FB Transmis Teme CB

82
Te ma 6: Riscul de credit – particularităţi şi analize 4/2 1.Identificarea şi evaluarea riscului de credit în banca comercială Riscul de credit este riscul neîncasării valorilor scontate, determinat de incapaci ta tea de bi to ru lu i de a ac ţ i ona în ter meni i ş i condi ţ ii le cont ra ct ul ui încheiat cu banca. Sub acest aspect riscul de credit are doua componente: 1. Riscul de neîncasare a sumei creditului (riscul de nerambursare a valorii creditului) 2. Riscul de neincasare a dobânzii (riscul de lipsă a venitului din operaţiunea respectivă)  n unele cazuri riscul de credit poate !i determinat de riscurile debitorului în aceiaş măsură ca şi de riscurile băncii (sau a a"entului) debitorului. n cel din urmă caz se poate determina riscul de credit ca risc de contrap artidă. Sub acest aspect în raporturile de credit riscurile probabile sunt (!i"ura #.$.$): - riscul de nerambursare% - riscul de imobilizare. Figura 1 Structura riscului de credit în dependenţă de riscurile debitorului &entru preveder ea riscului de nerambursare trebuie să se analizeze temeinic împrumutatul prin prisma cerinţelor respectării raportului de credit sub diverse aspecte : uma ne (competen ţă, mor alitate ), economice (sit uaţ ie inte rnaţ ională, Riscul de imobilizare survine de la bancă, sau la deţinătorul de depozite, care nu este măsură să satis!acă cererile titularilor de depozite, din cauza unei "estiuni nereuşite a creditelor acordate. Riscul de nerambursare  - constă în pro babilitatea întârzierii plăţii sau a incapacităţii de plată datorită con' unct ur ii, di !i cult ă ţ il or  sec tor ial e, sau de! ici enţ elor împrumutatului. &entru  prevederea risc ului Riscul de credit

Transcript of FB Transmis Teme CB

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 1/82

Tema 6: Riscul de credit – particularităţi şi analize 4/2

1.Identificarea şi evaluarea riscului de credit în banca comercială

Riscul de credit este riscul neîncasării valorilor scontate, determinat de

incapacitatea debi toru lu i de a acţiona în termenii şi condiţii le contractului

încheiat cu banca. Sub acest aspect riscul de credit are doua componente:

1. Riscul de neîncasare a sumei creditului (riscul de nerambursare a valorii

creditului)

2. Riscul de neincasare a dobânzii (riscul de lipsă a venitului din operaţiunea

respectivă)

 n unele cazuri riscul de credit poate !i determinat de riscurile debitorului în

aceiaş măsură ca şi de riscurile băncii (sau a a"entului) debitorului. n cel din urmă

caz se poate determina riscul de credit ca risc de contrapartidă. Sub acest aspect în

raporturile de credit riscurile probabile sunt (!i"ura #.$.$):

- riscul de nerambursare%

- riscul de imobilizare.

Figura 1 Structura riscului de credit în dependenţă de riscuriledebitorului

&entru prevederea riscului de nerambursare trebuie să se analizeze temeinic

împrumutatul prin prisma cerinţelor respectării raportului de credit sub diverseaspecte: umane (competenţă, moralitate), economice (situaţie internaţională,

Riscul de imobilizare survine de la bancă, sau ladeţinătorul de depozite, care nueste măsură să satis!acăcererile titularilor de depozite,din cauza unei "estiuninereuşite a creditelor acordate.

Riscul de nerambursare  -constă în probabilitateaîntârzierii plăţii sau aincapacităţii de plată datorităcon'uncturii, di!icultăţilor sectoriale, sau de!icienţelor 

împrumutatului. &entru prevederea riscului

Riscul

de

credit

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 2/82

naţională, cadrul pro!esional), !inanciare (situaţii !inanciare, îndatorarea eistentă,

capacitatea de rambursare), 'uridice (!orma 'uridică, le"ăturile 'uridice cu alte

întreprinderi).&revenirea riscului este strict le"ată de procedurile de "arantare a

împrumutului.

!ectele ne"ative provocate de riscul de imobilizare, care a!ectează

deponentul, pot !i prevenite prin administrarea incorectă a depozitelor şi creditelor 

de către bănci.

valuarea riscului de credit rămîne a !i principala problemă la etapa

 preliminară de acordare a creditului * e!ectuarea dia"nosticului economico*

!inanciar a a"entului economic.  +cceptarea riscurilor stă baza activităţii bancare. ăncile obţin mari

rezultate numai atunci cînd riscurile admise de ele, sînt rezonabile, controlabile şi

se a!lă în limitele capacităţilor şi competenţelor !inanciare.

-ără îndoială, băncile tind să obţină pro!ituri cît mai mari. ar această

tendinţă se limitează cu posibilitatea de a suporta pierderi. e aceea şi riscul

 bancar presupune probabilitatea !aptului că pro!itul băncii e!ectiv va !i mai micdecît cel pro"ramat sau aşteptat. /u cît nivelul bene!iciului aşteptat este mai mare,

cu atît şi riscul este mai mare. 0e"ătura dintre rentabilitatea operaţiunilor bancare

şi riscuri într*o !ormă simpli!icată poate !i eprimată printr*o !uncţie liniară.

Riscul de credit este unul din principalele riscuri bancare cu care se con!runtă o

instituţie bancară. Riscul de credit  atenţionează asupra !aptului că  împrumutaţii sau

emitenţii de titluri ar putea să nu*şi onoreze obli"aţiile !aţă de bancă la scadenţă.

+şadar, riscul de credit eprimă pierderile cauzate de imposibilitatea clienţilor de a*şi

achita obli"aţiile !aţă de bancă. +cest risc este considerat în "eneral un risc comercial,

care rezultă din ale"erea pieţelor şi a clienţilor.

eci, scopul principal al activităţii de creditare, în cazul oricărei bănci, îl

reprezintă acordarea de credite în condiţii de reducere la maimum a epunerii la

riscuri şi asi"urare a unei pro!itabilităţi corespunzătoare riscului asumat.

valuarea riscului de credit are dimensiuni cantitative şi calitative.

imensiunea calitativă a evaluării riscului este, în "eneral, mai "reu de estimat.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 3/82

tapele în evaluarea calitativă a riscului se re!eră la obţinerea de in!ormaţii în

le"ătură cu responsabilitatea !inanciară a clientului, determinarea scopului real

 pentru care acesta doreşte creditul, identi!icarea riscurilor cu care se con!runtă

activitatea clientului, ţinînd cont de tendinţele de evoluţie a condiţiilor economice

în viitor şi estimarea e!orturilor reale pe care clientul le va !ace în vederea

rambursării.

imensiunea cantitativă a evaluării riscului constă în analiza istoricului

datelor !inanciare ale clientului şi proiectarea viitoarelor rezultate !inanciare,

 pentru a evalua capacitatea clientului de a rambursa la timp creditul şi capacitatea

sa reală de a supravieţui în cazul apariţiei unor !enomene economice adverse.

valuarea riscului de creditare la etapa îniţierii a!acerii este etrem de importantă. e

corectitudinea evaluării depinde volumul de risc pe care banca şi*l asumă şi realitatea acestui

risc. -iecare bancă îşi !ormulează metodolo"ia proprie de evaluare, care se bazează pe politica de

credite a băncii şi pe eperienţa din activitatea de creditate din trecut.

&rocesul de evaluare a riscului de client parcur"e următoarele etape (!i"ura

#.$.#):

-i"ura #.$.#&rocesul de evaluare a riscului de client

1etodele de evaluare sunt di!erite atât pentru diverse tipuri de credite cât şi

 pe "rupe de clienţi. nsă sunt sisteme de evaluare unice pentru clienţii corporativi şi

 pentru persoane !izice. +ceste sisteme sunt di!erite datorită tipului de in!ormaţie

cu care operează banca în proces de cuanti!icare a riscului.

Selectarea cererilor potentialela credit cu evidentierea celor mai avanta'oase

/olectarea in!ormatiilor pentruanaliza riscului le"at de potentialii debitori

•• !ectuarea analizei !inanciare•• &re"atirea pachetului de

documente

-olosind analiza riscurilor drept baza se e!ectuiazastructurizarea cererilor la credite cu scopulminimizarii riscului si maimizarii pro!itului

+naliza riscurilor caresunt le"ate de potentialiiimprumutatori

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 4/82

. !valuarea solvabilităţii clienţilor corporativi"

valuarea situaţiei !inanciare a clienţilor corporativi poate !i e!ectuată prin

mai multe metode (!i"ura #.$.2).

Figura 2 !valuarea situaţiei financiare a clienţilor corporativi

valuarea situaţiei !inanciare a clienţilor corporative cuprinde:

$. metoda analizei bilanţiere în baza coie!icienţilor de lichiditate,

solvabilitate, pro!itabilitate şi a celor de rula' (este bine să vă aduceţi

aminte despre !inanţele întreprinderii sau ++)

#. metoda puncta'ului (anea $)

2. metode de prevenire a !alimentului : 1etoda 3 ai lui +ltman,$. +naliza per!ormanţelor economico* !inanciare presupune că o !irmă nu

 poate contracta un credit decît dacă prezintă o situaţie per!ormantă economică şi

!inanciară pentru perioada precedentă, precum şi estimările pentru perioada de

an"a'are a creditului. n analiza solvabilităţii clientului este nevoie de !ăcut un

studiu a cinci !actori de bază:

caracterul 4 analiza calităţlor mana"eriale ale conducătorilor !irmei• credibilitatea şi solvabilitatea debitorului

• activitatea economică a !irmei solicitante de credit să nu prezinte riscuri

ma'ore în perioada de utilizare a creditului

• metode ale mar5etin"*lui aplicate de mana"eri, competetivitatea produselor 

şi stabilitatea se"mentelor de piaţă cucerite

• condţiile de muncă, asi"urarea cu !orţă de muncă cali!icată, cu materii prime

şi materiale, ener"ie.

!valuarea

solvabilităţii

clienţilor

corporativi

#etoda anali$ei bilanţiere

#etoda puncta%ului

#etoda de prevenire a

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 5/82

  Solvabilitatea clienţilor bancari 4 este o stare !inanciar*economică care dă

încredere în capacitatea debitorului de a rambursa creditul bancar în condiţiile

menţionate în contract.

  &entru aprecierea solvabilităţii clientului în condiţiile actuale, băncile!olosesc următorii indici economici :

• coe!icienţii lichidităţii bilanţului or"anizaţiei economice%

• coe!icientul acoperirii creanţelor cu active pe termen scurt%

• coe!icientul atra"erii mi'loacelor împrumutate%

• coe!icientul asi"urării debitorului cu mi'loace proprii.

#. 1odelul puncta'ului se bazează pe coie!iţienţii bonităţii debitorului, însă aceşti

coie!icienţi nu sunt analizaţi individual pentru !iecare client, ci îşi au o ponderare

în cir!ra rezultatului !inal în con!ormitate cu importanţa lor. sumăndu*se

coie!icienţii ponderaţi se obţine un indicator sumativ care se compară cu schema

de acordare a creditelor, adoptată de bancă şi transcrisă în politica de credutare.

acă indicatorul respectiv a depăşit limita minimă stabilită de bancă, creditul va !i

acordat, dacă nu 4 nu va !i acordat. &entru creditele aprobate în !uncţie de acelaş

indicator sumativ se vor !orma şi condiţiile contractului. &entru un indicator 

 per!ormatn, dobânda va !i mai mică, pentru unul mediu 4mai mare.

 2. 6ermenul de Z-analiză a fost introdus de Altman, 7aldeman, 8ara9anan în

anul $;;. i au constatat că urmatorii şapte parametri !ac deosebirea dintre

!irmele pro!itabile şi cele mai puţin pro!itabile:

• <enitul de pe urma acordării creditelor 

• Stabilitatea pro!itului

• eservirea datoriilor 

• /umularea pro!itului

• 0ichiditatea

• /apitalizarea

• 1arimea porto!oliului de credite

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 6/82

+ceşti parametri sunt utili şi la determinarea pro!itului scontat % a riscului

sau a variaţiei pro!itului% posibilităţii debitorului de a*şi onora obli"aţia de plată%

 pro!itului pe termen lun"% a lichidităţiii% a le"ăturii dintre capitalul acţionar şi

credite% a mărimii porto!oliului creditar.

  +cest model conţine cinci ecuaţii, soluţionarea cărora a'ută la "estionarea

e!icientă a porto!oliului creditar:

  =$> capitalul circulant? active totale

  =#> pro!it nerepartizat? total credite

  =2> pro!it brut? total credite

  =@> preţul de piaţă a capitalului? datorii totale

  =A> credite totale? active totale

1odelul 3*analiză !oloseşte metode statistice sau analiza

multilaterală.-orma liniară a acestui model este:

  3> $.#=$B $.@=#B 2.2=2B C.D=@B $.C=A

acă 3 mai marE #.D;A rezultă că debitorul va !i capabil să ramburseze creditul

acă 3 mai mic sau e"al #.D;A "estiunea porto!oliului creditar este ine!icientă.

&entru intervalele 3F$.G$, 3H #. modelul nu !uncţionează, +ltman denumeşte

aceste intervale ca Izone de necunoaştereJ.

&entru evaluarea riscului de nerambursare a creditului acordat clienţilor 

corporative în cazul unor proiecte investiţionale se mai determină riscul de

senzivitate.

 B. Evaluarea performanţelor persoanelor fizice

+naliza riscului de credit se e!ectuează asemănător cu cea pentru a"enţii

economici ceea ce poate !i re!lectat în !ormă schematică (!i"ura #.$.@) cu anumite

 precizări.

-i"ura #.$.@

valuarea per!ormanţelor persoanelor !izice

risc redus  pre"ătirea pro!esională "aranţii cu si"uranţă maimă

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 7/82

Sursa: K$A,##LRiscul financiar  * este le"at de posibilitatea apariţiei unor di!icultăţi ale

solicitantului privind realizarea veniturilor care să*i asi"ure acoperirea consumului

 propriu, inclusiv plata impozitelor şi a tatelor, precum şi a ecedentului necesar 

rambursării creditelor şi plăţii dobânzilor bancare.

eterminarea veniturilor posibil de realizat se va !ace pe baza:

* adeverinţei de avere (stare materială) eliberată de primărie%

* adeverinţei de venituri de la locul permanent de muncă al solicitantului sau ale

membrilor de !amilie%

* declaraţiile de impunere%

* etrasele conturilor de disponibilităţi (depozite) deschise la bancă.

/heltuielile persoanelor !izice se vor determina pe baza:

* consumurilor necesare producţiei (materii prime, materiale, seminţe, !ura'e,

ener"ie, etc.) stabilite pe baza normelor "enerale de consum şi a dimensiunilor 

activităţii%

* înştiinţărilor de plată a impozitelor şi a taelor.

!valuarea riscului financiar se !ace în !uncţie de volumul veniturilor şi

cheltuielilor şi a di!erenţei dintre acestea (<*/), riscul !iind apreciat prin

compararea acestei di!erenţe cu creditul solicitat, ast!el%

a. < * / H suma solicitată * risc redus

 b. < * / > suma solicitată * risc mediu

risc mare

risc mediu aprecierea persoanei

relaţiile clientului cu banca "aranţii nesi"ure

"aranţii cu si"uranţă medie

Riscul financiar Riscul managerial Riscul de garanţie

!valuarea performanţelor persoanelor fi$ice

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 8/82

c. < * / F suma solicitată * risc mare.

Riscul managerial  * este dat de calităţile pro!esionale şi morale ale

 persoanei !izice şi va !i apreciat în !uncţie de:

a. vârstă, pre"ătirea pro!esională şi eperienţa în domeniu%

 b. modul în care este cunoscută persoana respectivă în localitate (aprecierea

vecinilor etc.).%

c. relaţiile persoanei !izice cu banca, cu or"anele locale (administraţia !inanciară

etc.) şi cu ceilalţi cetăţeni.

Riscul de garanţie * este dat de apariţia unor incertitudini la valori!icarea

 bunurilor aduse în "aranţie în cazul când împrumutatul nu achită la termen

obli"aţiile asumate prin contractul de credite, !iind apreciat ast!el:

a. "aranţii cu si"uranţă maimă: scrisori de "aranţie emise de bănci

necondiţionate, bilete la ordin avalizate de bănci, cambii acceptate de tras şi

avalizate de bănci, "a' cu deposedare, depozite bancare în valută şi în lei.

 b. "aranţii cu si"uranţă medie: ipoteci asupra clădirilor cu destinaţie de spaţii

industriale (!abrici, ateliere, !irme), spaţii comerciale (ma"azine, sedii), precum şi

asupra terenurilor din intravilan situate în oraşe mari şi localităţi turistice, bunuri

mobile cumpărate din credite%

c. "aranţii nesi"ure: ipoteci asupra clădirilor cu destinaţie de locuinţă.

e asemena una din modalităţile de evaluare a potenţialului debitor se aplică

şi creditul*scorin" (anea #). n baza căruia este posibilă cumularea puncta'ului a

cererii depuse de către solicitant.

 +st!el, dispunând de toată in!ormaţia despre client care ne*a determinat să*M

acordăm creditul este necesar să determinăm suma şi termenul (perioada)

creditării. n practică se observă tendinţa dublă de a acorda suma necesară de care

are nevoie clientul, totodată o!erindu*M încrederea respectivă% şi de a ne încadra în

limitele stabilite a sumelor ce pot !i acordate pentru a nu compromite posibilităţile

de a mai acorda credite şi altor clienţi.

Nneori păstrarea concomitentă a ambelor tendinţe, le pot !ace să !ie

contradictorii. 1etoda optimă de "estionare cu creditele 4 este clasi!icarea acestora

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 9/82

 pe cate"orii de risc, care pot !i su!icient de independente de suma posibilă de

acordat. +ceastă procedură are următoarele avanta'e:

$) 0imitele (ce ţin de suma maimal posibilă de acordat) de credit pot !i

stabilite iniţial, iar în caz de necesitate, se pot modi!ica în dependenţă de nevoile de pe piaţă şi să a'un"ă la suma, pentru care clientul poate contracta credite cu "rade

di!erite de risc%

#) ste necesară o sistemă clară şi bine de!inită de evaluare şi determinare

a riscului, ast!el ca cel mai important lucru este ca lucrătorii secţiei creditare să ia

cunoştinţă de această sistemă%

2) Mdenti!icarea şi notarea unui anumit nivel de risc printr*o ci!ră sau literă

 permite a păstra*n memoria calculatorului in!ormaţia despre acestea şi o!eră

 posibilitatea de a analiza datele cât şi de a e!ectua ale"eri corespunzătoare.

ntrucât !iecare cate"orie de credit presupune un anumit volum de proceduri

de control, este important a determina procedurile standard pentru !iecare cate"orie

de risc.

2.&estiunea riscului de credit în băncile comerciale

Oestiunea este deseori înţeleasă ca o artă care nu poate !i de!inită în

termini practici. eseori, aptitudinile şi caracteristicile personalului creditar sau

comitetului sunt considerate a !i simptomele unei conduceri reuşite. +cestea sunt

importante dar nu reprezintă caracteristica !undamentală a calităţii de "estiune a

riscului creditar.

+stăzi nu eistă o părere "enerală a noţiunii de I"estiune a riscului

creditarJ. eseori acesta este subînţeles ca controlul şi suprave"herea asupra

calităţii creditelor de'a acordate. 1ai eistă păreri că "estiunea porto!oliului de

credit este doar o parte a mana"ementului activităţii de creditare. +st!el, se

consideră că pe lân"ă "estiunea porto!oliului creditar, mana"ementul activităţii de

creditare mai cuprinde: elaborarea politicii de creditare şi a procedurilor, controlul

asupra creditelor, recali!icarea personalului, etc.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 10/82

/onsiderăm că această concepţie este de'a uzată şi nu corespunde etapei

actuale de dezvoltare a activităţii de creditare. e asemenea, este prea în"ustă şi

simpli!icată şi necesită de a !i "eneralizată şi modi!icată.

n primul rînd, a conduce înseamnă a întreprinde măsuri active, ceea ceimplică necesitatea de a respecta şi realiza toate !uncţiile activităţii de

mana"ement: conducere, or"anizare, motivare şi control. nsă când privim

activitatea de conducere a creditelor acordate ce se limitează în principiu la

eercitarea !uncţiei de control şi nu implică etapa de !ormare a porto!oliului

creditar, mai curând pare a !i o încercare de a suprave"hea !inalul procesului decât

suprave"herea între"ului proces.

n al doilea rînd prin acţiune de I"estiune a riscului creditarJ se

subînţele"e eistenţa anumitor scopuri la etapa de !ormare a porto!oliului

creditar, scopuri care sunt orientate spre e!icienţa !ormării porto!oliului.  A

 gestiona înseamnă a conduce procesul de atingere a unui anumit scop (sau a

mai multor scopuri).

ste real de a presupune, că scopul "estiunii porto!oliului creditar esteatin"erea, realizarea unei poziţii sau situaţii optimale (porto!oliul creditar optimal).

+ceastă noţiune ar putea !i de!inită ast!el: porto!oliul creditar se caracterizează prin

calitate (risc) şi pro!itabilitate. 0e"itatea sau le"ătura dintre aceste două criterii este

următoarea: cu cât este mai mare venitul, cu atât este mai mare riscul ( curba 'a(

de pe desenul 1). Mar întrucât posibilităţile noastre în ceea ce priveşte riscul sunt

limitate, atunci de re"ulă, odată cu ma'orarea nivelului de risc cresc şi pierderile şi

în realitate curba dependenţei veniturilor de risc are un punct etrem şi trece prin

 punctul maim (curba IbJ de pe !i"ura #.#.$).

-i"ura #.#.$<enit

#ma

$ma

IaJ

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 11/82

/um observăm din "ra!ic, venitului maimal îi corespunde mărimea

optimală a riscului r C.

 8otăm de asemenea că banca nu poate lucra sub nivelul minimal de venit

min. observăm că venitul minimal poate !i obţinut suportând două niveluri de risc

(r min şi r ma) de aici avem că banca nu trebuie să accepte lucrul cu un risc sub r min şi

nu să nu întreacă riscul r ma. Riscul optimal acceptabil este riscul r C. Nna din

direcţiile de bază a "estiunii porto!oliului de credite constă în menţinerea calităţii

la acest nivel. P altă condiţie de maimizare a veniturilor (minimizarea pierderilor)

la nivelul determinat de risc. &e "ra!ic aceasta corespunde mişcării din punctul +

(curba IbJ) în punctul (curba IaJ). 6otodată, venitul obţinut din contul micşorării

 pierderilor poate creşte în caz ideal până la nivelul #

ma( D , care este mai înalt decât

$ma. <enitul $

ma poate !i numit optimal căruia îi corespunde şi riscul optimal r C.

&orto!oliul creditar care respectă această combinaţie optimală va !i numit

 porto!oliul de credite optimal.

n al treilea rînd, porto!oliul creditar reprezintă Ipunctul culminantJ al

activităţii de creditare. 8u trebuie să privim porto!oliul creditar pur şi simplu ca pe

o totalitate a creditelor întrucât creditele se pot caracteriza printr*o Icondiţionare

reciprocăJ, !apt datorită căruia porto!oliul creditar se caracterizează nu doar printr*

un risc total (suma riscurilor comportate de !iecare credit) dar şi riscul ce ţine doar 

de porto!oliu. n !ine anume calitatea între"ului porto!oliului creditar determină

e!icacitatea (pro!itabilitatea) activităţii de creditare. +st!el, pentru a obţine un

 porto!oliu creditar optimal se înaintează anumite cerinţe atât către realizarea

strate"iilor (politica creditară şi proceduri), cât şi către calitatea selectării anumitor 

credite, către calitatea de control şi de conducere cu riscul creditar. /u alte cuvinte,

  r min

#min

 r C  r ma

Risc

<enit

Relaţia dintre nivelul de venit şi "radul de risc creditar 

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 12/82

un porto!oliu de credite optimal reprezintă scopul primar al activităţii de creditare,

scop ce determină şi in!luenţează toate celelalte scopuri IcreditareaJ.

e aceea, considerăm, că "estiunea porto!oliului creditar conţine două

tipuri de mana"ement: "estiunea porto!oliului de credite în între"ime ("eneral,

mana"ementul la macronivel) şi "estiunea cu creditele separate (mana"ementul la

micronivel).

Gestiunea la macronivel (poate !i considerată strate"ică) este orientată spre

IconstruireaJ porto!oliului de credite optimal în "eneral (adică determinarea

 priorităţilor, standardelor de !ormare şi mărimii porto!oliului). e asemenea acesta

are scopul de a înre"istra mărimi optimale ale indicatorilor ce caracterizează

 porto!oliul în între"ime. &rincipalii indicatori în acest sens pot !i numiţi:

 pro!itabilitatea, structura şi riscul porto!oliului de credite.

Gestiunea la micronivel ("estiunea curentă) este orientată spre optimizarea

!iecărei etape de !ormare şi "estionare a porto!oliului creditar respectând toate

 procedurile, metodele, re"ulile şi alte limitări ce re!lectă strate"ia şi tactica

activităţii de creditare a băncii. &rintre principalele metode ce permit a in!luenţa

calitatea porto!oliului de credite şi care reprezintă instrumente concrete de

conducere sunt: elaborarea politicii creditare, analiza creditară, structurarea

creditelor, controlul calităţii portofoliului de credit (se realizează prin intermediul

clasi!icării creditelor. /ompararea măsurilor e!ective cu nivelul plani!icat o!eră

 posibilitatea de a obţine in!ormaţie oportună despre abateri şi de a lua măsurile

respective de corectare), formarea rezervei pentru acoperirea posibilelor pierderi,

diversificarea (care prote'ează banca de riscul de porto!oliu), lucrul cu creditele

 problematice, corectarea (modi!icarea scopurilor şi a direcţiilor !undamentale, care

serveşte la ma'orarea calităţii porto!oliului de credit) şi crearea şi adaptarea unui

 potenţial portofoliu de credite.

+ceste metode şi instrumente au !ost enumerate întrucât calitatea

 porto!oliului creditar este !uncţie de acestea iar cunoaşterea lor este indispensabilă

 pentru o "estionare e!icientă a porto!oliului creditar şi obţinerii succesului înaceastă direcţie.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 13/82

Gestionarea a priori şi a posteriori a riscului de credit. Oestionarea riscului

de contrapartidă are ca obiect: limitarea pierderilor în cazul deprecierii situaţiei

debitorilor, evitarea ca slăbiciunile unor debitori să antreneze di!icultăţi prea

importante pentru împrumutător.

&rima etapă presupune o gestionare a priori momentului luări deciziei de

an"a'ament, bazată pe criterii calitative şi cantitative ce conduc la stabilirea

deciziei privind acordarea autorizărilor de an"a'ament. 1a'oritatea autorizaţiilor şi

toate condiţiile particulare depinde de aprecierea calităţii debitorilor (Isoliditatea

lor !inanciarăJ) în momentul analizări dosarelor de creditare. +semenea analiză

 poate !i !ăcută de personalul băncii respective, de către bănci corespondente sau de

a"enţii pentru re!erinţe de creditare (de eemplu  în 1area ritanie, SN+, numite

Qratin" a"encies).

+ doua etapă,  gestionarea a posteriori  pentru urmărirea acestora şi

estimarea riscurilor la porto!oliul de active. ste vorba de o "estionare cantitativă a

riscului de contrapartidă, bazată pe statistici ale situaţiilor debitorilor, estimări ale

epunerilor la risc şi ale pierderilor în cazul înrăutăţirii situaţiilor clienţilor şi

 porto!oliilor de clienţi diversi!icate.

-uncţiile de bază a "estiunii porto!oliului de credite a băncii comerciale

 presupun :

M. &lani!icarea

0a etapa de plani!icare se determină scopurile, tendinţele "enerale în

"estiunea porto!oliului de credite şi se stabilesc standardele de !ormare ale

acestuia. upă cum am mai menţionat, scopul primar este !ormarea unui

 porto!oliu de credit optim şi păstrarea condiţiilor de optimalitate. e asemenea

un scop mai este şi nivelul indicatorilor !undamentali ce caracterizează

IconstrucţiaJ concretă a porto!oliului de credite optimal. +ceste valori a lor 

trebuie de obţinut şi de menţinut în cadrul unor anumite limite. +r !i evidentă

ale"erea în calitate de criterii, scopuri următorii indicatori:

• riscul mediu ponderat al porto!oliului de credite%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 14/82

• structura porto!oliului de credite de!alcată pentru !iecare "rupă de risc%

• "radul de diversi!icare al porto!oliului de credite%

• "radul de prote'are !aţă de riscul creditar%

• mărimea rezervei su!iciente pentru acoperirea pierderilor probabile%

• nivelul veniturilor porto!oliului de credite, ş. a.

ste evident că rezultatele, scopurilor sus menţionate pot !i realizate

numai la atin"erea scopurilor pentru !iecare credit în parte. &rintre aceste scopuri

 putem menţiona:

• îndeplinirea şi respectarea strictă a tuturor re"ulilor şi procedurilor la

evaluarea credibilităţii debitorului%

• respectarea re"ulilor de o!ormare a contractelor de credit%

• eercitarea controlului oportun asupra plăţii dobânzii şi rambursării

creditului pe parcursul etapelor de creditare.

Standardele de !ormare a porto!oliului de credite optimal de obicei

constituie:

• limite de creditare%

•  priorităţi pentru !ormarea porto!oliului de credite%

• stipulările de asumare riscului.

tabilirea limitelor de creditare  reprezintă una din metodele de

diversi!icare a porto!oliului de credite ce permite de a evita pierderile din

concentrarea iraţională a oricărui tip de risc şi ast!el permite de a asi"ura un nivelstabil de pro!it. e obicei se evidenţiază: limitări în dependenţă de ramură, de ţară%

limitări în dependenţă de debitori, de tipuri de valută, scadenţă, termene şi tipul

asi"urării creditului. 0imitele pot lua !ormă unor mărimi normative sau absolute.

n calitate de bază pentru determinarea normativelor poate !i !olosit volumul

capitalului propriu al băncii, mărimea porto!oliului de credite sau alţi indicatori.

e obicei etapa de stabilire a limitelor şi determinarea priorităţilor la!ormarea porto!oliului de credite este precedată de etapa de evaluare a riscurilor.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 15/82

Riscul poate ţine de un sin"ur sau de numai mulţi debitori ce cooperează între ei.

e eemplu, concentrarea enormă a resurselor asupra unui sin"ur debitor (sau mai

multor debitori ce cooperează între ei) poate înrăutăţi nivelul indicatorilor de

activitate ai băncii şi îi poate pune riscul de !alimentare% în caz dacă debitorul

!alimentează sau nu*şi îndeplineşte obli"aţiile sale contractuale. Riscul poate !i

le"at de o anumită ramură sau subramură economică. Mar declinurile ciclice sau

sistemice în aceste ramuri pot duce la !alimentarea tuturor companiilor în a!ara de

cele mai puternice. <om menţiona de asemenea !aptul că criza ramurală nu va

a!ecta doar lichiditatea întreprinderii ci şi calitatea "arantării creditului cu o sursă

si"ură de rambursare a acestuia. Riscul de asemenea poate avea tan"enţe cu

anumite se"mente ale lumii a!acerilor (evenimentele economice pot cauza criza

între"ului sistem bancar, de eemplu încetarea acordării creditelor ipotecarea în

le"ătură cu crah*ul  pieţei). Riscul mai poate ţine şi de servicii când pro!itabilitatea

unui anumit produs bancar este determinată de totalitatea de !actori. +cest !apt

deseori duce la modi!icarea ciclică a indicatorilor activităţii. 6otodată, concentrarea

considerabilă a băncii doar asupra unui produs sau serviciu poate conduce şi la

devieri ciclice în nivelul de pro!itabilitate. 8ivelul riscului mai depinde şi de mediu

în care activează banca ş.a.

tabilirea priorităţilor în formarea portofoliului de credite  constă în

ale"erea a trei ramuri economice, ce sunt caracterizate cu o mărime mică a riscului

în comparaţie cu cel mediu şi de asemenea ramurile din care banca va putea obţine

venituri mai mari din creditare.

6otodată, se evidenţiază ramurile economice ce au un nivel înalt de risc.&entru aceste, băncile limitează volumul de credite acordate.

 !egulile de asumare a riscurilor   re!lectă re"ulile ce permit a minimiza

riscul şi în cadrul acestei limitări pe cât este posibil să se maimizeze venitul.

+st!el, la !inele etapei de plani!icare se construieşte structura ierarhică a

scopurilor pe care e necesar de a le atin"e, respectând totodată standardele impuse.

tapa următoare este or"anizarea activităţii pentru a atin"e scopurile porto!oliuluide creditare.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 16/82

MM. Pr"anizarea

Pr"anizarea presupune elaborarea structurilor or"anizaţionale şi a

 persoanelor responsabile de "estiune porto!oliului de credite, cât şi

împuternicirile, autoritatea, obli"aţiile lor cât şi elaborarea instrucţiunilor de

serviciu ş.a. e re"ulă, etapa de or"anizare a porto!oliului de credite include:

• selectarea criteriilor pentru evaluarea calităţii creditelor ce !ormează

 porto!oliul de credite%

• elaborarea unei anumite metode de apreciere a calităţii creditelor acordate

(procedurilor de analiză a creditelor) pe baza criteriilor şi eperienţei

 personalului băncii%• or"anizarea lucrului în direcţia clasi!icării creditelor în dependenţa de

nivelul de risc%

• determinarea modalităţilor de cule"ere a in!luenţei statistice a băncii pentru

a determina procentul de risc pentru !iecare "rupă de credite, suma creditelor 

restante şi ponderea creditelor ce urmează a !i scăzute din rezerva băncii ce

se !ormează cu scopul prote'ării băncii în caz de ne rambursare a creditelor (în Republica 1oldova eistă cinci cate"orii de credite după nivelul de risc:

standarde (#), suprave"heate (A), substandarde (2C), dubioase (DC) şi

compromise ($CC) semni!icând partea din suma creditului ce urmează a !i

 prelevată în !ondul de risc*rezevă)%

• implementarea metodelor de determinare a creării !ondului de risc%

determinarea metodelor şi procedurilor de apreciere a calităţii porto!oliuluicreditar pe baza coe!icienţilor !inanciari, pe baza se"mentării porto!oliului

ş.a.

e aici rezultă că etapa or"anizaţională include lucrul atît pe credite

separate cît şi pe porto!oliului creditar în între"ime.

Nrmătoarea etapă în "estionarea porto!oliului de credite este etapa de

control, analiza datelor obţinute şi corectarea acestora în caz de necesitate.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 17/82

MMM. /ontrolul

/onsiderăm că aceasta este !uncţia de bază a conducerii, întrucît şi după

opinia multora, !ără control este imposibilă realizarea oricărui proiect, !ie el

 plani!icat cât de detaliat. ndeplinirea acestei !uncţii presupune eercitarea

controlului asupra calităţii porto!oliului de credite, e!ectuarea monitorin"ului

creditar şi corectarea, a'ustarea porto!oliului de credite.

Scopul primar al analizei şi controlul creditului este micşorarea riscului de

credit ce ţine de !iecare credit în parte cât şi a pierderilor din credit la nivelul

 porto!oliului de credite în "eneral pe bancă. n primul caz este vorba despre

controlul la acordarea şi utilizarea con!orm destinaţiei a creditelor persoanelor 

 'uridice şi !izice, şi include procesul continuu de urmărire a stării !inanciare a

clientului, a credibilităţii, a destinaţiei de utilizare a mi'loacelor pe tot parcursul

termenului de creditare. n al doilea caz, clasi!icarea creditelor după "radul de risc

impune di!erenţierea volumului de control asupra di!eritor cate"orii de credit se

determină de către conducerea băncii.

&rocesul de monitorin" creditar urmează după eercitarea procedurii de

analiză creditară. Scopul monitorin"ului este suprave"herea asupra modi!icării

credibilităţii debitorului% cât şi determinarea acţiunilor ce urmează a !i întreprinse

în caz de apariţie a problemelor. Pdată !iind acordat creditul banca trebuie să

urmărească calitatea acestuia pentru a se convin"e că nu au loc schimbări

neprielnice. 1omentul cheie în acest proces este !aptul de a menţine le"ături

strânse cu clientul pentru a obţine in!ormaţia adecvată şi pentru prelucrarea ei. n

calitate de simptome ne"ative pot servi de eemplu: creşterea continuă a proporţiilor de creditare, ne respectarea "ra!icului de achitare a datoriei ce ţine de

credit, tendinţa ne"ativă a valorii coe!icienţilor economico !inanciari ai

întreprinderilor, prezentarea ne oportună şi ne adecvată, incorectă a in!ormaţiei de

către întreprindere la bancă% întârzieri în prezentarea rapoartelor şi dărilor de seamă

cerute ş.a.

tapa monitorin"ului presupune eistenţa unui sistem de clasi!icare ariscurilor şi în dependenţă de asta, se clasi!ică şi creditele. &rincipalii !actori ce se

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 18/82

iau în consideraţie la această clasi!icare sunt rezultatele re!lectate în dările de

seamă, in!ormaţia cu privire la a!acerile şi evidenţa contabilă dusă la

întreprinderea*client, relaţiile ei cu clienţii săi, cât şi eistenţa anumitor "aranţii de

rambursare a creditelor.

e asemeni, în cadrul monitorin"ului se mai calculează aceeaşi indicatori

economico*!inanciari care se calculează şi la etapa de cercetare a cererii de

creditare. &rintre principalii indicatori ce !ac obiectul unei urmăriri permanente

sunt următorii indicatori: lichiditatea, situaţia şi structura !inanciară şi

rentabilitatea. anca analizează în primul rând locurile slabe re!lectate pe parcursul

determinării credibilităţii debitorilor. /ontractul de credit reprezintă unul din

instrumentele de bază utilizate în monitorin". e asemenea, un element !oarte

important în monitorin" este ale"erea in!ormaţiei adecvate şi oportune !ără de care

nu poate !i eercitat controlul. +ceastă in!ormaţie trebuie să conţină: mărimea

absolută a riscului de credit, mărimea riscului de credit luând în consideraţie

"aranţiile o!erite, ratin"ul creditarea iniţial, ratin"urile creditare reevaluate, analiza

epresă a situaţiei !inanciare a debitorilor% in!ormaţiei cu privire la !ormarea

!ondului de risc ş.a.

ste evident că in!ormaţia obţinută în timpul e!ectuării controlului este

necesară pentru a iniţia următorul ciclu de "estiune (plani!icare, or"anizare,

motivare şi control) şi, în primul rând pentru analiza e!ectuată cu scopul de a

descoperi direcţiile mai pro!itabile şi pe cele mai puţin rentabile. +ceasta se !ace

spre a selecta se"mentele mai atractive de pe piaţa creditului. Mar atractivitatea

se"mentelor este redată de mai mulţi !actori, aşa ca nivelul riscului şi analiza lui. ndependenţă de acest criteriu, adică analizînd nivelul riscului în dinamică, banca îşi

 poate reorienta direcţiile sale de creditare în corespunderea cu scopurile şi scara

 priorităţilor stabilite de bancă.

+cţiunile de reorientare sau de corectare includ activitatea orientată spre

îmbunătăţirea calităţii !iecărui credit: prin întreţinerea le"ăturilor permanente cu

debitorii. /onvorbirile şi relaţiile continue dintre bancă şi client sunt orientate spreîmbunătăţirea calităţii creditului atât pentru bancă, cât şi pentru client prin măsuri

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 19/82

de micşorare a îndatorării în contul "estionării mai e!iciente a capitalului circulant,

 prin atra"erea serviciilor de consultin" (în soluţionarea problemelor tehnice, de

mar5etin" sau !inanciare), prin vânzarea activelor debitorilor ş.a.

Oestiunea porto!oliului de credite permite a echilibra şi menţine în limitele

acceptabil nivelul de risc al între"ului porto!oliu de credite, concomitent urmărind

şi controlând riscul a!erent unei sau altei pieţe clienţilor, instrumentelor creditare,

creditelor şi condiţiilor de des!ăşurare a activităţii.

. Factorii de influenţă asupra riscului de credit

  upă cum s*a menţionat, riscul de credit are mai multe accepţiuni, în !uncţie

de "radul de risc şi de natura evenimentului de credit (eveniment cu repercusiuni

ne"ative). ntr*o accepţiune lar"ă, riscul de credit reprezintă epunerea la pierderi

ca urmare a apariţiei unui eveniment de credit (!alimentul contractantului%

neonorarea de către un contractant a an"a'amentelor contractuale scadente%

de"radarea credit ratin"*ului contractantului etc.). /el mai evident risc de credit 4 

riscul de insolvabilitate (insolvenc9 ris5) al unui partener de a!aceri, riscul asociat

cu incapacitatea unui contractant de a*şi onora an"a'amentele contractuale. Mnclude

şi riscul de faliment (de!ault ris5) al contractantului. &entru o bancă comercială,

riscul de credit a!erent unui debitor reprezintă riscul de neplată a valorii creditului

şi a dobânzilor a!erente. +cesta este cazul etrem de risc de credit ce corespunde

apariţiei următorului eveniment de credit 4 insolvabilitatea sau !alimentul

contractantului. Riscul de credit este cunoscut în literatura de specialitate şi cu

denumirea de risc al contractantului (counterpart9 ris5). Nn risc speci!ic de credit

este riscul de preplată (pre4 settlement ris5) * riscul că contractantul va !alimenta

înainte ca o plată sau o livrare (an"a'ament !inanciar) să devină ei"ibilă, situaţie

în care toate creanţele şi pasivele devin ei"ibile (aceasta poate crea presiuni şi

di!icultăţi altor contractanţi). Spre deosebire de riscul de neplată, acest tip de risc

este relativ obligaţiilor nete ale contractantului (vezi eemplul de mai 'os). Nniiasimilează acest tip de risc riscului de insolvabilitate.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 20/82

&rincipalelor tipuri de risc de credit sunt:

$) risc de insolvabilitate (insolvenc9 ris5, counterpart9 ris5)

* risc de !aliment (de!ault ris5)%

* risc de preplată (pre4settlement ris5)%

#) risc de reglementare (de plată)

* risc de neplată (settlement ris5)%

* risc de livrare (deliver9 ris5)%

* risc de livrare overni"ht (overni"ht deliver9 ris5)%

2) risc de degradare a credit ratingului (doTn"rade ris5).

n prezent, în practică sunt utilizate o serie de procedee şi tehnici de reducere a

epunerilor la riscul de credit. &rintre acestea menţionăm: "arantarea

an"a'amentelor !inanciare, tehnici de nettin", etc.

2. Măsurarea riscului de credit 

1ăsurarea riscului de credit se !ace în două etape. &rima etapă constă în

stabilirea unei limite maime a activelor cu risc !aţă de !ondurile proprii ale băncii

 prin calcularea raportului de solvabilitate (norma /oo5e, iar în 1oldova 4 

su!icienţa capitalului ponderat la risc) şi pe care banca va trebui să o respecte * de

alt!el, respectarea raportului de solvabilitate este impus de anca /entrală.

+ doua etapă constă în măsurarea riscurilor la care banca este epusă prin

evaluarea periodică a porto!oliului de credite. anca /entrală impune băncilor să*

şi clasi!ice porto!oliul de credite şi să*şi constituie provizioane (!ondul de risc,

etc.).

0a determinarea provizioanelor, epunerea debitorului poate !i micşorată cuvaloarea unor an"a'amente, cum ar !i:

* "aranţii necondiţionate de la Ouvernul ţării sau de la anca /entrală%

* "aranţii necondiţionate de la băncile din ţările care nu pun probleme în ceea

ce priveşte riscul de ţară%

* "aranţii necondiţionate de la alte bănci din ţară%

* depozite "a'ate, plasate la banca creditoare%* colaterale acceptate de conducerea băncii.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 21/82

0a această etapă, se pot determina pe sectoare de activitate (ramuri industriale,

zone "eo"ra!ice şi pe cate"orii sociopro!esionale de clienţi) ponderea

împrumuturilor slabe în total împrumuturi acordate de bancă, ponderea pierderilor 

din împrumuturi acordate acestor ramuri şi cate"orii de clienţi în total împrumuturi

acordate de bancă, ponderea provizioanelor în total împrumuturi, etc.

/omparînd cele două sume ale activelor cu risc determinate în cele două etape,

 banca poate să intervină în vederea diminuării riscului !ie prin stabilirea unor 

 pla!oane de credite pe sectoare şi cate"orii de clienţi, !ie încetînd creditarea

sectoarelor care aduc pierderi băncii.

+ceasta presupune o adaptare din mers a politicii de creditare a băncii la

condiţiile reale ale economiei şi orientarea ei către alte cate"orii de clienţi.

Suma împrumuturilor neper!ormante sau pierdute trebuie să !ie mai mică sau

cel mult e"ală cu limita stabilită în prima etapă, adică de maim G din !ondurile

 proprii ale băncii.

3. Gestiunea riscului de credit

Oestiunea riscului constă în utilizarea unor tehnici prin care banca poate   să

diminueze (elimine) pierderile sau poate să salveze creditul.

n vederea diminuării sau eliminării pierderilor, băncile monitorizează calitatea

 porto!oliului de credit printr*un audit periodic (revizuire) în !uncţie de notarea

internă a creditului care a !ost !acută cu ocazia instrumentării dosarului de credit.

1onitorizarea permite detectarea din timp a creditelor care ar putea deveni

credite problemă.

Revizuirea creditelor pe lăn"ă !aptul că reduce pierderile, permite atin"erea şia altor probleme cum ar !i:

* asi"ură aplicarea uni!ormă a documentaţiei de creditare%

* veri!icarea că politica de credit, normele băncii şi re"lementările bancare

sînt respectate%

* in!ormarea mana"ementului băncii despre situaţia "enerală a porto!oliului de

credite%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 22/82

* monitorizarea o!iţerilor de credite care sînt răspunzători de evoluţia

ne!avorabilă a creditelor, în cazul cînd nu au luat nici o măsură.

Pr"anizarea operaţiunii de revizuire ţine de mărimea băncii. n băncile mari

trebuie să eiste un personal care se ocupă numai de revizuire sub coordonarea

/omitetului de  Risc*  pentru a*şi asi"ura independenţa !aţă de personalul de

creditare. n băncile mai mici operaţiunea de revizuire revine ca o sarcină

suplimentară irecţiei de /reditare. &e parcursul revizuirii, indi!erent cine o !ace,

se urmăreşte starea !inanciară şi capacitatea de rambursare a clientului, precum şi

eistenţa şi starea "aranţiilor.

Nnele indicii, cum ar !i: plăţi întîrziate ale ratelor şi dobînzilor, schimbarea

mana"ementului, acţiuni le"ale împotriva clientului, deteriorarea relaţiilor cu

 partenerii de a!aceri sau cu personalul, unele evenimente * !urturi, dezastre

naturale, sînt motive care arată că creditul a devenit un credit problemă. n acest

caz, o!iţerul de credite trebuie să intervină pentru a preveni deteriorarea şi să

micşoreze pierderea potenţială.

Soluţia pre!erată pentru un credit problemă este rene"ocierea planului de

acţiune cu clientul, pentru a încerca de a salva atît banca, cît şi pe client de

 pierderile posibile.

&lanul de acţiune este de !apt un acord * contract de împrumut revizuit prin

care se stabileşte un nou pro"ram de rambursare a creditului şi dobînzilor, şi se va

etinde autoritatea băncii prin participarea acesteia la luarea deciziilor de către

mana"ementul !irmei.

&ot să apară probleme atunci cînd "aranţia devine insu!icientă prin scăderea preţului sub valoarea stipulată în contract, caz în care, trebuie să obţină "aranţii

suplimentare de la debitor.

n cazul în care creditul nu a !ost utilizat con!orm contractului şi se poate

dovedi, iar creditul a devenit un credit problemă, acest motiv poate !i baza pentru

un acces le"al la resursele clientului înaintea altor creditori. Pperaţiunea de salvare

a creditului constă în recuperarea unor creanţe de către bancă prin preluareaacestora de către o altă întreprindere care !inanţează cumpărarea creanţelor.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 23/82

Pperaţiunea este deosebit de avanta'oasă pentru bancă, deoarece, pe lăn"ă

!aptul că Qscapă de creanţele problemă, le recuperează la valoarea lor contabilă

(nu la valoarea de piaţă, care ar !i putut !i cu mult sub valoarea contabilă).

erularea unei ast!el de operaţiuni este posibilă atunci cînd debitorul a su!erit

un Qaccident, iar ima"inea lui * puterea economică prezintă interes pentru alte

întreprinderi.

P altă tehnică de salvare a creditului constă în vănzarea creanţelor de către

 bancă unei bănci de trust care se ocupă cu !or!etarea creanţelor, trans!ormîndu*le în

 bani în schimbul unui comision. Pperaţiunea permite recuperarea parţială a

creanţelor de către bancă, partea nerecuperată urmînd a !i suportată de bancă din

 provizioanele pe care şi le*a constituit.

1ana"ementul porto!oliului de credite reprezintă "estionarea următoarelor 

riscuri:

$. Structura porto!oliului de credite * după clienţi, aria "eo"ra!ică, mărimea

creditului, termenii de scadenţă, ramura activităţii economice a clientului

#. <enituri nete * volumul şi stabilitatea

2. /alitatea porto!oliului de credite (standarde, suprave"heate, substandarde,

dubioase, compromise ).

/erinţe privind diri'area riscului de creditare:

$. +cordarea creditelor în limita capacităţii de plată a clientului

#. &artea !inanţată de ancă să nu depăşească cea !inanţată de către client

2. +naliza credibilităţii clientului

@. 0imitarea creditării sectoarelor economice neper!ormanteA. +naliza solvabilităţii clientului în procesul de monitorizare

D. /erinţe înalte !aţă de asi"urarea creditului

;. Respectarea limitelor de concentrare a riscului de creditare (privind ramura

activităţii economice, acordarea creditului la un a"ent economic, situaţia

"eo"ra!ică)

G. &rincipii de !ormare a !ondului de risc. &rincipii de evaluare a "a'ului

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 24/82

$C.eciziile privind creditarea nu trebuie să aibă un caracter individual

+ompetenţa şi nivelurile de diri%are a riscului de creditare

&rocesul de diri'are a riscului de creditare reprezintă trei niveluri de "estionare:

 8ivelul deciziilor strate"ice, care este or"anul prmcipal şi constă din

reprezentanţi ai acţionarilor şi ai conducerii băncii. 0a nivelul respectiv se iau

decizii de acordare sau de re!uz a creditelor mari şi se stabileşte strate"ia băncii în

domeniul de creditare.

 8ivelul de diri'are !uncţională este reprezentat de /omitetul de creditare. în

competenţa lui intră luarea deciziilor şi elaborarea recomandărilor re!eritor la

schimbările în diri'area riscului de creditare, aprobarea noilor tipuri de creditare şi

stoparea altor, diri'area !ondului de risc. 8ivelul zilnic operaţional de diri'are a

riscului, reprezentat de epartamentul credite. 0a nivelul menţionat activează

colaboratorii departamentului, care e!ectuează lucrul zilnic de diri'are a riscului de

creditare.

+naliza !actorilor ce in!luenţează cel mai mult creşterea pierderilor băncii în

urma operaţiunilor creditare le*a permis bancherilor străini să tra"ă următoarele

concluzii. upă datele ăncii mondiale, !actorii interni sînt cauza a D; din

 pierderile băncii pe credite, !actorilor eterni revenindu*le respectiv 22.

  n concluzie putem menţiona tendinţa diminuării incidenţei riscului de

credit şi altor tipuri de riscuri asupra între"ii activităţi bancare. &rin intermediul

di!eritor acorduri sunt eaminate modalităţile de diminuare sau de aplanare a

apariţiei acestora. -actorii care aduc apariţia riscurilor bancare printre care mai ales

a riscului de credit sunt !oarte variaţi şi mai ales că aceşti !actori pot !i atât denatură internă cât şi de con'unctură internaţională.

. !,perienţa internaţională de reacţionare la riscul de credit în sistemele

bancare contemporane

  Riscul de creditare reprezintă cea mai periculoasă cate"orie de riscuri bancare, întrucât se in!iltrează la nivelul unei "ame lar"i de servicii şi epuneri. n

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 25/82

ultimii ani s*a intensi!icat impactul ne"ativ al acestui risc pe plan internaţional, în

timp ce, pentru economiile în tranziţie, potenţialul său de apariţie a devenit

supradimensionat de evoluţiile !inanciare !luctuante ale societăţilor comerciale şi

de "radul înalt de îndatorare a acestora. &rima cerinţă pentru "estionarea cu succes

a riscului de creditare constă în eistenţa unei culturi solide în acest domeniu, ce

 presupune menţinerea echilibrului între dezvoltarea a!acerii şi controlul calităţii ei.

P instituţie bancară care îşi impune standarde înalte de conduită contează pe un

comportament similar din partea clienţilor. Nna dintre disciplinele de bază ale

"estionării riscurilor bancare o constituie managementul portofoliului , teză care,

deşi demonstrată practic, abia acum începe să câşti"e teren în planul elaborărilor 

teoretice.

Ppţiunea de a deţine un porto!oliu de active, şi nu un sin"ur activ, are ca motivaţie

reducerea riscurilor prin diversi!icare, !ără a determina o reducere similară a

 pro!itului. Nn porto!oliu e!icient asi"ură o anumită rată de pro!it cu risc minim

 posibil. &rincipiul !uncţional al mana"ementului porto!oliului constă în

diversificarea riscului, realizată printr*o serie de tehnici analitice, ca analiza

sectorială, clasi!icarea şi scorin"ul creditelor, ratin"ul de ţară. Ntilitatea

diversi!icării pentru reducerea riscului este lar" acceptată. perienţa bancară

recunoaşte pericolul concentrării sectoriale ecesive şi al supraepunerilor în

raport cu un sin"ur client. ar mana"ementul într*un stil pro!esionist al

 porto!oliului implică abordări mai ri"uroase decât concluziile empirice, primele

!ormulări în domeniu aparţinând lui -arr #ar/ovit$ ($A#). &unctul de plecare

al !undamentării sale metodolo"ice l*a constituit tipul de corelaţie eistentă întrecomponentele porto!oliului. acă o variabilă evoluează întotdeauna proporţional şi

în aceeaşi direcţie cu o alta, avem dea !ace cu o corelaţie puternic pozitivă. +ceeaşi

mişcare le"ată, dar în direcţii opuse, semni!ică o corelaţie puternic negativă. ntre

cele două etreme se plasează di!erite "rade de corelaţie pozitivă sau ne"ativă,

separate de nivelul de indi!erenţă (corelaţie zero).

  /orelaţiile puternic pozitive nu servesc obiectivului de reducere a riscului.Structurarea porto!oliului pe componente puternic ne"ative reprezintă o modalitate

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 26/82

de diminuare a riscului, prin contrabalansarea unei pierderi cu surplusul obţinut în

altă parte. +ceastă re"ulă nu este însă valabilă în cazul riscului de creditare,

întrucât pierderile neanticipate nu pot !i compensate prin plăţile suplimentare ale

altui client. +naliza şi modelarea riscului bancar în condiţiile economiei de piaţă *

în ultima perioadă se observă tot mai mult tendinţa băncilor de a încerca să

realizeze diversi!icarea riscului prin dispersie sectorială, optând pentru porto!olii

"ranulare în de!avoarea celor monolitice. ispunând de un sistem in!ormaţional

cuprinzător şi operativ, băncile îşi pot "estiona epunerile în !uncţie de:

optimizarea relaţiei risccompensaţie, evitarea unei concentrări ne'usti!icate a

riscului, neutralizarea naturală a riscului prin corelaţii ne"ative. ste recomandabil

ca un compartiment specializat al băncii să cerceteze trendurile macro şi

microeconomice pentru identi!icarea !actorilor de risc şi testarea prin scenarii a

!actorilor de presiune.

  n ultimă instanţă, gestionarea riscului de creditare are ca principiu de bază

 per!ormantizarea analizei interne a clienţilor, potrivit aiomei medicale: ,, este mai

uşor să previi o boală decât să o vindeci J. Selectarea prudentă şi monitorizarea

 permanentă a creditelor acordate, solicitarea de "aranţii, obţinerea de asi"urări

eterne pentru credite, constituirea din timp a provizioanelor destinate acoperirii

 pierderilor sunt în mod cert elemente esenţiale de susţinere a politicilor de reducere

a riscului de creditare şi a e!ectelor sale. 1ana"ementul porto!oliului nu o!eră în

sine soluţii miraculoase, dar promovează o puternică baterie de instrumente

analitice. 

Sistemul bancar pe plan international este dinamic pentru că băncile seconsolideaza prin !uziuni, achiziţii, dar şi pe baza !alimentului altor societăţi

 bancare. /oncentrarea sectorului !inanciar*bancar a devenit un !enomen curent, în

timp ce în 1oldova este în plin proces de etindere.

  Sistemul bancar este dinamic deoarece bancile o!era produse care sunt în

competiţie cu !irmele non*bancare, !irme care o!eră servicii !inanciare, precum

!ondurile mutuale, societăţile de investiţii, societăţi de leasin" sau societăţi devalori mobiliare.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 27/82

  Nn alt aspect este ritmul dinamic datorat evoluţiilor tehnolo"ice care

îmbunătaţesc serviciile bancare (din punct de vedere in!ormatic, în primul rînd).

n al doilea rînd, sistemul bancar este comple datorita cunoştintelor tehnice care

trebuiesc stăpânite pentru a întele"e instrumentele !inanciare precum cele de pe

 piaţa valutară, monetară şi de capital (operaţiuni derivate), dar şi a sistemelor 

moderne de securizare a creditelor. Sistemul bancar este comple pentru ca trebuie

sa "estioneze active şi pasive din ce în ce mai structurate, mai elaborate.

  n !ine, sistemul bancar este strict re"lementat de autoritatea bancara

(anca 8ationala) care este răspunzatoare de coerenţa !unctionarii acestui sistem

!oarte important în vitalitatea economică a unei ţări. n aceste condiţii, în universul

 bancar, numeroase riscuri au impact asupra pro!itabilităţii. +ceste multiple surse

ale riscului măresc numărul de!iniţiilor date de economişti pentru riscurile bancare.

n acest univers în care "estiunea cantitativa a riscurilor capătă o !uncţie !oarte

importantă, conceptele "enerice sunt din ce în ce mai !olosite. i!eritele tipuri de

riscuri trebuie sa !ie cu atenţie de!inite, iar aceste de!iniţii sunt baza pentru

cuanti!icarea ricurilor si pentru implementarea unui sistem e!icient de "estiune a

lor.

  conomia mondiala se poate con!runta cu sta"narea nu datorita creşterii

continue a preţurilor petrolului ci datorită unei crize !inanciare "lobale. +ceasta

este concluzia raportului Riscuri Olobale #CCG publicat de -orumul conomic

1ondial. Raportul avertizeaza ca în #CCG lumea sa con!runtat cu cele mai inalte

niveluri de risc din ultimii $C ani.

  +utorii sustin că principala caracteristică a sistemului !inanciar al lumiimoderne este că se comportă bine când economia este în creştere dar reacţioneaza

ne"ativ atunci cind apar crize pe "lob. 1ai mult, devine din ce în ce mai di!icil de

"hicit de unde va veni ameninţarea !inanciară următoare. nainte de #CC; cei mai

mulţi eperti considerau ca cea mai mare ameninţare a sistemului !inanciar "lobal

era dezechilibrul din balanţa de importuri*eporturi a SN+, dar când criza a lovit,

ea nu a venit din zona de!icitului ci din partea pieţei imobiliare.0. #inimi$area riscului în operaţiunile specifice de creditare

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 28/82

leasing* factoring)

-orme speci!ice ale creditului reprezintă operaţiunile de leasin" şi !actorin".

+cestea sunt nişte operaţiuni relativ noi utilizate de instituţiile bancare. eşi

acordarea acestor !orme speci!ice de creditare sunt recent implimentate înRepublica 1oldova, ele de asemenea implică anumite riscuri, care necesită

"estionarea şi minimizarea lor. n !uncţie de tipul leasin"ului, riscurile pot !i

clasi!icate în modul următor:

•  !iscul de mar"eting   4 este pericolul de a nu "ăsi locatari pentru

echipamentul procurat. +cest risc este caracteristic leasin"ului operaţional.

1odalităţile de asi"urare sunt:- mărirea cotei de risc în plata de leasin"%

- !olosirea în a!aceri a celor mai solicitate tipuri de echipament şi altă

tehnică% vinderea obiectului a!acerii la s!îrşitul termenului de leasin"

ţinînd cont de con'unctura pieţei%

•  !iscul uzurii morale a ec#ipamentului  4 dat !iind !aptul că obiectul

leasin"ului este un produs ştiinţi!ic, el este supus !recvent in!luenţei pro"resului tehnico*ştiinţi!ic. 1odalitatea principală de minimizare a acestui

risc este stabilirea perioadei în care contractul nu poate !i des!ăcut, iar la

s!îrşitul perioadei de leasin" echipamentul respectiv trebuie să !ie

achiziţionat de către locatar%

•  !iscul de preţ  4 reprezintă riscul pierderii potenţiale a pro!itului, le"at de

modi!icarea preţului obiectului de leasin" în perioada contractului, iar locatorul pierde pro!itul potenţial în cazul creşterii preţului obiectului de

leasin", încheiat la preţurile vechi. 0ocatarul are pierderi în cazul scăderii

 preţurilor pentru acest echipament. 1inimizarea acestui risc se e!ectuiază

 prin stabilirea sumei !iecărei plăţi de leasin" în perioada de leasin". n

!uncţie de variaţia preţurilor la echipamentele acordate în leasin", locatorul

va prevedea în contractul de credit clauza recalculării costului de leasin".

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 29/82

•  !iscul lic#idităţii nebalanţate 4 reprezintă posibilitatea pierderilor !inanciare

şi apare în momentul cînd locatorul nu este capabil să re!inanţeze

operaţiunile sale active din cauza atra"erii capitalurilor împrumutate. +cest

risc se minimizează prin:

-  !iarea mi'loacelor băneşti în timp şi în volum%

- crearea !ondului de rezervă%

- diversi!icarea operaţiunilor pasive%

•  !iscul de neac#itare de către locatar a plăţilor de leasin" 4 minimizarea este

 bazată pe:

- analiza situaţiei !inanciare a locatarului%

- limitarea valorii unui contract de leasin"%

- solicitarea "aranţiilor de la terţi%

- asi"urarea riscului de neplată%

•  !iscul de dobîndă 4 riscul pierderilor ce apare ca rezultat al creşterii ratelor 

 procentuale, plătite de compania de leasin" pentru creditele bancare.

1icşorarea lui se e!ectuiază prin:

- cumpărarea*vînzarea de !utures !inanciare%

- încheierea sTap*ului procentual%

- stabilirea unor clauze contractuale de dobîndă%

•  !iscul valutar   4 posibilitatea pierderilor în urma !luctuării cursurilor 

valutare. +cest risc se minimizează la !el ca şi riscul procentual%

•  !iscurile $uridice  şi  politice 4 sunt strîns le"ate între ele. le apar cel mai

des în cazul e!ectuării leasin"ului internaţional. Riscul politic este riscul

 pierderilor !inanciare, le"ate de instabilitatea situaţiei politice în ţară ("reve,

schimbarea politii economice a statului, etc.). riscul 'uridic este le"at de

 pierderile ce apar ca rezultat al modi!icărilor le"islative ce ţin de aceste

operaţiuni.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 30/82

In cadrul operaţiunilor de factoring apare riscul de neplată +ompania

de factoring oferă protecţie impotriva riscului de neplată al debitorilor.  n

cazul !actorin"ului intern compania de !actorin" preia, în anumite cazuri, riscul de

neplată al debitorilor dumneavoastră. +st!el, compania de !actorin" va prote'eaza

în cazul în care debitorul devine insolvabil preluînd riscul de neplată pînă la

nivelul de GC din contravaloarea creanţelor rezultate din !acturile !inanţate în

cadrul contractului de !actorin". n cazul !actorin"ului de eport se acoperă pînă la

$CC din riscul de neplată pentru !acturile !inanţate în cadrul contractului de

!actorin" în cazul în care debitorul devine insolvabil. +st!el se asi"ură de

certitudinea încasărilor pentru !acturile acoperite la risc de neplată şi nedisputate

comercial.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 31/82

Tema 7: Costul creditelor bancare 2/2 

1. Rolul dobin$ii in operatiunile de creditare.

  Nna dintre principalele componente ale sistemului !inanciar*bancar şi care

are implicaţii adînci în economia de piată este dobînda. obînda reprezintă de !apt

Qpreţul capitalului cedat temporar cu obli"aţia de rambursare, preţ speci!ic pieţei

de capital.J  +ctele de economisire şi creditare, împrumut şi investire sunt strîns

interdependente datorită mani!estării lor în acelaşi sistem, respectiv cel !inanciar.

n cadrul pieţei !inanciare, !actorul care le determină în mod semni!icativ este rata

dobînzii. a este preţul plătit de către cel care se împrumută celui care dă cu

împrumut, ca recompensă pentru amînarea consumului. /a urmare, dobînda este

costul (preţul) creditului de pe o anumită piată !inanciară. 

Riscul ratei dobînzii este acel tip de risc care decur"e din schimbările ratelor 

dobînzii ca urmare a acţiunii unor !actori diverşi: in!laţia, cursul de schimb

(in!luenţa indirectă), politica monetară a statului, !iscalitatea, !actorul timp etc.

 8ivelul ridicat al resurselor implicate de derularea a!acerilor în plan internaţional

obli"ă companiile să apeleze la resurse eterne pentru a*şi !inanţa activitatea.

Riscul de dobînda poate !i privit în acest caz dintr*o dublă perspectivă:

• modi!icarea ratelor de dobîndă poate avea o in!luenţă directă asupra costului

!inanţării din resurse eterne (obli"aţiuni, credite bancare, leasin", credit

!urnizor, credit cumparător etc.) ale companiei (această abordare are în

vedere mai ales pasivele pe termen lun")%

• modi!icarea ratelor de dobînda in!luenţează valoarea activelor şi pasivelor 

!inanciare ale companiei care sunt evaluate în !uncţie de o rată de actualizare(această rată de actualizare se calculează de cele mai multe ori pornind de la

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 32/82

rata dobînzii !ara risc (ris5 !ree rate) 4 care este rata dobînzii la 6 4 bills,

asimilate de specialişti cu dobînda nominală a pieţei).

ste evident e!ectul pe care îl are modi!icarea ratei dobînzii asupra costului

!inanţării. 1ult mai interesanta este cea de a doua abordare a riscului de dobînda.

n mod !oarte simplu se poate constata că valoarea activului sau pasivului !inanciar 

variază în sens contrar variaţiei ratei dobînzii. 0a nivelul activelor sunt a!ectate de

riscul de dobînda (cresterea dobînzilor) în principal activele imobilizate şi activele

!inanciare şi mai puţin activele circulante (au în vedere în "eneral creanţe pe

termen scurt). &asivele unei companii sunt epuse riscului de scădere a dobînzilor 

căci acest lucru antrenează o depreciere a valorii actualizate a datoriilor.

  &arametrii !undamentali de analiză şi evaluare a riscului de dobîndă sunt:

maturitatea, sensibilitatea şi durata activelor ? pasivelor !inanciare.

  #aturitatea unui activ 3 pasiv financiar este o noţiune apropiată de cea a

duratei de viaţă (li!e to maturit9) pentru că reprezintă perioada de timp care cur"e

 pîna la ultimul !lu de capital. 1aturitatea poate !i măsurată cu a'utorul

indicatorului 4 durata medie de viată 4 care ia în considerare caracteristicile

!luului şi totodată ţine cont de di!eritele modalităţi de amortizare ale

împrumutului. -ormula de calcul al duratei medii de viaţă a unui activ ? pasiv este:

 

Nnde:d * durata medie de viată,

 - 4 anuitatea creditului contractat%

 p * perioada de analiză,

 8 4 creditul iniţial.

Nn activ !inanciar se consideră cu atat mai epus la riscul de dobînda, cu cît

maturitatea acestuia este mai mare.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 33/82

  Sensibilitatea unui activ 3 pasiv financiar are în vedere valoarea actualizată

<C a anuităţilor plătite în contul creditului contractat şi se calculează după !ormula:

n acest caz, sensibilitatea (S) a unui activ ? pasiv !inanciar (<) la o variaţie de

rată (i) este dată de relaţia:

 

+cest indicator de sensibilitate măsoară modi!icarea valorii actualizate a

anuităţilor cauzată de modi!icarea ratelor dobînzii (i). &ractic indicatorul masoară

sensibilitatea sau epunerea activului ? pasivului !inanciar la riscul de dobîndă.

Nn alt indicator prin care se poate evalua sensibilitatea unui activ !inanciar la

riscul de dobîndă este rata de elasticitate () calculată dupa !ormula:

unde:

* <C reprezintă valoarea activului în tC%

* <$ reprezintă valoarea activului în t$%

* iC reprezintă rata în tC%

* i$ reprezintă rata în t$.

Mnterpretarea acestui indicator este următoarea:

* dacă >C, valoarea activului este independentă de rata pieţei%

* dacă HC, valoarea activului evoluează în acelaşi sens cu rata%

* dacă FC, (cazul nostru) valoarea activului variază în sens opus celui a evoluţiei

ratei pieţei.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 34/82

  Oradul de sensibilitate (S) se măsoară de asemenea sensibilitatea activelor 

!inanciare la riscul de dobîndă:

Mnterpretare acestui indicator este:

* acă S>$, "radul de sensibilitate este nul, adică variaţia relativă a valoriiactivului este e"ală cu cea a ratei%

* SH$, variaţia relativă este superioară ratei, "rad puternic de sensibilitate%

* SF$, (cazul nostru), "rad de sensibilitate slab, adică variaţia relativă este

in!erioară ratei.

4urata unui activ 3 pasiv financiar  se prezintă sub 2 !orme:

M) urata medie de viaţă%

MM) urata medie de viaţă ponderată%

MMM) urata%

  Mnterpretarea acestui indicator este evidentă, cu cît durata unui activ !inanciar 

este mai mare, cu atît epunerea sa la riscul de dobîndă este mai mare.

 

5e6nici de gestionare a riscului de dobandă.

  &ractica internaţională a dezvoltat ca şi în cazul riscului de ţară o serie de

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 35/82

tehnici de "estionare a riscului de dobîndă ast!el încît epunerea unei companii la

acest risc să !ie sensibili diminuată. 6ehnicile de "estionare a riscului de dobîndă

 pot !i sistematizate în tehnici contractuale şi tehnici etracontractuale.

%e#nici contractuale de acoperire a riscului de dobîndă: Se re!eră la ansamblul de

clauze contractuale !inanciare şi ne!inanciare pe care !inanţatorul le poate include

în contractul de credit în scopul eliminării riscului de neplată a datoriei şi a

serviciului a!erent acesteia. ste evident ca aceste clauze asi"ură o acoperire

indirectă a riscului de dobîndă, mai eact asi"ură o protecţie împotriva e!ectelor pe

care materializarea acestui risc le*ar putea avea (re!uzul de plată al debitorului

 pentru care creditul a devenit prea oneros din cauza creşterii semni!icative a

dobînzilor pe piată).

i) /lauze ne!inanciare:

* cross de!ault clause: clauza potrivit căreia debitorul este considerat în

incapacitate de plată în momentul în care nu şi*a onorat obli"aţiile !aţă de orice alt

creditor, ast!el ca bancă poate rezilia contractul de credit şi poate cere rambursarea

inte"rală a împrumutului.

* pari pass clause: această clauză de!ineşte un tratament e"al între creditorii

companiei.

* material adverse chan"e clause: con!orm acestei clauze, producerea oricărui

eveniment considerat de creditor că ar putea a!ecta îndeplinirea obli"aţiilor, poate

duce la amînarea sau anularea chiar a eecutării contractului de credit%

* pla!onarea creditelor acordate şi derulate printr*o bancă%

* asi"urarea activelor depuse drept "aranţie a creditului%* interdicţii sau restricţii privind vînzarea unor active din patrimoniul debitorului.

* subordonarea împrumuturilor inter*companii (inter*!iliale): orice trans!er sau

împrumut acordat de companie să !ie în prealabil noti!icat băncii şi avizat de

aceasta%

ii). /lauze !inanciare: cuprinde un set de clauze care au în vedere cash * !loT*ul

companiei creditate, veniturile realizate de aceasta sau situaţia bilanţieră acompaniei. +ceste clauze !inanciare intră în vi"oare în momentul în care indicatorii

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 36/82

!inanciari depăşesc mar'a de si"uranţă şi este clar că pe termen scurt compania

 poate intra în incapacitate de plată. &rincipalii indicatori vizaţi de creditor ar putea

!i:

* !ondul de rulment%

* "radul de îndatorare "lobal%

* "radul de îndatorare pe termen scurt%

* solvabilitatea%

* "radul de lichiditate.

-iecare creditor are un ast!el de sistem de analiză a unei companii, în momentul în

care compania depăşeşte "radul minim de îndatorare impus de creditor, acesta îşi

rezervă dreptul de a anula, amîna sau rezilia eecutarea contractului de credit.

5e6nici e,tracontractuale de acoperire a riscului de dobîndă.

Riscul de dobîndă colaborat cu riscul de neplată este mai rar acoperit contractual,

cel mai !recvent acoperirea realizîndu*se etracontractual prin următoarele metode:

* rene"ocierea directă a ratelor de dobîndă cu creditorul%

* rene"ocierea directă a scadenţelor a!erente împrumutului%

* active !inanciare cu rată de dobîndă indeabilă sau revizuibilă (e: obli"aţiunile

indeate la in!laţie)%

* contractul de sTap pe rata dobînzii%

* operaţiuni !orTard pe rata dobînzii%

* operaţiuni !utures pe rata dobînzii%

* operaţiuni de head"in" la bursă%

* !orTard rate a"reement (-R+)%* opţiuni pe rata dobînzii%

* opţiuni pe !utures pe rata dobînzii%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 37/82

Tema 8: Estimarea calităţii portofoliului de credite la banca  comercială 2/2 

1. &estiunea calităţii portofoliului de credit

ntre plasamentele bancilor, pe primul loc se situează creditele. -elul în care

 banca alocă !ondurile pe care le "estionează poate in!luenţa într*un mod hotărîtor 

dezvoltarea economică la nivel local sau naţional. &e de altă parte, orice bancă îşi

asumă, într*o oarecare măsură, riscuri atunci cînd acordă credite şi, în mod cert,toate băncile înre"istrează în mod curent pierderi la poto!oliul de credite, atunci

cînd unii dintre debitori nu*şi onorează obli"aţiile.

in acest punct de vedere, cea mai importantă !uncţie a conducerii băncii

este de a controla calitatea porto!oliului de credite. eoarece slaba calitate a

creditelor este principala cauză a !alimentelor bancare. Mntre cauzele principale ale

!alimentelor bancare se înscriu:

• neatenţia în !ormularea normelor de creditare%

•  prezenţa unor condiţii de creditare prea "eneroase cuplată cu lipsa unor 

normative clare%

• nerespectarea normelor interne de creditare de către personalul băncii%

• concentrarea riscantă a creditelor pe anumite pieţe%

• slabul control eercitat asupra personalului (inspectori)%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 38/82

• creşterea ecesivă a valorii porto!oliului de credite, peste posibilităţile

rezonabile ale băncii de a acoperi riscurile%

• sisteme de!ectuoase sau ineistente de detectare a creditelor cu probleme%

necunoaşterea !luului de trezorerie al clienţilor%• creditarea pre!erenţială (sub condiţiile de piaţă).

  &entru a depăşi de!icientele sistemice şi procedurile de acest "en, care

duc la creşterea pierderilor de porto!oliu de credite, băncile trebuie să conceapă şi

să implementeze politici de creditare per!ormante şi să an"a'eze?pre"ătească un

 personal cu un pro!esionalism ireproşabil, care să întelea"ă şi să respecte disciplina

acestor norme. &entru aceasta este necesar să eiste un !eed*bac5 permanent princare conducerea băncii să !ie in!ormată despre e!icacitatea procesului de control al

calităţii creditelor, ast!el încît cele cu probleme să !ie detectate şi corectate (în

limita posibilităţilor) din timp.

 Portofoliul creditar reprezintă  totalitatea creditelor acordate de bancă la

un moment dat de timp sau suma creditelor băncii (inclusiv factoringul,cambiile,

cambiile scontate, cardurile de credit, overdrafturile temporare permise, finanţarea

tranzacţiilor comerciale, acordurile REPO, plasările-garanţii la termen  î n bănci) şi

datoriilor debitoare privind leasingul financiar, minus alocările pentru pierderi la

credite sau leasing.

  Portofoliul de credite al băncilor comerciale trebuie analizat at î t din punct

de vedere al volumului,c î t şi al structurii dat fiind faptul că poate fi influienţat de

ascensiunile şi recesiunile economice, situaţii  î n care clienţii băncii pot fi afectaţi

de riscul activităţii bancare .

  Managementul corect şi prudent al portofoliului de credite al unei bănci

necesită  un sistem eficient de informare, care trebuie să   includă  tote aspectele

importante privind eliberarea creditelor. Disponibilitatea unui astfel de sistem este

o condiţie indispensabilă  pentru dirijarea şi verificarea efectivă  a riscului şi de

către administraţia băncii.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 39/82

  Analiza şi evaluarea calităţii portofoliului de credite permite conducerii

băncii să gestioneze operaţiunile de creditare. De structura portofoliului de credite

depinde stabilitatea, imaginea, rezultatele financiare ale băncii. De aceea, controlul

asupra portofoliului de credite trebuie efectuat  î n orice bancă şi se efectuează la felca şi evidenţierea abaterilor de la scopurile propuse  î n politica de creditare.

  Un moment important  î n dirijarea portofoliului de credite este alegerea

criteriilor de evaluare a calităţii fiecărui credit  î n parte.  Dirijarea calit ăţii

 portofoliului de credite presupune c î  teva etape:

1. Alegerea criteriului de evaluare a calităţii fiecărui credit;

2. Determinarea categoriilor  î n care vor fi incluse creditele  î n dependenţă de

riscul pe care  î l implică fiecare credit;

3. Evaluarea fiecărui credit eliberat de bancă şi raportarea acestuia la o anumită

categorie î n dependenţă de riscul nerambursării;

4. Determinarea structurii portofoliului de credite şi versificarea creditelor;

5. Aprecierea calităţii portofoliului de credite î n î ntregime;

6. Analiza factorilor  î n dinamicăcare influenţează   calitatea portofoliului de

credite;

7. Determinarea reducerilor pentru pierderi la credite, care să  acopere riscul

creditar al portofoliului de credite;

8. Elaborarea unor măsuri de î mbunătăţire a calităţii portofoliului de credite.

  Astfel calitatea portofoliului creditar se stabileşte după urmatoarele criterii:

• structura;

• lichiditate (termen de scadenţă);

• gradul de utilizare;

• profitabilitate;

• stabilitate.

Dupa structura portofoliul creditar se discompune  î n:

1. după tipul de debitori:

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 40/82

* credite acordate persoanelor fizice: presupune existenţa unor garanţii

certe,iar nivelul taxei percepute este uniformizat de-a lungul perioadei

creditării.Calitatea debitorului influienţează   mai puţin nivelul ratei

dob î nzii şi mult mai mult  î nsuşi procesul de acordare sau neacordare acreditului.

  - credite acordate persoanelor juridice: se disting avansurile î n cont

 curent, linia de credit, creditele speciale, creditele pe stoc.

  #. după tipul de credit 4 (ipotecare, de consum), după scopuri, determinarea

"radului de bonitate al !iecărui tip de credit pentru bancă. in eperienţa anilor 

 precedenţi banca stabileşte ce tipuri de credit sînt cele mai pro!itabile şi puţin

riscante pentru ea, pentru a stimula creşterea volumului acestor credite în

 porto!oliu.

$. după tipuri de ramuri creditare 4 credite acordate persoanelor 'uridice care se

împart în sub"rupe dupa ramuri:

&entru a"ricultură şi industria prelucratoare

&entru construcţii şi îmbunătăţirea !unciara a pămîntului

&entru sectorul ener"iei electrice şi combustibil (!inanţarea producerii

ener"etice şi a resurselor ener"etice * "az, petrol, electricitate, importului de

 produse petroliere, etc.)%

ăncilor%

Mndustrial? /omerciale ( !inanţarea industriei, comerţului şi a scopului

 pro!esional * industriilor ne*ener"etice, altor întreprinderi industriale de

 producere, comunicaţii% or"anizaţii comerciale cu amănuntul, ridicata şi altor 

servicii, inclusiv pentru hoteluri, moteluri, staţiuni balneare, etc.)%

&entru procurarea de imobil%

&entru construcţia drumurilor şi transportare%

+ltele (inclusiv overdra!tule temporare permise, cardurile bancare de credit,

!actorin"ul).

Se va determina tipul de credit care este optim pentru bancă şi el va !istimulat,luîndu*se în consideraţie riscul implicat.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 41/82

upă liciditate 4 lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi

clauza de revocare. &orto!oliul creditar se "rupeaza în trei sub"rupe:

a. /redite pe termen scurt (un an sau mai puţin). e obicei aşa credite se

!olosesc pentru activitatea curentă, de eemplu ma'orarea mi'loacelor 

circulante, procurarea materiei prime şi a materiei pentru producere de scurtă

durată, a!acerilor comerciale, etc. obînda pentru aceste credite variază în

!uncţie de destinaţia creditului şi se plăteşte de către bene!iciar con!orm

convenţiei de credite, !ie trimestrial,!ie la scadenţă.ste !orma curentă a

creditului la bancă întucît convine în mai mare măsură ei"enţilor de

lichidităţi cerute băncilor de către autorităţile monetare.

 b. /redite pe termen mi'lociu ( mai mult de $ an pînă la A ani). e obicei

creditele pe termen mi'lociu se !olosesc pentru activitatea de producere

inclusiv procurarea utila'ului, etinderea producerii, etc.Rambursarea acestui

tip de credite se !ace de obicei în tranşe calculîndu*se şi dobînda sumei mai

mari, cît şi a termenului,dobînda va !i mai mare decît în cazul

împrumuturilor pe termen scurt.

c. /redite pe termen lun" (termen mai mare de A ani). /redite pe termen lun",

de obicei, se acordă pentru reconstrucţia producerii,

 procurarea?modernizarea activelor !ie, crearea noilor capacităţi de

 producere, construcţia obiectelor noi, etc. Suma de rambursat (R) reprezintă

în ultimă instanţă două componente:principal (&) şi dobânzi(d):

 R789d

acă o bancă decide să menţină porto!oliul creditar lichid ea va ma'ora

 ponderea creditelor pe termen scurt.

acă banca are alte posibilităţi de ma'orare a lichidităţii ea va menţine în

 porto!oliu într*un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lun".

/reditele pe termen lun" sînt cele mai riscante pentru bancă, din aceste

considerente banca optează pentru ponderea ma'oră pentru creditele pe termenscurt şi mediu.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 42/82

upă gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sint

!inantate. 1a'orarea ponderii creditelor în total active este bene!ică pentru bancă

căci duce la ma'orarea pro!itului ei.

upă  profita!ilitate  4 rezolvarea problemei pro!itabilităţii porto!oliului

creditar duce la îndeplinirea scopului mana"ementului bancar. &orto!oliul creditar 

se studiază după "radul de pro!itabilitate după următorii indicatori:

( )S$CCU

 V &r 

 V . V  V 

creditar ofitul 

nteneperformacredite&#dobinzi 'latidobinzi (ncasari 'n

  −−

=

* determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat% toate tipurile de credite sînt

echivalente 4 se recomandă să se stabilească pro!itabilitatea netă pentru diverse

tipuri de credite. istă o problemă la stabilirea pro!itabilităţii !iecărui tip de

credit şi anume stabilirea resurselor care !inansează aceste credite.

* anca poate determina rentabilitatea a !iecarui credit în parte:

( )S$CCU

. V  V ..

elor umacredit 

leoperationa&#dobinzi 'latidobinzi (ncasaricr  'f 

  −−

=

  Din punct de vedere al asigurării creditelor, băncile comerciale clasifică

creditele î n trei categorii:

1. Credite asigurate – creditele care sunt asigurate cu gaj lichid, costul căruia

acoperă  î mprumutul acordat sau este asigurat cu garanţii bancare;

2. Credite parţial asigurate – credite care sunt asigurate doar cu cel puţin 60 la

sută, iar preţul gajului pe piaţă sau costul acestuia este nedeterminabil;

3. Credite neasigurate – credite care nu sunt asigurate sau preţul asigurării

reprezintă mai puţin de 60 la sută din costul creditului.

Clasificarea creditelor se face ţin î nd cont de evaluarea performanţelor

financiare ale clientului şi capacitatea acestuia de a-şi onora datoria la scadenţă.

Din punct de vedere al rambursării creditele din portofoliul de creditese clasifică

 î n trei categorii:

1. Credite rambursate la termen;

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 43/82

2. Credite rambursate cu dobândă  aferentă  – se transformă   î n credit restant

pentru toată suma soldului creditar, conform contractului de credit, la 31-a zi

din momentul expirării termenului de rambursare;

2. /redite !ără dobândă 4 creditul neachitat mai mult de DC de zile.ăncile comerciale elaborează instrucţiuni ce ţin de modalităţile de evaluare

a porto!oliului de credite, clasi!icînd creditele în următoarele cate"orii:

• creditele cu termenul de rambursare epirat%

• credite cu statut de neacumulare a dobânzii%

• credite delicvente(cu încălcări le"ale)%

• credite de la care nu se colectează dobânda în con!ormitate cu prevederilecontractului%

• creditele considerate problematice%

• creditele ale căror condiţii şi termene au !ost modi!icate printr*o reducere a

ratei dobânzii sau a sumei creditului, printr*o amînare a achitării dobânzii

sau a eliberării creditului%

• creditele trans!erate, !ie inte"ral, !ie parţial altei instituţii creditoare ca

rezultat al vînzării participării sau schimbului de active%

• credite obţinute de la o altă instituţie ca rezultat al cumpărării, participării

sau schimbului de active%

• obli"aţiunile de credit sau alte pasive eventuale%

• credite eliberate personalului şi conducerii băncii, preşedinţilor, acţionarilor 

 principali şi altor persoane a!iliate.

 n scopul depistării cauzelor apariţiei probabilităţii riscului creditar, băncile

comerciale clasi!ică creditele şi !ormează !ondul de risc./lasi!icarea şi rezervarea

mi'loacelor în contul reducerilor pentru pierderi la credite(!ondul de risc) se aplică

la toate creditele care sunt re!lectate în bilanţ ca active ale băncii.

/lasi!icarea creditelor se e!ctuează în scopul evaluării riscului creditar şi a

!ormării !ondului de risc creat pentru asi"urarea lichidităţii băncii şi protecţiei

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 44/82

acţionarilor şi clienţilor săi.n baza clasi!icării creditelor se determină mărimea

minimă necesară pentru rezervarea mi'loacelor în !ondul de risc.

obînzile a!erente la credite nu se supun clasi!icării şi pentru acestea nu se

rezervă mi'loace în contul reduceri pentru pierderi la credite.

Price credit acordat trebuie inclus într*una din următoarele

cate"orii(diversi!icare după stabilitate):

M. Standard 4 credit eliberat împrumutătorului cu o situaţie !inanciară stabilă

şi cu un ratin" înalt de solvabilitate,ce nu poate provoca dubii re!eritor la

rambursrea oportună a împrumutului eliberat şi achitarea dobînzii a!erente

calculate.

MM. Supraveg6eat : credit eliberat împrumutătorului cu o situaţie !inanciară

stabilă,dar cu unele aspecte neclare a situaţiei !inanciare sau asi"urării

creditului.0a această cate"orie se re!eră creditele prolon"ate, cu condiţia

achitării sistematice a dobînzii şi sumei iniţiale a creditului la momentul

 prolon"ării, pe parcursul a cel puţin D luni, din mi'loacele proprii ale

împrumutătorului. /reditele suprave"heate necesită o atenţie permanentă din

 partea băncii de deservire şi întreprinderea unor măsuri în vederea înlăturării

 problemelor apărute, în scopul neadmiterii înrăutăţirii ulterioare a calităţii

creditului şi creşterii riscului.

MMM. Substandard 4 credit eliberat împrumutătorului cu o situaţie !inanciară şi

asi"urarea căruia este ne!avorabilă în le"ătură cu care creşte probabilitatea

riscului nerambursării. estabilizarea situaţiei !inanciare a împrumutătorului

 poate !i condiţionată de scăderea !luurilor de mi'loace băneşti, scădereaconsiderabilă a datoriei debitoare şi creditoare pentru măr!uri şi servicii !aţă

de bu"et, !ondul social sau lipsa cumpărătorilor reali pentru producţia

 produsă.n consecinţă, împrumutătorul lucrează cu un capital insu!icient, cu

 pierderi, coe!icienţii !inanciari sunt sub nivelul admisibil.+semenea credite

necesită o atenţie deosebită din partea conducerii băncii, deoarece eistă

 probabilitatea că banca va suporta pierderi, dacă nu vor !i înlăturatenea'unsurile.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 45/82

M<. 4ubios : credit  eliberat împrumutătorului a cărui situaţie !inanciară s*a

dovedit a !i şubredă la momentul întocmirii contractului./lasi!icarea unui

asemenea credit se suspendează pînă la determinarea unei situaţii mai clare a

acestui credit. oar totuşi eistă !actori obiectivi care ar asi"ura în

 perspectivă rambursarea datoriilor către bancă.

<. +ompromis : la momentul clasi!icării, debitorul nu dispune de posibilitatea

reală de rambursare a creditului. anca poate să continuie activitatea sa în

direcţia rambursării datoriei prin intermediul or"anelor 'udecătoreşti sau

altor instanţe.

  Reducerile pentru pierderi la credite se !ormează re!eritor la toate creditele

 pentru !iecare contract de credit în dependenţă de nivelul riscului creditar.-ormarea

!ondului de risc se e!ectuează trimestrial în suma ce nu va !i mai mică decît !ondul

de risc calculat la ultima dată "estionară. n baza sumelor totale de credite, !iecărei

cate"orii i se atribuie o anumită mărime de reduceri în !ondul de risc cu un anumit

 procent:

* Standarde 4 #

* Suprave"heat 4 A

* Substandard 4 2C

* ubios 4 DC

* /ompromis 4 $CC.

/lasi!icarea creditelor într*o anumită cate"orie de risc pentru bancă, are

drept scop identi!icarea printre ele a acelora ce necesită o urmărire atentă şi

di!erenţierea ratelor de dobînzi.n cadrul diri'ării porto!oliului de credite mana"erii băncii în baza

eaminării structurii porto!oluiului de credite şi a !actorilor care au in!luenţat

asupra schimbării acesteia, elaborează măsuri îndomeniul politicii de creditare a

 băncii. &rintre acestea pot !i: modi!icările destinaţiei creditelor în sectoarele de

alocare a resurselor creditoare, primirea "aranţiilor suplimentare, intensi!icarea

controlului preventiv şi ulterior privind îndeplinirea condiţiilor contractului decredit, or"anizarea e!icientă a procesului de creditare.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 46/82

Structura porto!oliului de credite di!eră de la o bancă la alta, însă ea este

determinată de in!luenţa anumitor !actori: "eo"ra!ici, politici, economici,

!inanciari, etc./oncentrarea porto!oliului de credite se echivalează cu o structură

dezechilibrată a activelor bancare în care ponderea unui anumit "rup de debitori

devine preponderentă. +ceastă concentrare se poate evita prin diversi!icări

sectoriale (pe ramuri), după !orma de proprietate, "eo"ra!ice (zone teritoriale),

după scadenţă.

Nn alt !actor este mărimea băncii, adică a capitalului normativ total, ceea ce

 permite băncii să des!ăşoare operaţiunile creditare. ăncile mari sunt principalii

creditori pentru că ele acordă credite corporaţiilor mari şi altor întreprizători.

ăncile mici, de obicei, acordă credite de consum persoanelor !izice, !ermierilor 

sau "ospodăriilor ţărăneşti.

n această ordine de idei, este de menţionat că sub in!luenţa !actorilor 

enumeraţi, porto!oliul creditar necesită o "estiune mai e!icientă în vederea

îmbunătăţirii structurii lui şi rambursării creditelor.

2. Recomandări de îmbunătăţire a gestiunii portofoliului de

creditare

1odalităţile de identi!icare şi evaluare a creditelor bancare acordate conduc

la minimizarea riscului de credit. ar cu toate avanta'ele pe care le aduc aceste

modele, evaluarea eactă a riscului creditar pe care şi*l asumă banca la "estiunea

 porto!oliului creditar este imposibilă datorită urmatorilor patru !actori:

a) 8u se poate de cuanti!icat relaţia băncii cu clienţii, care in!luienţează

hotărîrea privind acordarea sau neacordarea creditului.

 b) /reditorii, bazîndu*se pe con!idenţialitatea in!ormaţiei despre clienţii

săi, apelează !oarte rar la eperţi, pentru a l*e o!eri in!ormaţia

necesară.

c) /hiar dacă se poate obţine in!ormaţia despre creditele acordate

debitorilor (clienţilor) anterior, de alte bănci, oricum nu se poateobţine in!ormaţia despre cazurile de re!uz în acordarea creditului.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 47/82

d) n analiza şi clasi!icarea creditelor este !olosită in!ormaţia pe

 perioadele anterioare de activitate.

Nltimul !actor este destul de important deoarece banca care acordă credite îi

este necesară in!ormaţia privind evoluţia pe viitor a activităţii debitorilor. &entru

identi!icarea şi soluţionarea acestor probleme, băncilor comerciale l*e este necesară

in!ormaţie si"ură şi la timp, culeasă de ei însuşi despre clienţii săi sau de alte surse

si"ure de in!ormare privind situaţia concurenţială şi condiţiile economice. n lipsa

in!ormaţiei depline şi si"ure despre clienţii care solicită credite, !olosul din

cercetările academicianilor va !i nesemni!icativă.

/um a observat Ruth (analitic en"lez) :J"estiunea porto!oliului creditar nu

este doar un act mecanic, ci din contra, este un proces di!icil, în care este important

atît relaţiile dintre creditor şi debitor, cît şi înţele"erea aspectelor tehnice% eperţii

şi cercetătorii nu se vor învăţa niciodată pe baza modelelor teoretice şi impirice,

luînd în consideraţie rolul relaţiilor diverse între participanţii la relaţia creditară,

ruptura sau discordanţa dintre teorie şi practică va !i imposibilă de depăşitJ.

  Structura optimală a porto!oliului creditar a băncilor comerciale

trebuie analizat prin prisma lic6idităţii* profitabilităţii şi a riscului.

&rintre multitudinea de probleme de care se ciocnesc zilnic mana"erii

 băncilor la "estiunea porto!oliului creditar, permanent este necesar de a "ăsi soluţii

contradicţiei dialectice a activităţii bancare şi anume: ale"erea dintre pro!it,

lichiditate şi risc.

  /hiar dacă presupunem, că totalitatea riscurilor potenţiale în activitatea

!inanciară poate !i dezvaluită şi cuanti!icată, problema !ormării porto!oliuluicreditar a băncilor comerciale, prin prisma pro!itabilităţii, lichidităţii şi a riscului,

devine !oarte anevoioasă. +ceasta datorită lipsei oarecăror !ormulari comune care

ar poate !i !olosită la prelucrarea automată, a metodelor de calcul şi analiză a

componentelor porto!oliului băncii, care vor putea satis!ace totalitatea cerinţelor 

!aţă de parametrii de risc, pro!it şi lichiditate.

 Mmportanţa acestei probleme de "estiune a porto!oliului creditar, devine maiacută în di!erite ipostaze a plani!icării !inanciare, pe parcursul cărora, în

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 48/82

dependenţă de !orma de plani!icare, se "ăsesc răspunsuri la întrebări, căi şi

modalităţi de atin"ere a scopurilor curente, cît şi a celor pe termen lun", de

 perspectivă a activităţii bancare.

/erinţele de bază de care trebuie ţinut cont la !ormarea porto!oliului creditar 

sunt:

•Suma, costul şi termenul de atra"ere şi plasare a resurselor%

• 8ivelul riscului pe care banca şi*l poate asuma pentru instrumentele

!inanciare !olosite la !ormarea porto!oliului creditar%

•Structura porto!oliului creditar* cota optimală, permisă a !iecărei

componente în porto!oliul creditar%&e lîn"ă aceste cerinţe esenţiale de analiză la !ormarea structurii

 porto!oliului creditar, banca poate analiza şi alte puncte suplimentare, de eemplu:

* riscul lichidităţii* limitele privind sporirea maimă a activelor incluse

în porto!oliul creditar%

* riscul poziţiei valutare deschise* limitarea schimbărilor dese a mărimii

 poziţiei valutare pe baza modi!icării structurii porto!oliului creditar al

 băncii comerciale%

* riscul de neobţinere a pro!itului scontat în condiţii de îndeplinire a

 planului de utilizare optimală a creditelor* restricţie a mar'ei

 procentuale luînd în consideraţie riscul de neatra"ere a resurselor cu

costurile (cheltuielile) prevăzute%

* riscuri structurale a porto!oliului creditar* restricţii impuse de anca

 8aţională a 1oldovei.

2. +reditele neperformante si abordarea lor in politica creditară a băncii

+ctivitatea de creditare a băncilor comerciale din Republica 1oldova este

determinată de politica de creditare unică elaborată de anca 8aţională a

1oldovei.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 49/82

 "olitica de creditare serveşte la de!inirea standardelor băncii si obiectivelor de

or"anizare a activităţii de creditare, acoperind aspectele tehnice si de protecţie ale

"estionării porto!oliului de credit.

&rincipalul rol al politicii de creditare constă în direcţionarea activităţii

 bancare, inclusiv în ceea ce priveşte acumularea şi investirea resurselor creditare şi

dezvoltarea mecanismului de creditare. n acest sens băncile comerciale se

con!runtă cu un şir de probleme:

* nerespectarea principiilor de creditare%

* nerespectarea disciplinei de credit, inclusiv din motivul incapacităţii

de achitare a dobânzilor sau sumei creditului con!orm "ra!icului de rambursare%

* micşorarea încasărilor pe conturile curente ale clientului%

* întârzierea primirii in!ormaţiei de la clienţi sau prezentarea in!ormaţiei

!alse%

* di!erenţe între indicatorii plani!icaţi şi cei reali%

* neîndeplinirea condiţiilor contractului de credit%

* di!icultăţile privind evaluarea şi vânzarea "a'ului%

* "estiunea nee!icientă a riscurilor bancare de creditare.

&olitica de creditare a băncilor comerciale reprezintă totalitatea principiilor,

normelor, procedurilor şi standardelor "enerale în con!ormitate cu care se

des!ăşoară activitatea de creditare, delimitând cadrul şi strate"ia în sistemul de

"estionare a riscului creditării.

&olitica creditară reprezintă un element din strate"ia "enerală de dezvoltare a

 băncii, ea cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credite acordate de bancadată, modul de selectare a acestor credite si "estiunea lor in scopul asi"urării

 pro!itabilităţii si stabilităţii băncii.

&entru depăşirea de!icienţelor le"ate de activitatea de creditare, băncile trebuie

sa elaboreze politici de creditare bine !undamentate să aran'eze sau să pre"ătească o!iţeri

de credite care înţele" si acceptă disciplina politicii de creditare.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 50/82

P ast!el de politică "enerală şi procedee scrise vor cuprinde, dar nelimitîndu*

se la$:

• Mnstrucţiunea de politică "enerală de creditare a băncii, evidenţiind:

* structura or"anizatorică%

* autorităţile de creditare

* strate"ia de a!aceri şi mar5etin"%

* tipurile de credite%

* limitele "enerale de creditare%

* activitatea de creditare la nivel de !ilială%

* "a'ul sau alt tip de asi"urare considerat acceptabil şi su!icient%

* modul de acordare şi rambursare a creditelor%

* principiile stabilirii mărimii ratei dobînzii%

* distribuirea şi diversi!icarea pe ramuri (pe sectoare)%

* revizuirea şi controlul porto!oliului de credite etc.

• Mnstrucţiunile speci!ice detaliate despre politică şi procedee pentru

!iecare tip de credit şi plată cu avans inclusiv:

* procedeele interne de evaluare a credibilităţii debitorului%

* diri'area şi veri!icarea riscului%

* limitele de acordare a creditului%

* "a'ul sau alt tip de asi"urare necesar%

* stabilirea preţului%

* autorizările%

* creditele neper!ormante şi colectarea lor%* !ormarea rezervelor%

descrierea metodelor analitice de evaluare a credibilităţii clienţilor. +ceste

instrucţiuni trebuie să includă şi !ormulare de cerere, acordurile

(contractele) de credit, !ormularul despre "a' sau alt tip de asi"urare, etc

$

  Re"ulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica1oldova. +probat prin 7otărîrea /+ al 81 nr.$A2, proces*verbal nr.@A din #A.$#.;??1onitorul P!icial nr. G?#@ din 2C.C$.$G.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 51/82

Mn elaborarea politicii de creditare mana"mentul băncii trebuie să parcur"ă

următoarele etape:

$. Mdenti!icarea se"mentelor de piaţa care au adus băncii cele mai mari pierderi

(câşti"uri). &e baza clasi!icării porto!oliului de credite in !uncţie de calitatea

creditelor în cele cinci cate"orii (standard, substandarde, in observaţie îndoielnic şi

 pierdere). Se identi!ică se"mentele de piaţa !avorabile (ne!avorabile) pentru bancă. Mn

!uncţie de rezultatele obţinute băncile vor decide ce se"mente de piaţă vor !i

abandonate (păstrate).

#.eterminarea cauzelor care au dus la pierderile (câşti"urile) băncii. +ceste

cauze pot !i:

*la nivel macroeconomic * de natura politică, economică, socială.

* la nivelul clienţilor * de natură mana"erială, !raude, revendicări sociale,

con'unctura economică.

* la nivelul băncii *ţin de pre"ătirea o!iţerilor de credite, relaţiile o!iţerilor cu

clienţii, calitatea revizuirii si monitorizării creditelor, evoluţia procesului de recuperare

a creditelor prin eecutarea silită.

n !uncţie de rezultate se pot determina punctele slabe şi !orte ale băncii,

creanţele şi succesele politicii de creditare din perioada analizată.

2 .valuarea riscurilor pe care şi le*a asumat banca.

e obicei băncile care riscă mai mult câşti"ă mai mult. Se constată însă că

numai acei mana"eri care menţin o poziţie de echilibru între pro!iturile obţinute şi

riscurile asumate reuşesc să depăşească momente di!icile. n evaluarea riscurilor 

"enerate de activitatea de creditare se impune în primul rând determinareacosturilor plătite de bancă pentru menţinerea poziţiei de echilibru şi compararea

costurilor cu rezultatele obţinute în vederea aprecierii calităţii deciziilor 

mana"eriale.

@./unoaşterea politicii economice promovate de eecutiv.

/e ramuri din economie vor !i susţinute de eecutiv?r /um? &rin intermediul

MimpozitelorW 6aelorW Sau prin intermediul creditelor subvenţionaleW?/e ramurisau întreprinderi se vor restructura (lichida)W ecutivul va promova creşterea

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 52/82

(reducerea) eportului (importului) la unele măr!uriW /e in!luenţă vor avea opţiunile

eecutivului asupra cursului de schimbW /are va !i nivelul in!laţiei propus de

eecutivW /e instrumente de politică monetară vor !i utilizate de banca centrală în

vederea susţinerii politicii economice urmărite de eecutivW /e in!luenţă au aceste

instrumente asupra surselor şi plasamentelor bănciiW

anca dispune de personal a cărui pre"ătire este în concordanţă cu politica

economică promovată de eecutiv.

A./unoaşterea concurenţilor eistenţi şi potenţiali ai băncii.

eciziile privind pătrunderea (retra"erea) băncii pe di!erite se"mente de piaţă

sau zone au la bază in!ormaţii clare despre concurenţi.

D./unoaşterea creditorilor băncii: pensionari, tineri, instituţii. +ceste in!ormaţii

servesc la clasi!icarea surselor băncii(volatile şi stabile) în vederea corelării pe

scadenţă a activelor şi pasivelor băncii. tapa !inală se concretizează în !ormularea

 politicii de creditare ca un document pivot care lea"ă toate opţiunile desprinse din

analiza in!ormaţiilor culese în etapele parcurse &olitica de creditare pe lân"ă !aptul

că trebuie sa !ie bine !undamentată, trebuie să aibă şi un caracter !leibil. Să

urmărească evoluţia politicii monetare şi de credit a statului determinată de

con'unctura economică si politică.

-iecare bancă comercială va elabora standardele băncii, con!orm cărora se

va evalua porto!oliul de credite şi să cuprindă următoarele compartimente#:

* /reditele cu termenul de rambursare epirat, credite cu statut de ne

acumulare a dobînzii%

* /reditele delincvente (cu încălcări le"ale)%* /reditele de la care nu se colectează dobînda în con!ormitate cu

 prevederile contractului%

* /reditele considerate neper!ormante%

* /reditele ale căror condiţii şi termene au !ost modi!icate printr*o

reducere a ratei dobînzii sau a sumei creditului, printr*o amînare a achitării

# Re"ulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica 1oldova. +probat prin7otărîrea /+ al 81 nr.$A2, proces*verbal nr.@A din #A.$#.;?? 1onitorul P!icial nr. G?#@ din 2C.C$.$G.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 53/82

dobînzii, sau a eliberării creditului, sau printr*o altă restructurare sau schimbare a

termenelor de rambursare%

* /reditele trans!erate, !ie în între"ime, !ie în parte, altei instituţii

creditoare ca rezultat al vînzării, participării sau schimbului de active%

* /reditele obţinute de la o altă instituţie ca rezultat al cumpărării,

 participării sau schimbului de active%

* Pbli"aţiunile de credit sau alte pasive eventuale%

* n cazul creditelor asi"urate: mărimea şi calitatea "a'ului sau a altui tip

de asi"urare%

* n cazul creditelor ne asi"urate: analiza ri"uroasă a mişcării conturilor 

(mişcării de !onduri)%

* /redite eliberate personalului şi conducerii băncii,

 preşedinţilor (directorilor), acţionarilor principali şi altor persoane a!iliate%

* ebite creditoare diverse şi conturile creditoare în suspensie.

atorită imposibilităţii eliminării totale a riscului, indi!erent de puterea şi tradiţia

unui sistem bancar în "eneral sau al unei bănci în particular, activitatea de creditare

"enerează şi credite neper!ormante. 8ivelul creditelor neper!ormante trebuie să se

situeze în limite cât mai reduse, datorită impactului mare asupra pro!itabilităţii băncii,

ceea ce este posibil printr*o politică de creditare prudentă şi în consens cu con'unctura

economică şi mediul !inanciar şi prin clasi!icarea corespunzătoare a riscului. Spre

deosebire de ţările cu o economie de piaţa stabilă, în ţările cu o economie de piaţă în

tranziţie, băncile preiau în mod inevitabil din in!luenţele ne"ative "enerate de unele

mecanisme învechite, încă eistente, sau de cele în !ormare, încă instabile. eci, o parte din creditele neper!ormante nu provin strict din calitatea activităţilor de acordare

şi urmărire de credite, ci sunt drept o urmare a in!luenţelor ne"ative ce decur" din

condiţiile macroeconomice de mai sus.

&reditele neperformante se pot de!ini ca !iind acele împrumuturi bancare

acordate clienţilor a căror situaţie economico*!inanciară, deteriorată, din diverse

cauze, în di!eritele !aze ale procesului de creditare, nu mai asi"ură condiţii derambursare inte"rală sau parţială a creditului şi de achitare a dobânzilor şi

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 54/82

comisioanelor datorate. Rezultă că un credit poate deveni problematic în oricare din

!azele procesului de creditare, inclusiv în !aza de analiză, datorită unor cauze

dependente sau independente de practica bancară, dar în această !ază el nu se mani!estă

 practic. Mn această !ază de analiză şi după acordare, în !aza de derulare până la prima

rambursare sau primul termen de plată a dobânzii, creditul problematic poate !i

depistat numai după anumite indicii care sunt de !apt, aşa*numitele semnale de

avertizare.

Rezultă necesitatea delimitării eacte a noţiunii de credit neper!ormant sau

 problematic. Nn credit poate !i considerat problematic, în !uncţie de "radul de

 prudentialitate adoptat de !iecare societate bancară în parte. &utem considera un credit

ca !iind problematic la apariţia şi depistarea primelor semnale sau atunci când el

devine într*adevăr o problemă pentru bancă şi când recuperarea lui devine o necesitate

evidentă. &ractica arată că un credit trebuie trecut în cate"oria neper!ormante

atunci când el devine cert.

+vând în vedere că semnalele de avertizare de cele mai multe ori nu reprezintă o

certitudine, interpretarea lor putând !i şi subiectivă, atunci s*a a'uns la concluzia ca un

credit poate !i trecut în cate"oria neper!ormante când produce creanţe pentru bancă

sau atunci când chiar el devine o creanţă pentru bancă.

ncadrarea creditelor în cate"oria celor neper!ormante, de!inite ast!el, se va !ace

cu ocazia analizelor periodice (trimestriale de re"ulă) a porto!oliului de credite, a

analizei utilizăm creditelor acordate, potrivit normelor de creditare (ale !iecărei bănci

în parte) sau ori de câte ori se constată de"radarea situaţiei economico*!inanciară a

 bene!iciarilor de credite.&rin porto!oliu de credite al unei bănci se înţele"e totalitatea plasamentelor 

acordate clienţilor săi sub !ormă de credite bancare. în porto!oliul de credite sunt

cuprinse toate cate"oriile de credite indi!erent de destinaţie şi perioadă de acordare.

istenţa creditelor neper!ormante, ca o cate"orie aparte, cu consecinţele

ne!aste care decur" din aceasta, a !ăcut necesară evidenţierea separată a creditelor 

neper!ormante într*un porto!oliu al creditelor neper!ormante.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 55/82

.Specificul gestiunii creditelor neperformante

+au$ele apariţiei creditelor neperformante

P listă ehaustivă a cauzelor apariţiei creditelor neper!ormante ar !i

imposibil de alcătuit.

n ma'oritatea cazurilor, un credit problematic este determinat de mai mulţi

!actori decât de o sin"ură cauză. +cţiunea multor !actori nu poate !i in!luenţată de

 bancă.

epistarea cauzelor care provoacă credite neper!ormante şi stabilirea unor 

măsuri adecvate de eliminare a acestor cauze depinde într*o mare măsură de

modul de or"anizare şi de eperienţa !iecărei bănci în parte şi în cele din urmă de

 pre"ătirea, talentul şi !lerul personalului an"renat în activitatea de creditare. P

 bună înţele"ere a celor mai obişnuite cauze ale apariţiei creditelor neper!ormante

este prima etapă în identi!icarea şi soluţionarea acestor credite.

&utem "rupa cauzele "eneratoare de credite neper!ormante ţinând cont de

împrumutători, împrumutaţi, precum şi de acţiunea !actorilor din eterior, care

acţionează independent.

 +au$e determinate de greşeli comise de bancă

+ceste cauze urmează din punct de vedere cronolo"ic etapele din activitatea

de creditare, după cum urmează:

a) cau$e care apar în stadiul de anali$ă"

* eşecul de a pune întrebări pertinente, izvorâte din teama de a nu*l supăra

 pe client şi, implicit, de a nu*l pierde%

* neînţele"erea tipului de a!aceri al solicitantului%

* eistenţa unor relaţii de prietenie între o!iţerul de credit şi solicitantul de

credit%

* analiza necorespunzătoare a solicitantului împrumutului, datorită lipseiin!ormaţiilor. +ceastă analiză trebuie să evidenţieze capacitatea şi dorinţa

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 56/82

solicitantului de a rambursa viitorul credit, bazat şi pe ima"inea sa publică, pe

eperienţa în domeniu şi pe activitatea sa anterioară%

* analiza necorespunzătoare a situaţiilor !inanciare a solicitantului

creditului şi stabilirea unei decizii de creditare eronate %

* lipsa de eperienţă a o!iţerilor de credit care trebuie să aibă capacitatea de

investi"are a !enomenelor, pentru a înţele"e în pro!unzime natura a!acerii, a

activităţii des!ăşurate, or"anizarea, piaţa, clienţii, in!luenţele interne şi eterne

asupra per!ormanţei !inanciare a solicitantului. P!iţerii de credit trebuie să

cunoască !oarte bine caracteristicile produselor şi serviciilor băncii din domeniul

creditării, modelul de analiză !inanciară şi non!inanciară şi chiar să aibă cunoştinţe

în domeniul evaluării bunurilor aduse în "aranţie%

* lipsa eistenţei consultanţei de mana"ement pe care banca ar trebui să o

solicite şi să analizeze modul în care clientul a implementat*o pentru a*şi

îmbunătăţi situaţia !inanciară%

b) cau$e care apar din modul de acordare a creditului"

* structurarea inadecvată a împrumutului * destinaţie, sumă, sursa

rambursării, termenele la care trebuie rambursat%

* "aranţia de plată inadecvată%

* acordarea !ondurilor înainte de per!ectarea contractului de împrumut,

solicitantul putând re!uza ulterior acceptarea anumitor clauze%

* încheierea unui contract de credit care să nu conţină clauze asi"uratorii, să

nu permită băncii posibilitatea de a veri!ica respectarea destinaţiei creditului, a

menţinerii inte"rităţii ipotecilor şi "a'urilor !ără deposedare%c) cau$e care apar pe parcursul derulării creditului"

* neprimirea şi neanalizarea balanţei de veri!icare lunare a situaţiilor 

!inanciar*contabile şi bu"etului de venituri şi cheltuieli care arată menţinerea

capacităţii de plată a împrumutatului%

* nee!ectuarea de vizite la sediul împrumutatului pentru a veri!ica !aptic

"aranţia creditelor, modul de realizare a pro"ramelor de producţie, "radul de

2 1anuale de credit ale băncilor comerciale.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 57/82

utilizare a capacităţilor de producţie şi bineînţeles respectarea destinaţiei creditului%

* neurmărirea impactului produs de schimbările intervenite în condiţiile

economice asupra împrumutatului%

* acordarea de noi credite pentru plata dobânzii. +ceasta este o practică

!oarte periculoasă pentru că dă posibilitatea de a constitui provizioane mai mici,

căci serviciul datoriei este bun, banca raportează pro!it pe care îl distribuie ca

dividende sau !ace investiţii şi când creditul devine e!ectiv problematic şi din punct

de vedere al evidenţei contabile a băncii, poate duce la înre"istrarea de pierderi sau

chiar incapacitate de plată pentru bancă%

* i"norarea semnalelor de avertizare venite din diverse surse sau lipsa de

eperienţă în depistarea lor din situaţiile !inanciar*contabile primite de la

împrumutat sau din vizitele e!ectuate la sediul acestuia%

d) cau$e care apar c;nd problema este efectivă"

* teama de a cerceta situaţia creditului, ezitarea de a pune întrebări dure%

* teama de a recunoaşte că s*a !ăcut o "reşeală sau că s*a creat o problemă%

* întreruperea comunicării cu clientul, recur"erea la presiuni sau

ameninţări, pentru recuperarea împrumutului%

* lipsa de acţiune * în speranţa că situaţia se va îmbunătăţi de la sine * aşa

numita soluţie miraculoasă%

+au$e determinate de beneficiarii creditelor

+cestea se re!eră la modul de "estionare a a!acerilor de către împrumutat,

 precum şi la poziţia sa pe piaţă după cum urmează :

a) calitatea necorespun$ătoare a conducerii"

* lipsa de eperienţă la noile probleme cu care se con!runtă împrumutatul

(!inanciare, de mar5etin", de personal)%

* lipsa dele"ării şi conducerii autoritare, !ără a accepta su"estii şi propuneri

din partea personalului de specialitate%

* neînţele"eri între membrii conducerii sau între aceştia şi sindicate%

b) deteriorarea procesului de producţie"

* lipsa de competitivitate a produselor !ie datorită uzurii morale, !ie datorită

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 58/82

costurilor ridicate%

* lipsa înlocuirii utila'elor uzate moral, ceea ce duce la standarde de calitate

mai reduse şi a diminuării se"mentului de piaţă%

c)de$voltarea prea rapidă"

* lipsa unui capital propriu care să susţină capacitatea de

auto!inanţare%

* aprovizionări prea mari care reduc viteza de rotaţie a

stocurilor%

* reducerea vitezei de încasare a creanţelor datorită

vânzărilor e!ectuate către clienţi cu risc%

* creşterea cheltuielilor de circulaţie pentru a susţine e!ortul

de vânzare%

* reducerea mar'elor ca urmare a creşterii costurilor de

!inanţare%

d)politici de mar/eting necorespun$ătoare"

* lipsa unui plan bine de!init pentru publicitate, vânzări şi

canale de distribuţie%

* lipsa unei anticipări şi reacţii la schimbările cerinţelor de

 pe piaţă%

e)politici şi practici financiare necorespun$ătoare"

* lipsa urmăririi costurilor, a necesarului optim de stocuri%

* lipsa unor bu"ete de venituri şi cheltuieli şi proiecţii !inanciare realiste%

* eistenţa unui "rad de îndatorare !inanciară mare şi plata unor dobânzimari cu deosebit impact în cazul scăderii ci!rei de a!aceri%

* eistenţa unor costuri !ie şi ridicate datorită ponderii mari a cheltuielilor 

cu amortizarea şi reparaţiile utila'elor şi echipamentelor cu acelaşi impact

în cazul scăderii ci!rei de a!aceri.

+au$e determinate de factori e,terni

Schimbări în economie, re"lementări, concurenţă, tehnolo"ii şi alţi !actori pot să a!ecteze ne"ativ activitatea clientului. 6otuşi, în multe cazuri, aceste

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 59/82

schimbări pot !i anticipate şi a"entul economic se adaptează mai uşor dacă şi

o!iţerul de credit ştie care din evenimente pot crea probleme şi colaborează cu

clientul. +ceşti !actori sunt:

a) factori de mediu"

* unele credite neper!ormante apar pentru !aptul că unii clienţi nu !ac !aţă

unor dezastre naturale ca !ocul, seceta, inundaţiile, în"heţul. +cestea pot a!ecta

 producţia proprie sau a !urnizorilor, ducând la diminuarea materiilor prime de pe

 piaţă şi creşterea preţurilor care vor diminua ci!ra de a!aceri a clientului şi implicit

capacitatea sa de plată%

b) factori de natură economică şi legislativă"

* recesiunea economică este o perioadă a ciclului economic când mulţi

a"enţi economici nu pot activa pro!itabil, mai ales cei pentru ale căror produse

cererea este elastică în raport cu preţul. acă nu au active disponibile pentru a !i

vândute sau posibilităţi de a reduce costurile, vor !i nevoiţi să*şi mărească

îndatorarea !inanciară pentru a supravieţui acestei etape%

* modi!icări în nivelul taelor, impozitelor, salariului minim, subvenţiilor.

n perioada de tranziţie, au intervenit !oarte multe modi!icări în acest domeniu.

ste su!icient să amintim modi!icările de 6<+ şi cele privind piaţa muncii%

c) factori de piaţă"

* neadaptarea la cerinţele pieţei%

* dependenţa de o sin"ură piaţă care îşi poate modi!ica cererea%

apariţia unui concurent puternic care obli"ă la o reacţie !ie o!ensivă, !ie

de!ensivă. n primul caz, cresc cheltuielile de mar5etin" şi sunt reduse preţurile pentru a menţine vânzările şi se"mentul de piaţă, în al doilea caz, sunt reduse

costurile şi vânzările pentru a menţine veniturile%

d) factori te6nologici"

* introducerea unor produse mult mai so!isticate din punct de vedere tehnic

(hi"h*tech) de către concurenţă%

* di!icultatea de a ţine pasul cu concurenţa în ceea ce priveşte înnoireautila'elor şi echipamentelor de înaltă productivitate.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 60/82

#odul de detectare a creditelor neperformante

/reditele rareori devin neper!ormante peste noapte. istă aproape

întotdeauna o deteriorare "raduală a calităţii creditului, însoţită de numeroase

semnale de avertizare. Pdată ce creditul este acordat, o!iţerul de credit este

responsabil de a urmări activitatea împrumutatului. Scopul este de a detecta

 problemele înainte ca acestea să devină prea severe. acă problemele sunt

detectate la timp, o!iţerul de credit poate să acţioneze pentru a preveni a"ravarea

 problemei sau cel puţin pentru a minimiza pierderea ce va !i înre"istrată de bancă.

P parte din acţiunile ce trebuie întreprinse de o!iţerul de credit se re!eră la

îndrumarea şi spri'inirea împrumutatului de a lua măsuri, pentru îmbunătăţirea

situaţiei sale !inanciare.

n "eneral, înainte de a nu mai putea rambursa un credit, împrumutatul trece

 printr*o acută criză de numerar (cash). in păcate, banca ce nu urmăreşte

îndeaproape activitatea împrumutatului este adesea ultima care ştie că o ast!el de

criză este iminentă.

istă trei etape distincte a problemelor privind numerarul@:

a) menţinerea cu dificultate a lic6idităţii. Stocurile încep să se acumuleze

şi viteza de încasare a creanţelor încetineşte. mprumutatul reacţionează încetinind

 plata !urnizorilor şi reducând cheltuielile%

b) administrarea numerarului cas6 management) devine prioritară.

Sunt impuse pla!oane şi limitări de cheltuieli, salariaţii sunt lăsaţi să*şi caute altelocuri de muncă, nu se mai !ac investiţii şi se încearcă valori!icarea activelor 

neesenţiale. Relaţiile împrumutatului cu banca se deteriorează deoarece încearcă să

obţină credit suplimentar în timp ce încalcă clauzele contractului de credit eistent.

mprumutatul nu plăteşte dividende cu scopul de a le capitaliza pentru a acoperi

capitalul propriu diminuat de pierderile din eploatare%

@ edu <. Gestiunea şi auditul bancar.* ucureşti: Mmprimeria Qditura conomicăJ, #CC2. * #@G p.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 61/82

c) ameninţarea pericolului de faliment. mprumutatul îşi utilizează toate

sursele de numerar din conturi, nu*şi mai achită nici un !el de datorii sau obli"aţii.

Nltima ale"ere este să*şi declare !alimentul sau să "ăsească un partener cu care să

!uzioneze sau de care să !ie absorbit.

&entru ca semnalele de avertizare să !ie e!icient valori!icate şi creditul să nu

se trans!orme într*un credit problematic, orice o!iţer de credit ar trebui:

* să analizeze cu "ri'ă situaţiile !inanciar contabile primite la perioadele

convenite cu împrumutatul%

* să comunice permanent cu împrumutatul, tele!onic, în scris şi prin vizite

la sediul acestuia%

* să !ie atent la semnale directe sau indirecte primite de la terţi%

* să ia în considerare toate mişcările din conturile din bancă ale

împrumutatului. &entru o mai bună detaliere a acestor semnale de avertizare le vom

structura în patru "rupe mari, după cum urmează:

1. Semnale de averti$are provenind din situaţiile financiare

 întocmite de împrumutat.

Situaţiile !inanciare primite de la împrumutat sunt: balanţa de veri!icare,

 bilanţul contabil, contul de pro!it şi pierdere, bu"etul de venituri şi cheltuieli.

&rincipalele semnale de avertizare care se desprind din primirea şi analiza lor se

re!eră la:

a) neproducerea la timp a situaţiilor !inanciare%

b) încetinirea perioadei de încasare a clienţilor%

c) deteriorarea poziţiei clientului în ceea ce priveşte numerarul%d) reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor%

e) reducerea ponderii activelor circulante în total active%

f) deteriorarea lichidităţii sau a !ondului de rulment%

g) modi!icări rapide în structura activelor !ie%

h) ponderea mare a imobilizărilor necorporale şi !inanciare în activele

imobilizate%i) creşteri mari ale datoriei pe termen scurt şi lun"%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 62/82

 ') schimbarea structurii bilanţului, creşterea "radului de îndatorare totală%

5) reducerea ci!rei de a!aceri sau creşterea prea rapidă a acesteia%

l) reducerea mar'elor de pro!it%

m) creşterea ponderii activelor şi a cheltuielilor !ie în total ci!ră de a!aceri%

n) înre"istrarea de pierderi în activitatea de eploatare%

o) incapacitate de a obţine estimări pentru viitor%

 p) pro"noze prea optimiste, nerealiste%

X) discrepanţe mari între rezultatele prevăzute (plani!icate) şi cele realizate.

2. Semnale de averti$are provenind din contactul cu împrumutatul.

+ceste semnale a!late în timpul convorbirilor tele!onice, întâlnirilor,

vizitelor şi altor contacte cu clientul, se re!eră la:

a)schimbări intervenite în conduita?stilul de viaţă?rutina unor persoane

cheie, inclusiv probleme de sănătate, de !amilie%

b)incapacitatea de a plani!ica şi de a !ormula direcţiile strate"ice%

c) schimbare de atitudine !aţă de o!iţerul de credite, în special o lipsă

aparentă a unei atitudini de cooperare%

d)lipsa de eperienţă în această instituţie sau pro!il de a!aceri, mani!estată

 prin incapacitatea de a*şi îndeplini la timp sarcinile şi prin recrudescenţa unor 

 probleme considerate de'a rezolvate%

e)schimbări în conducere, schimbarea proprietarului sau a unor persoane

cheie, precum şi lipsa unui pro"ram clar de succesiune în cadrul conducerii%

f) schimbarea persoanelor cu atribuţii !inanciar contabile şi evidenţă

!inanciară inadecvată şi controale necorespunzătoare%g)dorinţa şi insistenţa de a*şi asuma riscuri ne'usti!icate sau de a se baza pe

 'ocul hazardului, precum şi aventurarea în achiziţii sau noi a!aceri, mutarea în noi

zone "eo"ra!ice sau trecerea la un nou pro!il de produse%

h) stabilirea nerealistă a preţurilor produselor şi serviciilor%

i) eşecul de a reacţiona la timp !aţă de declinul survenit pe pieţe, publicitatea

ne"ativă, sau !aţă de condiţiile economice%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 63/82

  ') probleme la capitolul relaţiilor de muncă privind atitudini

necorespunzătoare ale salariaţilor, instabilitate, moral scăzut al acestora sau

!olosirea ine!icientă a

 personalului%

5) vânzarea activelor în a!ara cadrului obişnuit de a!aceri%

l) schimbări în pro!ilul de a!aceri sau pierderi a unor linii importante de

 producţie, a unor concesiuni de tip !ranciză, a unor drepturi de distribuţie sau a

unor surse de aprovizionare%

m) pierderea unuia sau a mai multor clienţi importanţi cu poziţie !inanciară

solidă%

n) creşterea bruscă şi substanţială în mărimea unor comenzi sau contracte

individuale, care ar !i de natură să împieteze asupra capacităţii de producţie

eistente%

o) eşecul de a achiziţiona cu discount sau credit comercial acordat de

!urnizori, precum şi achiziţii speculative de inventar, care se abat de la cadrul

normal al practicilor de aprovizionare%

 p) slaba întreţinere a utila'elor şi echipamentelor, amânarea înlocuirii celor 

uzate moral sau !izic, precum şi întreruperi !recvente ale producţiei, în

vederea reparaţiilor%

r) stocuri supranormative de materii prime şi materiale, comenzi sistate sau

cu ciclu depăşit de producţie neterminată sau produse !inite !ără des!acere

asi"urată%

s) vânzarea de acţiuni aparţinând proprietarului sau directorilor împrumutatului%

t) di!icultatea de a pro"rama vizite la sediul împrumutatului.

2. Semnale de avertizare provenind de la terţi.

+ceste semnale provin de la alţi creditori ai împrumutatului, după cum

urmează:

a) solicitări din partea !urnizorilor de spri'in pentru încasarea unor creanţe sau de date privind bonitatea împrumutatului%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 64/82

 b) primirea de titluri eecutorii emise la adresa împrumutatului pentru

 plata unor obli"aţii%

c) primirea de la alte bănci de noi împrumuturi în condiţii de dobânzi

mari şi "aranţii lichide%

d) neonorarea unor cambii şi bilete la ordin sau emiterea de cecuri !ără

acoperire%

e) plata !urnizorilor numai cu cecuri, iar încasarea clienţilor numai pe

 bază de ordin de plată emis de aceştia.

@. Semnale de avertizare provenind din interiorul băncii.

/hiar dacă împrumutatul respectă termenele şi condiţiile din contractul de

credit eistă totuşi semnale de avertizare în bancă privind apariţia unor probleme

cu care se con!runtă împrumutatul, după cum urmează:

a) reducerea disponibilităţilor împrumutatului%

 b) cerinţe permanente de noi credite pe termen scurt în eces%

c) scopul noului credit al "aranţiilor o!erite sau sursa de rambursare nu

sunt clare%

d) solicitarea cu precădere de credite pentru capital de lucru%

e) solicitarea de credite pentru investiţii cu documentaţii

ne!undamentate%

!)retra"eri mari de numerar.

+ăi şi modalităţi de prevenire a apariţiei creditelor neperformante.

&entru prevenirea apariţiei creditelor neper!ormante, este necesară atât

des!ăşurarea unei activităţi prudente de aprobare a creditelor, cât şi de!inirea şirealizarea unor măsuri realiste de urmărire a derulării creditelor şi soluţionării

 problemelor ce pot apare.

&rincipiul "eneral ce trebuie avut în vedere este acela că banca nu trebuie să

acorde un credit până ce nu se estimează corect posibilitatea recuperării la scadenţă

sau în momentul în care aceasta decide, din anumite motive, să*şi retra"ă creditul.

stimarea corectă a capacităţii de rambursare are de cele mai multe ori oimportanţă mai mare decât asi"urarea creditului prin "aranţii materiale. Pdată ce

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 65/82

cauzele apariţiei creditelor neper!ormante au !ost depistate, este mai uşor de a

stabili căi şi modalităţi de prevenire a acestora, după cum urmează:

a) estimarea corectă a necesarului de credite a împrumutatului şi a

termenelor de rambursare. 8u trebuie să uităm că riscul de nerambursare a unui

credit eistă atât în situaţia în care se solicită un credit prea mic, cât şi atunci când

un client împrumută prea mulţi bani. n primul caz, riscul apare datorită lipsei

!ondurilor necesare realizării volumului producţiei pro"ramate pentru a realiza

 pro!itul estimat şi încasările necesare plăţii obli"aţiilor asumate. n al doilea caz,

riscul apare datorită creşterii "radului de îndatorare !inanciară peste necesar şi

ma'orării arti!iciale a costului cu dobânzile, ducând la reducerea capacităţii de

 plată. ineînţeles !oarte importante sunt şi termenele de rambursare. acă sunt

 prea mobilizatoare, împrumutatul poate intra în incapacitate de plată, datorită

necorelării momentului plăţilor cu momentul încasărilor previzionate. acă

termenele sunt prea permisive, apare pericolul creşterii arti!iciale a "radului de

îndatorare !inanciară prin creşterea volumului dobânzilor%

b) corelarea destinaţiei creditului cu sursa de rambursare. 6ranzacţia

!inanţată prin credit trebuie să "enereze atâtea încasări cât să se poată plăti

împrumutul şi dobânda a!erentă. acă tranzacţia eşuează, va !i "reu de "ăsit o

sursă alternativă şi se vor crea numeroase probleme. e eemplu, un a"ent

economic a solicitat un credit în valută pe termen mediu pentru importul unor 

utila'e care să asi"ure o producţie mai e!icientă pentru comenzile de eport a!late

în derulare. in păcate, peste un an de zile contractul la eport nu s*a reînnoit,

utila'ele nu şi*au re"ăsit o altă utilizare la !el de e!icientă pentru producţia internă,a intervenit şi cursul valutar şi creditul a devenit restant şi problematic. 1ai

neplăcut a !ost şi !aptul că datoria în valută reactualizată în lei depăşea cu mult

valoarea utila'elor la preţul pieţei, ceea ce a dus la ne"ocieri nu întotdeauna

amiabile pentru completarea "aranţiilor%

c) e,istenţa a două posibilităţi de recuperare a creanţelor fără legătură

 între ele şi e,istente de la început. n cazul prezentat anterior, şi împrumutatul şi banca s*au bazat pe continuarea relaţiilor de comerţ eterior cu partenerul

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 66/82

tradiţional, neeistând nici o certitudine !ormală în acest sens. &e de altă parte, nici

"aranţia nu avea caracteristicile cerute de a !i uşor valori!icabilă, chiar dacă era

accesibilă. n lumea bancară, se spune că cea mai e!icientă "aranţie este "a'ul pe

maşina directorului "eneral şi ipoteca pe clădirea corpului administrativ,

intervenind în acest eemplu şi !actorul psiholo"ic coercitiv. ste !oarte important

ca această a doua sursă de rambursare să !ie un activ care pe lân"ă lichiditatea sa şi

a păstrării valorii de piaţă în timp, să !ie uşor accesibil, în sensul că valori!icarea

acestuia să nu a!ecteze ne"ativ procesul de producţie al împrumutului şi să nu !ie

necesară o eecutare silită%

d) înc6eierea unui contract de credit cu clau$e asiguratorii. &entru

 prote'area propriilor interese, banca poate introduce în contractul de credite clauze

asi"uratorii prin care să diminueze riscul şi să obli"e împrumutatul la menţinerea

capacităţii de plată. istă două !eluri de clauze: a!irmative (pozitive) şi ne"ative.

/lauzele a!irmative sunt cele cu care împrumutatul trebuie să !ie de acord şi

care prevăd, de eemplu, următoarele:

* împrumutatul va !urniza băncii situaţii !inanciar*contabile la termenele

convenite%

* împrumutatul va menţine lichiditatea, solvabilitatea, "radul de îndatorare,

viteza de rotaţie a mi'loacelor circulante şi cash !loTul peste anumite valori

considerate minime%

* împrumutatul va permite băncii să !acă vizite la sediul său pentru a urmări

 buna des!ăşurare a procesului de producţie%

* împrumutatul va menţine în bună stare de !uncţionare activele !ie%* împrumutatul îşi va plăti la timp toate taele şi impozitele%

* împrumutatul va in!orma banca despre orice liti"iu care îi poate diminua

 patrimoniul şi a!ecta per!ormanţele.

/lauzele ne"ative sunt cele care impun restricţii !inanciare sau interdicţii şi

care prevăd, de eemplu următoarele:

* investiţiile în active imobilizate nu vor depăşi o anumită valoare%* !ondul de salarii nu va depăşi un anumit pla!on%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 67/82

* nu vor mai !i "a'ate sau ipotecate active%

* nu vor !i e!ectuate !uziuni sau achiziţii !ără aprobarea băncii%

* nu se vor vinde sau închiria mai mult de un anumit procent din activele

!ie eistente%

* nu se vor !ace schimbări în conducerea împrumutatului.

 8erespectarea acestor clauze atra"e după sine rezilierea contractului şi

ei"ibilitatea creditului şi a dobânzilor a!erente nescadente.

n vederea prevenirii apariţiei creditelor neper!ormante, o!iţerii de credite

trebuie să urmărească:

* respectarea destinaţiei creditelor prin utilizarea acestora numai în

scopurile pentru care au !ost aprobate. n cazul în care o!iţerii de credite vor 

constata e!ectuarea de plăţi din credite pentru alte destinaţii decât cele aprobate,

 banca va sista imediat, !ără preaviz, utilizarea creditului aprobat%

* plăţile din credite se vor e!ectua sub control bancar, pe bază de

documente le"ale (plăţi prin virament). &lăţile din credite în numerar sunt permise,

în mod ecepţional, în limita pla!oanelor stabilite de autorităţile monetare%

* cesionarea în !avoarea băncii a !luului de lichidităţi (cash !loT), care

trebuie să !ie derulat prin banca%

* re!lectarea corectă şi la zi în evidenţa contabilă a operaţiunilor le"ate

de utilizarea şi rambursarea creditelor, achitarea dobânzilor şi comisioanelor 

a!erente acestora%

* concordanţa datelor din evidenţe cu cele e!ectiv constatate pe teren%

* respectarea "ra!icelor de acordare şi rambursare a creditelor, achitareadobânzilor şi plata comisioanelor%

* analiza realizării !luului de lichidităţi şi a prevederilor din bu"etul de

venituri şi cheltuieli, comparativ cu cele plani!icate sau pro"nozate%

* asi"urarea cu contracte şi comenzi a producţiei%

* realizarea producţiei, eecutarea lucrărilor şi prestarea serviciilor 

contractate la termen şi în condiţiile de calitate prevăzute%* amânările şi re!uzurile la plată a contravalorii produselor livrate şi

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 68/82

cauzele acestora%

* menţinerea şi consolidarea capacităţii de plată a împrumutului, a

 bonităţii acestuia, pe tot parcursul procesului de creditare, până la rambursarea

inte"rală a creditului şi plata dobânzilor datorate băncii%

* analiza permanentă a acoperirii cheltuielilor din veniturile realizate şi

menţinerea unui "rad acceptabil de rentabilitate%

* prevederea în bu"etul de venituri şi cheltuieli, precum şi în !luul de

lichidităţi al împrumutatului a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de

credit scadente şi a dobânzilor a!erente%

* aducerea la cunoştinţa băncii a modi!icărilor intervenite în structura

or"anizatorică şi activitatea des!ăşurată%

* menţionarea pe documentele de plată a poziţiilor din documentaţii

unde se re"ăsesc cheltuielile, precum şi sursa din care se e!ectuează plăţile (surse

 proprii, credit), în cazul creditelor pentru echipament (investiţii)%

* păstrarea, în conturile deschise la bancă, a disponibilităţilor băneşti

rezultate din activitatea des!ăşurată%

* să comunice băncii dacă a deschis conturi curente sau conturi

(subconturi) de împrumuturi la alte societăţi bancare şi volumul activităţii derulate

 prin aceste conturi.

#etode de evaluare a creditelor neperformante

Oaranţiile asi"ură, într*o anumită măsură, posibilitatea recuperării parţiale sau

inte"rale a creanţelor şi totodată, reprezintă suportul moral, psiholo"ic şi material în baza căruia, persoana care an"a'ează o !irmă este cointeresată în administrarea şi

utilizarea cât mai 'udicioasă a unui credit ast!el, încât "aranţiile !urnizate de el să nu

se piardă. 6ratarea cu uşurinţă şi super!icialitate a etapelor de creditare, ast!el

a'un"ându*se la recuperarea creditului prin valori!icarea "aranţiilor reprezintă soluţia

cea mai nerentabilă şi poate conduce la:

* !alimentul bene!iciarului de credite%* imobilizarea, de către bancă a unor !onduri care conduc la diminuarea

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 69/82

 pro!itului%

* pierderi parţiale sau inte"rale a sumelor împrumutate.

tapa de recuperare a creditelor neper!ormante trebuie să constituie, pentru

!iecare bancă, o etapă adiacentă care nu reprezintă o practică de bază, ci din contra, să

!ie ultima soluţie aplicată.

e re"ulă, etapa de recuperare a creditelor neper!ormante presupune riscuri

ma'ore, mai ales arunci când este necesară aplicarea unor metode de redresare

economică a debitorului.

Mn vederea recuperării creditelor neper!ormante se pot aplica mai multe metode

şi anumeA:

$. pe cale amiabilă%

#. suprave"here bancară%

2. metode de redresare economică%

@. eecutarea silită.

Recuperarea creditelor pe cale amiabilă reprezintă o metodă care se aplică

 pentru creditele nerambursate la scadenţe pană în 2C de zile.

Recuperarea pe această cale se materializează prin emiterea de către bancă a

unor scrisori prin care se atenţionează a"entul economic asupra debitelor create şi

asupra consecinţelor în caz de neacoperire a acestor debite.

Recuperarea prin instituirea suprave"herii bancare reprezintă o posibilitate,

dar pentru a putea !i aplicată trebuie prevăzută distinct printr*o clauză în contractul

de credite.

Suprave"herea bancară acceptată de debitor prin semnarea contractului decredite se re!eră la impunerea unor măsuri care se pot concretiza în:

* închiderea tuturor conturilor deschise la alte bănci%

* suprave"herea plăţilor%

* suprave"herea aprovizionărilor şi limitarea lor la strictul

necesar%

* suprave"herea vânzărilor sub aspectul preţurilor şi alA rozd Murie, IGestiunea lic#idităţii băncii, 6eză de doctorat, /hişinău #CC$.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 70/82

 bene!iciarilor buni sau răi platnici%

* impunerea unui re"im de preţuri care !avorizează atât

vânzările, cât şi încasările%

* impunerea lichidării creanţelor%

* lichidarea stocurilor supranormative de materii prime,

materiale, produse !inite etc.

* crearea de lichidităţi prin valori!icarea cât mai rapidă şi e!icientă a activelor 

!ie cu "rad mic de utilizare%

* impunerea contractării unor credite de tip !actorin" sau

leasin".

+ceste măsuri aplicate într*o colaborare totală cu societatea debitoare şi cu un

înalt pro!esionalism rezultat al unei eperienţe îndelun"ate pot da rezultate deosebite,

dar nu imediate. Se apreciază totuşi că !aţă de recuperarea prin eecutarea silită, în

condiţiile concrete de azi, prin aplicarea măsurilor de suprave"here bancară (atunci

când acestea sunt e!iciente) acoperirea debitelor se realizează într*un timp mai scurt.

Recuperarea creditelor neper!ormante prin redresare economică presupune

asumarea de către bancă a unui risc sporit, de aceea, aplicarea lor presupune o analiză

 pe toate planurile mult mai amănunţită chiar şi decât cea e!ectuată la acordare.

1etoda presupune luarea unor măsuri de tehnici bancare, numai dacă ele

conduc cu si"uranţă la prosperitatea economică a debitorului, respectiv mărirea ci!rei

de a!aceri şi creşterea corespunzătoare a pro!itului într*o proporţie cel puţin

su!icientă pentru rambursarea creditului şi achitarea dobânzilor a!erente.

+ceste măsuri pot !i:* rescadenţarea ratelor de credit în cadrul termenului de creditare sau peste

acest termen%

* amânarea plăţii dobânzilor%

* suplimentarea creditului%

* suplimentarea creditului, cu perioadă de "raţie acordată atât la credit, cât

şi la dobândă%* recalcularea ratelor de credit ast!el, încât din disponibilul pro"nozat să se

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 71/82

 poată plăti proporţional credit şi dobânda%

* reducerea datoriei clientului (A*$C) ca o dovadă a bunei credinţe a

 băncii. Suma se stabileşte în raport de disponibilul pro"nozat al clientului.

&rocedura de acoperire a debitelor prin valori!icarea silită a "aranţiilor clienţilor 

este utilizată atunci când s*a constatat că toate căile propuse anterior au !ost epuizate,

clientul nu respectă convenţiile anterioare, este evaziv sau obstrucţionează banca.

&rocedura de eecutare silită se re!eră la:

* eecutarea "aranţiilor%

 !ecuperarea creditelor acordate clienţilor a căror situaţie economico*fmanciară

nu mai asigură condiţii de rambursare se poate realiza prin v+nzarea garanţiilor 

conform prevederilor egii cu privire la ga$ şi &odului de 'rocedură &ivilă ale

 !epublicii -oldova.

/ând se apelează la procedura de eecutare silită a "aranţiilor, ca modalitate de

recuperare, se întocmeşte de către inspectorul de credite cu răspunderi în domeniul

recuperării creditelor neper!ormante, dosarul de eecutare silită şi se înaintează o!iciului

 'uridic (consilierului 'uridic) care are în atribuţii introducerea şi susţinerea acţiunilor la

instanţele 'udecătoreşti.

osarul de eecutare silită trebuie să cuprindă toate actele şi documentaţiile care

atestă derularea cronolo"ică a creditului, valoarea totală a debitului şi totalitatea

măsurilor întreprinse pentru recuperarea creditului pe alte căi.

0a stabilirea căii de acţionare trebuie luate în considerare toate cheltuielile

ocazionate de acţiunea de recuperare, pentru a se stabili dacă "aranţiile aduse (activele

clientului) au un nivel care să acopere şi aceste cheltuieli.Mn cazul când creditul este clasi!icat în calitate de credit compromis şi

hotărârea 'udiciară nu poate !i aplicată din motivul lipsei averii "a' ate şi alte averi,

dispariţia sau chiar decesul împrumutatului, achitarea creditului se e!ectuează din

contul reducerilor pentru pierderi la credite, acoperind toate cheltuielile a!erente.

încheierea unui contract de credit cu clauze asi"urătorii. &entru prote'area

 propriilor interese, banca poate introduce în contractul de credite clauze asi"urătorii

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 72/82

 prin care să diminueze riscul şi să obli"e împrumutatul la menţinerea capacităţii de

 plată.

Price activitate !inanciară este riscantă, dacă e!icienţa ei este incertă, adică

nu se cunoaşte în momentul încheierii operaţiunii.

#ema $ %novaţii pe piaţa creditului !ancar &. 'reditare prin leasing 0easin" este un cuvânt de ori"ine en"leză cu semni!icaţia de Qchirie,

eperienţa mondială termenul leasing se utilizează pentru de!inirea a!acerilod bazate pe încheierea echipamentului, maşinilor, mi'loacelor de transport etc. 0easin"ul esteo !ormă speci!ică de creditare în bunuri (măr!uri), prin care se realizează îmbinarea

intereselor părţilor, adică bunurile sunt cumpărare de creditor şi date în chirielocatarului sau utilizatorului cu dreptul de a deveni proprietarul bunurilor închiriatela s!ârşitul termenului stabilit.

6ermenul operaţiuni de leasin", utilizat pe scară mondială, a apărut învocabularul economic în Pccident, în anul $G;. +tunci compania americanăQ6elephone compan9* ell producătoare de aparate tele!onice a luat iniţiativa caaparatele produse de ea să !ie nu numai vândute, ci şi date în chirie clienţilor. -aptul astimulat dezvoltarea rapidă a telecomunicaţiilor. +ceste operaţiuni capătă o mareamploare şi 'umătate de secol mai târziu 7enri -ord !oloseşte leasin"ul pentru

mărirea pieţei de des!acere a automobilelor.Mn anii YAC, în SN+, iar peste un timp şi în uropa Pccidentală, în leasin" auînceput să !ie antrenate activ mi'loacele de producţie, maşinile şi alte echipamente,operaţiuni ce au provocat o adevărată revoluţie în relaţiile respective. &rimacompanie specializată de leasin" a !ost !ondată în anul $A#, în SN+. /ompaniile deleasin" au !ost numite societăţi !inanciare de leasin". în uropa societăţile !inanciarede leasin" au apărut la s!ârşitul anilor YAC * începutul anilor YDC ai secolului trecut. Pcreştere semni!icativă a numărului şi a volumului operaţiunilor de leasin" a începutdupă prima întărire a statutului contractelor de leasin", care a avut loc în anii YGo./ele mai multe Qinvestiţii de leasin" în uropa Pccidentală e!ectuează Mrlanda(@D) şi 1area ritanie (2A,G), iar în uropa de st locul de !runte îl ocupăRepublica /ehă. +ctualmente #A * 2C de investiţii în ţările dezvoltate sunt realizatesub !ormă de leasin" şi aproimativ GC de tipuri noi de producţie sunt !abricate cuutila'e închiriate.

&iaţa mondială modernă a serviciilor de leasin" este concentrată în: SN+,uropa Pccidentală şi Zaponia. &iaţa internaţională a serviciilor de leasin" esteconsiderată una dintre cele mai dinamice. în etapa actuală de dezvoltare a leasin"uluiare loc crearea societăţilor internaţionale de leasin". e eemplu, este în!iinţată+sociaţia Societăţilor de 0easin" uropene, care uneşte societăţile şi uniunile de

leasin" din $; ţări europene.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 73/82

in perspectiva teoreticienilor economişti leasin"ul este o noţiune diversinterpretabilă.

0easin"ul este închirierea pe termen lun" a maşinilor şi utila'elor, cumpăratede către locator pentru locatar în scopul utilizării lor în s!era de producţie, cudeţinerea dreptului de proprietate de către locator pe toată perioada contractată.

 easingul este activitatea de antreprenoriat de investire a unor mi'loacetemporar disponibile sau împrumutate, pe bază de contract, con!orm căruialocatorul (creditorul !inanţelor) procură cu titlu de proprietate echipamentul, indicatde locatar, de la vânzătorul (!urnizorul) stabilit de acesta şi îl acordă contra platălocatarului în posesiune şi !olosinţă temporară în scopuri de întreprinzător. 0e"eaRepublicii 1oldova cu privire la leasin" nr. ;2$ din $A.C#.D

biecte ale leasingului sunt: mi'loacele de transport, televizoarele, compleeletehnolo"ice şi echipamentele, calculatoarele, liniile de !abricaţie, con"elatoarele de

 producţie etc.

 (u!iecţii participanţi la operaţiunea de leasing" ocatorul este persoana !izică sau 'uridică care practică activitate de între* prinzător şi care procură cu titlu de proprietate echipament de la un anumit vânzător (!urnizor), pentru a*$ da în chirie.

/a locatori pot !i companiile de leasin" şi băncile comerciale. /ompania deleasin" este instituţia !inanciară care prestează operaţiuni de leasin" de diverse tipuri.Se deosebesc companii de leasing specializate, care propun în leasin" un tip de măr!urisau un set de măr!uri. /ompaniile specializate, de obicei, dispun de o rezervă propriede utila'e şi echipamente pe care le o!eră consumatorilor. &ompaniile de leasing 

universale sunt acele instituţii ce propun în leasin" di!erite tipuri de utila'e şiechipamente. /ompaniile de leasin" universale acordă locatarului dreptul de a ale"e!urnizorul de echipamente, plasarea comenzii şi primirea obiectului închiriat.

&e plan mondial, în calitate de locator de obicei apar companiile de leasin", careîn cele mai multe cazuri sunt companii*!iice ale băncilor mari. în a!ară de aceasta,

 băncile controlează companiile de leasin" ce activează în mod independent,acordându*le credite (din eperienţa ţârilor străine ;A din resursele companiilor deleasin" se !ormează din această sursă). P!erindu*le resurse ţi !iind participante lacapitalul companiilor de leasin", băncile participă indirect la aceste operaţiuni.

ăncile comerciale pot participa la operaţiunile de leasin" şi în mod direct, prin

!ormarea în componenţa sa a departamentelor de leasin" ce vor e!ectua respectiveleoperaţiuni.

&enetrarea băncilor pe piaţa serviciilor de leasin" este le"ată, în primul rând, de!aptul că leasin"ul este un business cu o necesitate de capital !oarte mare, iar băncilesunt deţinătorii resurselor băneşti de bază din economie. în al doilea rând,operaţiunile de leasin", !iind o !ormă a creditului şi anume a creditului comercial,sunt strâns le"ate de creditarea bancară.

 ocatarul este persoana !izică sau 'uridică care practică activitate de între* prinzător şi care ia în posesiune şi în !olosinţă temporară, în bază de contract de

leasin", echipamentul comandat la ale"erea sa direct de la vânzătorul (!urnizorul)indicat de el.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 74/82

<ânzătorul (!urnizorul) poate !i întreprinderea producătoare ori o altă persoană!izică sau 'uridică care practică activitatea de întreprinzător şi care vinde locatorului în

 proprietate echipament, pentru ca acesta să*$ dea în posesiune sau !olosinţătemporară unui terţ.

8articipanţi indirecţi ai afacerilor de leasing sunt"

[ băncile, care au rolul de creditor al companiilor de leasin" şi totodată 'oacă rolul unui "arant al a!acerilor de leasin"%[ companiile de asigurare, care asi"ură creditele acordate pentru

 procurarea utila'elor contra riscurilor posibile de nerambursare a plăţilor de cătrelocatar locatorului şi, de asemenea, pot să e!ectueze asi"urarea obiectuluileasin"ului%

[  firmele de bro"eri (dealeri) şi alte !irme ce o!eră servicii deintermediere.

Pperaţiunile de chirie sunt !oarte mult asemănătoare operaţiunilor de

leasin", dar eistă şi unele deosebiri:[ obiectul a!acerii de arendă se ale"e de locatar, nu de locator, tot el pro curăechipamentul din contul sau propriu, iar în cazul operaţiunii de leasin",locatorul cumpără din mi'loacele proprii echipamentul la ale "erea propriesau la propunerea locatarului%

[ termenul leasin"ului este mai mic decât termenul de uzare !izică a echi pamentului şi se apropie de termenul de amortizare a impozitului%

[ la epirarea termenului contractului locatarul poate prelun"i chiria la o rată maimica sau poate să procure utila'ul la preţul rămas%

[ în calitate de locator de obicei apare un intermediar, or"anizaţia !inanciară *compania de leasin".0easin"ul di!eră de contractul de vânzare*cumpărare prin aceea că dreptul de

 proprietate nu trece de la vânzător la cumpărător, ci locatorul menţine dreptul de proprietate asupra obiectului închiriat, iar locatarul posedă doar dreptul de utilizaretemporară a acestuia. 0a epirarea termenului contractului locatarul poate procuraobiectul la un preţ ne"ociat, poate prelun"i contractul de leasin" sau poate restituiutila'ul proprietarului. în cadrul operaţiunilor de leasin" locatarii au posibilitatea!olosirii echipamentului pe perioade mici sau medii şi ca rezultat vor putea reînnoicontractele şi vor bene!icia de tehnolo"iile noi, preîntâmpinând depăşirea tehnică.

in punct de vedere economic, leasin"ul se aseamănă cu creditul acordat pentru procurarea echipamentului. &rincipala deosebire dintre aceste operaţiuni estecă echipamentul !iind ca "aranţie în cazul operaţiunii de leasin" este în proprietateacreditorului pe toată perioada operaţiunii, dar în cadrul operaţiunii de credit pentru

 procurarea de echipamente "aranţia respectivă este în proprietatea debitorului, deşiobiectul "aranţiei poate !i depus la bancă.

eci etapele creditării prin leasin" sunt:$. bene!iciarul contractează cu !urnizorul privind bunul de care are nevoie%#. bene!iciarul încheie cu banca un contract de leasin" prin care cere

!inanţarea procurării bunului respectiv%2. banca procură bunul şi devine posesorul lui%@. banca transmite bunul bene!iciarului%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 75/82

A. bene!iciarul achită plăţile parţiale de leasin" pînă la răscumpărarea bunului.

0easin"ul se deosebeşte de arendă prin:U plata pentru arendă se !ormează în !uncţie de cererea şi o!erta pe piaţă, plata

 pentru leasin" se !ormează în !uncţie de costul utila'ului .8lata pentru leasing 7costul utila%ului 9 dob;nda9comision9servicii&lata pentru leasin" se împarte pe perioade 8<3n7 plata lunară=&e parcursul de achitare a leasin"ului se trans!eră dreptul de proprietate a bunuluide la bancă asupra bene!iciarului. n cazul arendei arendaşul nu poate pretinde ladreptul de proprietate asupra bunului arendat.

Pperaţiunile de leasin" pot !i clasi!icate în mai multe cate"orii.$. istă # tipuri de bază ale leasin"ului: leasing operativ şi financiar.

/ easingul operativ se mai numeşte de obicei leasin" cu recuperare

incompletă. Mn acest caz cheltuielile locatorului, le"ate de procurarea şi menţinereaechipamentului de leasin", nu se recuperează complet la s!ârşitul perioadei deleasin". at !iind !aptul că termenul contractului de leasin" este mai mic ca termenulde !uncţionare a echipamentului, locatorul este nevoit să dea în chirie temporarăechipamentul de mai multe ori şi atunci va creşte riscul de recuperare a costuluirămas dacă cererea pentru el va dispărea. /u toate celelalte condiţii e"ale, mărimile

 plăţilor de leasin" sunt mai mari decât ale leasin"ului !inanciar. P altă particularitatea leasin"ului operativ este că obli"aţia de deservire tehnică, reparaţie, asi"urare e peseama locatorului. /ompania de leasin", procurând echipament în cazul leasin"uluioperativ, nu cunoaşte din timp utilizatorul concret al echipamentului (locatarul), deaceea ea trebuie să cunoască bine con'unctura pieţei echipamentului de leasin", atâtal celui nou, cât şi al celui utilizat.

[  easingul financiar se mai numeşte leasing cu recuperarea

ec#ipamentului de leasing. &erioada pe care se dă echipamentul in chirie se apropieca durată de termenul de eploatare şi amortizare inte"rală echipamentului. Mn

 perioada acordului de leasin" locatorul, prin plăţile de leasin", recuperează costultotal al proprietăţii sale. Mn cazul leasin"ului !inanciar, de obicei, obli"aţia dedeservire a echipamentului şi asi"ura rea este in sarcina locatarului. 0easin"ul!inanciar este cel mai răspândit din tipurile de leasin" şi conţine o mulţime de !orme

di!erite. în Republica 1oldova băncile comerciale pot e!ectua numai operaţiuni deleasin" !inanciar.@2

#. upă volumul de predare a echipamentului leasin"ul poate !i net şibrut.

[ easingul net reprezintă relaţiile în care deservirea echipamentului see!ectuează de locatar. e aceea toate cheltuielile pentru deservire se includ în

 plăţile de leasin". +ceste particularităţi sunt caracteristice leasin"ului!inanciar.

[ easingul brut  presupune deservirea obli"atorie a echipamentului, reparaţia

acestuia, asi"urarea şi e!ectuarea altor operaţiuni de către locator. Mn a!ară deaceste servicii, la dorinţa locatarului, locatorul poate să*şi asume obli"aţia de pre"ătire a personalului cali!icat, de des!ăşurare a mar5etin"ului şt a publicităţii

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 76/82

 produselor, de livrare a materialelor etc. +ceste trăsături sunt caracteristiceleasin"ului operativ.2. Mn !uncţie de sectorul pieţei în care se e!ectuează operaţiunile de leasin"

se distin" # !orme:[ leasing intern, în care toţi participanţii implicaţi în a!acere sunt din

aceeaşi ţară%[ leasing internaţional, în care unul din participanţi (locatorul sau locata*rul) este dintr*o ţară străină. 0easin"ul internaţional se e!ectuează în !ormă deleasin" de import şi de eport. Mn acest caz taele vamale nu se plătesc, dacă încontract este prevăzută restituirea echipamentului la epirarea termenuluicontractului.

@. Mn !uncţie de termenul leasin"ului se distin":[ leasing pe termen scurt * echipamentul se acordă în leasin" pe o perioadă

de maimum 2 ani%

[ leasing pe termen lung 0  perioada de acordare în leasin" aechipamentului variază de la 2 la mai mulţi ani.rganizarea procesului de leasing se e!ectuează ţinând cont de direcţiile&rocesul de leasin" se e!ectuează, de re"ulă, în trei etape.0a etapa înt+i se des!ăşoară o activitate preliminară de încheiere a acordurilor 

 'uridice. Mnsă în prealabil se !ace o studiere detaliată a condiţiilor şi a speci!icului!iecărei a!aceri. upă aceea se întocmeşte cererea, primită de locator de la viitorul săulocatar, concluzia despre capacitatea de plată a locatarului şi despre e!icacitatea

 proiectului de leasin", ordinul care este trimis !urnizorului de echipament de cătrelocator, contractul de credit încheiat între locator şi bancă despre acordareacreditului pentru e!ectuarea a!acerii de leasin" (dacă este necesar).

0a etapa a doua a procesului de leasin" are loc le"alizarea 'uridică a a!acerii deleasin". +ici se întocmesc contractul de vânzare*cumpărare (încheiat între vânzător şilocator) a echipamentului pentru leasing,procesul*verbal de dare in e1ploatare,

contractul de leasing  pentru echipamentul dat în leasin" (încheiat între locator şilocatar).

+ treia etapă a procesului de leasin" cuprinde perioada de !olosire a echi* pamentului. +ici se ţine evidenţa contabilă a tuturor operaţiunilor de leasin", see!ectuează plata locatorului, iar la epirarea termenului de leasin" se per!ectează

modul de !olosire în continuare a echipamentului.ocumentul de bază al a!acerii de leasin", în care se re!lectă raporturile

esenţiale, este contractul de leasing. /ontractul de leasin" se încheie între locatar şi locator. Mn el se indică în ce condiţii locatarul primeşte în leasin" pentrueploatare echipamentul. /ontractul de leasin" are putere 'uridică din momentulsemnării procesului*verbal de predare a echipamentului şi are putere 'uridică petot termenul ne"ociat. &rocesul*verbal de predare se întocmeşte de locatar şi sesemnează de toate părţile participante Ma a!acerea de leasin". upă întocmireaacestuia locatorul nu poartă nici o răspundere !aţă de locatar. Mn procesul de

eploatare a echipamentului locatarul trebuie sa utilizeze echipamentul con!ormrecomandaţiilor şi instrucţiunilor tehnice ale !urnizorului, să menţină echipamentul

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 77/82

în stare de !uncţiune, să e!ectueze deservirea necesară, reparaţia curentă din cont propriu, dacă aceste condiţii sunt stipulate în contract.

&arametrii de bază ai operaţiunilor de leasin" sunt: termenul de leasing şicostul lui.

&rin termenul de leasing se înţele"e termenul de valabilitate a contractului de

leasin". 0a determinarea termenului contractului de leasin" se ţine cont deurmătoarele aspecte:[ termenul de !uncţionare a echipamentului%[ perioada de amortizare a echipamentului%[ ciclul de apariţie a unei a!aceri analo"ice mai e!iciente%[ dinamica proceselor in!laţioniste%[ con'unctura pieţei de capital şi tendinţa dezvoltării acesteia.în procesul operaţiunilor de leasin" cel mai complicat aspect este determinarea

mărimii plăţilor de leasin", datorate locatorului. în componenţa costului de leasing 

intră următoarele elemente de bază:[ amortizarea echipamentului%[ plata pentru achitarea mi'loacelor de credit (dobânda, comisioane)%[ mar'a de leasin" în care se include venitul locatorului pentru serviciile

o!erite * comisionul locatorului%[ comisionul de risc, mărimea căruia depinde de nivelul riscurilor supor 

tate de locator%[ suma plătită pentru asi"urarea echipamentului (de obicei e în sarcina

locatorului) etc./ostul de leasin" poate !i achitat de locatar sub !ormă bănească, sub !orma de

măr!ii sau mită etc.Se !olosesc şi plăţi în avans, locatarul plăteşte un avans în momentul în*

tocmirii acordului, apoi, după ce începe eploatarea echipamentului, plăteşte partearămasă în ratele stabilite. &lăţile, de re"ulă, se e!ectuează după un "ra!ic stabilit între

 părţi ce se aneează la contractul de leasin" şi pot avea o periodicitate de o lună, unsemestru, un an. în !uncţie de starea !inanciară a locatarului, în contract se poatestipula e!ectuarea plăţilor de leasin" în rate e"ale, variabile, crescătoare saudescrescătoare.

Pperaţiunile de leasin" implică anumite riscuri, care necesită "estionarea şi

minimizarea lor. în !uncţie de tipul leasin"ului riscurile pot !i clasi!icate în modulurmător:

[ riscul de mar"eting este pericolul de a nu "ăsi locatari pentru echipamentul procurat. +cest risc este caracteristic leasin"ului operativ. 1odalităţile deasi"urare sunt: mărirea cotei de risc în plata de leasin"% !olosirea în a!aceri a celor mai solicitate tipuri de echipament şi altă tehnică% vinderea obiectului a!acerii las!ârşitul termenului de leasin", ţinând cont de con'unctura pieţei%

[ riscul uzurii morale a ec#ipamentului. at !iind !aptul că obiectulleasin"ului este un produs ştiinţi!ic, el este supus !recvent in!luenţei pro"resului

tehnico*ştiinţi!ic. 1odalitatea principală de minimizare a acestui risc estestabilirea perioadei în care contractul nu poate !i des !ăcut, iar la s!ârşitul perioadeide leasin" echipamentul respectiv trebuie să !ie achiziţionat de către locatar%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 78/82

[ riscul de preţ reprezintă riscul pierderii potenţiale a pro!itului, le"at demodi!icarea preţului obiectului de leasin" în perioada contractului, iar locatorul

 pierde pro!itul potenţial în cazul creşterii preţului obiectului de leasin", încheiat la preţurile vechi. 0ocatarul are pierderi în cazul scăderii preţurilor pentru acestechipament. 1inimizarea acestui risc se e!ectuează prin stabilirea sumei !iecărei

 plăti de leasin" în perioada de leasin". în !uncţie de variaţia preţurilor laechipamentele acordate în leasin", locatorul va prevedea în contractul de credit clauzarecalculării costului de leasin"%

[ riscul lic#idităţii nebalanţate reprezintă posibilitatea pierderilor !inanciare şi apare în momentul când locatorul nu este capabil să re!inanţeze operaţiunilesale active din cauza atra"erii capitalurilor împrumutate. +cest risc se minimizează

 prin !iarea mi'loacelor băneşti în timp şi în volum% crearea !ondului de rezervă%diversi!icarea operaţiunilor pasive%

[ riscul de neac#itare de către locatar a plăţilor de leasin". 1inimizarea este

 bazată pe analiza situaţiei !inanciare a locatarului% limitarea valorii unuicontract de leasin"% solicitarea "aranţiilor de la terţi% asi"urarea riscului deneplată%

[ riscul de dob+ndă * riscul pierderilor ce apar ca rezultat al creşterii ratelor  procentuale, plătite de compania de leasin" pentru creditele bancare.1icşorarea lui se e!ectuează prin cumpărarea*vânzarea de !utures !inanciare,încheierea sTap*ului procentual sau stabilirea unor clauze contractuale dedobândă%

[ riscul valutar * posibilitatea pierderilor în urma !luctuării cursurilor valutare. +cest risc se minimizează la !el ca şi riscul procentual%

[ riscurile $uridice şi politice sunt strâns le"ate între ele. le apar cel mai des încazul e!ectuării leasin"ului internaţional. Riscul politic este riscul pierderilor !inanciare, le"ate de instabilitatea situaţiei politice în ţară ("reve, schimbarea

 politicii economice a statului etc). Riscul 'uridic este le"at de pierderile ce apar ca rezultat al modi!icărilor le"islative ce ţin de aceste operaţiuni.vanta%ele leasingului"a) din punct de vedere al locatorului:* sursa de pro!it sub !ormă de dobândă şi comisioane de leasin"%* este o operaţiune mai puţin riscantă decât creditul deoarece bunul se a!lă în

 posesia locatorului până la s!ârşitul tranzacţiei de leasin"%* poate servi drept sursă adău"ătoare sub !ormă de comisioane, privind

deservirea bunului a!lat în leasin". b) din punct de vedere a !urnizorului* măreşte piaţa de des!acere a bunurilorc) din punct de vedere a la bene!iciarului:* are posibilitatea de a procura un bun mai scump decât situaţia lui !inanciară%* nu trebuie să pună averea sa în "a' pentru această operaţiune.>ea%unsuri"

* este destul de costisitor * bene!iciarul, în caz de incapacitate de achitare a ratelor de leasin" până lascadenţă, pierde dreptul de proprietate asupra bunului%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 79/82

* pentru locator este riscant în caz de insolvabilitate a bene!iciarului, locatorulrămâne cu bunul pe care trebuie sa*l comercializeze.

).*. 'reditare prin factoring 

Pperaţiunile de !actorin" au apărut pentru prima data în SN+ la s!ârşitulsecolului al =l=*lea. ar cel mai intensiv au început sa !ie utilizate de către băncilecomerciale în ultimii #A*2C de ani.

 2actoringul este un contract (convenţie) încheiat între !actor şi aderent(vânzătorul creditor),prin care aderentul trans!eră !actorului o parte sau toatecreanţele (!acturile) pe care le posedă asupra terţilor debitori, după care !actorul seobli"ă sa încaseze şi să suporte riscul insolvabilităţii debitorilor.

Pperaţiunile de !actorin" implică apariţia raporturilor de credit între vân*zătorul*creditor şi cumpărătorul*debitor şi un participant nou * factorul. în mod

curent cuvântul?actor, provenit din limba en"leză, are semni!icaţia de un a"ent careacţionează pentru altul.Scopul operaţiunii  de !actorin" este anularea riscului provenit din ope*

raţiunile creditoare şi e!ectuarea plăţilor în termen ale a"enţilor economici.Pperaţiunile de !actorin" sunt !avorabile vânzătorilor (!urnizorilor) deoarecevânzătorul este interesat de a obţine cât mai rapid sumele datorate de clienţii săi şiimplicit de a*şi micşora riscul în caz de neplată.

+cest sistem este !avorabil mai ales !urnizorilor care e!ectuează numeroaselivrări în loturi relativ mari, care au o activitate sezonieră sau o clientelă dispersatăşi, ca rezultat, întâmpină "reutăţi în încasarea creanţelor. +ceasta a dus la etinderea!actorin"ului, realizat prin unităţi specializate sau ca operaţiuni componente înactivitatea unor bănci.

Pbiecte ale operaţiunii de !actorin" pot !i:  facturile * documente comercialeîntocmite de vânzător şi predate cumpărătorului (sau !actorului) în vedereaspeci!icării măr!urilor vândute (denumire, sortiment, cantitate, preţ, suma totalăetc.)H care constituie totodată documente comerciale de plată şi probe pentrucumpărător privind provenienţa măr!ii cumpărate% titlurile de creanţa (trate, bilete deordin).

în operaţiunile de !actorin" sunt implicate trei părţi:

[ v+nzătorul3creditor de măr!uri, numit şi aderent%4factorul (compania de !actorin" sau banca comercială ce prestează ast!el de

servicii). Mn ţările cu o economie dezvoltată, băncile au în!iinţat departamentespecializate în aceste operaţiuni. Mn cadrul le"islativ actual din R1, societăţilor 

 bancare le este permisă o ast!el de activitate%[ cumpărătorul3debitorul de măr!uri.<ânzătorul vinde măr!uri în credit comercial unui cumpărător, care se

obli"ă, la scadenţa stabilită între părţi, să achite mi'loacele băneşti vânzătorului. ar  până la scadenţă vânzătorul, !iind posesor de !acturi sau de titluri de creanţă şi

având nevoie de mi'loace băneşti, se adresează !actorului care preia datoriiledebitorului de la vânzător şi e!ectuează plăţile necesare contra unui comision de!actorin". -actorul preia asupra sa, de la creditor, titlurile de creanţă asupra debitorilor 

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 80/82

săi, devenind !aţa de aceştia bene!iciarul creanţelor respective. &rin urmare, !actorul preia între"ul risc pe care îl implică eventuala neplată a creanţelor de către debitor. 0ascadenţa creanţelor debitorul îşi va achita datoriile !actorului.

Pperaţiunea de !actorin" se realizează în modul următor:[ vânzătorul şi cumpărătorul încheie un contract de vânzare?cumpărare a

măr!urilor în care speci!ică un şir de condiţii, printre care şi !orma plăţii%[ vânzătorul, cumpărătorul, !actorul încheie documente 'uridice privinde!ectuarea operaţiunii de !actorin" (contractul de !actorin")%

[ !actorul, anterior încheierii contractului de !actorin", analizează atâtvânzătorul, cât şi cumpărătorul%

[ vânzătorul transmite !acturile !actorului pentru a le achita%[ !actorul preia asupra sa de la creditor titlurile de creanţă şi creditează

contul vânzătorului cu suma corespunzătoare. -actorul îşi poate rezerva dreptul de are!uza anumite !acturi în !uncţie de clauzele stipulate în contract. Mn practică, părţile

convin asupra unui pla!on de credit, în limita căruia !actorul nu poate re!uza!acturile transmise de vânzător.&entru creanţele preluate, !actorul plăteşte vânzătorului valoarea actuală a

creanţelor, diminuată prin comisionul său. +st!el, !actorului îi revin:[ dobânda a!erentă pentru perioada până la scadenţa !iecărei creanţe.

+ceastă rată, de obicei, este cu $*# mai mare decât dobânda de bază a creditelor  pe termen scurt%

[ comisionul pentru e!ectuarea operaţiunilor de încasare a titlurilor decreanţă, inclusiv o cotă de acoperire a riscurilor şi cheltuielilor suplimentare, le"atede cumpărător (se stabilesc, în !uncţie de valoarea totală a !acturii, $,A * 2). /u câtvaloarea !acturii e mai mare, cu atât comisionul este mai mare. /omisionul sestabileşte pentru !iecare creanţă în mod separat.

e obicei, !actorul plăteşte vânzătorului GC*C din valoarea !acturii, iar $C*#C, constituie comisionul !actorului. /umpărătorul debitor stin"e datoria !aţă de!actor trans!erându*i valoarea creanţelor.

?peraţiunile de factoring* în funcţie de anumite trăsături specifice* pot ficlasificate în mai multe categorii"

$. /on!orm modului de e!ectuare a operaţiunii de !actorin" se distin":/factoringul desc#is, reprezentând operaţiunea de !actorin" prin care cum*

 părătorul*debitor este înştiinţat despre !aptul că vânzătorul*creditor a vândutcreanţele !actorului%

/ factoringul înc#is, reprezentând operaţiunea prin care cumpărătorul nueste anunţat despre vânzarea creanţelor de către aderent !actorului. în acest caz,cumpărătorul îşi achită datoria direct vânzătorului în termenul stabilit, care dupăîncasarea disponibilităţilor băneşti respective trebuie să le vireze !actorului pentrurambursarea creditului.

#. în !uncţie de convenţiile încheiate între !urnizor şi !actor, operaţiuneade !actorin" poate !i:

[ cu drept de regres, ceea ce îi dă dreptul !actorului, în cazul neonorârii plăţii de către cumpărător, de a cere rambursarea creditului de la aderent%

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 81/82

/fără drept de regres * operaţiune în cazul căreia !actorul nu are dreptul de asolicita rambursarea creditului de la aderent, în cazul neonorării obli"aţiunilor cumpărătorului !aţă de el.

2. în !uncţie de sectorul pieţei unde se e!ectuează operaţiunile de !actorin"eistă:

[  factoring intern, în care toţi participanţii implicaţi în a!acere sunt dinaceeaşi ţară%/factoring internaţional, în care unul din participanţi (!actorul sau aderentul)

este dintr*o ţară străină.epartamentele specializate de !actorin" ale băncilor pot presta clienţilor 

următoarele servicii de !actorin":[ preluarea creanţelor ur"ente de la vânzător pentru măr!urile livrate şi

serviciile prestate. în acest caz, !actorul în momentul prezentării creanţelor asi"ură plata aderentului din sursele sale proprii. 0a rândul său, aderentul îi

o!eră dreptul !actorului de a încasa din contul său, prin dispoziţia incaso,mi'loacele băneşti achitate de către plătitor vânzătorului%[ preluarea creanţelor debitoare restante. în acest caz, !actorul achită

creanţele aderentului, stabilind anumite condiţii: în cazul întârzierii plăţilor lascadenţă cu cel mult 2 luni şi în cazul când !actorul va primi de la banca

 plătitorului un aviz cu in!ormaţia că plătitorul !acturii la moment nu este in*solvabil. +ceastă operaţiune prezintă un nivel înalt de risc şi de aceea nivelulcomisionului achitat !actorului e mai mare cu $,A*# ori decât la operaţiuneaanterioară%[ scontarea cambiilor prezentate de vânzător. Scontarea constă în actul prin care

o bancă comercială achiziţionează de la aderent, la vedere sau înainte de scadenţă,cambia, o!erindu*i acestuia în schimb suma de bani înscrisă pe cambie, din care sescade dobânda a!erentă pentru durata cuprinsă între momentul achiziţionării şiscadenţa creanţei. +ceastă !ormă a !actorin"ului îi dă posibilitate vânzătorului de aîncasa mi'loacele băneşti pentru măr!urile livrate la scontarea cambiei, iar debitoruluide a achita la scadenţă cambia%

[ acordarea de consultaţii privind îmbunătăţirea or"anizării decontărilor e!ectuate între cumpărători şi vânzători% posibilitatea creşterii e!icienţei !olosiriiresurselor, îmbunătăţirii situaţiei !inanciare şi a altor probleme !inanciar*economice%

[ servicii 'uridice * prestarea serviciilor în elaborarea documentelor dea!aceri şi a celor ce ţin de operaţiunile !inanciar*creditare%

[ evidenţa contabilă în numele clienţilor a măr!urilor livrate, a plăţilor debitoare, în scopul elaborării rezultatelor !inanciare contabile şi evaluării

 posibilităţii relaţiilor de piaţă.vanta%ele factoringului "$. pentru bancă 4 serveşte ca o sursă de pro!it !iind o operaţiune speci!ică

de credit#. pentru bene!iciar serveşte o sursă de !inanţare a activităţii sale şi

 posibilitatea de vânzare a măr!urilor sale pe datorie.2. pentru cumpărător serveşte o posibilitate de procurare a măr!urilor !ărăachitarea lor imediată.

8/19/2019 FB Transmis Teme CB

http://slidepdf.com/reader/full/fb-transmis-teme-cb 82/82

n Republica 1oldova operaţiunile de !actorin" sunt puţin dezvoltatedeoarece nu este dezvoltată piaţa titlurilor !inanciare şi volumul ma'oritar al% plăţilor este e!ectuat între a"enţi în numerar.

).*. +peraţiuni de forfeiting 

P operaţiune de !actorin" e!ectuată în comerţul eterior care presupunevânzarea a unei !acturi internaţionale se numeşte !or!eitin" (de lun"ă durată)