SEPTEMBRIE - Politia Romana · confruntat cu un caz atipic de furt din locuin]`, \n care subiectul...

$: SEPTEMBRIE - Politia Romana · confruntat cu un caz atipic de furt din locuin]`, \n care subiectul principal a fost un apartament din sectorul 3, proprietate a unor români stabili]i$

SEPTEMBRIE2016

anul XXVNr. 457

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz` \\nn bbaazzaa HHoott`rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Florin {INCA,Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral` sau par]ial` a

materialelor, f`r` acordul prealabil al

redac]iei, este interzis`.

Adresa po[tal`:

str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87

E-mmail:

[email protected]

Sumar

2Simplificarea procedurilor de depunere a actelor la poli]ie

7Lipsire de libertate \n mod ilegal

Enigmaticul Jamal Al Atm

8-10O eroare judiciar` de aproape un milion euro

11Fidelitate, Bravur`, Integritate

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Noul flagel al lumii - cyber terorismul

16-18

19-21

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUCristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

PREVENIRE

1POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

În ultimii cinci ani,proiectele pentru siguran]aîn mediul [colar, derulate deDirec]ia General` de Poli]iea Municipiului Bucure[ti,prin Serviciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii,au fost diversificate,concentrându-se asupra particularit`]ilor de vârst` alegrupurilor-]int`. Au fost abordate distinct grupele devârst`: pre[colari [i [colarimici, gimnaziu, liceu,deopotriv` din perspectivadelincven]ei [i din cea a victimiz`rii.

Materialele preventive aufost adaptate nivelului deîn]elegere, dar [i riscurilor specifice fiec`rui grup-]int`.

Continuitatea [i creativitatea proiectelor deprevenire au adus notorietate acestora în societatea civil`, ele fiindpreluate [i dezvoltate deMinisterul Justi]iei, MinisterulEduca]iei, precum [i dereprezentan]ii mediului

neguvernamental. Astfel,dup` ini]ierea proiectului deeduca]ie juridic` „Unde-ilege, nu-i tocmeal`“, în2008, tot mai mul]ireprezentan]i ai societ`]iicivile, recunoscând importan]a inform`riijuridice, solicit` introducerea acesteia în curriculum [colar.

Pe de alt` parte, activit`]ileau c`p`tat renume, ele fiindsolicitate de cadre didactice[i p`rin]i.

Activit`]ile au avut învedere [i copiii mai pu]inaborda]i, cum ar fi cei cudizabilit`]i, pentru care estenevoie de interven]ie specializat`.

{i în acest an, activit`]ilede preg`tire antiinfrac]ional`[i antivictimal` se vordesf`[ura integrat, în bazaurm`toarelor proiecte punctuale:

„Sfaturi mari pentru ceimici“ - va avea ca scopreducerea riscului de victimizare a copiilor

pre[colari [i [colari dinclasele 0-IV;

„Unde-i lege, nu-itocmeal`!“ - va avea ca scopcre[terea gradului de informare juridic` a copiilor(clasele VII, cu extindere laclasele VIII-XII).

Cele dou` proiectemen]ionate mai sus includ[i concursul [colar„Olimpiada siguran]ei“, concurs sus]inut [i de site-ulwww.gandirefresh.ro.

„R`mâi la ad`post“ -va avea ca beneficiari copiiidin sistemul de protec]iesocial` [i cei din [colilespeciale. Vor fi sus]inuteactivit`]i de prevenire ariscului victimal [iinfrac]ional. În centre de plasament se vor desf`[uralec]ii de educa]ie juridic`,dar [i teme de prevenire adispari]iilor de copii (aplec`rilor voluntare).Proiectul va continua [i în[colile speciale unde înva]`copii cu dizabilit`]i, care aunevoie de protec]ie [i informare special`.

„Fan gandirefresh“ -este un proiect de „timpliber“, prin care ne propunem s` dezvolt`mabilit`]ile non-violente aleliceenilor vulnerabili lainfrac]ionalitate, prin activit`]i de timp liber, organizate în cadrulcluburilor „gandirefresh“.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz` [[ii PPrreevveenniirree

aa CCrriimmiinnaalliitt`]]iiii

Siguran]a voastr` este prioritatea noastr`

2 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

CAZUISTIC~

Poli]ia Român` a opera]ionalizat prevederileOUG nr. 41 din 2016 privind stabilirea unorm`suri de simplificare la nivelul administra]iei publice centrale [i pentrumodificarea [i completarea unor acte normative.

Atât copia actului de identitate, necesar`ob]inerii unor documente de la poli]ie, cât [idovada pl`]ii amenzii de circula]ie se pottrimite, scanate, pe adresa de e-mail. Astfel, pentru a nu mai apela la serviciilepo[tale sau pentru a nu se mai deplasa launitatea de poli]ie, cet`]enii pot transmitedovada pl`]ii amenzii la e-mailul unit`]ii teritoriale din care face parte agentul constatator care a aplicat sanc]iunea.

Pentru Brigada Rutier`, dovada pl`]iiamenzii de circula]ie se poate trimite,scanat`, pe adresa de e-mail:[email protected].(https://bpr.politiaromana.ro/

ro/informatii-utile/plati-amenzi).De asemenea, nu mai este nevoie ca

persoana s` vin` cu copie xerox a c`r]ii deidentitate, pentru a ob]ine documente eliberate de poli]ie. Este suficient s` transmit` copia scanat` a documentului de

identitate pe e-mailul subunit`]ii de poli]iedin cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti (adresele se vorreg`si pe site-ul Poli]iei Române la sec]iuneadedicat` Poli]iei Capitalei:0https://b.politiaromana.ro/).

Totodat`, pentru ob]inerea certificatuluide cazier judiciar, nu se mai solicit` timbrulfiscal, în valoare de doi lei.

Certificatul de cazier judiciar seelibereaz`, de regul`, pe loc, sau în cel multtrei zile de la data solicit`rii, în situa]iile încare cererea este depus` în România.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Simplificarea procedurilor de depunere a actelor la poli]ie

Ofi]erii specializa]i \n investigareainfrac]iunilor economice din Poli]ia Capitaleiau documentat, pe parcursul acestui an, ogrupare axat` pe infrac]iuni de evaziune fiscal` [i sp`lare a banilor, prin intermediulmai multor firme-fantom`.

Circuitul evazionist era axat pe interpunereaacestor societ`]i \n opera]iuni economice \ndomeniul lucr`rilor de construc]ii, igieniz`ri[i reabilit`ri. Prin aceste „artificii“, aparentlegale, membrii grup`rii s-au sustras de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale (\n perioada2013-2014), prejudiciul adus bugetului de statridicându-se la aproximativ dou` milioane lei.

Miercuri, 14 septembrie, oamenii legii,

sprijin]i de Direc]ia Opera]iuni Speciale dinIGPR, Unitatea Teritorial` de Analiz` aInforma]iilor, Poli]ia Transporturi FeroviareGara de Nord [i Direc]ia General`Antifraud`, au efectuat 48 de perchezi]iidomiciliare, iar 12 persoane au fost condusela Poli]ia Capitalei pentru audieri.

Parchetul de pe lâng` TribunalulBucure[ti a dispus instituirea sechestruluiasigurator pe mai multe bunuri mobile [iimobile ale suspec]ilor, \n cuantum de100.000 euro, iar fa]` de [ase persoane s-adispus punerea \n mi[care a ac]iunii penale.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Reabilit`ri [i lucr`ri de construc]iiocolind legea


CAZUISTIC~

Miercuri, 7 septembriea.c., poli]i[ti din cadrulDirec]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti aure]inut un b`rbat, în vârst`de 40 de ani, b`nuit des`vâr[irea unei infrac]iuni deîn[el`ciune, în urma c`reia asustras trei telefoane mobiledintr-un hypermarket dinsectorul 3.

La data de 18 iulie a.c.,poli]i[tii Capitalei au fostsesiza]i de c`tre un b`rbat,reprezentant al unui hypermarket din sectorul 3,cu privire la faptul c`, anterior acestei date, o persoan` necunoscut`, sub

pretextul verific`rii caracteristicilor unor telefoane, a înlocuit trei dintre acestea, expuse pe unstand de prezentare, cu telefoane replic`.

În urma investiga]iilordesf`[urate a fost identificat[i depistat un b`rbat, însarcina c`ruia a fost re]inut` s`vâr[irea faptei,acesta fiind condus pentruaudieri la sediul Sec]iei 13 Poli]ie.

Prejudiciul creat prins`vâr[irea faptei, estimat la 8000 de lei, a fost recuperat integral [irestituit p`r]ii v`t`mate.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii deîn[el`ciune.

Facem precizarea c`punerea în mi[care aac]iunii penale este o etap`a procesului penal, reglementat` de Codul deprocedur` penal`, având cascop crearea cadrului procesual de administrare aprobatoriului, activitate carenu poate, în nici o situa]ie,s` înfrâng` principiulprezum]iei de nevinov`]ie.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

|n[el`ciune cu prejudiciul recuperat

Evaziune fiscal` de 7 milioane leiJoi, 8 septembrie a.c., poli]i[ti din cadrul

Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supravegherea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti, au pus în aplicare 23 mandate de perchezi]ie domiciliar` în municipiul Bucure[ti [i jude]eleIlfov [i Giurgiu [i mai multe mandate deaducere, într-un dosar privind s`vâr[ireainfrac]iunilor de evaziune fiscal` [i sp`lare debani, în domeniul materialelor de construc]ii.

Din datele [i probele administrate încauz`, a rezultat presupunerea rezonabil` c`b`nui]ii, în perioada 2011 - 2014, au creatun circuit comercial fictiv, înfiin]ând [i coordonând mai multe societ`]i comerciale, cu comportament de tip „fantom`“, în scopul sustragerii de la plata obliga]iilorfiscale.

La data men]ionat` au fost efectuateperchezi]ii la domiciliile b`nui]ilor [i la sediile firmelor implicate, fiind ridicateînscrisuri contabile [i extracontabile, ceatest` mecanismul infrac]ional folosit, precum [i mai multe unit`]i de calcul.

Persoanele vizate au fost conduse pentru

audieri la sediul Serviciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice - Sector 6.

Prejudiciul adus bugetului consolidat alstatului este de aproximativ 7.000.000 lei,din care 5.000.000, ca urmare a s`vâr[iriiinfrac]iunii de evaziune fiscal`, suma de banisp`lat` dep`[ind 2.000.000 lei.

În vederea recuper`rii prejudiciului aufost ridicate sumele de 23.000 euro [i24.500 lei [i au fost instituite sechestre asiguratorii asupra a [ase imobile [i dou`terenuri, în valoare total` de aproximativ335.000 euro [i asupra tuturor conturilorbancare, apar]inând suspec]ilor, pân` la concuren]a prejudiciului cauzat.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal` [isp`larea banilor.

Ac]iunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direc]iei Opera]iuni Specialedin cadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, al Direc]iei Generale Antifraud`Fiscal` din cadrul A.N.A.F. [i alInspectoratului General al Poli]iei deFrontier`.


{TIRI

Furt de la propriul frate

L`sat` f`r` bani de colega de munc`

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Mul]i români au decis s` \[icaute un viitor mai bun \n afaragrani]elor ]`rii, l`sând casele dinRomânia \n grija apropia]ilor,cu gândul c` poate, cândva,se vor re\ntoarce acas`.

Poli]i[tii Sec]iei 23 s-auconfruntat cu un caz atipic defurt din locuin]`, \n caresubiectul principal a fost unapartament din sectorul 3,proprietate a unor românistabili]i \n Belgia. La sfâr[itullunii august, un b`rbat a depusplângere la poli]ie, reclamândc` din locuin]a de care aveagrij` au disp`rut mai multebunuri (aragaz, cuptor cumicrounde, aspirator, calculator[i o ma[in` de sp`lat).

Omul le-a declaratanchetatorilor c` proprietarii i-au l`sat un rând de chei dela locuin]`, pentru a-l verifica,din când \n când. Ceea ce a[i f`cut, iar când a descoperit

c` bunurile nu mai erau \nlocuin]`, a alertat poli]ia.

Judiciari[tii Sec]iei 23 auefectuat mai multe verific`ripreliminare, iar \n acest senss-a luat leg`tura cu veciniidin bloc, pentru a identificaeventuali martori oculari. Deasemenea, au fost c`utate [iposibile camere de supraveghere, aflate \n zon`,care puteau furniza imaginicu suspec]ii. Aceste piste,\ns`, nu au oferit nici un detaliu concret.

|n paralel, s-a luat leg`turacu proprietarii, care deja contactaser` rudele dinRomânia, pentru a afla maimulte despre furt, dat fiindfaptul c` existau mai multerânduri de chei, r`spânditeprintre apropia]i.

Astfel, \n scurt timp, s-adescoperit c` bunurile disp`ruteau fost vândute de fratele

proprietarului, un b`rbat de58 ani. Acesta, aflat \nGermania, a recunoscut c` le-avalorificat, pentru 200 euro,\ntr-un târg din Bucure[ti,f`r` s` aib` acordul proprietarilor. Totu[i, p`gubitul le-a declarat oamenilor legii c` nu dore[tes` \[i vad` fratele \n spatelegratiilor [i l-a iertat pentrugre[eala comis`.

O angajat` a unui restaurant din Capital` aaflat cu uimire de la oamenii legii, c` furtul pecare \l reclamase \n luna iulie, a fost f`cutchiar de o coleg` de servici.

Pe scurt, pe 27 iulie, S. Georgiana, dup` ce[i-a terminat tura, a ajuns acas` pentru binemeritata odihn`. Totu[i, a constatat c` \ncas` este dezordine [i \i lipsesc peste 2000 defranci elve]ieni. A mers \mediat la poli]ie [i apovestit totul. Cazul p`rea destul de complicat, din moment ce \n locuin]` nu seintrase prin for]area u[ii, ci cu chei potrivite.

Poli]i[tii au pornit investiga]iile pe maimulte paliere, fiind audia]i apropia]ii victimei,locatarii din bloc [i colegii de munc`. Astfel,

judiciari[tii i-au luat declara]ii [i unei fostecolege de munc`, care a recunoscut c` eaeste autoarea furtului, explicând, totodat`, [icum a procedat. Aceasta a povestit c`, \n ziuacând a comis furtul, a venit la restaurant, [ipentru c` avea vestiar comun cu victima, adecis s` \i sustrag` cheile de la apartament. Amers acas` la femeie, a cotrob`it pân` a g`sitbanii, i-a luat, s-a \ntors la restaurant [i a l`satcheile la locul lor.

La scurt timp, [i-a dat demisia de la restaurant, sperând c` bra]ul legii nu o vaajunge niciodat`. S-a \n[elat. Poli]i[tii, cu profesionalism, au dat de urma ei, iar acumare dosar penal, pentru furt calificat.

Credit foto: Corbis.com


{TIRI

Ho]ul fug`rit a sunat la 112|n noaptea de 4 septembrie, printr-un apel

la 112, un b`rbat anun]a c` este urm`rit dedoi indivizi, care vor s` \i fac` rù. Zona \ncare se petrecea fapta era \n competen]aSec]iei 7, a[a c` un echipaj al acestei unit`]i aajuns la fa]a locului, unde a identificat dou`persoane.

Una dintre ele (G. Alexandru, 20 ani) eracea care sunase la 112, iar cealalt`, dup`legitimare a fost identificat` \n persoana lui T.Alin, 27 ani. Poli]i[tii au \nceput s` ia primele

declara]ii, care aveau s` dea o alt` turnur` \nceea ce p`rea un caz simplu.

Bunòar`, presupusul om „rù“ - T. Alin, s-a dovedit a fi personajul pozitiv, la final. Ceidoi erau cunoscu]i, iar \n noaptea cu pricina s-au \ntâlnit [i au consumat alcool. La unmoment dat, printr-un act de bravur`, G.Alexandru a decis s` intre \ntr-o curte s` fureceva. A[a c`, a s`rit gardul \n interiorul uneipropriet`]i de pe strada Revolu]ia 1848, [idintr-o dependin]` a furat un scuter.

Când a vrut s` plece, a fost oprit de T. Alin,care i-a zis s` duc` \napoi scuterul. Dup` maimulte discu]ii aprinse, ho]ul s-a l`sat convinss` returneze vehiculul. Apoi, a vrut s` pleceacas`. |ns`, T. Alin era decis s` nu \l lase s`scape nepedepsit. A[a c`, l-a alergat, cu gândul s` \l dea pe mâna poli]iei. Numai c`ho]ul a decis s` sune chiar el la 112, crezândc` va sc`pa dac` va poza \n victima unei agresiuni.

Nu s-a \ntâmplat a[a, iar acum este cercetat, \n stare de libertate, pentruinfrac]iunea de furt calificat.

RRuubbrriicc` rreeaalliizzaatt` ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Cer[itul - pretextul unei tâlh`rii„Nu \ncuraja]i cer[etoria!“,

sun` un sfat al poli]i[tilor deprevenire, [i pe bun` dreptate. A oferi bani unuicer[etor este egal cu a legitima aceast` activitate ca pe o practic` aduc`toarede venituri. Astfel, cer[etoriadevine un „loc de munc`“ la care, cel care o practic`, se va \ntoarce mereu.

Din p`cate, factorulemo]ional ce apare \nmomentul când vezi un om cer[ind conduce, demulte ori, la decizia de ascoate portofelul din buzunar. |n cazul urm`tor, v` vom aduce \n aten]ie cumo inten]ie bun`, a fost

r`spl`tit` cu o... tâlh`rie.|n seara zilei de 31 august,

R. Aurica, \mpreun` cu doiapropia]i, se afla \ntr-un magazin de lâng` spitalul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din sectorul 5,când a fost abordat` de unb`rbat, care i-a cerut tânguit un leu. Femeia, miloas`, a scos portofelul, dar n-a apucat s` mai fac` alt gest, c` cer[etorul i l-a smuls [i a ie[it \n fug`din magazin.

Strig`tele femeii au fostauzite, din fericire, de unpoli]ist aflat \n apropiere, careera \n timpul liber. Imediat,acesta a \ncercat s` \l prind`

[i a alertat mai mul]i colegide siguran]` public` ai Sec]iei18.

Echipajul sosit imediat \nzon` a preluat informa]iiledespre autor [i a plecat \nurm`rirea acestuia, reu[inds` \l prind` la scurt timp.Portofelul a fost recuperatulterior, autorul tâlh`rieiaruncându-l când a v`zut cèste urm`rit.

Toate persoanele implicateau fost conduse la sediulsec]iei, pentru definitivareaanchetei, iar autorului, B.Florin, 44 ani, recidivist, i-afost \ntocmit dosar penal,pentru s`vâr[irea infrac]iuniide tâlh`rie.


Dragi copii,

Ve]i în]elege c` îns`[i via]a voastr`depinde de respectarea regulilor decircula]ie. Lec]iile pl`cute, sper`m noi, pecare le vom desf`[ura la voi în [coal`,cuprind informa]ii legate de circula]ia pedrumurile publice, dezvoltându-v` atâtinteresul pentru acest subiect, cât [i dorin]ade a afla cât mai multe despre regulile decircula]ie.

Pietonii reprezint` categoria cea mainumeroas` de participan]i la trafic, fiind [icea mai expus` riscurilor de accident.Totu[i, ce este un accident rutier? El, esteurmarea unui comportament gre[it al unorpersoane care nu respect` regulile de circula]ie, adic`:

- deplasarea pe marginea trotuarului saufoarte aproape de carosabil;

- traversarea prin locuri interzise;- nerespectarea culorii semaforului

electric;- jocurile desf`[urate în strad`.Cu acest scop, poli]istul rutier, prietenul

vostru, de altfel, v` îndrum`, v` ocrote[te, v`ajut`, v` înva]`!

În încheierea materialului nostru, vomface referire la folosirea centurii de siguran]`.Legea privind circula]ia pe drumurile

publice, prevede c` pasagerii [i conduc`toriiautovehiculelor trebuie s` poarte centura desiguran]`. Men]ion`m c`, în ultimii 25 deani, centura de siguran]` a protejat via]a apeste 4 milioane de persoane, implicate înevenimente rutiere.

Dragi copii, pentru a v` proteja via]a,toate aceste reguli de circula]ie nu este suficient s` le cunoa[te]i, important este s`le respecta]i.

În data de 12 septembrie, cu ocaziaînceperii anului [colar 2016 - 2017, poli]i[tiiBrig`zii Rutiere au desf`[urat 224 activit`]i deeduca]ie rutier` în unit`]ile de înv`]`mântdin Capital`. Ace[tia au participat ladeschiderea anului [colar, au purtat discu]iicu profesorii, p`rin]ii [i elevii prezen]i. Deasemenea, la {coala Gimnazial` „MihaiBotez“ din sectorul 3, poli]i[tii Biroului deEduca]ie Rutier` au organizat o patrul`[colar`, la începutul [i sfâr[itul orelor decurs. La aceast` activitate au fost prezen]ireprezentan]i mass-media din audiovizual. Poli]ia Rutier` v` ureaz` un an [colar plin derezultate excelente la înv`]`tur` [ibineîn]eles, f`r` evenimente rutiere!

OOvviiddiiuu MMUUNNTTEEAANNUU

RUTIER


CAZUISTIC~


Lipsire de libertate \n mod ilegalLa data de 6 septembrie a.c., poli]i[ti din

cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, sub supraveghereaParchetului de pe lâng` Judec`toriaSectorului 3, au pus în aplicare opt mandatede perchezi]ie domiciliar`, în municipiulBucure[ti, într-un dosar privind s`vâr[ireainfrac]iunilor de lipsire de libertate în modilegal, loviri [i alte violen]e, distrugere [ifavorizarea f`ptuitorului, influen]areadeclara]iilor, fals intelectual [i uz de fals.

Din datele [i probele administrate încauz` a rezultat presupunerea rezonabil` cìnculpa]ii au exercitat acte de violen]` [i aulipsit de libertate în mod ilegal un b`rbat,ulterior, persoane apropiate f`ptuitorilor,încercând s`-l determine, prin constrângere[i corupere, s`-[i retrag` plângerea [ideclara]iile formulate.

Toate cele 10 persoane implicate în cauzàu fost audiate la sediul Poli]iei Capitalei.În fapt, în luna iunie a.c., persoana v`t`mat`,în timp ce se afla într-o locuin]` situat` peraza sectorului 3, a fost lipsit` de libertate [iagresat` de mai mul]i b`rba]i, care [i-aufolosit for]a fizic`, dar [i diverse obiecte contondente [i tìetor în]ep`toare.

Mai târziu, b`rbatul a fost contactat de orud` apropiat` a unora dintre cei care l-auagresat, încercând s`-l determine prin

amenin]are, dar [i prin corupere, cu o sum`de bani, s`-[i retrag` plângerea [i declara]iile.

În intervalul de timp imediat, victima afost împreun` cu cel care a exercitat presiuniasupra sa la un mediator, unde au fost consemnate aspecte ce nu aveau nici oreprezentare în realitate.

O alt` rud` a agresorilor a amenin]at-o cuacte de violen]` pe persoana v`t`mat`, întimp ce ambii se aflau în trafic, cu scopul de ao intimida s` î[i retrag` plângerea [i declara]iiledate în fa]a organelor de urm`rire penal`.

În urma perchezi]iilor efectuate au fostridicate în vederea cercet`rilor acte [iînscrisuri cu valoare probatorie, arme albe [idou` pistoale airsoft (nesupuse autoriz`rii).

S-a dispus re]inerea a cinci persoane,pentru patru dintre ace[tia fiind f`cut` propunerea de luare a m`surii arestului preventiv la Judec`toria Sectorului 3, iar fa]`de o persoan` a fost dispus` m`sura controlului judiciar.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Departamentului de Informa]ii[i Protec]ie Intern`, al Unit`]ii Teritoriale deAnaliz` a Informa]iilor [i al Direc]ieiOpera]iuni Speciale din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

MONDO POLICE


Or`[elul Lunel din sudulFran]ei a intrat \n istoriacriminalit`]ii franceze caora[-martor al unui eveniment care se \nscrie \nlungul [ir al celor mai marierori judiciare franceze.Pe 21 decembrie 1997,Abdelaziz Jilal, dealer dedroguri, este asasinat laie[irea din ora[, cu 108 lovituri de cu]it.

Poli]i[tii au arestat doib`rba]i, AbdelkaderAzzimani [i Abderrahim El-Jabri, de origine marocan`,care au fost acuza]i deuciderea lui Abdelaziz. |n2003, instan]a i-a condamnat la 20 ani de\nchisoare pe fiecare.

Pe 9 iulie 2012, Comisia de Revizuire aCondamn`rilor Penale, aacceptat, la cerereaParchetului General, s`

reanalizeze sentin]a dat`,deoarece \n 2011 au fostaresta]i Michel Boulma (30ani) [i Bouziane Helaili (32ani), ale c`ror urme ADN aufost descoperite la loculcrimei, ceea ce \i disculp` peAzzimani [i El-Jabri.

Dup` 11 ani [i [apte luni,petrecu]i \n mai multe\nchisori, Azzimani a ob]inut\n 2009 eliberareacondi]ionat`, reinser]iasocial` fiind doar un mic passpre normalitate, deoarece,a[a cum a declarat dup` cea fost eliberat, se consider`distrus [i mutilat suflete[tepe nedrept.

El Jabri a fost eliberat \n2011, dar i-a fost greu s` seadapteze la normalitate, cutoate c` fratele lui, care aveao firm`, i-a oferit un loc demunc`. Dar, din cauza uneiboli de piele, dezvoltat` \n

penitenciar, care îi distrugea mâinile, nu maipoate lucra.

Din 1945, de când este \nvigoare legea privindrevizuirea proceselor, aceasta a fost aplicat`numai \n [ase dosare: JeanDeshays (1955), Jean-MarieDeveaux (1969), GuyMauvillain [i Roland Agret(1985), Rida Daalouche(1999), Patrick Dils (2002),Loïc Sécher [i Marc Machain(2011).

Aprofundareadosarului

Pe 22 decembrie 1997,un instructor auto descoper`cadavrul lui Abdelaziz Jilal,pe un drum de ]ar`, la marginea localit`]ii Lunel.Ma[ina victimei este

O eroare judiciar` de aproape un milion euro


AAbbddeellkkaaddeerrAAzzzziimmaannii [[ii

AAbbddeerrrraahhiimm EEll--JJaabbrrii


MONDO POLICE

descoperit` \n apropiere, iar\n interiorul ei, criminali[tiiau descoperit mai multeurme de sânge.

Ancheta lansat` deBrigada de Jandarmerie dinMontpellier scoate la iveal`c` Azouz era un dealer decanabis, care avea „obiceiul“s`-[i escrocheze clien]ii,ceea ce dirijeazìnvestiga]iile pe pista regl`riide conturi pe pia]a traficuluide stupefiante, cu atât maimult cu cât Lunel este „centrul“ unor re]ele de trafic de stupefiante, introduse \n Fran]a dinSpania.

La pu]in timp de la eveniment, indiciile anchetatorilor conduc spredoi marocani, Abderrahim El Jabri [i AlbdelkaderAzzimani, amândoi cunoscu]i de poli]ie ca distribuitori de canabis, dela care se aproviziona [i victima. Anchetatorii \iaresteaz`, iar la interogatoriu ace[tiarecunosc c` i-au furnizat luiJilal cinci kilograme dedroguri, cu câteva ore\nainte de a fi ucis.

Din p`cate, un martorocular \i indic` pe ace[tia cafiind cei care au luat parte lao alterca]ie, cu pu]in timp\nainte de crim`, [i \n careau fost implicate mai multepersoane, printre care [i victima. Se va dovedi ulteriorc` martorul nu a spusadev`rul [i a f`cut o confuzie.

Astfel, cei doi ajung \nspatele gratiilor pentru dou`capete de acuzare, trafic dedroguri [i crim`. Dup` cinciani, \n care [i-au executat

pedepsele pentru trafic destupefiante, \ncepe procesul pentru uciderea lui Jilal.

Pe 23 mai 2003, sentin]avine necru]`toare - 20 anide \nchisoare. La pu]in timpdup` anun]area sentin]ei,familia lui Azzimani apeleaz`la asocia]ia de investiga]iiprivate „Action Justice“, pentru efectuarea unei contraanchete. |n urmainvestiga]iilor, au ajuns laconcluzia c` declara]iilemartorilor erau contradictorii,iar cei condamna]i au fostconfunda]i cu alte persoane.

Totodat`, doi exper]icriminali[ti recunoscu]i, profesorii Solange Troisier [iMichèle Rudler, au constatatc` nu s-a descoperit nici ourm` de ADN a celor doiinculpa]i la locul crimei.Aceste elemente ar fi fostsuficiente pentru a exista ourm` de \ndoial` \n privin]aautorilor.

|n ciuda acestui raport,Curtea de Apel din

Perpignan, \n 2004, men]inesentin]a ini]ial` de 20 ani. |n2009, dosarul este redeschisdeoarece martorul-cheie \ndosar, cel care i-a indicat cafiind implica]i \n alterca]ia cea avut loc cu pu]in timp\nainte de crim`, a recunoscut c` s-a \n[elat [i l-a confundat pe El Jabricu un alt individ.

|n septembrie 2010, douùrme de ADN, descoperitepe oglinda retrovizoare, peuna din u[i, precum [i pe[osetele victimei, identificàl]i doi suspec]i, aresta]i pe14 martie 2011: MichelBoulma [i Bouziane Helaili,care recunosc c` ei suntautorii.

Comentariulautorului

Astfel de erori judiciareau \nceput s` se\nmul]easc` \n Fran]a\ncepând cu 1989, ceea ceeste destul de grav, dinpunctul de vedere al


AAbbddeellkkaaddeerr AAzzzziimmaannii [[ii AAbbddeerrrraahhiimm EEll--JJaabbrrii llaa ppuu]]iinnttiimmpp dduupp` aannuunn]]aarreeaa sseennttiinn]]eeii

MONDO POLICE

Organiza]iei pentru Ap`rareaDrepturilor Omului.

Totu[i, Comisia deRevizuire a Condamn`rilorPenale accept` foarte greurevizuirea unui proces penal,iar probele ADN joac` un rolfundamental [i primeaz`,dovedindu-se decisive \ndosarul Azzimani-El Jabri.

Azzimani [i El Jabri [i-ausus]inut f`r` \ncetare nevinov`]ia.

Condamnarea lor la 20ani de \nchisoare are

„inclus`“, oarecum, o urm`de „\ndoial`“, pentru c` \nalte condi]ii, ei ar fi primit\nchisoare pe via]`, având \nvedere cruzimea [i violen]acu care s-a ac]ionat.

Din p`cate, \ns`, exist`nenum`rate cazuri, \n carecondamna]ii solicit`reanalizarea \n baza probelorADN. Cu toate acestea, ADN-ul nu rezolv` un caz \ntotdeauna [i nu este elementul decisiv.

La sfâr[itul anului 2015,

dup` 18 ani de la momentul demar`riianchetei \n acest caz, Curteade apel din Nimes a decis cacei doi s` fie desp`gubi]i cu480.000 euro fiecare, pentruanii petrecu]i pe nedrept \n\nchisoare.

La aflarea sentin]ei, Azzimania declarat: „Aceast` piatr` ceatârna la gâtul nostru, penedrept, a c`zut, \n sfâr[it.Am ]inut \ntotdeauna capulsus [i mi-am sus]inut nevinov`]ia“. De asemenea,El Jabri a spus: „Am sc`pat,\n sfâr[it, de acest calvar. Voi,dansa, râde [i plânge. |mi voitr`i via]a, de acum \ncolo“.

Din 1945, doar opt condamna]i au fost achita]i\n urma rejudec`rii proceselor, \n care au fostacuza]i pe nedrept. Dup`acest verdict, s-a ajuns la 10.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll ` ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc ` rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr ` ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn` rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail




MAGAZIN

Departe de noi gândul de a sugera metode deoperare \n acest domeniu,de aceea vom simplificapân` la limita derizoriuluimodul de operare al infractorilor: ca s` poat` realiza copierea fâ[iei magnetice,infractorii foloseau metoda„ochiului peste um`r“, filajulde la distan]`, \nregistrareacu o camer` video, cu complicitatea unui salariat,folosirea unei camere videocu „skimming“ efectuat deun computer [i penetrareasistemului. S-a recurs larecuperarea chitan]eloraruncate la gunoi [i, cândasigurarea complicit`]ii unuivânz`tor nu reu[ea, sep`trundea \ntr-un terminalsau nod de sistem. Era pusla punct un program de atac\n cod (interior) [i terminalfals (din exterior).

Culmea este c` [i FBI,cunoscând aceste procedee,a ac]ionat exact \n acestezone, reu[ind s` produc`probele necesare tot atât deingenios, cu ajutorul unui

martor cooperant [i a unuiagent infiltrat.

A[adar, Biroul FBI din LosAngeles a pus la punct un plancare prevedea introducerea\n „circuit“ a unui martor,proprietar al unui magazinconspirat care manipulamarfa suspec]ilor. „Subiec]ii“nu au b`nuit nimic [i, sear` desear` sau zi de zi, au venit\n magazin [i au discutatprobleme „infrac]ionale“ cu…martorul cooperant.Serviciul tehnic al FBI a\nregistrat toate conversa]iile[i planurile. Mai mult decâtatât: deoarece martorulcooperant a câ[tiga \ncredereasubiec]ilor, a fost posibil`identificarea [efului grup`riiorganizate - Michael McKenzie.

A existat [i o parte„amuzant`“ a desf`[ur`riievenimentelor: când s-a cerutsprijin de la Centrala FBI dinWashington pentru finan]areaopera]iunii conspirate, ceidin Los Angeles au fostrefuza]i de dou` ori pân` s`li se aprobe fondurile!

Pân` la urm` ac]iunea ameritat banii, deoarece s-auputut documenta [i alteactivit`]i infrac]ionale grave.

Chiar dac` opera]iuneaacoperit` a durat doi ani, \nfinal au fost pu[i sub acuza]ie50 de inculpa]i, inclusiv cei8 aresta]i \n prima faz` aanchetei. Credibilitatea martorului cooperant a fostatât de mare, \ncât \nsu[iMcKenzie i-a cerut acestuiaajutorul pentru a aranja nicimai mult, nici mai pu]indecât … asasinarea unuijudec`tor din California!

|n ceea ce \l prive[te peprincipalul organizator algrupului infrac]ional, McKenzie,acesta s-a dovedit un veritabil \ntreprinz`tor: aveao re]ea de distribuire adrogurilor, producea armeautomate [i amortizoare dezgomot \n condi]ii ilegale [isp`la fondurile ilegale printr-obanc` din Las Vegas. Deasemenea, a reu[it s` corup`poli]ia local` pentru a-iob]ine ajutorul \n protejareare]elei sale angajate \n traficul de droguri [i arme.

{i de unde \n faza ini]ial`era vorba de un singur dosarde falsificare a cardurilor, carea primit numele codificat„Fâ[ia magnetic`“, \n final s-auconturat \nc` patru cauzepenale de sp`lare de bani,trafic de droguri, trafic dearme [i corupere a poli]i[tilor.

A[a cum spuneam \nc`de la \nceput, grupulinfrac]ional a fost demantelat, ceea ce a avutun impact semnificativasupra altor organiza]ii criminale din comunitateaarmeneasc` din LosAngeles. CC..CC..

Fidelitate, Bravur`, Integritate

Credit foto: Corbis.com -- ssffâârr[[iitt --

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`rruullttrreeccuutt --

Dup` ce l-a snopit \n b`taie, o octogenar`

l-a înjunghiat pe agresorul sù

În 5 iunie 1994, Irene Bonner din Brooklyn (SUA), fiind atacat` de un tân`rcare voia s`-i smulg` po[eta, l-a b`tut peagresor, pentru ca apoi s` scoat` un cu]it culama de 15 cm [i s`-l înjunghie. „M` mir c`pipernicitul acela nu [i-a dat seama c` n-os` aib` nici o [ans` în fa]a mea!“, le-adeclarat, ulterior, Irene,poli]i[tilor.

Irene Bonner (83 ani),fost` practicant` de artemar]iale, nu [i-a pierdutcump`tul în fa]a lui GrandyO'Bannon (18 ani), atuncicând acesta a atacat-o.B`trâna i-a imobilizatmâinile, apoi, cu dou` lovituri de picioare, l-adoborât la p`mânt. A scos,fulger`tor, un cu]it dintr-oteac` din piele pe care apurta la [old, [i l-a înjunghiat în stomac pe agresorul ei. Apoi, când acesta a le[inat,a chemat poli]ia care l-a arestat peO'Bannon.

B`trâna a povestit c` tocmai se întorcea,pe înserate, de la cump`r`turi, când a fostatacat` de un tân`r care a vrut s`-i smulg`din mân` po[eta. „Nu m-am speriat delocpentru c`, pe lâng` faptul c` el era scund [i slab, în tinere]e eu am practicat artemar]iale“, a m`rturisit ea. De când a mai fost victima unui atac asem`n`tor, acum doi ani, Irene poart` în permanen]` asupraei un cu]it cu lama de 15 cm. „De[i îlb`tusem pe nemernic, el a început s` ]ipe cadin gur` de [arpe [i din cauza asta l-amînjunghiat. Oricum, nu-mi dau seama cum de a crezut pipernicitul `la c` m` poatedoborî pe mine, care eram de dou` ori mai

solid` decât el. Îmi pare rù c`, totu[i, nu l-am omorât!“

Dup` ce a fost externat din spital,O'Bannon a fost acuzat de agresiune fizic` [itentativ` de furt, fiind condamnat la doi anide închisoare.

O b`trân` a imobilizat doi sp`rg`tori, cu ajutorul unei m`turi

Pe data de 28 septembrie 1997, DorothyForde (85 ani) din Manchester (Connecticut,SUA) a imobilizat doi infractori, cu ajutorulunei m`turi, în timp ce ace[tia sp`rgeau

locuin]a vecinilor ei.«Urm`risem toate lec]iileemisiunii TV „Cum s` neap`r`m singuri“ [i m-amhot`rât s` trec la ac]iune,atunci când s-a ivitocazia!», a declaratb`trâna.

„În acea zi, m` aflam lafereastra casei mele, cândam v`zut doi indivizip`trunzând în locuin]avecinilor mei, care [tiamc` sunt pleca]i în

vacan]`“, a continuat octogenara. „Mi-am dat seama c` cei doi sunt

infractori, a[a încât m-am hot`rât s` fac totposibilul pentru a-i opri. Am telefonat lapoli]ie, dar pân` reu[eau ei s` ajung` lalocul faptei, indivizii puteau pleca lini[ti]i cuprada. Am pus mâna pe o m`tur` [i amintrat tiptil în casa vecinilor mei. M-am rugatîn gând s` nu-i g`sesc laolalt`, c`ci dac` m-ar fi atacat ambii ho]i, cred c` nu le-a[ fif`cut fa]`. Pe unul dintre ei l-am g`sit înholul de la intrare [i, din dou` lovituri cucoada m`turii, l-am l`sat lat! Pe al doilea, l-am descoperit în dormitorul de la etaj. Eracu spatele la mine [i cotrobìa printr-undulap. L-am lovit de câteva ori cu coadam`turii [i l-am l`sat f`r` cuno[tin]`. Când auvenit poli]i[tii, le-am oferit infractorii petav`!“, a încheiat Dorothy Forde.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`rruull

ttrreeccuutt --

Cu toat` vârsta înaintat`, Ion D. a luat o baionet` cu

care s-a n`pustit asupra agresorilor. Dup` afirma]iilesale, pe unul dintre ei l-ar fi

tìat la fa]`. Nea[teptându-sela atâta curaj, tâlharii

au luat-o la fug`.

” ”


PREVENIRE

Ataca]i de tâlhari masca]i, un octogenar a ripostat cu baioneta

O familie de pensionari din Belin], jude]ulTimi[ a c`zut prad` unor bestii dezl`n]uite,Ion [i Brându[a D., de 86, respectiv, 78 deani, au fost victimele unei tâlh`rii. Trei persoane mascate, în ]inut` complet albastr`,dup` cum i-au descris b`trânii, au p`trunsnoaptea în cas`, dup` ce au spart un geam.Pensionarii nu au putut furniza prea multeelemente, care s` poat` duce la identificareaintru[ilor, întrucât indivizii s-au îmbr`catidentic, purtând [i acela[i tip de cagule.Ini]ial au încercat s` for]eze u[a de la intrarenumai c` aceasta era blocat`. Au r`v`[ittoat` locuin]a, în cùtarea banilor [i abunurilor de valoare.

Când pensionarii s-au trezit din somn,sim]ind mi[care în jur, indivizii, subamenin]are, le-au cerut to]i banii [i bijuteriile din aur, pe care le de]in, dup`cum a precizat, înc` [ocat de întâmplarea pecare a trìt-o, Ioan D., fost preot. „Primulindivid care a intrat s-a dus direct la telefon[i i-a rupt firul“, a mai relatat octogenarul.Cu toat` vârsta înaintat`, Ion D. a luat obaionet` cu care s-a n`pustit asupra agresorilor. Dup` afirma]iile sale, pe unuldintre ei l-ar fi tìat la fa]`. Nea[teptându-sela atâta curaj, tâlharii au luat-o la fug`. Pânà nu fi ataca]i, au reu[it s`-[i însu[easc` unportmoneu, ce con]inea acte personale [i 60lei, un carnet CEC cu 30 lei, un ceas [i tacâmuri de alpaca. Cu trei zile înainte deincident, primiser` pensia. Dup` cum ne-adeclarat Ion D., acesta trìe[te cu impresia c`tâlharii [tiau c` b`trânii stau singuri. Fostulpreot, omul care a ac]ionat în fa]a acestorvl`jgani cu atâta sânge rece, a trìt ambeler`zboaie mondiale [i are trei facult`]iterminate. În timpul încle[t`rii cu tâlharii,b`rbatul a fost b`tut, dar, din fericire, via]anu i-a fost pus` în pericol. În schimb, so]iasa a fost în stare de [oc patru zile, dup`co[marul pe care l-a trìt.

A doua zi, la Spitalul de Urgen]` dinTimi[oara, s-a prezentat Neagu M., 26 de anidin Belin], care avea o tìetur` pe fa]`,motivând medicului de gard` c` rana provinede pe urma unei b`tì în care fusese

angrenat la discotec`. Medicul, inteligent, aanun]at poli]ia [i de aici s-a luat urma celortrei tâlhari, [eful bandei fiind chiar Neagu M.

Ho]i înarma]i, b`tu]i cu bastonul

Un b`trân de 88 ani din Viena a pus pefug` doi infractori, care au încercat s`-ljefuiasc`, amenin]ându-l cu un pistol. F`r`s` se lase intimidat, b`trânul a început s`-iciom`geasc` pe cei doi ho]i, pân` cândace[tia au luat-o la s`n`toasa. Unul dintre eia fost prins dup` câteva ore, când s-aprezentat la spital pentru a-[i îngriji r`nile,pe care le-a c`p`tat în urma b`tìi cu bastonul.

De[i avea 91 de ani, „victima“ îl pune pe fug` pe jefuitor

Nu [tiu prin ce împrejur`ri a ajuns NiculaiG., de loc din Petrila, tocmai în comunaRomos, unde S.D., o femeie în vârst` de 91ani, locuia singur`. Dis-de-diminea]`, individul s-a c`]`rat pe o fereastr`, de undea s`rit în cas`. Spre mirarea lui, odat` ajunsînùntru, ho]ul [i-a dat repede seama c`nonagenara, nu doar c` nu aude [i vede, darnici nu-i fricoas`, [i, mai ales, are o voceputernic`. La ]ipetele ei, s-au trezit to]ivecinii, care l-au prins pe Niculai, ho]ul dediminea]`, ca pe un vulpoi în cote]. A ajunsdup` gratii, de unde nu de mult a [i ie[it.Acum se jur` c` el, la femei singure în cas` -tinere ori b`trâne - nu mai calc`.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


La 7 decembrie 1944, subsecretarul de stat pentruPoli]ie din M.Af.I., prin „ServiciulSpecial“ (pentru care semnacomisarul Traian Roman),\ntocmea un raport c`trePre[edin]ia Consiliului deMini[tri, \n care erau men]ionate63 de persoane arestate, ceamai mare parte aflate \n arestulP.P.C., \ntre care fostul prim-ministru Ion Gigurtu [imini[trii Mihail Manoilescu,Valer Pop, Ion C. Marinescu,generalul Constantin Z. Vasiliu(care fusese ridicat deComandamentul sovietic), prof.George Alexianu, generalulConstantin Tobescu ([efulServiciului de Informa]ii alJandarmeriei), fostul director alS.S.I. Eugen Cristescu [.a. Laaceast` dat`, fuseser` „ridica]ide trupele sovietice“ [i du[i laMoscova, mare[alul IonAntonescu, Mihai Antonescu,generalul Constantin Pantazi [icolonelul Mircea Elefterescu(fostul prefect al Poli]iei Capitalei).Dup` execu]ia din ValeaPiersicilor (Jilava), din 1 iunie1946, agen]ilor P.P.C. le-arevenit misiunea de a escortacu un brec aceste cadavreapar]inând mare[aluluiAntonescu [i colaboratorilorsì, care au fost transportate cudou camioane ale Salv`rii. Dupìncinerarea la crematoriul„Cenu[a“, urnele au fostetichetate [i predate comisaruluide serviciu de la P.P.C.

Cu ajutorul ocupan]ilor,comuni[tii români [i de import

s-au preg`tit câteva luni pentrupreluarea puterii depline \n ]aranoastr . Asupra ac]iunii sovieticede influen]` [i penetrare comunist nu mai insist m, P.P.C.[i celelalte for]e documentânddin timp ac]iunea desf`[urat`de ace[tia \mpotriva statuluiromân. Imediat dup` 23 august1944, din ignoran]`, ori dorin]ade a parveni, unii s-au pus

benevol \n slujba comuni[tilor,cum a fost noul director generalal Poli]iei, generalul ConstantinGh. Popescu, care a fost numitla 6 martie 1945 [i a r`mas \nfunc]ie pân` la 1 februarie1948, când a preluat MareleStat Major al Armatei.

La 16 decembrie 1944, la nivelul M.Af.I. s-a constituitComisia de Epurare, condus` desubsecretarii de stat, generalulVirgil St`nescu, TeohariGeorgescu [i Dimitrie Nistor.„Materialul din subcomisii seadun` la mine“, spunea la 20decembrie 1944 \ntr-o \ntrunirea Frontului Na]ional Democrat„Teohary“ Georgescu. „Estevorba ca pân` sâmb`t` s` d`mun prim lot de 40-50 in[i.Chestiunea este mai dificil` la

Siguran]` [i la Poli]ie. La ministerva trebui s` merg pe art. acela3, pentru c`, de[i pare curios,\n minister nu mai sunt decât25 in[i care au f`cut parte dinMi[carea Legionar` (…) LaSiguran]` [i la Prefectur` (Poli]iaCapitalei, n.n.), acolo trebuieepurat de sus pân` jos. Va trebui s` \ncep cu cei mari. Darla \nceput va trebui s` [tim c`vom avea de luptat cuna]ional-]`r`ni[tii, care vorsus]ine, de exemplu, despreRânzescu (Gheorghe, n.n.), cà suferit sub legionari. {i a fosttimp de trei ani de zile la conducerea Corpului de detectivi“.

|n mod evident, comisii deepurare s-au constituit inclusivla P.P.C. |nc` din start ComisiaAliat` de Control (cite[tecomunist`!) a cerut reducereaefectivelor de poli]i[ti de la18.330 la 5000. Pentru a elimina profesioni[tii, indezirabilii,anticomuni[tii, sovieticii ausolicitat \n noiembrie 1944 ca\ntreg personalul poli]ienesc s`nu treac` de 14.313 func]ionari,din care 11.398 la D.G.P. [i 767la Prefectura Poli]iei Capitalei,\ns` cu condi]ia ca, \n total, \nBucure[ti s` nu se afle mai multde 2148 func]ionari. |n Comisiade Epurare a func]ionarilorpoli]iene[ti a fost numit \n februarie 1945 [i subdirectorulgeneral al poli]iei, dr. EugenBianu. Potrivit unei m`rturii,acesta nu a fost de acord cuunele m`suri, ceea ce a dus latrecerea acestuia \n rezerv`,fiind rechemat \n acela[i an deministrul de Interne TeohariGeorgescu, \ns` f`r` a aveaputere decizional , ocupându-sede Casa Regal`.

La 29 ianuarie 1945,Consiliul de Mini[tri a dispusarestarea a 89 de persoane„b`nuite a fi comis crime de

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Moartea unei institu]ii

ISTORIA LA ROTATIV~


Sub regimul comunist au loc zilnic o mul]ime

de asasinate, jafuri [i pr`d`ciuni de toate

felurile, violuri...

” ”

r`zboi“, printre care: col. MirceaElefterescu (fost prefect alPoli]iei Capitalei \n timpulmare[alului Ion Antonescu),Iuliu Avramescu (fost comisarde Poli]ie), Emil Stavrat (fost[ef al Siguran]ei ora[uluiOdessa), Nicolae Bârsan (avocat, fost chestor al Poli]ieiBr`ila), col. Popovici (fost cdt.Jandarmi Balta), Veturia Goga(so]ia omului politic [i poetului),Maria Antonescu, generalulConstantin Petrovicescu (fostministru de Interne), [.a. Poli]iaCapitalei era \ns`rcinat s aduc`la executare unele mandate.Despre perioada imediaturm`toare ajungerii la putere acomuni[tilor, Belu Zilber scrie:„Fosta Siguran] aresta, PrefecturaPoli]iei Capitalei aresta, diverseleservicii ale NKVD-ului arestau,Serviciul Secret de Informa]iiaresta. Pretutindeni, organizatoriierau NKVD-i[ti… Activi[tii vechi[i noi g`seau \n poli]ie expresiacea mai direct` a puterii princare-[i puteau compensa toatecomplexele de inferioritate.Brutalitatea era lege [i preamult [tiin] de carte era nociv`“.

Sub regimul comunist - celpu]in \n prima parte unul evident terorist - au loc zilnic omul]ime de asasinate, jafuri [ipr`d`ciuni de toate felurile,violuri etc. Libertatea exist`doar pentru ocupan]i [i minoritatea comunist`, sprijinit`de sovietici. {i englezii [i americanii ne abandonaser deja.Generalul Nicolae R`descu,ultimul pre[edinte anticomunistdeclarat al Consiliului de Mini[tri[i ministru de Interne, filoenglez,a ajuns \n conflict cu cei careconduceau ]ara, fapt care acondus la presiuni foarte maridin partea sovieticilor [i, \n celedin urm`, la \nl`turarea cabinetului s`u (28 februarie1945). Nu-i vorb`, prin firea sa

nonconformist` [i prin atitudinea anticarlist`, militarulintrase \n aten]ia Poli]iei deSiguran]` \nc` din 1934.

Dup` acapararea deplin` aputerii de c`tre comuni[ti se\n]elege c` M.Af.I. a fost unul„cheie“, camerele spa]ioase dela subsol, transformate \n celule,ale sediului din str. Academiei(azi sediul M.A.I. din Pia]aRevolu]iei) s-au doveditne\nc`p`toare. Reiese cât sepoate de explicit din stenogramele[edin]elor lor cât de importantera s` aib` controlul asupraInternelor. Chiar \n ziuainstal`rii guvernului comunist,o surs` american` foarte bun`descria \n linii esen]iale unplan de trei ani de veritabil`comunizare a României, \ntrecare se prevedea „arestarea,uciderea [i r`pirea“ membrilorpartidelor istorice [i „creareaunei organiza]ii de poli]ie, \ntemeiat` pe o mili]ie popular` de tipul NKVD“. |nprima [edin]` de guvern, premierul Petru Groza a spus,printre altele, c` se impune„restabilirea unei orânduieli,unei siguran]e \n via]a de toatezilele (…) solu]ionareasanc]iunilor ce trebuie aplicatefa]` de criminalii de r`zboi (…)o reorganizare imediat` a

aparatului poli]ial [i jandarmeresc;gândindu-ne [i la posibilitateade re\narma din armat` atâtcât este necesar, pentru a facefa]` [i ordinei interne“. |ntr-otelegram` a premierului britanic W. Churchill, adresat`pre[edintelui americanRoosevelt, era citat ministrul deInterne Teohari Georgescu,care, la instalarea \n func]ie aspus: „Voi face tot posibilul s`cap`t \ncrederea UniuniiSovietice pentru a putearedresa aparatul poli]ienesc“.La 21 aprilie 1945 a fost promulgat Decretul-lege pentruurm`rirea [i sanc]ionarea celorvinova]i de dezastrul ]`rii saucrime de r`zboi. La 17 iulieintra \n Bucure[ti cea de-a douadivizie de voluntari „Horea,Clo[ca [i Cri[an“, alc`tuit` dinprizonieri de r`zboi \n URSS,comandat` de generalul MihailLasc`r (fiul fostului ministru deInterne!) [i având \n rândurileei pe comisarul politic ValterRoman (Ernö Neuländer). La 10mai 1946, \n ziarul „Scânteia“ erapublicat` o platform`-programa Blocului Partidelor Democrate,unde, la punctul VIII-Administra]iageneral`, se prevedea sec:„reforma jandarmeriei [i apoli]iei“.

De]inut \n mai multe

ISTORIA LA ROTATIV~


11995555 -- BBuulleevvaarrdduull MMaagghheerruu ((TTaakkee IIoonneessccuu))

penitenciare a fost [i fostul [efal Poli]iei de Siguran]`Constantin Zguriadescu, care,la 27 decembrie 1952, cândera trecut de 70 de ani, se afladeja „internat“ de mai multtimp, iar \n 1955 a fost condamnat la 10 ani \nchisoarepentru „activitate intens` contra clasei muncitoare“.

La 20 iunie 1947, pre[edintele P.N.}., Iuliu Maniu,a adresat un memoriu ministrului de Interne TeohariGeorgescu, \n care acuza atitudinea abuziv` de intimidare[i teroare \ndreptat` \mpotrivaopozi]iei, arestarea de c`treSiguran]`, f`r` temei legal, asute de persoane, inclusiv frunta[i P.N.}., \n special \nultimul trimestru, situa]iadeplorabil` a \nchisorilor [iaresturilor, b`t`ile [i torturileaplicate \n localurile dede]inere din subsolul M.Af.I. [iPrefecturii Poli]iei Capitalei.

F`r` a avea sprijin din parteapopula]iei, f`r` adeziune \nrândul func]ionarilor, sovieticiiaveau neap`rat` nevoie depersoane compromise, carieri[ti,lichele, minoritari, incapabili [ianalfabe]i. To]i [i-au g`sit locul[i \n Poli]ie [i, ulterior, \nMili]ie. Toate documentele [iplanurile de epurare [i „reformare“ a Poli]iei au ajunspe mâna comisiei care, la 28 februarie 1945, dup` c`dereacabinetului R`descu, a cerutnici mai mult, nici mai pu]indecât reducerea personaluluipoli]ienesc la jum`tate. Efectivultotal nu putea dep`[i 7500 deoameni, dintre care 6000 laD.G.P., 350 la Prefectura Poli]ieiCapitalei [i 1150 \n „Corpul dePoli]ie al Bucure[tilor“, probabilCorpul Gardienilor Publici. |n1947, directorul general alPoli]iei, generalul ConstantinPopescu raporta c`, \n toat`

]ara, se mai aflau dintre „vechilecadre poli]iene[ti“ decât 5615,iar noii angaja]i ajunseser` la3724. Practic, era o \nlocuire.Se \n]elege ce criteriu esen]ialtrebuiau ace[tia din urm` s`\ndeplineasc`. Ei erau „preg`ti]i“sumar la unit`]ile de poli]ietimp de dou` luni [i f`cu]irapid ofi]eri. Se calificau lalocul de munc`, a[a cum sespune azi cu unii mini[tri.

Crima care se s`vâr[ea dosnic trebuia s` aib` sprijinulpropagandei. Limbajul \n careerau redactate noile ordine,regulamente, bro[uri [i buletine documentare seschimb` radical. Prin pu]inelescrieri care ap`reau, noii jupânic`utau s` le inoculezepoli]i[tilor noile idei „reformatoare“. „Cercetândistoricul [i rolul poli]iei \nviea]a poporului român, constat`m c` poli]ia a luat odesvoltare din ce \n ce maiaccentuat`, \ndreptat`\mpotriva clasei muncitoare, pem`sura adâncirii dezvolt`riiconflictului \ntre clase“, se scria\ntr-o informare. Dup` 6 martie1945 „s-a produs o profund`schimbare a aparatuluipoli]ienesc“. Astfel, „bandelede terori[ti, schingiuitorii ce aumaltratat pe lupt`torii antifasci[ti [i au terorizat clasamuncitoare“, au fost ancheta]i[i judeca]i de TribunalulPoporului. Sub noul regim,„elementele necinstite, incapabile,corupte, du[mane claseimuncitoare din vechiul aparatpoli]ienesc au fost \nlocuite“.Din personalul poli]iei, de16.394 oameni (la 23 august1944), au fost pu[i \n retragerepentru pensionare 996, demi[i(se scria „demisiona]i“) [i\ndep`rta]i 1636, epura]i 158,trecu]i \n cadrul disponibil9564. Lui Burton Z. Berry,

generalul N. R`descu,pre[edintele Consiliului deMini[tri, \i declara: „Sovietelemi-au redus for]ele poli]iene[tipe care le am la dispozi]ie [iau interzis folosirea armelor,comuni[tii [tiu c` nu mai sunt\n stare s` men]in` ordinea“.Schimbarea profesioni[tilor cuorice, numai comuni[ti s` fie,era directiva sovieticilor c`treumilii executan]i de la noi.„Cadrele poli]iene[ti epurateau fost primenite, \nlocuite cuelemente tinere, dinamice,legate de popor, bine verificate,sub raport politic [i profesional,prin examene de numire, fiindnumi]i un num`r de 3640 candida]i“. De fapt, comuni[tiii-au trimis la moarte, la F`g`ra[.„A fost distru[i du[manii claseimuncitoare: bandele delegionari lansa]i cu para[uta denem]i pentru a organizainsurec]ia, bandele teroristeucrainiene din nordulBucovinei, grupurile teroristemaniste (Sumanele Negre,Haiducii lui Avram Iancu, GraiulSângelui, M.N.R., Organiza]ia T,România Fireasc`)“. |n urmareorganiz`rii, dup` noua lege,se preconiza separarea Poli]ieide Siguran]`. De fapt, a[a cumvom observa, ambele vor agonizao vreme, apoi vor fi ucise.

ISTORIA LA ROTATIV~


-- ssffâârr[[iitt --


VULNERABILIT~}I


Este interesant faptul c` tehnologia electronic` de maxim` importan]` nu a fostdescoperit` de na]iunile care aveau cuadev`rat nevoie de ea. Germanii au pusmâna pe secretul radarului cu microunde dela englezi, imediat ce au avut ocazia, darjaponezii aflaser` dinainte acest lucru [i nus-au deranjat s` împ`rt`[easc` alia]ilordescoperirea lor. Internetul [i cyber-r`zboiulvor abunda de astfel de surprize tehnicenepl`cute. Problema este c` va trebui s`a[tept`m pentru un anumit tip de r`zboi(unul obi[nuit, cu împu[c`turi, sau un conflict pur cibernetic), pentru a afla cearme de]ine fiecare. Nu va dura mult pân`când acestea vor fi preluate de Hollywood [ivom vedea filme de spionaj, unde marelesecret este un fel de cyber-arm` devastatoare pe internet. |n acest caz, nu vamai fi vorba despre o fic]iune hollywoodian`, ci de o adev`rat` panic` înrândul comunit`]ii cyber-r`zboinice.

Lupta cibernetic` din timpul celui de-alDoilea R`zboi Mondial a ar`tat de asemenea[i c` tehnologia mai slab dezvoltat` poate fiînc` folosit` împotriva înaltei tehnologii. Deexemplu, germanii au descoperit modalitateade a folosi luminile pentru cercetare (setatepe o distan]` lung`), o form` primitiv` deradar, care nu putea fi bruiat`. Alia]ii audescoperit [i ei c`, dac` arunci sute de kilograme de fâ[ii de folie de aluminiu(numite de atunci „confetti“), creezi un norimens în fa]a monitoarelor de radar inamice.De fapt, orbeai radarul inamic. Toate acesteaerau tehnologii primitive, dar f`ceauradarele de înalt` clas` s` devin` inutile, celpu]in pân` când buc`]ile de folie ajungeau

la sol. Alte idei de acest gen au avut maipu]in succes. De exemplu, englezii [tiau c`nem]ii se bazau pe o re]ea de observatoritere[tri, care st`teau de veghe pe timp denoapte [i ascultau sunetul motoarelor debombardiere. Ace[tia transmiteauinforma]iile sediului central, unde erau pusecap la cap toate rapoartele [i se stabilea deunde vin acele bombardiere [i încotro seîndreapt`. Englezii au încercat s` perturbeacest sistem, modificând sunetul pe care îlscoteau bombardierele lor, astfel încât s` fiemai puternic decât de obicei. Se credea c`a[a îi vor face pe observatori s` predearapoarte eronate. Nu a func]ionat. Dar, trebuia încercat.

Fâ[iile de aluminiu au reprezentat o tactic`, ce a func]ionat în 1942 [i va fi la felde bine folosit` [i în secolul XXI. |nc` maiexist` metode rudimentare pentru a facefa]` inamicilor, care au avantajul tehnologieide ultim` genera]ie. De exemplu, pentru aîntre]ine o re]ea ce poate comunica prininternet, dar care s` fie imun` la atacurile depe net, multe organiza]ii au recurs la oconexiune „pe furi[“. Adic`, netul internfolose[te tehnologia internetului, dar toatee-mailurile care vin sau pleac` sunt copiatepe un CD [i duse la un PC conectat la internet. Acolo, un program special preiamesajele [i le trimite pe net. Mesajele primite sunt retrimise la un PC, unde suntverificate de viru[i, dup` care ajung la destinatar. Nu sunt permise ata[amentele(de[i exist` unele excep]ii în situa]ia în caresunt scanate înainte de a fi trimise). Este om`sur` dur`, dar eficient`. Perfect` pentruadministratorii de sistem, a c`ror paranoianu este lipsit` de temei.

Din 1943 pân` la sfâr[itul r`zboiului,alia]ii [i germanii au dezvoltat noi radare,noi aparate de detectare sau de bruiere alor, mai multe echipamente de naviga]ieelectronic` (inclusiv radarul care putea creao hart` cu ce se afla la sol) [i aparate caredetectau utilizarea acestora sau pur [i simplu le bruiau. Pân` la sfâr[itul r`zboiului,cei implica]i în r`zboiul electronic a[teptauun nou element, care s` reziste m`car câtevaluni înainte ca inamicul s` contracareze.

Noul flagel al lumii - cyber terorismul



VULNERABILIT~}I

Astfel, s-au impus tonul [i ritmul pentrur`zboiul electronic, care continu` [i azi.

Poate c` atacurile din 11 septembrie2001 nu au adus represalii imediate în ceeace prive[te ac]iunile militare, dar au fost omul]ime de opera]iuni cyber-r`zboinice careau avut loc repede. Site-urile web, asociatecu radicalismul islamic, au fost atacate denecunoscu]i (se b`nuie[te c` erau antiterori[tiamericani), de obicei având ca rezultat doardistrugerea acelor pagini. Prima pagin` eraînlocuit`, de cele mai multe ori, cu un mesajsau o imagine antiterorist` sau cu vreunsimbol patriotic. Poate c` cel mai distrug`toratac a fost unul neobi[nuit. |n Germania, (unhacker, ce se autointitula „Anonyme Feigling“,a spart un server ce g`zduia un listserv ungrup de discu]ii pe e-mail), ce sus]inear`zboiul sfânt islamic [i terorismul. A luat500 de nume de pe lista de e-mailuri [i le-apublicat pe internet. De asemenea, a alertatpoli]ia [i a dezv`luit adev`rata sa identitate.Poli]ia nu a luat nici o m`sur` împotriva lui.O persoan` din cele aflate pe list` era dejacùtat` de FBI. Acest tip de atac este neobi[nuit din mai multe puncte de vedere,întrucât multe listservere consider` c` esteesen]ial s` ]in` secret` identitatea participan]ilor, pentru a \ncuraja discu]iilelibere. Dar, exist` [i listservere pro-teroriste(sau alte ac]iuni ilegale). Cele mai multe listservere islamice tind s` fie proteroriste [ide asemenea, exist` multe care discut`despre politica de stânga.

Site-urile protalibane sau cele similare s-au aflat sub atac constant, începând cu 11septembrie 2001. Con]inutul obi[nuit a fostînlocuit de nenum`rate ori cu postere pentru g`sirea lui Osama bin Laden sau cualtele de acest gen. De asemenea, au fostnegate atacurile de serviciu. O parte dintreaceste site-uri au fost închise, iar altele aufost înl`turate de pe net de c`tre furnizori.Al]i hackeri au mers mai departe, chiar pân`la spargerea site-ului unei b`nci sudaneze,unde au fost g`site date despre conturilebancare ale lui bin Laden, informa]ii care aufost transmise FBI. Aceast` ac]iune de hacking a fost f`cut` public`, dar existaususpiciuni [i cu privire la altele asem`n`toare.Nu au existat rapoarte despre judecareaacestor hackeri, cu toate c` ace[tia recunoscc` ce au f`cut a fost ilegal.

Acest tip de r`zboi a continuat, de[i nu s-a bucurat de prea mult` publicitate. Separe c` au existat mai multe spargeri oficialeale site-urilor proteroriste, care cùtaunume, mesaje tip avizier [i tot felul de informa]ii utile. Legea, în special cea interna]ional`, este înc` destul de vag` înprivin]a spargerilor site-urilor de c`treguvern sau a altor forme de atac pe internet.

Dar, cum aproape fiecare na]iune dinlume s-a înscris pentru r`zboiul împotrivaterorismului, avoca]ii [i cur]ile de judecatàu p`strat t`cerea cu privire la aceste probleme. Hackerii s-au al`turat, voluntar,de fiecare dat` când ]ara lor era implicat` într-un conflict armat sau doar diplomatic.Ru[i, chinezi, pakistanezi, arabi, israelieni,americani [i alte na]ionalit`]i de împ`timi]iai internetului s-au al`turat luptei pe contpropriu. Un exemplu recent (la începutulanului 2002) a avut loc în Tomsk, Siberia,Rusia. FSB-ul (FBI-ul rusesc) a descoperit înora[ [apte hackeri, care porniser` propriulr`zboi împotriva rebelilor ceceni în ultimiitrei ani. Unul dintre cei [apte era din Groznîi(capitala republicii ruse[ti Cecenia).Asemenea multor ru[i care locuiau aici,acesta plecase pentru a evita campaniasângeroas` a etnicilor având scopul de a-iscoate pe ceceni afar`. Astfel, inspirat, el acooptat [ase utilizatori ru[i de computerepentru a porni propriul r`zboi împotrivacecenilor. Cei [apte, to]i studen]i, au atacatorice site procecen peste care au dat. Unuldintre ele, „Kavkaz“, a fost for]at s` schimbeISP-urile de trei ori [i tot se mai afla subatac. Studen]ii recruteaz` tot mai mul]i hackeri ru[i pentru aceste ac]iuni. FSB-ul i-al`sat pe mul]i în pace. R`zboiul dinAfganistan a izbucnit la începutul lui


VULNERABILIT~}I


octombrie 2001, cu atacuri aeriene asupra]intelor militare talibane. Cam în aceea[iperioad`, trupele americane [i engleze auatacat la sol. De asemenea, acesta a fostprimul r`zboi în care internetul ([i altere]ele) a jucat un rol important. Cu zece animai devreme, în 1991, internetul era înc` oopera]iune minor`, una dintre multele re]elede computer. World Wide Web nu fuseseînc` inventat. Dar, în 2001, toat` lumea erape internet sau [tia de existen]a lui. |n zeceani, conceptul de a face parte dintr-o re]eade comunica]ii electronice era considerat cafiind ceva firesc. Acest lucru a fost pus înpractic` pe terenul din Afganistan, întrucâttrupele for]elor speciale americane au aterizat [i au trecut la treab`. Au pus imediatla punct o re]ea unic` folosind bombardierele americane, sateli]i [i avioanede recunoa[tere, precum [i diver[i lideri militari [i politici americani din afaraAfganistanului. Scopul acestei re]ele era de adirec]iona rapid o ton` de explozibil înspre]intele inamice.

Arma cea mai impresionant` folosit` afost JDAM (Joint Direct Attack Munition), obomb` de o ton` ghidat` de semnale primite de la sateli]i (sistemul GPS): ]int` selectat` de cineva de la sol care folosea unaparat de identificare cu laser [i un radio,pentru a transmite loca]ia unei aeronave dedeasupra. Cei de la sol primeau, de asemenea, informa]ii de la avioane derecunoa[tere [i sateli]i, care le ofereau, lapropriu, o imagine de dincolo de dealul dinfa]a lor. Comunica]iile prin satelit trimiteaufotografii ([i imagini în mi[care), dar [i conversa]iile solda]ilor de la sol \napoi laPentagon [i Casa Alb`. Toate acestea aveauloc în timp real.

Aceea era o re]ea destul de complex`(echipa de la sol care folosea radioul, GPS-ul[i laserul pentru a comunica cu bombardierulde deasupra, care la rândul lui folosea GPS-ul,radioul [i chiar bomba, care la rândul eifolosea GPS-ul pentru a g`si ]inta desemnat`de echipa de la sol). Semnalele radio [i GPSpot fi distruse. Dar în Afganistan nu s-aîntâmplat acest lucru, pentru c` inamicul nuputea face fa]` vitezei unei astfel de tehnologii.Nu numai c` semnalele slabe de GPS pot fiinterceptate, dar pot fi [i modificate. Acestlucru putea fi f`cut pentru a direc]iona

JDAM-ul c`tre trupe proprii. Doar pentru c`tehnologia mai pu]in avansat` a talibanilornu a „spart re]eaua JDAM“, nu înseamn` c`nu ar putea s` o fac` altcineva, sau c` nu vaîncerca cel pu]in.

Trupele americane [tiu c` le-a fost maiu[or în Afganistan pentru c` nimeni nu a\ncercat s` interfereze cu re]eaua lor de pecâmpul de lupt`. Totu[i, data viitoare, lucrurilevor deveni probabil mai interesante dac`du[manul va încerca acest lucru, iar defensivasecret` a re]elei este supus` testelor.

Chiar [i înainte de 11 septembrie 2001 aexistat o campanie cyber-r`zboinic` împotrivare]elei teroriste al-Qaeda. Se raporteaz` c`au fost sparte conturi bancare de c`treagen]iile secrete americane, iar fondurile aufost [terse sau transferate. Chiar dac` înmajoritatea cazurilor spargerea a fost facut`doar pentru a aduna informa]ii despreloca]ia sau resursele grup`rii, atunci când seivea posibilitatea unui atac, de cele maimulte ori se profita de ocazie.

Comunica]iile prin telefoane mobile [isateli]i au fost de asemenea interceptate.Existau aproximativ 200 de site-uri caresus]ineau al-Qaeda sau alte grup`ri teroristeislamice, care erau [i ele vizate, sau sparte,pentru a ob]ine acces la computere cecon]ineau mai multe date. |n acest fel, aufost ob]inute informa]ii despre terori[ti,sus]in`torii lor [i contributori. |n ciuda acestui efort, nu s-a depistat nimic despreplanificarea atacurilor din 11 septembrie.

AAddrriiaann VVLLAADD


-- vvaa uurrmmaa --


MAGAZIN

Cititorul \[i mai aminte[te, desigur, c` \nperioada \n care afacerea „}igareta II“ ]ineade mai multe zile prima pagin` a ziarelor demare tiraj, „\necând“ românii cu declara]iileuluitoare ale colonelului \n rezerv` GheorgheTru]ulescu [i ale altor personalit`]i sus-puse,pe malul m`rii, la Constan]a, era un „fum“de ASSOS de puteai s`-l tai cu cu]itul. Toat`lumea se \ntreba „de unde atâta ASSOS?“, darnimeni nu \ncerca s` r`spund` la aceast`\ntrebare. {i cu atât mai mult t`ceau autorit`]ile.

A dat Dumnezeu, \n sfâr[it, [i autorit`]iles-au trezit dintr-un somn care a durat câ]ivaani [i l-au adus \n fa]a opiniei publice pe unulnumit Jamal Al Atm,cet`]ean sirian, \n etate de43 ani, care s-a dovedit a fiautorul unor nùcitoareafaceri de contraband` cu]ig`ri ASSOS. Dup` cum seva vedea, enigmaticul personaj a reu[it s`-[i bat`joc de toate legile [iautorit`]ile române[ti,dându-le cu tifla [i fugind din]ar , dup` ce a transferat \nstr in`tate uria[ele sume \nvalut` reprezentând profilul net al „afacerilor“ sale din România.

Preciz`m, pentru cine \nc` nu a aflat, c`\n cele ce urmeaz` vom prezenta, succint,doar afacerea „}igareta Portul VechiConstan]a“, \n care este implicat Jamal AlAtm [i vreo 24 de complici arabi [i români,pentru contraband` cu (aten]ie!) 24 de containere con]inând 20.037 baxuri de ]ig`riASSOS. Mai sunt [i alte dosare, tot referitoarela contrabanda cu ASSOS, pe care anchetatoriile-au numit „}igareta Portul Nou“ [i „}igaretaZona Liber` Agigea“, ca s` nu se \ncurce [iei cu atâtea ]igarete I, II, III [i câte Dumnezeuor mai fi.

Un lucru este cât se poate de clar: JamalAl Atm a venit \n România s` fac` bani, câtmai mul]i bani.

Dotat cu o inteligen]` de invidiat (de[i nuavea decât studii medii), arabul a studiat cu

aten]ie pia]a, ajungând repede la concluziac` o afacere bun`, care s`-i aduc` un profitgras [i rapid, nu se poate face decât \ndomeniul comer]ului cu ]ig`ri de import. Sepoate s` fi fost chiar ideea lui Jamal Al Atm,dar tare ne este team` c` acesta a f`cutparte dintr-o re]ea de trafican]i de ]ig`ri,adic` de contraband`, care „lucreaz`“ \nnumeroase ]`ri din Europa [i din lume.

A[adar, arabul s-a oprit la pia]a ]ig`rilorde import. Dar nu [i-a demarat afacerea]inând seama de legile române[ti. {i aceastadeoarece cuantumul mare al obliga]iilor fiscale ce trebuiau achitate pentru importurile

de ]ig`ri ar fi f`cut prohibit`comercializarea acestora \n]ara noastr`, la pre]ul legal[i real de vânzare [i la puterea de cump`rare a mariimajorit`]i a consumatorilor.Dac` ar fi practicat uncomer] legal cu ]ig`ri,pl`tindu-[i corect d`rilec`tre statul român, Jamal AlAtm ar fi ob]inut un profitmult diminuat sau n-ar fiob]inut nici unul.

Or, el voia, cum am spus, bani mul]i [i [i-adat seama c` nu-i poate ob]ine decât ocolindprin orice mijloace cìle legale. Aceste „ocoliri“au [i o denumire prev`zut` \n Codul Penal:contraband`, abuz \n serviciu, \n[el`ciune,bancrut` frauduloas , trafic de influen]` [i altele.

Cum a \nceput? A \nfiin]at, mai \ntâi, un bar\n Bucure[ti, cu specific ar`besc, denumit„Golden Fish“, unde l-a „uns“ director peGherghina Adrian, având studii medii, darteribil de avid dup` bani. Din aceast` patimì s-a tras arestarea pentru contraband`, a[acum se va vedea mai departe.

Dar un bar nu poate func]iona numai cudirectorul sù. Fiind cu specific ar`besc, trebuia adus personal specializat din lumeaarab`, a[a c` Jamal Al Atm [i-a adus din Siria,Irak [i Liban buc`tari, osp`tari, [efi de sal` [ial]i „speciali[ti“ care, a[a cum st`tea scris pefirma luminoas`, s` fac` localul „de aur“.

Enigmaticul Jamal Al AtmConstantin CONSTANTINESCU

Nici el nu se ocupa deprepararea kebabului sau a

pilafurilor cu carne deberbecu], ci era folosit de

Jamal Al Atm pentru prezentarea de documente comerciale

[i de transport falsificate.

” ”


MAGAZIN

Ei, acum e acum. Ia s` vedem noi camcine sunt buc`tarii, [efii de sal` [i chelneriide la „Golden Fish“.

Primul pe list`, \ntr-o ordine absolutaleatorie, este Mohamad Bakkour, cet`]eansirian, \n vârst` de 51 ani, care lucra la bar\n calitate de buc`tar. Era de fapt cumnatullui Jamal Al Atm [i unul dintre oamenii luide \ncredere. De fapt, acest din urm` aspecta contat când a fost adus din Siria [i nu priceperea lui de a g`ti carnea de berbec \nstil ar`besc. Executând dispozi]iile [efuluis`u, el a creat societatea comercial` „BancaTrading Impex“ SRL Bucure[ti, al c`rei asociat unic [i administrator a devenit, de[iera (aten]ie!)… analfabet! Ar fi inutil, darpreciz`m, totu[i, c` „buc`tarul“ MohamadBakkour n-avea nici o leg`tur` cu firma sa,aceasta fiind folosit` de Jamal Al Atm cafirm` fantom`.

Altul: Yahia Al Atem, cet`]ean sirian, de52 ani, fratele lui Jamal lucra la bar ca [ef desal`. La anchet` s-a stabilit, cu stupoare, c`[eful de sal` era … licen]iat \n finan]e! Caatare, \n loc s` supravegheze ca osp`tarii s`-[i serveasc` bine clien]ii, el se deplasa lab`ncile unde firmele fantom` aveaudeschise conturile, \ntocmind foile dev`rs`mânt pentru banii primi]i din valorificarea ]ig`rilor de c`tre al]i arabi, \nspecial Mohamed, zis „Ro[u“ [i KalidSherkhan, care \i predau sume foarte mari \nnumerar. Totodat`, Yahia Al Atm avea [idrept de semn`tur` la firmele fantom` al`turi (sau \n locul lui) de asociatul care constituia societatea [i care,de regul`, disp`rea imediat din ]ar`.

Un vecin - din Siria - cu Jamal Al Atm, penume Yaser Al Douani, 34 de ani, \ndeplineafunc]ia de … buc`tar la barul „Golden Frish“.Din dispozi]ia patronului, dar [i cu ajutorullui, [i-a constituit, ilegal, \n zona liber`Agigea, o sucursal` a societ`]ii „HardcastleInvestment's Limited“ unde „f`cea“ pe directorul, avându-l ca secretar (aten]ie!) peanalfabetul Mohamad Bakkour! Scopulsucursalei nu era altul decât introducereailegal` a ]ig`rilor de contraband` \nRomânia.

Pe statul de organizare a barului figuraHasan Jamal Bacha, de origine libanez, \nvârst` de 36 ani, care, potrivit func]iei deajutor de osp`tar, trebuia s` strâng` tacâmurile folosite [i firimiturile de pe mese.

Cum, \n realitate, nu [tia nici m`car s`]in` o tav` \n mân`, el a fost folosit deJamal Al Atm s` \nfiin]eze firma fantom`„Milano '95 Import-Export“ SRL Bucure[ti,dup` care nu l-a mai v`zut la fa]`. Prinaceast` firm` s-au valorificat ]ig`ri ASSOS desociet`]ile comerciale „Rom Olt Impex“ SRLRâmnicu Vâlcea, administrat` de nimenialtul decât „celebrul“ Gheorghe Floric`, precum [i de „Mika-Ela Impex '95“ [i„Agheprod“ SRL Bucure[ti.

Hamoud Jamal era tot … buc`tar la barul„Golden Fish“, adus cu mari „sacrificii“ din Siria.Nici el nu se ocupa de prepararea kebabuluisau a pilafurilor cu carne de berbecu], ci erafolosit de Jamal Al Atm pentru prezentareade documente comerciale [i de transport,falsificate. |n fine, Khaled Al Atem, nepotullui Jamal Al Atm, \ndeplinea, \n cadrul barului,func]ia de [ofer, dar, de fapt, era folosit lapreluarea containerelor din Portul Constan]a[i prezentarea documentelor de transport, falsificate la vam`. Dup` preluare, containereleerau \nso]ite de Mustafa Etem, Yahia Hamoud[i Kaled Jnabi, pân` la depozitarea lor saupreluarea de al]i cet`]eni sirieni.

Cam acesta ar fi, \n linii mari, „personalul“barului.

Dar se poate concepe func]ionarea unuilocal, chiar [i cu „specific“ ar`besc, f`r`clien]i?

-- vvaa uurrmmaa --



TIMP LIBER

AACCUUTT !!A IVI

||NN SSUUTT~~ !!

SSCCOOSS DDIINNLLAAPPTTEEBB~~TTUUTT

||NN CCOONNTT !!

||NN SSEETTEE !!

MMEELLEEAAGG

DDOOCCUU-MMEENNTT

OOTTOOMMAANN

UUIIMMIITT

CCUURREEAA !!

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

So]ul, c`tre so]ie:- Draga mea, po]i s` te \ntinere[ti cât vrei, dar ai

grij` s` la[i \ntre tine [i fiica ta m`car o diferen]` ...

- uurrmmaarreeaa ppee lliinniiaa 77 ((33 ccuuvv..)) -

CCaallccuullee

11 44 44 66

PEDAN}I

PÂCL~

|NAINTA{

NIMB

DDIIAAVVOOLLII

AARREE TTRREEIILLUUNNII

EEDDEENN

A SF~DI

13 DUDE !

** ** **

AA UURRÂÂ}}II

TTRRAAGG LLAA NNAASS

||NN NN~~UUTT !!

AA MMIIRRAA

CCAABBIINNAA112233

AABBIISS !!


DEOSEBIREOORRIIZZOONNTTAALL::

1) Asfin]it; 2) Femeie \n etate; 3) |n acest loc; 4)Butoi pe ro]i; 5) Rait`; 6) Fel; 7) Continuare glum`(2 cuv.); 8) Buchinist - |n tav`!; 9) |n apel! - B`tutla \mbin`ri - A cunoa[te; 10) Deschis` la culoare -Scrobeal`.

VVEERRTTIICCAALL::

1) A face gropi; 2) |nvârtit pe deget; 3) Pete!;4) Domoal`; 5) R`cit \n talie!; 6) Sunet de trom-pet`; 7) H`u - Plasm` sanguin`; 8) Afurisit - Se-re!; 9) Omniprezen]`; 10) Cas`! - Acar! - Ap`rut.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

LLaa ppuu[[cc`rriiee aaii ttrreeiimmeessee ppee zzii.. LLaa bbiirroouuaaii oo gguussttaarree ppee ccaarree oommaaii……

Urmarea (2 cuv.) pe linia 7

55 66 11 77

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

SEPTEMBRIE - Politia Romana · confruntat cu un caz atipic de furt din locuin]`, \n care subiectul...

Documents

Transcript of SEPTEMBRIE - Politia Romana · confruntat cu un caz atipic de furt din locuin]`, \n care subiectul...