: Am citat mai de-vreme câteva elemente. Cred cã, peacest domeniu, suntem mult maibine plasaþi decât în multe altele,suntem mai bine integraþi în lumeacontemporanã, avem ºi câteva prio-ritãþi ºi suntem recunoscuþi carelevanþi în materie ºi cred cã facemtreabã bunã pe aceastã dimensiunefãrã probleme. Fireºte cã o formulãmeritocraticã la toate nivelele de de-cizie ºi profesionale, renunþarea la li-deri politici fãrã carte ºi recunoaºtereîn domeniile pe care le conduc, ºi cucrearea unei formule de consultare aexpertizei disponibile în toate dome-niile, þinând cont de ea în mai maremãsurã decât de interesele de partidale unuia sau altuia.

Reporter: Cum ajung deciziilemilitare sã ne influenþeze viaþa?

Iulian Chifu: Deciziile militarene influenþeazã viaþa tuturor. E nor-mal, suntem cu toþii implicaþi, arma-ta e alcãtuitã din cetãþeni români, ru-dele noastre, care luptã în teatre deoperaþiuni, acest lucru fiind cel maiputernic argument pentru construi-rea profilului strategic al Românieiºi pentru susþinerea argumentelor di-plomaþiei româneºti în terþe spaþii.Apoi fiecare dintre noi înþelege cã2,38% din buget, respectiv din ceplãtim ca taxe, trebuie sã meargã ladotarea organismului necesar, potri-vit angajamentelor faþã de NATO,pentru componenta de apãrare, pen-tru pregãtirea ºi dotarea ArmateiRomâne. Nu trebuie uitat, cum spu-

nea un clasic, cã „rãzboiul e un lucruprea important pentru a-l lãsa lamâna militarilor”, de aceea deciziilemilitare sunt luate în micã mãsurã,cea tehnicã, de militari, ºi mai multde politicieni. De aceea avem nevoieca organismele politice de control ºidecizie sã fie populate cu persoanecu o bazã solidã, cu elemente clarede program ºi viziune, calitãþi de li-deri ºi care sã se bizuie pe expertizarealã ºi sã aibã instrumentele pentrua decide bine ºi în cunoºtiinþã de cau-zã în toate domeniile.

Reporter: Vã mulþumesc!

A consemnat

GABRIELA RADU

Zonele de conflict existente pe

glob reprezintã una din preocu-

pãrile majore ale tuturor statelor

lumii. Iulian Chifu, director al

Centrului pentru Prevenirea Con-

flictelor ºi Early Warning, Bucu-

reºti, cercetãtor specializat în

Analizã de Conflict ºi Relaþii

Internaþionale, a avut amabilita-

tea sã ne rãspundã la câteva

întrebãri pe aceastã temã extrem

de fierbinte.

„România se aflã, prin poziþia

geograficã, în proximitatea

conflictelor separatiste din

Transnistria ºi Kosovo, acolo unde

eventuala încãlzire a conflictelor

afecteazã interesele noastre ºi ne poate

aduce valuri de refugiaþi”„Fiecare dintre noi înþelege

cã 2,38% din buget,

respectiv din ce plãtim ca

taxe, trebuie sã meargã la

dotarea organismului

necesar, potrivit

angajamentelor faþã de

NATO, pentru componenta

de apãrare, pentru

pregãtirea ºi dotarea

Armatei Române”.

Iulian Chifu: „Astãzi suntem într-o

perioadã de reaºezare între douã formule

de echilibru, însã eu cred cã va trebui sã

ne obiºnuim cu lumea instabilã aºa cum o

avem, pentru cã viteza de schimbare în

contextul globalizãrii este mult mai mare,

mai mult, tot mai multe evenimente rare,

de tip black swan, vor fi din ce în ce mai

prezente, aºa cum multe fenomene

considerate improbabile se vor consuma,

capacitatea de previziune ºi anticipare

scãzând dramatic”.

PE FONDUL CRIZEI

Din ce în cemai multevoci vorbescdespre rãzboi(urmare din pagina 1)

"Þara noastrã a trecut printr-o pe-rioadã de ajustare dramaticã a con-sumului individual în anii '81-'89,însã a fãcut-o în condiþii non-demo-cratice. În prezent nu mai existã so-cietãþi atât de controlate. Iar dacã nupoþi sã controlezi în interior, atunci osoluþie ar fi introducerea în interior aunor restricþii generate de niºte ac-þiuni externe, cum ar fi un rãzboi ma-jor undeva. Când, unde, cum - suntdoar scenarii".

Ministru polonez:Prãbuºirea zonei euro arputea conduce la un rãzboiîn Europa

Ministrul polonez de Finanþe, acãrui þarã deþine în prezent preºedin-þia semestrialã a UE, a avertizat asu-pra producerii unui rãzboi pe conti-nent în urmãtorii zece ani, dacã zonaeuro se prãbuºeºte. El i-a avertizat peeuroparlamentarii de la Strasbourgcã trebuie sã acþioneze rapid pentru apreveni un pericol major pentru UE.Referindu-se la raportul UBS, el adeclarat: “ Fãrã îndoialã suntem înpericol. Europa este în pericol”.

Ministrul polonez a mers pânã la aavertiza asupra dublãrii ratei ºoma-jului în doi ani “chiar ºi în þãrile bo-gate”. El le-a relatat europarlamen-tarilor o conversaþie recentã cu unvechi prieten care conduce în pre-zent o bancã mare: “Vorbeam desprecriza din zona euro. El mi-a spus:ªtii, toate aceste ºocuri politice, eco-nomice, ar fi foarte neobiºnuit ca înurmãtorii zece ani sã evitãm un rãz-boi. Un rãzboi, doamnelor ºi domni-lor. Mã gândesc într-adevãr sã obþincarte verde pentru copiii mei în Sta-tele Unite”.

Roubini prezice revoltamondialã dupã crizamondialã

Economistul Nouriel Roubini, celcare a vorbit prima datã despre ac-tuala crizã economicã, a adus în dis-cuþie recent declanºarea unei revolu-þii mondiale, în contextul agravãriicrizei globale.

Din cauza scãderii nivelului detrai al majoritãþii oamenilor, Roubinispune cã ar putea urma convulsii so-ciale ºi proteste de stradã: “Recente-le demonstraþii populare, de la celedin Orientul Mijlociu ºi Israel ºipânã la cele din Marea Britanie, pre-cum ºi nemulþumirile tot mai pro-nunþate din China, se vor generalizaîn curând, atât în þãrile cu economiiavansate, cât ºi în cele emergente. Iartoate acestea vor avea un singurpunct de plecare: sãrãcia încereºtere, ºomajul ridicat, inegalita-tea ºi lipsa de speranþã. Chiar ºi cla-sele de mijloc din lume simt cum lescad veniturile ºi nivelul de trai”.

Wikileaks: Bãsescu setemea cã România ar puteafi atrasã într-un conflictmilitar cu Rusia

Preºedintele Traian Bãsescu l-aîntrebat pe senatorul american Ri-chard Lugar, într-o întâlnire avutã înaugust 2008, în contextul rãzboiuluidintre Rusia ºi Georgia, dacã NATOºi UE ar susþine România în cazulunei provocãri ruseºti în Transni-stria, conform unei telegrame Wiki-leaks.

Potrivit ambasadorului americanNicholas Taubman, Traian Bãsescui-a spus senatorului Richard Lugarcã se teme cã recunoaºterea de cãtreRusia a Osetiei de Sud ºi a Abhaziei,ce vine în contextul recunoaºterii decãtre SUAºi a þãrilor europene a Ko-sovo, a declanºat un proces ce ame-ninþã sã destrame arhitectura inter-naþionala legalã ºi sã creeze instabi-litate pe scarã largã în Europa.

Traian Bãsescu a mai vorbit atuncidespre vulnerabilitãþile de securitateale României la Marea Neagrã ºi des-pre implicaþiile evenimentelor dinGeorgia pentru Moldova/Transnis-tria, spunând cã orice provocare a Ru-siei împotriva “celor 4,5 milioane decetãþeni români” din Moldova arpune România într-o dilemã serioasã.

Preºedintele a mai spus cã acþiuni-le NATO ºi UE în contracarea Rusieitrebuie sã meargã dincolo de “decla-raþii” ºi cã o politicã mai robustã le-gatã de regiunea Mãrii Negre ar tre-bui sã includã repoziþionarea forþelormilitare ale NATO. nwww.mapn.ro

ARMAMENT/BURSA, NR. 183PAGINA 6 Joi, 22 septembrie 2011

INDUSTRIA DE APARARE

Suntem printre puþinele þãri membre UEcare nu au o Lege a industriei de apãrare

(Interviu cu Viorel Manole, director executiv al Asociaþiei Patronale a Producãtorilor de Tehnicã Militarã din Bucureºti)

Reporter: Cum caracterizaþi in-dustria de apãrare din þara noastrã?

Viorel Manole: Suplã, competiti-vã pe anumite niºe, în special pe ace-le produse/subansamble „labour in-tensive”.

Reporter: Cum credeþi cã va evo-lua acest sector?

Viorel Manole: Va continua pro-cesul de privatizare, iar companiilecare nu sunt competitive vor dispã-rea.

Reporter: Cum este influenþatãindustria noastrã de apãrare de ulti-mele directive europene?

Viorel Manole: În special Direc-tiva 81/2009, care reglementeazãachiziþiile militare, avantajeazãcompaniile mari din þãrile cu o indus-trie de apãrare dezvoltatã. ªansa in-dustriei româneºti este sã creeze par-teneriate viabile cu M.Ap.N. ºi cele-lalte structuri ale sistemului naþionalde apãrare ºi ordine publicã, pentru adezvolta ºi omologa împreunã siste-me performante. Atât reprezentanþiiguvernamentali, cât ºi cei neguver-namentali trebuie sã aibã o poziþiecoerentã ºi agresivã la Bruxelles. Demulte ori, noi - PATROMIL- singuraasociaþie reprezentativã a industrieiromâneºti de apãrare, suntem con-sultaþi mai des de cãtre Bruxellesdecât suntem consultaþi deMECMA. De asemenea, trebuie sãdezvoltãm câteva programe/produseîn comun cu alte þãri membre UE,cum ar fi Polonia, Bulgaria ºi, de cenu, Franþa sau Germania.PATROMILa anticipat, de fapt, aces-te directive ºi a semnat Memorandu-muri de colaborare cu asociaþiileomoloage din Marea Britanie, Polo-nia ºi Bulgaria.

Reporter: Care este stadiul logis-ticii noastre din domeniu, compara-tiv cu logistica utilizatã în alte þãripentru realizarea echipamentelor deapãrare?

Viorel Manole: În sectorul destat, logistica este încã rãmasã înurmã, dar s-au fãcut câteva investiþiireuºite. În sectorul privat este com-parabilã cu cea din þãrile dezvoltate,dar mai puþin diversificatã.

Reporter: Cât ar costa sã avem ologisticã la nivelul celei internaþio-nale?

Viorel Manole: Întâi trebuie sãstabilim care anume capabilitãþi tre-buie dezvoltate ºi promovate deRomânia. Nu are sens sã vrem sãproducem totul ca pe vremea luiCeauºescu, pentru cã este aproapeimposibil ºi ineficient. Dacã reuºimsã convenim cu M.Ap.N. care suntacele capabilitãþi, sectorul privat vainvesti în parteneriate public-privatereale, nu declarative, sau le va cofi-nanþa. Un exemplu pozitiv esteTransportorul Blindat pentru Trupe.

Reporter: Câte societãþi din do-meniu fac parte din PATROMIL?

Viorel Manole: 40 de societãþi

care acoperã aproximativ 70% dincapacitatea de producþie ºi cerceta-re-dezvoltare în domeniul apãrãriidin România.

Reporter: Ce produse noi fabricãsocietatea autohtonã?

Viorel Manole: În special în zonaComandã Control, radare (Gap Fil-ler), armament ºi muniþie tip NATO(calibrul 5.56 mm), transportor blin-dat pentru trupe, aparaturã tempest,sisteme de vedere de ultimã genera-þie etc.

Reporter: Ce procent din produc-þie exportã þara noastrã?

Viorel Manole: Apreciez cã circa50% din producþie reprezintã expor-turi directe ºi indirecte, dar situaþiaexactã o cunoaºte ANCEX. Tot ceeace doresc sã reamintesc este cã indus-tria româneascã de apãrare are, încã,potenþial, dar pentru exporturi trebu-ie sprijin guvernamental ºi loby. Pevremea lui Ceauºescu, datoriileRomâniei au fost plãtite de agricul-turã ºi industria de apãrare!

Reporter: Intenþioneazã compa-niile membre PATROMIL sã atacenoi pieþe externe de desfacere?

Viorel Manole: Da. Africa, în an-samblul ei, America de Sud ºi Ameri-ca Latinã ºi dorim sã ne dezvoltãmmai mult pe Orientul Mijlociu. Avem,însã, nevoie de un parteneriat real cumediul diplomatic ºi guvernamental,aºa cum au industriile de apãrare dinSUA, Franþa, Germania, unde, în vi-zitele de stat sau vizitele prezidenþia-le, directorii sau patronii companiilordin sector sunt invitaþi.

Reporter: Cum afecteazã criza

economicã activitatea din industriade profil?

Viorel Manole: În primul rândsuntem printre puþinele þãri membreUE care nu are o Lege a industriei deapãrare ºi o strategie actualizatã custrategia EDTIB de la Bruxelles.

Asociaþia PATROMILare câteva so-luþii, dar, din nefericire, existã dialogmai mult cu sindicatele ºi mai puþincu patronatul de profil. Doar aborda-rea aspectelor sociale, fãrã a lua încalcul ºi aspectele manageriale, nufoloseºte nimãnui ºi cu atât mai puþinsindicatelor. Criza duce la dispariþiamultor furnizori, în paralel cu scãde-rea competitivitãþii, prin creºterea

costurilor cu utilitãþile.Reporter: Ce strategie au abordat

companiile care produc echipamen-te de apãrare pentru depãºirea crizei?

Viorel Manole: În principal setargeteazã piaþa externã ºi programe-le NATO ºi UE. Se investeºte, deasemenea, în cercetare-dezvoltarepentru realizarea de produse/sistemenoi înaintea concurenþei. S-au fãcutplanuri de reducere a costurilor, in-clusiv cele salariale. Se apeleazã lamanagement privat.

Reporter: Cum a fost influenþatãactivitatea companiilor de profil dereducerea efectivelor armatei?

Viorel Manole: Foarte grav, maiales cã reducerea s-a fãcut brusc ºifãrã veste. Reducerea efectivelor amicºorat cererea. În acelaºi timp, areprezentat stocuri mari de arma-ment ºi muniþie ºi anularea pe ter-men mediu ºi lung a oricãreicomenzi. Se putea, însã, ºi încã semai poate, ca, într-un parteneriat re-ciproc avantajos între industria deapãrare ºi M.Ap.N., sã oferim acelestocuri la export, în zone unde încãmai este cerere. În acest fel, rezol-vãm parþial ºi problemele bugetareale M.Ap.N.

Reporter: Ce investiþii au fãcutcompaniile din acest sector în ultimiiani?

Viorel Manole: Maºini cu co-mandã numericã multi-ax în compa-niile cu capacitãþi de producþie meca-nicã, softuri de tip ERP pentru mana-gementul economic al companiilor,tehnologii cu consumuri reduse de re-

surse ºi altele. Din nefericire, dome-niul apãrãrii nu este eligibil pentru ac-cesarea de fonduri europene ºi, deaceea, considerãm cã se justificã oatenþie mai mare din partea statuluipentru aceastã ramurã strategicã.

Reporter: Amplasarea scutuluianti-rachetã în þara noastrã influen-þeazã în vreun fel activitatea de apã-rare din þara noastrã?

Viorel Manole: Personal, considercã este un lucru pozitiv, în condiþiile încare instituþiile guvernamentale ºi lo-cale vor fi persuasive în a solicita par-ticiparea firmelor româneºti la activi-tãþile de mentenanþã, operare, instala-re, dezvoltare, aºa cum, de altfel, s-aîntâmplat ºi în Germania sau Italia.

Reporter: Dar posibila achiziþie aavioanelor F16 ce efect ar avea asu-pra industriei de profil?

Viorel Manole: Oricum industriaromâneascã de aviaþie nu putea fur-niza o flotã de avioane la acest nivel.Societãþile româneºti din aeronauti-cã, dar nu numai, pot ºi trebuie, însã,sã participe în cadrul unui programclar de off-set la cooperarea strategi-cã americano-românã. PATROMILa început, în urmã cu ceva timp, dis-cuþii coordonate de ambasada SUAla Bucureºti, dar, din nefericire, aces-tea au fost îngheþate.

Reporter: Ce aºteptãri aveþi de laediþia din acest an a “Expomil”?

Viorel Manole: Mai multã sim-patie ºi susþinere din zona guverna-mentalã pentru industria de apãrareºi mai ales pentru mediul de afaceriromânesc din acest sector. Indus-tria de apãrare nu este reprezentatãnumai de MECMA, lucru promo-vat în primul rând de NATO ºi EDA(European Defence Agency). Me-diul de afaceri privat sau de stateste un partener al instituþiilor gu-vernamentale româneºti, nu unmogul sau un mafiot. Dorim, deasemenea, sã antamãm acele pro-grame de cooperare cu parteneri

din þãri membre UE care sã nepermitã sã fim parte a industriei eu-ropene de apãrare ºi sã avem ºi retu-ruri de la Bruxelles, nu numai sã plã-tim cota aferentã calitãþii de mem-bru. Polonia a ajuns la un procent deretur al investiþiei de peste 70%!

Reporter: Mulþumesc!

EMILIA OLESCU

MAPN:

“Expomil”va contribuila dezvoltareacolaborãriiîntre armateleþãrilor membreNATO

„Expomil 2011” urmãreºte identi-ficarea oportunitãþilor în domeniulcooperãrii ºi dezvoltãrii de echipa-mente militare, ne-au spus oficialiiMinisterului Apãrãrii Naþionale(MApN): “Din perspectiva MApN,«Expomil 2011» are drept scopidentificarea oportunitãþilor în do-meniul cooperãrii ºi dezvoltãrii deechipamente militare, contribuind lapromovarea pe plan internaþional aindustriei de apãrare din þara noastrãºi facilitând, totodatã, o mai mare des-chidere a acesteia cãtre piaþa interna-þionalã, prin cooperãri cu firme deprestigiu ºi producãtori consacraþi îndomeniu, în vederea realizãrii com-patibilitãþii ºi interoperabilitãþii teh-nicii din dotare cu cea a forþelorNATO ºi UE”.

Reprezentnaþii ministerului ne-auprecizat cã, în acest sens, MApNacordã o atenþie deosebitã cooperãriicu industria naþionalã de apãrare, cuorganizaþiile patronale PATROMILºi OPIAR, inclusiv prin implicareaprincipalelor structuri cu atribuþii îndomeniul cercetãrii ºtiinþifice -Agenþia de Cercetare pentru Tehnicãºi Tehnologii Militare ºi AcademiaTehnicã Militarã - pentru dotareatrupelor din teatrele de operaþii, asi-gurarea condiþiilor de participare lamisiuni NATO ºi UE ºi ridicareagradului de siguranþã ºi protecþie avieþii militarilor români pe timpulîndeplinirii acestora. Proiectele prio-ritare în domeniul înzestrãrii urmã-resc dotarea trupelor cu transportoa-re blindate, avioane fãrã pilot, arma-ment individual, sisteme de protecþieindividualã etc.

“Ca ºi în cazul ediþiilor anterioa-re, MApN participã la «Expomil2011» cu un stand propriu, în cadrulcãruia sunt prezentate realizãrileunor structuri centrale precum De-partamentul pentru Armamente,Agenþia de Cercetare pentru Tehni-cã ºi Tehnologii Militare, AcademiaTehnicã Militarã, Universitatea Na-þionalã de Apãrare, Direcþia Topo-graficã etc. Totodatã, MinisterulApãrãrii Naþionale sprijinã organi-zarea, în premierã, în cadrul «Expo-mil 2011», a unui stand interinstitu-þional privind securitatea colectivãîn faþa confruntãrilor asimetrice pelinie de CBRN”.

Cãtãlin Adrian Moraru, locþiitorulºefului Departamentului pentruArmament din cadrul MApN, ne-adeclarat: “Am toatã încrederea cã, peperioada expoziþiei, specialiºtii dincadrul Ministerului Apãrãrii Naþio-nale se vor conecta la elementele denoutate ºi stadiul actual de dezvolta-re a echipamentelor ºi capabilitãþilormilitare, precum ºi la ultimele ten-dinþe ºi soluþii tehnice obþinute decercetarea ºtiinþificã în domeniul se-curitãþii ºi apãrãrii”.

Domnia sa considerã cã organiza-rea Expoziþiei de tehnicã militarã vademonstra necesitatea ºi utilitateaacestui tip de manifestãri, contribu-ind la dezvoltarea colaborãrii întreindustriile naþionale de apãrare ºiîntre armatele þãrilor membre NATOºi ale þãrilor partenere de cooperare,în vederea identificãrii atât a celormai potrivite cãi de adaptare la ac-tualul context internaþional, cât ºi acelor mai eficiente rãspunsuri lanoua gamã de riscuri, generatã detranziþia cãtre noile valori europeneºi internaþionale, în condiþiile com-petiþiei specifice economiei de piaþã.

EMILIA OLESCU

Companiile membre PATROMIL doresc sã se extindã în

Africa, America de Sud, America Latinã ºi Orientul

Mijlociu, ne-a declarat Viorel Manole.

Echipamente din dotarea structurilor MAI -în standurile “Expomil 2011”

Structurile specializate ale Ministe-rului Administraþiei ºi Internelor(MAI) sunt prezente la “Expomil2011” cu exponate specifice, în ca-

drul standurilor din Pavilionul Central ºi dinexteriorul acestuia, ne-au spus reprezentan-þii ministerului.Ø Inspectoratul General al Poliþiei Române

expune armament, muniþie ºi tehnicã specialãde intervenþie din dotarea Serviciului pentru

Intervenþii la Acþiuni Speciale; o autospecialãpentru cercetare mediu, identificare, prelevareºi ridicare probe în cazuri de utilizare ilicitã aagenþilor N.B.C. - Direcþia Arme, Explozivi ºiSubstanþe Periculoase, precum ºi o autospecia-lã Dacia Duster, o autospecialã Dacia MCV ºio motocicletã BMW din cadrul Poliþiei Rutie-re.Ø Inspectoratul General al Jandarmeriei

Române prezintã celor interesaþi o autospe-

cialã ACDP 7000, o autospecialã AM 7.0.M ºi tehnicã specialã de intervenþie din do-tare.Ø Inspectoratul General al Poliþiei de Fron-

tierã Românã are ca exponate la târgul de profilo autospecialã termoviziune, o autospecialãtransport câini, o ambarcaþiune Harpoon, oambarcaþiune Arvor ºi altã tehnicã specialã delucru.Ø Inspectoratul General pentru Situaþii de

Urgenþã vine la “Expo-mil 2011” cu o remor-cã-container tractabilãauto pentru transportulexplozivilor ºi muniþii-lor rãmase neexploda-te.Ø Inspectoratul Ge-

neral de Aviaþie expu-ne un elicopter tip EC135, echipat cu dispo-zitiv FLIR (preluare ºitransmitere imagini vi-deo).Ø Academia de Po-

liþie „Alexandru Ioan Cuza” promoveazã, caelement de noutate, aspecte privind carierapersonalului în Ministerul Administraþiei ºiInternelor ºi expune echipamente din dotarealaboratoarelor de specialitate.Ø Direcþia Generalã Logisticã prezintã, tot

în premierã, produsele realizate în cadrul pro-gramelor de cercetare în parteneriat cu opera-torii economici de profil.

Exponatele din cadrul “Expomil 2011” potfi vizitate în toate aceste zile de cãtre specia-liºtii în domeniu, publicul larg având acces laeveniment doar în ultima zi a târgului.

EMILIA OLESCU

www.mapn.ro

IGPR expune

armament,

muniþie ºi

tehnicã specialã

de intervenþie

din dotarea

Serviciului

pentru

Intervenþii la

Acþiuni

Speciale.

PAGINA 7 Joi, 22 septembrie 2011

SCUT ANTIRACHETAARMAMENT/BURSA, NR. 183

Sistemul de apãrare antirachetã -strict defensiv

Sistemul antirachetãEPAA (Abordarea Eu-ropeanã Adaptivã în Eta-pe) este un sistem strictdefensiv, potrivit autori-

tãþilor române. El apãrã împotrivaoricãrui atac, din partea oricui, cu ra-chete cu razã scurtã sau medie de ac-þiune sau, în faza finalã, interconti-

nentale. Sistemul va fi utilizat numaipentru scopuri de autoapãrare, înconformitate cu prevederile CarteiONU.

Costurile legate de amplasarea sis-temului antirachetã în fosta bazã ae-rianã de la Deveselu se ridicã, potri-vit oficialilor americani, la 400 demilioane de dolari, la care se adaugã20 de milioane de dolari anual pentrufuncþionarea sistemului, banii fiindsuportaþi integral de SUA.

Guvernul Statelor Unite ale Ame-ricii va suporta costurile realizãriiconstrucþiei, precum ºi pe cele dedislocare, operare ºi întreþinere a sis-temului de apãrare împotriva rache-telor balistice.

De asemenea, SUA vor suportacosturile serviciilor solicitate ºi pri-mite, cum ar fi utilitãþile.

Bogdan Aurescu, secretar de statîn Ministerul Afacerilor Externe, adeclarat cã SUA vor instala, pânã în2015, la Deveselu, un sistem strictdefensiv de interceptãri, care nu vaavea niciun fel de efecte negativeasupra populaþiei, mediului ºi cultu-rilor agricole. Acesta a adãugat cãamplasarea sistemului implicã insta-larea în fosta bazã aerianã a unui nu-mãr redus de persoane, respectiv150-200, numãr care va putea creºte,în anumite situaþii, pânã la 500.

Baza aerianã rãmâne sub coman-dã româneascã, iar partea din supra-faþa bazei va fi utilizatã de sistemul

antirachetã american.Dislocarea sistemului în România

este prevãzutã în orizontul de timp2015, ca parte a celei de-a doua etapea Abordãrii Europene Adaptive înEtape.

Dupã ratificarea de cãtre Parla-mentul României ºi intrarea în vigoa-re a acordului privind apãrarea anti-

rachetã, acesta va permite SUA sãconstruiascã, sã întreþinã ºi sã opere-ze un amplasament ce va include sis-temul terestru de apãrare împotrivarachetelor balistice, care utilizeazãun interceptor SM-3 (numit de ase-menea ºi “Sistemul Terestru Ae-gis”). Amplasamentul va constadintr-un sistem radar ºi sistemul Ae-gis de comandã, control ºi comuni-caþii aferent. Separat, va gãzdui unnumãr de module de lansare careconþin sisteme de interceptare SM-3.

Amplasamentul sistemului ameri-can de apãrare împotriva rachetelorbalistice are o suprafaþã de aproxi-mativ 175 de hectare. Sistemele deinterceptare SM-3 amplasate înRomânia nu vor fi utilizate pentruteste de zbor ºi vor fi lansate numaica mijloc de apãrare împotriva unuiatac real.

Etapele implementãriisistemului american deapãrare antirachetã în Europa

Existã patru etape de realizare aimplementãrii sistemului americande apãrare antirachetã în Europa,potrivit Raportului privind revizui-rea sistemului de apãrare împotrivarachetelor balistice (Ballistic MissileDefense Review Report), publicatde Departamentul american alApãrãrii la 1 februarie 2010.

Prima etapã este în desfãºurare ºi

constã în protejarea unor porþiuni aleEuropei de Sud-Est, prin desfãºura-rea de sisteme radar ºi interceptoriSM-3 amplasaþi pe nave, însoþitã deamplasarea unui sistem radar înain-tat, care va detecta lansarea rachete-lor încã din faza ascendentã a traiec-toriei. Prima etapã a demarat la 7martie 2011, prin trimiterea în MareaMediteranã a navei „USSMonterey”, echipatã cu sistemulAegis.

A doua etapã are ca orizont detimp anul 2015 ºi presupune extin-

derea protecþiei aliaþi-lor NATO, prin opera-þionalizarea unei noigeneraþii de interceptoriSM-3 (care sã permitãlansarea de la sol) ºi aunor noi baze radar.Acestea vor fi amplasa-te în unitãþi terestre dinEuropa de Sud-Est.

A treia etapã, care vafi realizatã pânã în2018, vizeazã extinde-rea acoperirii sistemu-lui la toate statele mem-bre NATO din Europa,prin amplasarea uneinoi baze terestre în Po-lonia, precum ºi princontinuarea procesuluide dezvoltare a unornoi interceptori SM-3,amplasaþi pe mare ºi peuscat.

Ultima etapã, cu ori-zontul de timp 2020,constã în extindereaprotecþiei la eventualeatacuri cu rachete inter-continentale, inclusivprin dezvoltarea încontinuare a rachetelorSM-3 ºi a sistemelorradar.

Raportul considerãEPAAdrept contribuþianaþionalã a SUAla dez-

voltarea sistemului de apãrare anti-rachetã preconizat de NATO, la careAliaþii pot contribui prin gãzduireape teritoriul lor naþional a unorcomponente.

Interceptorii care vor fiinstalaþi nu au încãrcãturãexplozivã

Sistemul din România este de di-mensiune redusã ºi nu are potenþialulsã modifice echilibrul strategic înEuropa. Pe teritoriul þãrii noastre vorputea fi instalate trei baterii, adicã 24

de rachete interceptoare SM-3.Interceptorii care vor fi instalaþi

nu au încãrcãturã explozivã ºi nusunt purtãtori ai unor încãrcãturi pe-riculoase (nucleare, biologice sauchimice). Ei sunt proiectaþi sã distru-gã rachetele ostile prin forþaimpactului (forþã cineticã).

Ca urmare a evoluþiilor politice ºitehnologice, riscurile legate de posi-bile ameninþãri cu rachete cu razãscurtã ºi medie de acþiune au crescut.Nu numai state, dar ºi actori non-sta-tali posedã sau pot intra în posesiaunor astfel de tehnologii militare. Camembru NATO, România este obli-gatã sã acþioneze, în baza Art. 5 dinTratatul de la Washington, al princi-piului apãrãrii colective, oricând unmembru al Alianþei este supus unuiatac armat.

Operaþionalizarea cât mai rapidã asistemului antirachetã va întãri secu-ritatea naþionalã atât direct, prin pro-tecþia pe care o asigurã întregului te-ritoriu naþional, cât ºi indirect, deoa-rece sistemul va avea un rol impor-tant de descurajare, în mãsurã sã di-minueze riscurile legate de eventua-le atacuri cu rachete balistice. Rolulde descurajare va îndepãrta riscul deatac împotriva oricãrui teritoriu aliat,cu privire la care, în virtutea calitãþiide membru NATO ºi a obligaþiilor pecare acest lucru le implicã, potrivitArt. 5 al Tratatului de la Washington,ºi România are responsabilitãþi.

Implicaþii asupra securitãþiinaþionale a României

Nivelul de securitate naþionalã aRomâniei va creºte semnificativ prinimplicarea în proiect, potrivit autori-tãþilor româneºti. De asemenea, par-ticiparea þãrii noastre la sistemul deapãrare antirachetã are o importantã

dimensiune regionalã, în sensul cãatât securitatea României este întãri-tã, cât ºi cea a statelor vecine.

Proiectul anterior, propus în 2006,punea atât România, cât ºi pe aliaþii sãiîntr-o situaþie de vulnerabilitate, deoare-ceacopereanumaiparþial teritoriuluina-þional al unor aliaþi. Noua abordare vagarantaacoperirea integralãa teritoriuluiRomâniei în eventualitatea unor lovituricu rachete balistice. La nivel internaþio-nal este recunoscut faptul cã ameninþa-rea cu astfel de arme este o realitate. Înanalizele experþilor se vorbeºte de statesau organizaþii non-statale care pot puneîn pericol securitatea aliaþilor, dacã nu seiau mãsurile necesare.

Nu întâmplãtor, subiectul apãrãriiantirachetã este unul de maximã ac-tualitate inclusiv pe agenda NATO,mai ales dupã deciziile luate la Sum-mit-ul de la Lisabona.

Alte þãri solicitate sãgãzduiascã elemente aleacestui sistem

Datã fiind complexitatea sistemu-lui antirachetã, pentru care sunt ne-cesare mai multe locaþii din state di-ferite, SUA poartã discuþii cu maimulþi Aliaþi pe tema eventualei lorparticipãri la proiect. Polonia esteimplicatã în faza a III-a a EPAA. Re-cent, Turcia a agreat amplasarea peteritoriul sãu a unui radar din cadrulsistemului EPAA.

DRAGOª CARCIGA

RUSIAREACÞIONEAZÃ:

Acordul privindscutul semnatde SUA ºiRomânia aratãnecesitateagaranþiilor cerute

Acordul privind amplasa-rea unor elemente alescutului antirachetã

semnat recent de de Statele Uniteºi România subliniazã necesita-tea garanþiilor cã viitorul scut an-tirachetã al NATO nu va fiîndreptat împotriva Rusiei, po-trivit Ministerului rus de Exter-ne.

Reacþia Rusiei la amplasareascutului pe teritoriu þãrii noastreeste explicatã într-un comunicatde presã: “Acest eveniment faceºi mai actualã necesitatea de a ob-þine din partea Statelor Unite ºi aNATO garanþii constrângãtoarecare sã ateste cã sistemele antira-chetã pe care urmeazã sã le am-plaseze în Europa nu vor fiîndreptate împotriva forþelor stra-tegice nucleare ruse. Este de ase-menea necesar sã însãrcinãmConsiliul Rusia-NATO sã concea-pã decizii concrete privind obiec-tivele ºi arhitectura scutului anti-rachetã în curs de implantare înregiune”.

Bãsescu: Este necesar sãexplicãm Rusiei cã nu îieste ostil acordulRomâniei cu SUA

Preºedintele Traian Bãsescuconsiderã cã este esenþial ca par-tea românã sã explice FederaþieiRuse cã acordul semnat cu SUAnu este ostil Moscovei.

Întrebat cum comenteazã fap-tul cã semnarea documentului cuSUA a declanºat un mic rãzboidiplomatic din partea Moscovei,Traian Bãsescu a rãspuns: “Nu,este atitudinea curentã a Mosco-vei, ºi, sigur, cred cã este esenþialun lucru: sã discutãm cu Federa-þia Rusã ºi sã-i aducem necesareleexplicaþii din care sã înþeleagã cãnu este o acþiune ostilã FederaþieiRuse”.

Preºedintele a mai spus cã esteadeptul unor soluþii în favoareaunei cooperãri politice cu Rusia.În opinia lui Traian Bãsescu, existão cooperare economicã bunã cuRusia, dovadã fiind numãrulmare de investitori ruºi în Rom-ânia.

Rusia criticã absenþaprogreselor în discuþiileRusia-NATO ºiRusia-SUA privindapãrarea antirachetã

Ministerul rus de Externe a maicriticat cu aceastã ocazie absenþaprogreselor în discuþiile Rusiei cuSUA ºi NATO privind creareaunui sistem antirachetã comun înEuropa: “Noul acord româ-no-american privind amplasareaunor baterii antirachetã SM-3 ºi asistemului Aegis la fosta bazã ae-rianã românã de la Deveselu(sud) ºi decizia recentã a autoritã-þilor de la Ankara de a gãzdui unradar american de alertã avansatãAN/TPY-2 dovedesc cã StateleUnite îºi pun rapid în aplicareproiectul de scut antirachetã înEuropa ºi aceasta pe fondul ab-senþei progreselor în discuþiileRusia-NATO ºi Rusia-SUAprivind apãrarea antirachetã”.

La 9 septembrie, secretarul ge-neral adjunct al NATO, DirkBrengelmann, declara cã AlianþaNord-Atlanticã nu exclude posi-bilitatea semnãrii cu Moscova aunui document juridic care sã ga-ranteze cã viitorul sistem antira-chetã din Europa nu va fi îndrep-tat împotriva Rusiei. n

Ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi, ºi se-cretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, au semnat, la Washington,în luna septembrie 2011, Acordul între România ºi Statele Unite aleAmericii privind amplasarea sistemului de apãrare împotriva rache-telor balistice al SUA în România.Participarea României la dezvoltarea sistemului american de apãra-re antirachetã în Europa, în noua sa variantã (European-based Pha-sed, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), a fost decisãde cãtre CSAT la 4 februarie 2010.În data de 3 mai 2011, preºedintele României Traian Bãsescu, aanunþat public decizia CSAT privind aprobarea amplasãrii compo-nentelor din România ale sistemului de apãrare antirachetã la unita-tea militarã Deveselu, în judeþul Olt. Decizia României de participa-re la sistemul american EPAA este în acord cu hotãrârile adoptatepe aceastã temã la Summit-urile NATO de la Bucureºti (aprilie2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) ºi Lisabona (noiembrie2010).

Abordarea adaptivã în etape a sistemului de apãrareantirachetã

Varianta iniþialã a proiectului de apãrare antirachetã, recomandatã desecretarul Apãrãrii, Robert Gates, fostului preºedinte George W. Bush, la27 decembrie 2006, avea în vedere crearea unui sistem antirachetã înEuropa, care ar avea ca bazã înaintatã un radar amplasat în Cehia ºizece interceptoare terestre în Polonia.Planul a fost schimbat, iar la 17 septembrie 2009 preºedintele SUA,Barack Obama, a anunþat decizia de a dezvolta sistemul american deapãrare antirachetã în Europa într-o abordare nouã, adaptivã în etape(„European-based Phased, Adaptive Approach for MissileDefense”/EPAA), care sã protejeze mai bine forþele desfãºurate înEuropa ºi în teatrele de operaþii, atât americane, cât ºi ale Aliaþilor,precum ºi teritoriul SUA ºi al aliaþilor lor.Aceastã abordare prezintã o serie de avantaje clare faþã de planul fosteiadministraþii americane:ã creºte capacitatea de apãrare a Europei, în condiþiile în careameninþãrile reprezentate de rachetele cu razã scurtã sau medie deacþiune sunt în creºtere (în acest sens, varianta propusã de actualaadministraþie americanã þine cont ºi rãspunde celor mai noi evaluãriprivind riscurile de atacuri cu rachetã);ã rãspunde ameninþãrilor actuale ºi poate încorpora rapid, mai uºor,noi tehnologii, pe mãsurã ce tehnologiile continuã sã evolueze;ã va deveni operaþionalã mai repede decât varianta anterioarã: practic,concretizarea noii opþiuni de sistem de apãrare antirachetã se va realizacu ºase sau ºapte ani mai devreme decât potrivit planului precedent;ã acoperã integral teritoriul României (ºi, în final, al tuturor stateloraliate); varianta administraþiei anterioare nu asigura protecþieantirachetã decât pentru o porþiune redusã de teritoriu, în nord-vestulRomâniei.

Cele mai recente studii în materie indicã faptul cã zonageograficã din care face parte þara noatrã - sud-estuleuropean - este din ce în ce mai vulnerabilã la ameninþãri curachete cu razã scurtã ºi medie de acþiune. În acest context,România este - din punct de vedere strategic - în cea maibunã poziþie pentru a gãzdui interceptorii tereºtri dincomponenta sudicã a EPAA.

NATO salutã semnarea acordului privind scutul antirachetãde cãtre România ºi SUA

Secretarul general al NATO, Anders FoghRasmussen, a salutat semnarea, la Washington,a acordului privind scutul americanantirachetã, de cãtre secretarul american destat Hillary Clinton ºi ministrul român deExterne, Teodor Baconschi. “Salutsemnarea acordului în baza cãruia StateleUnite vor amplasa interceptori antirachetãîn România. Instalarea acestor interceptoridefensivi va fi un element important alcapacitãþii de apãrare antirachetã a NATO,asupra cãreia s-a convenit la summitul de laLisabona din noiembrie”, afirmã secretarulgeneral al Alianþei Nord-Atlantice.Acest acord reprezintã un alt pas importantîn efortul Alianþei de a se apãra împotrivaameninþãrilor antirachetã curente ºiviitoare, a adãugat el, subliniind cã“interceptorii din România vor contribui înmod semnificativ la protejarea teritoriuluieuropean, a populaþiei ºi forþelor împotrivaunei ameninþãri tot mai mari reprezentatede proliferarea rachetelor balistice”. sursa: www.nato.int.

sursa: www.mapn.ro.

PAGINA 8 Joi, 22 septembrie 2011 ARMAMENT/BURSA, NR. 183