Iosf, Paur.o Cavar.caNrr Frlno

FernandoPessoa(o cvasi autobiografie)

Edilie ingrijitl de

Dinu Fllmflnd

BoIE20t5

Cuprins

Citeva explica[ii 9

O editie revizuti ll

P r ezenttr ea ediliei braziliene

Prezentarea edifiei portugheze

ACTUL I

l3

t5

Unde se vorbeste de_spr_e primii sii pagigi despre primhe sal; drirmuri

Paradisul pierdut 27Nasterea . Satul lui Pessoa . Portugalia . Lisabona . Teatrul 56oCarlos. Origineanumelui. Tatil . Mama. BunicaDionisia. Moarteatatilui . copiliria . Dona Maria gi singuritatea ei . primul vers . ceade-a doua cisltorie a mamei

Africa albl 57Un pimAnt nou . Sclavagismul . Timpurile de la Convent School . Liceu1din Durban . cilitorie in Portugalia . Durban commercial schoolgi universitatea cape of Good Hope . eueen victoria MemorialPrize . Intermediate examinations . Temutele furtuni africane . Larevedere, Africa

intoarcerea la Lisboa 77Probleme cu familia . Lecturi preferate . un poet anunlat . Lansarea capoet . $coala de la Arco de fesus . La cheremul destinului

Un cavaler de tristi figuri 93Un spectator al vielii . Amestec de cavaleri qi evrei . lJn omdiscret . corpul debil al tatrlui . ochii miopi . prr, mustali gibarbi . Elegan(a in vestimentalie . o insomnie permanenti . Fumulgi eliberarea gAndurilor . Timbre . Muzica tinere{ii . Un anumit

dezgust pentru portrete . Oglinda meagramofoane . Maqini de scris . Glume cudevialI . Portretulfinal

. Dezgustul pentru cdini gicei mici . Cufirul . Reguli

Temperament feminin, inteligen(i masculini IZZBucuriile dragostei . Poeme ale fenomenului ?rloros o

,,Epithalamium" . ,,Antinous" . Sex $i heteronime . Un diagnosticposibil . Pessoa homosexual? . Rivnind dupl femei . Blondamisterioasd . Sex $i dialoguri mediumnice

Ophelia Queiroz t49intAlnirea . Inceputul relaliei . prima fazit a relafiei . Scrisori dedragoste . Chiar daci !i-e teaml si iubegti . impotrivire . 5i 66ruMaria se intoarce din Africa . A doua fazd, a relafiei . Dor dupd vremeaiubirii . Ophelia, dupi Pessoa

Generalul beat, Narcis din Egipt, Ghicitorul latin $i altiprieteni l7g ' ---'-

Prieteni sociali . Prietenii de la OrpheuRosa . Almada Negreiros . Santa-Rita pintor .de la cafenea

56-Carneiro 197Cel mai bun prieten . Paris . Scrisorile . IJn destin inalt, rarscump . inceputul sfArgitului . pregitirea sinuciderii . |,2[6n11s.moartea lui S6-Carneiro . DupI moarte

ACTUT AL II-LEAIn care se vorbeste despre arta de ,ra imagina,, gi despreheteronimii lui i..rodUn poet e-un imaginator ZlsPrecizialimbajului . Rigoarea formei . Ironia . oximoronul, un discursal contradicfiilor . Versuri albe . Imaginalia ca esteticl . Imaginalia casentiment . Autopsihografie . Arta de a imagina [fingir]

SI

st

. Generalul HenriqueMiguel Torga . Prietenii

Origineaheteronimilor 235Zita cea mai importantl . Scrisul prin intermediulheteronimilor . Heteronimi brazilieni . Heteronimi portughezi

Heteronimii 249Conceperea heteronimilor . Cei trei heteronimi principali . Arta de a fimai mulli . Heteronimi qi apropiali

Alberto Caeiro 257Cine este Caeiro? . Caeiro 9i lumea . Discipolii . Stilul luiCaeiro . Paznicul turmelor . Moartea lui Caeiro . Texte alese

Ricardo Reis 277Cine este Reis? . Ode . Muzele lui Reis . Planuri pentruReis . Exilul . Moartea lui Reis . Texte selectate

Alvaro de Campos 289Cine este Campos? . Campos gi Caeiro . Campos gi Reis . Campos gi

Pessoa . Numero$ii al$ Campos . Opiarium . Tirtungeria . Tutungeria

din ,,Tutungeria" . Personajele din ,,Tutungeria" . Moartea luiCampos . Texte selectate

Alexander Search 319Cine este Search? . Pactul cu diavolul . Rolul lui Search . Moartea luiSearch . Texte selectate

Bernardo Soares 327Cine este Soares? . Biroul in care lrtcreaz| . Strada Douradores ' Odaia

in care locuieqte . inceputul Cirfii nelinigtirii . Stilul cirfii . Ce anume

ar fi putut si fie . Destinul lui Soares . Texte alese

Fernando Pessoa 343Cine este Pessoa? . Simbolism . Paludismul . Intersecfionismul ' Atlantismul . Senzalionismul . Neoplglnismul . Copilul mamei sale ' E

cu folos daci qi sufletul e inimos . Maturitatea . Texte alese

To[i heteronimii 361Biografia celor 127 heteronimi . IJma coisa queremos . Alte nume

ACTUL At III.LEAin care se povestegte despre multele sale pliceri giindeletniciri

Pessoa gi Brazilia 435DoruldeBrazilia . Patrialimbl . SebastianismulinBrazilia . Heteronimiiqi Brazilia . Catulo daPaixdo Cearense . Cecilia Meireles . Faimabrazilianl a lui Pessoa

Gusturile lui Pessoa 447Arta culinari in textele lui Pessoa . Primele gusturi . Gusturi de

acasi . Cafeaua de dimineati . PrAnzul . Cina . Felul de mdncarepreferat . Restaurante gi cafenele din Lisabona . Brasileira doChiado . Martinho da Arcada

Locurile in care a stat 467Casele . Rua Coelho da Rocha . Liptiria Alentejani - o legendi . Lista

caselor in care a locuit

Locurile de munci 477Locurile de muncd din Lisabona . Practici comerciale . HenryFord . Traduceri . Corespondent comercial . Casa Moitinho de

Almeida . Lista birourilor la care hrcreazd

Multele profesii ale rrDlui. Pessoa" 489Micivenituri . Aventuricomerciale . Tipografialbis . Cosmopolis . F.A.

Pessoa. Editura Olisipo. F.N. Pessoa. Afacereaminelor . Publicitate . Coca-Cola . Vopsele Berryloid . Afacereainvenliilor . Anuarul indicator . Clrgile . Noua speranfi . Organizarea

scrierilor . Lista clr{ilor pe care le-a scris . Misterul Sufletuluirltdcitor . Al doilea mister, What the tourist should see . Cirti neterminate

sau needitate

Revistele 525Scrieri in reviste . Revista A Aguia . Revista A Renascenga . Revista

Orpheu nr. 1 . Revista Orpheu m. 2 . Neinfelegeri cu dl. AfonsoCosta . Orpheu in faliment . Revista Orpheu nr. 3 . Ziar:ulA96o qi revista Contempor6.nea . Revista Athena . Revista de

Comer! qi Contabilitate . Revista Presenga . A Revista . RevistaNorma . Ziare . Lista revistelor qi ziarelor la care a scris

Aleister Crowley 549Cel mai ingrozitor om din Anglia . intdlnirea . Misterioasa disparilie a

lui Crowley . Adeviratul sfdrgit al lui Crowley

Lumea ezotericl 557inzestriri mediumnice . Scrierea automati . Viziuneaastrali . Astrologia . Teozofie . Rituri initiatice . Ordinul lui Hristos

Masoneria 569Secta Roza-Crucii . Forla masoneriei . Masoneria gi Salazar . Notibiografici

Supra-Camdes 577Construirea unui stil . Pessoa gi poezia portughezi . Comunism gi

cregtinism . Bandarra . Pirintele Vieira gi visul lui Nabucodonosor

Legenda regelui Dom Sebastiio 591

$i Portugalia s-a deslvdrgit . Cel dorit . Pregitirea aventurii . Epopeea

maurl . Alc6cer-Quibir . DomSebastiSodispare . SuccesiunealuiDomSebasti6o

Timpuri noi 605Decadenfa Portugaliei . Reactia populari . Regicidul . Ultimulrege r Republica . Primul Rizboi Mondial

ACTUL AL IV-LEAin care se povesteqte despre nelinistiregi despre destinul slu

Mesaj 619Sanctificarea Portugaliei . Structura volumului Mensagem . inceputulvolumului Mensagem . Povestea lui Vig6rio . Concursul . larizareacelorlalte premii . lafizarea Premiului Antero de Quental . Un premiupentru Mensagem . Decernarea premiilor . A romaria . Pessoa Qi

inceputul haotic al Republicii . Salazar, omul 9i momentul ' Salazar, un

mic tiran . Destinul Mesajului

Muzeul de la Cascais 653Ultimasperanli . Concursul . O altdjwizare . inceputulsfirgitului

Un caz clinic 659Primele semne ale unei boli mintale . Teama de nebunie . FrlmAntiriin corespondenti. Nevroza gi personajele sale ' Primele

diagnostice . Diagnosticul corect . Nevroza 9i opera

inspdimffntdtoarea luciditate a alcoolului 673O irezistibili pasiune pentru alcool . Bluturile preferate . Arta de a

bea . Alcoolic cronic . Delirium tremens . un fel de sinucidere lenti

Descurajarea 687un destin funest . Un viitor plin de incertitudini . Geniul gi vremea

lui . Amintiri despre mami . Trece timpul . Morlii lui Pessoa

Sfhr;itul 699Se apropie ceasul . Ultimele zile . Spitalul S5o Luis dos Franceses . Ultima

zi . inmormintarea . Moartea in ziare

Din ce cauzd a murit Pessoa? 723Dificultatea unei diagnosticlri . CirozL . Alte posibile catze ale

morfii . Causa mortis probabili: pancreatiti

Post-scriptum 728Rimigilele pimAntegti . Ultimele cuvinte . Pessoa iqi ia rimas bun

Bibliografia . specifici despre Fernando Pessoa 733

Quomodo fabula, sic vita; non quam diu,sed quam bene acta sit, refert.(Viala e ca o poveste; nu importi cAt e de 1ung5,

ci doar si fie bine povestiti.) Seneca

Paradisul pierdut,,5e, depois de eu morrer, quiserem escreuer a minhabiografia,

Nfro hd nada mais simples

Tem s6 duas datas - a da minha nascenqa e a da minha morte.

Entre uma e outra coisa todos os dias sdo meus".

,,Poemas inconjuntos", Alberto Caeiro,

Nasterea

,,Astizi o raztr a fost coplegiti de luciditate. M-am niscut." Agadar, ,,ca si cums-ar fi deschis o fereastri, zi:oa deja luminoasl a strilucit". Este miercuri, 13

iunie 1888. Vastul apartament, de la etajul patru, pe stAnga', afigeazd un luxburghez - incompatibil cu micile venituri ale familiei care locuiegte acolo. pe

locul in care se aflr ferestrele apartamentelor inferioare, acesta are ugi prote-jate de mici balcoane de fier. De la doui dintre acestea se vede rAul Tejo ,,pedeasupra unor case scunde". Intrarea cu o uqd impunitoare, licuitl, gi o scarimare cu balustradd de fier ii conferl clldirii un aer aristocratic - numirulpatru de polifie, se spune a$a pAn[ astlzi. Se afll in Piala 56o Carlos, chiar infala teatrului Real din 56o carlos - cel mai bogat gi mai elegant din Lisabona.Invitalii petrec in ,,salonul aflat in penumbri", printre mobile inchise la cu-loare, comode, canapele, ,,scaune cu cotiere, cortine, covoare", dulapuri cuportelanuri chinezeqti gi un ,,ceas somnolent" care decoreazl ,,tapetul vechide pe pereti".

]-Daci, dupi moartea mea, va dori cineva si-mi scrie biografia,/Nimic mai simplu/Ea are numaidoui date - cea a nasterii si cea a morlii mele./intre una gi cealalti toate zilele-mi apartin - ,,Poemedesperecheate", Alverto Caeiro.

' in Portugalia apartamentele sunt totdeauna definite - stinga, in fala sau dreapta - in functie de iesireaspre scarl sau spre ascensoru] de la respectivul etaj. Aici e vorba de stinga pentru cineva care priveqteedificiul din exterior.

ffi,,'-lrc

Clidirea in care s-a nlscut Pessoa

Este trei ;i doudzeci dupd-amiaza, ct)mscrie in certificatul slu de nagte-

re,. Dar ora exacti s-ar putea sI fi fost alta. intr-o scrisoare in englezi, citre

editorul delaBritish lournal of Astroloy @l2ll9l8), spune: ,,Data naqterii este

destul de aproximativl, marcatd ca fiind ora 15 gi 20 de minute, cu indicalie,

gi cu titlu derezervd, o observalie relativi".

intre timp, cu cAteva luni in urmi, citind Manualul lui Sepharial [Tfre

New Manual Of Astrology), am lncercat si aplic principiile care aplreau acolo

pentru a obline data exact[ de la acea vreme. Acest num[r a reflectat, corect

sau nu, 15 gi 12 ca fiind ora exactl a nagterii. o cercetare flcuti in sanul

familiei - este foarte dificil[ o m[surare atAt de amlnunfiti, Ia fracliuni de

secundi - dovedegte ci nagterea ar fi avut loc cu pulin inainte de t5 9i 15,

confirmdnd probabilitatea maximl a registrului epocii. ,,Nu sunt la curent cu

ultimele avansuri ale teoriei mlsurlrii timpului din acea epoci 9i vi conced

e Din 21 iunie 1888, inregistrat cu numerul20 la biserica Nossa Senhora dos Miirtires. S-a intimplat aga

intrucat, dupe Consiiiul de la Trento, aceste registre cu naqteri erau linute doar in parohii, urmand sifie transferate la arhivele guvernamentale doar dupl instaurarea Republicii (1910).

sarcina de a face corecturile finale." Astrologul portughez Paulo Cardoso,comparAnd calculul Progresiei Solare (cu sosirea sa la aqa numitul Centru alCerului horoscopului) cu datele vielii sale, mi-a spus ci este sigur cd Pessoa

s-ar fi niscut Ia 3 gi 22 dttpd-amiaza. Aqadar, cu doui minute mai tArziu fatide ora oficiall.

Sei ter o pasmo essencial

Que teria uma crianga se, ao nascer,

Reparasse que nascera, deveras...

Sinto-me nascido a cada momentoPara a eterna novidade do Mundo...

,,O guardador de rebanhos", Alberto Caeirol0

De acolo se observi o panorame destul de ampli a orasului. ,,CaseleLisabonei coboarl in trepte spre marginea emoliei mele, iar emolia mea se

numeste Tejo." Piala 56o Carlos are de o parte numai teatrul; iar de cealalti,o clidire. Astlzi, la parterul acestei clidiri se afli magazinul Marc facobs, cuo placi despre Pessoa (a lui Alexandre Paulo), qi, Ia celelalte etaje, o firmi deavocaturi. in fa6, statuia din bronz a lui Pessoa (a sculptorului belgian |ean-Michel Folon) gi patru copaci, care fuseseri sco;i, iar acum au fost replantafi.Patrat in panti (mai jos, in teatru), si cu o fdntAnl in centru, am numlrat 35

de pagi mari in ambele sensuri ale Piefei. La dreapta, privind din interiorulcl5dirii, se afli strada Paiva de Andrada, pufin mai inalti, la care se ajungeprintr-o micd scarl; la stXnga, in partea in care se vede rAul, se deschide stra-da Serpa Pinto. intre aceasti stradi gi biserica Nossa Senhora dos Mdrtires se

afli construcfii scunde; atdt de apropiate de camera sa, incAt micul Fernandoa putut si asculte cAntirile de Criciun, pini astizi intonate de credinciogi:

Pastorinhas do deserto6 meu Menino |esusDo var6o nasceu a varaA lua vai tanto alta

Pela noite de Nata1

016, rapazes pimp6esDeus thes d6 c6 boas-noitesMoradores desta casa

Stiu se-mi pistrez acea uimire deplini/A unui nou-niscut care, la na$tere,/Ar inlelege ci se nastede-adevlratelea.../Simt ci mi nasc in fiece clipl/Spre eterna noutate a lumii - ,,P[storul turmelor",-{.1berto Caeiro.

Essas casas s6o mui altas

6 da casa, cavalheiraPartidos s6o de OrienteAi, acabadas s6o as Festas."

in acea ,,zilentlgi suavf' de sfantul Anton, clopotele bisericii bat de mai

multe ori decit de obicei, sunetul clopotelor impletindu-se cu ,,zgomotele

oragului". De-a lungul ,,strizii pustii" 9i ,,inundate de un soare palid", ciri-tori de api, anticari, negu[itori, lustragii, coqari, ,,sunete vesele", croitorese,

vinzitoare ambulante, ,,rdsete de la etajul de sus", ,,rAsetele qi strigitele ci-ritorilor care agazdcutii mari in cirule" sau pe pimALnt, vinzitori de ziare,

,,strigetele vinzitorilor de zar zav atttri ", siropari, curcani, inghefate, sucuri,

smochini, gustlri, si ,,un a,tmzetcare nu inseamni nimic". Familiile merg

in grupuri, gi umbll ,,cu pagi mai degrabi rapizidecartgrlbili, prin claritatea

curati a zilei care declinl treptat". Pe trotuarele ,,care se animi de forfota

acestor animale umane", "un liptar sti de vorbl cu menajera grasl ", ,,biie!i

care danseazi in joacil" ,,biiefi gribili si cunoascf" ,yiitoare cupluri, perechi

de croitorese", clovni, ,,un om b[trin gi meschin, fericirea oamenilor de rAnd

care vorbesc surAzAnd" qi ,,oameni obignuifi" cate ,,apar din cind in cAnd",

oameni care sunt inocenfi flri si o gtie gi oameni care qtiu s[ fie vinovali,

chiar dac[ nu Ie pasd, prea mult de asta. Pe la ferestre, ,,rufe la uscat" 9i vaze

mici de flori cu crini, garoafe, tufe de busuioc cu flori micule qi busuioc-sil-

batic cu frtnze mai mari.

Flores de junhoDure em v6s o PensamentoSois apenas um momentoEsperando ser terminado. "sem titulo(2713/1909), Fernando Pessoa

Aqezafi pe scaune la porfile caselor, ca qi cum nu ar exista nimic mai

important, vecinii vorbesc insuflelit. in domeniul artelor, tema dezbitutI

in acel moment nu se referi la oper6, ci la stagiunea lirici de la 56o Carlos

care se va sflrgi in aprilie. $i se vorbegte numai de sinuciderea cintirefei

lirice Bastia, primadoni care a avut atita succes |n acest teatru, din cauza

1r Voi pistori de prin deqerturi/IatiJ pe pruncul Isus/Ca mlidilele crescut/Vara citre 'nalta lunl//lntr-o

no"it" d. Creiirn/Asculta{i, dragi copilaqi/Vl dl Domnul noapte buni/Tuturor din asti casl//$i din

casile inalte/$i din toate cele case/cici din Risirit plecari/Magii. Sirbitorile sunt gata.

12 O, flod de iunie/Gindul in voi nu are continuare/Voi sunteli numai momentul carelAqteapti si se

incheie.

nenorocului de a se fi ingriqat qi de a nu mai fi fost distribuitl in roluridestinate exclusiv celor lipsite de carne; sau de lansarea noului roman alaceluia care este ,,exemplul cel mai flagrant al provincialismului portu-ghez", (|os6 Maria d') Eqa de Queiroz (1845-1900). E vorba despre FamiliaMaia, pentru Casais Monteiro romanul inutilitdlii vielii,in care tAnlrul gi

bogatul Carlos Eduardo da Maia o seduce pe Maria Eduarda firl sd gtie cIii este sorl. Dar totul, in acea dupi-amiazd, se invArte in jurul sirbitoriide SfAntul Anton, care impdnzegte Chiado - ln acest cartier pe care Ega ildefinegte (in Proze barbare) ca pe fna Jloare a candorii pierdute. Mai ales

acolo, foarte aproape de Piala Cam6es, pentru oamenii aceia cunoscu(i ca

fiind de la Cele Doui Biserici - cea din Loreto (a ltalienilor, aga se spune)gi cea din Encarnagio.

La ferestre, un festival de pituri qi prosoape colorate. Strezile suntimpodobite cu cordoane formate din mici steaguri (stindarde), crengi deroinili vAndute la chiogcuri, ghivece cu busuioc care si aduci noroc sau

si fie oferite iubitelor (daci tot este recunoscut ca fiind pefitor sfdntul carese celebreazS. in acea zi), buchete de flori (ghirlande), arcuri (cu frunze decimisir, lavandl gi dafin), (unde se arde rozmarin gi mirt), hore, baloanegi cXteva focuri de artificii specifice sirbitorilor populare din acele vre-muri. La toate acestea se adaugd copiii care cer o monedd de SfAntul Anton;i cAntece de fetigcane care repeti mereu acelagi refren: SfAntule Anton,Sfintule Anton, glseEte-mi un solior. in ziua urmitoare, ziara,l Correio

&' ONX XI t!'::,:,,,:lrr." I$ r.l.llil:l\ il $ IX m:.rek-l&rn*rl!@eW**!&l&t*&Mei&q,@w4'i&!&Ml@&Mrx&&*rwd#

Erpliw&!

.rrt8 Y&

Itall

3t

.:... r........-:.sg*n^.,.,........

:,,rr'a*ixa*i'"irliiiii' l*:*ir

$tirea nagterii lui Pessoa

da Noite (din Lisabona) anunli naqterea sa, pe prima pagin[, la secfiunea

Cronici Eleganti.

Satul lui Pessoa

,,Din satul meu vid atAta cAt se poate vedea de pe pimAnt in univers." Acest

sat este desigur Lisabona, clci, la 7 ani, Pessoa pleaci in Africa de unde se

intoarce abia la 17 ani,aproape un bdrbat in toatl firea (pentru standardele de

atunci), ,,striin aici ca peste tot". invali cu mama sa, pentru ci in epoca aceea

copiii nu mergeau la gcoali inainte de 7 sau 8 ani. $i se joaci in jurul clidirii.Orizontul siu este mic Ei familiar. Lumea pe care o cunoaqte se rezuml la acel

spafiu pe care il are Ia indeminl. ,,Satul in care m-am nlscut a fost Piala S.

Carlos" - mirturiseqte lntr-o scrisoare cltre ]o6o Gaspar Sim6es (llll2ll93l).Ah, da! El afirma asta de nenumdrate ori, ;i spunea, de asemenea, cd satul

in care se ndscuse era Piala Sao Cailos - conform celor povestite de Teca,

sora Henriqueta Madalena. Ziaristul gi scriitorul Luis de Oliveira Guimaries

(1900-1930) confirml: Cdnd l-am cunoscut l-am intrebat ,,unde te-ai ndscut?".

,,M-Am ndscut intr-un sat care are un teatru de operetd", mi-a rdspuns. ,,$i satul

[sta se numegte Slo Carlos." Ar fi prima sa patrie, in mod dureros abandonati.

,,Iubesc aceste pialete solitare, intercalate printre strizi cu trafic redus." De

acolo ,,se poate contempla infinitul. Un infinit jos cu depozite, e adevirat, dar

cu stele la capit." Imaginea unei astfel de pialete, cu iz de ,,crAng de far[", va

rimAne in sufletul copilului pentru totdeauna.

6 sino da minha aldeia,Dolente na tarde calma,

Cada tua badaladaSoa dentro da minha alma.

E 6 t6o lento o teu soar,

T6o como triste da vida,

Que j6 a primeira pancada

Tem o som de repetida.

Por mais que me tanjas perto

Quando passo, sempre errante,

Es para mim como um sonho.

Soas-me na alma distante.

A cada pancada tua,Vibrante no c6u aberto,Sinto mais longe o passado,

Sinto a saudade mais perto. '3

Sem titulo (1911)14, Fernando Pessoa

Acest clopot este diferit de cel al orlselelor din interior in care viseazd.s[ igi sfdrgeascl zilele. ,,Clopotul din satul meu, Gaspar Sim6es, este cel de labiserica M6rtires, acolo in Chiado" (scrisoare din llll2ll93l). De la ferestrelelaterale ale apartamentului se vede cimitirul * doul clopote suprapuse, intr-oparte, un altul mai mare, deasupra patru conuri de pin; sus, un mic globterestru, frunzi gi cruce de fier neagri gi inci un clopot micu! intr-o parte,departe de celelalte. Doar o stradl ingusti, Serpa Pinto, il separl de ,,alcovulbitrAn al copiliriei mele pierdute". in tot acest timp, in camera sa, aproape c5.

simte clopotele,fizic;pAni ce se pierd in amintire ,,imi suni in suflet departe".

Ring, bells, ring - ring out clear!Perhaps by the vague sentiment that you raise -I know not why - you remind me of my infancy.Ring, bells, ring! Your soul is a tear.What does it matter? My childhood's glee -

You cannot call it back to me.

,,The bells", Alexander Search "

Chiar daci mama sa nu era religioasi a fost botezat in aceasti bisericilla2ll7lI888) de cltre monseniorul Ant6nio Ribeiro dos Santos Veiga. Nagiii sunt mituga Anica, Ana Luisa Xavier Pinheiro Nogueira (cIsitoriti cuagronomul |o6o Nogueira de Freitas), singura sor[ a mamei lui, pentru ci;eldlalt frate, Ant6nio Xavier Pinheiro Nogueira, a murit burlac (in 1883) lanumai 19 ani; iar o rud[, generalul de armatl Cl6udio Bernardo Pereira deChaby - care a luptat la Patuleia, a fost membru al Academiei de $tiinle dinLisabona gi era unchiul marelui actor Chaby Pinheiro, cel mai gras actor din

' O, clopot din satul meu,/Tinguindu-te-n seara cea iiniqtiti/Fiece sunet din bronzul tiu/Risunl insufletul meu.//Iar felul tiu de a suna incet/E tot atat de trist ca 9i via1a,/incit deja dupi primul dangltlncep/Si ii simt sunetul repetat./i$i cu cit tu mi aduci mai aproape de tine/CAnd trec eu pe aicea,:etecitor/Eqti asemenea unui vis sonor/Rlsunind in sufletul-mi depirtat.lllar la fiecare dangit al:iu,/Ce risuni sub cerul inalt,/imi simt trecutul tot mai indepirtat/Si imi simt dorul tot mai aproape.

' Poemui, la care Pessoa se referi deseori utilizind expresia ,,Satul", a avut o primi versiune in apriliei91i. Versiunea definitivi a fost publicati in 1914, in revista Renascenga.: Sunati ciopote - sunali cit mai limpede/$i probabil ci vagul sentiment care se acordi/Nu qtiu de ce -imi aminte,te copiliria/Sunali clopote, clopotilil Sunetul vostru-i o lacrimi/Are vreo importanli?Cici:ucuria copiliriei mele/Oricum voi nu mi-o puteli reda - ,,Clopotele", Alexander Search.