TENDINŢE în ECONOMIA MOLDOVEI

TENDINŢE în ECONOMIA MOLDOVEI

Ministerul Economiei al Republicii Moldova

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Institutul Naţional de Cercetări Economice

Nr. 19 (trim. III) 2015

ISSN 18573126

Chişinău

ISSN 18573126

ECHIPA TEM: Alexandru Stratan, Eugenia Lucașenco, Alina Ceban, Olga Timofei, Veronica Vragaleva, Viorica Popa, Victoria Fala, Alexandra Novac, Tatiana Colesnicova. Tatiana Iațișin Echipa TEM este recunoscătoare pentru cooperare instituțiilor publice din Republica Moldova: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistică. Toate drepturile sunt rezervate. Nici o informație din această publicație nu poate fi retipărită sau reprodusă sub nici o formă fără permisiunea scrisă a INCE.

© Institutul Național de Cercetări Economice al AŞM

Pentru informaţii adiţionale Vă rugăm să ne contactaţi: Institutul Naţional de Cercetări Economice 2064, RM, Chişinău, Str. Ion Creangă, 45 Tel: (+ 373 22) 50‐11‐00, Fax: (+ 373 22) 74‐37‐94 e‐mail: [email protected], web site: www.ince.md

3

TENDINȚE ÎN ECONOMIA MOLDOVEI

Nr. 19 (trim. III) 2015

CUPRINS

Principalele evenimente politice, economice şi sociale din Republica Moldova ...........................................................................................................

10

Rezumatul ediţiei .....................................................................................................................

13

Capitolul I. PRODUCŢIA ..........................................................................................................

18

Capitolul II. PREŢURI, RATE DE SCHIMB ŞI POLITICA MONETARĂ ..........................

27

Capitolul III. FINANŢE .............................................................................................................

35

Capitolul IV. SECTORUL EXTERN .........................................................................................

44

Capitolul V. MEDIUL DE AFACERI ........................................................................................

55

Capitolul VI. SECTORUL SOCIAL ...........................................................................................

58

ANEXE STATISTICE ................................................................................................................... 67

4


Nr. 19 (trim. III) 2015

DATE GENERALE

Denumirea oficială

REPUBLICA MOLDOVA

Capitala Chişinău

Preşedinte Nicolae Timofti

Preşedintele Parlamentului Andrian Candu

Prim‐ministru Valeriu Streleţ (din iulie 2015)

Parlamentul Republicii Moldova 101 deputaţi (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 25, Partidul Liberal Democrat din Moldova – 21, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 20, Partidul Democrat din Moldova – 19, Partidul Liberal – 13, Deputaţi neafiliaţi – 3)

Obținerea independenței 27 august 1991

Suprafața 33,8 mii km2

Unități administrative 32 raioane, 5 municipii (Chişinău, Bălţi, Bender, Comrat, Tiraspol), UTA Găgăuzia, Unităţile administrativteritoriale din stânga Nistrului

Populația stabilită 3555,2 mii locuitori (la începutul anului 2015)

Principalele religii ortodoxă (93,34%), protestantă (1,98%), creştină de rit vechi (0,15%), catolică (0,14%), etc.

Moneda națională Leu moldovenesc (cursul mediu de schimb, trimestrul III, 2015 – 1 USD = 19,4 MDL, 1 EUR = 21,6 MDL)

5


Nr. 19 (trim. III) 2015

ABREVIERI

ACECL - Acordul Central European al Comerțului Liber

ACR - Avantajul Comparativ Relevat

AGCS - Acordul General asupra Comerțului cu Servicii

AHPCC - Analiza hazardului şi punctul critic de control

AID - Asociația Internațională pentru Dezvoltare

ALSAC - Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător

ATP - Preferințe Comerciale Autonome

APC - Acordul de Parteneriat şi Cooperare

BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare

BIM - Biroul Internațional al Muncii

BMA - Biroul Migrație şi Azil

BNM - Banca Națională a Moldovei

BPN - Bugetul Public Național

BNS - Biroul Național de Statistică

BPA - Bune practici agricole

BTC - Bariere Tehnice în Comerț

CBN - Certificatele Băncii Naționale

CE - Comisia Europeană

CFA - Consumul Final al Autorităților Publice

CFP - Consumul Final al Populației

CNPF - Comisia Națională a Pieței Financiare

CNT - Capital Normativ Total

CPE - Coeficientul Protecției Efective

CSCI - Clasificatorul Standard de Comerț Internațional

CSI - Comunitatea Statelor Independente

CT - Contingent Tarifar

DPI - Drepturile Proprietății Intelectuale

DST - Drepturi Speciale de Tragere

EAD - Echivalent ad‐valorem

FMI - Fondul Monetar Internațional

INCE - Institutul Național de Cercetări Economice

IHH - Indicele Herfendahl‐Hirschman

IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii

6


Nr. 19 (trim. III) 2015

IPC - Indicele Prețurilor de Consum

IPP - Indicele Prețului de Producție

IPPI - Indicele Prețurilor Producției Industriale

ISD - Investiții Străine Directe

IVF - Indicele Volumului Fizic

IVU - Indicele Valorii Unitare

MAIA - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

MAIB - Moldova Agroindbank

MDL - Leu Moldovenesc

MF - Ministerul Finanțelor

MSF - Măsuri sanitare şi fitosanitare

NCMF - Națiunea cea mai Favorizată

NEER - Rata Nominală Efectivă de Schimb

NPC - Coeficientul Protecției Nominale

OCEMN - Organizația Cooperării Economice a Mării Negre

ODIMM - Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

OIM - Organizația Internațională a Migrației

OMC - Organizația Mondială a Comerțului

OMS - Organizație de Microfinanțare

ONU - Organizația Națiunilor Unite

PIB - Produsul Intern Brut

RC - Rata de concentrare

REER - Rata Reală Efectivă de Schimb

SGP - Sistemul Generalizat de Preferințe

TEM - Tendințe în Economia Moldovei

TN - Transnistria

TVA - Taxa pe Valoare Adăugată

UE - Uniunea Europeană

USD - Dolar SUA

UTA - Unitate teritorial‐administrativă

VAB - Valoare Adăugată Brută

VMS - Valorile Mobiliare de Stat

7


Nr. 19 (trim. III) 2015

TABELE

Tabelul 1.1. Evoluţia producţiei industriale pe principalele genuri de activitate

în ianuarie-septembrie 2015 (%) ................................................................................. 20 Tabelul 1.2. Indicii volumului de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor

realizat de întreprinderile de transport în ianuarie-septembrie 2015, pe moduri de transport (%) ......................................................................................... 24

Tabelul 2.2.1. Activitatea BNM pe piaţa valutară interbancară în perioada ianuarie 2014–octombrie 2015 ................................................................. 32

Tabelul 3.1.1. Structura datoriei de stat pe valute, % din total datorie de stat ......................... 36 Tabelul 4.1. Balanţa de plăţi (prezentare sintetică) .................................................................. 44 Tabelul 4.2. Tendinţe de dezvoltare a principalilor parteneri economici

ai Republici Moldova .................................................................................................. 53 Tabelul 5.1. Date privind profitul (pierderea) net a organizaţiilor din partea stângă

a Nistrului pe genuri de activitate, în perioada ianuarie-iunie 2015 ........................... 57 Tabelul 6.1. Mi�carea naturală a populaţiei ţării pe regiuni de dezvoltare

în ianuarie-septembrie 2015 ........................................................................................ 59 Tabelul 6.2. Tendinţele salariului nominal vs salariul real, % ................................................. 61 Tabelul 6.3. Minimul de existenţă în Regiunea din partea stângă a Nistrului

în ianuarie-septembrie 2015 ........................................................................................ 66

8


Nr. 19 (trim. III) 2015

FIGURI

Figura 1.1. Evoluţia PIB în ianuarie-septembrie 2008-2014 (%) ............................................ 18 Figura 1.2. Contribuţia componentelor de resurse la formarea PIB în T. III 2015

şi la creşterea acestuia faţă de T. III 2014 (%) ............................................................. 19 Figura 1.3. Contribuţia componentelor de utilizări la formarea PIB în T. III 2015

şi la creşterea acestuia faţă de T. III 2014 (%) ............................................................. 19 Figura 1.4. Indicii producţiei industriale în ianuarie-septembrie 2008-2015 (%) .................... 19 Figura 1.5. Indicii infraanuali ai volumului producţiei industriale

în septembrie 2013-septembrie 2015 (%) .................................................................... 21 Figura 1.6. Evoluţia volumului producţiei agricole în ianuarie-septembrie 2008-2015 (%) ... 21 Figura 1.7. Indicele roadei medii la hectar la principalele culturi agricole în primele

9 luni 2015 faţă de perioada similară a anului precedent (%) ...................................... 22 Figura 1.8. Evoluţia producţiei anuale a principalelor produse animaliere

în gospodăriile populaţiei în 2001-2014 ....................................................................... 22 Figura 1.9. Structura investiţiilor în active pe termen lung în ianuarie-septembrie 2015,% ... 23 Figura 1.10. Indicii de dinamică (de volum şi valorici) în comerţul interior, (%) ................... 24 Figura 1.11. Dinamica în ianuarie-septembrie 2015 a indicelui producţiei industriale (%) .... 26 Figura 1.12. Dinamica ianuarie-septembrie 2015 a indicelui investiţiilor

în mijloace fixe (%) ...................................................................................................... 26 Figura 2.1.1. Ritmul anual de creştere a IPC şi a componentelor sale, % ............................... 27 Figura 2.1.2. Ritmul anual de creştere a IPC şi a inflaţiei de bază, % .................................... 28 Figura 2.1.3. Ritmul anual de creştere a preţurilor producţiei industriale

şi a componentelor sale,% ............................................................................................ 29 Figura 2.1.4. Evoluţia cursului nominal de schimb mediu lunar

al MDL comparativ cu USD şi EURO ......................................................................... 30 Figura 2.1.5. Ritmul anual de creştere a IPC şi a componentelor sale

în regiunea din partea stângă a râului Nistru, % ........................................................... 30 Figura 2.2.1. Evoluţia ratelor de dobândă la instrumentele de politică

monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei, în perioada 2012-2015 ........................... 31 Figura 2.2.2. Rata rezervelor obligatorii la BNM, % ............................................................... 32 Figura 2.2.3. Structura masei monetare M3 ............................................................................. 34 Figura 3.1.1.Structura veniturilor Bugetului public naţional la 30 septembrie 2015 ............... 35 Figura 3.1.2. Structura veniturilor fiscale în 9 luni 2015 comparativ

cu 9 luni 2014, mil. MDL ............................................................................................. 35 Figura 3.1.3. Volumul cheltuielilor realizate din BPN în 9 luni 2015

comparativ cu 9 luni 2014, mil. MDL ......................................................................... 36 Figura 3.1.4. Structura veniturilor transnistrene în 9 luni 2015 comparativ

cu 9 luni 2014, mil. MDL ............................................................................................. 38 Figura. 3.2.1. Evoluţia calităţii capitalului bancar ................................................................... 39 Figura 3.2.2. Media suficienţei capitalului ponderat la risc, principiul I

şi II de lichiditate pe sector bancar, % .......................................................................... 40 Figura 3.2.3. Ritmul anual de creştere a creditelor în valută străină

şi în monedă naţională, % ............................................................................................. 40 Figura 3.2.4. Ponderea creditelor neperformante în sectorul bancar, % .................................. 41 Figura 3.2.5. Evoluţia depozitelor noi atrase de bănci în monedă naţională

şi străină, mil. MDL ..................................................................................................... 42

9


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 3.2.6. Evoluţia marjei bancare, a ratelor medii ale dobânzii la depozite şi la credite în MDL şi valută străină, % ...................................................................... 42

Figura 3.2.7. Ritmul anual de creştere a depozitelor şi creditelor bancare în regiunea Transnistreană, % ...................................................................................... 43

Figura 4.1. Remitenţele de peste hotare în Republica Moldova în ianuarie-septembrie 2008-2015 ................................................................................ 46

Figura 4.2. Influxul net de ISD ................................................................................................ 46 Figura 4.3. Modificarea f.p.s.a.p. a comerţului exterior cu bunuri

în ianuarie-septembrie 2008-2015, mil. USD .............................................................. 47 Figura 4.4. Dinamica lunară a exporturilor, % f.p.s.a.p. .......................................................... 47 Figura 4.5. Indicii valorii unitare a exporturilor, f.p.s.a.p. ...................................................... 48 Figura 4.6. Indicii volumului fizic a exporturilor, f.p.s.a.p. ..................................................... 49 Figura 4.7. Valoarea exporturilor conform principalelor categorii de produse

în ianuarie-septembrie, mil. USD ................................................................................. 49 Figura 4.8. Dinamica lunară a importurilor, % f.p.s.a.p. .......................................................... 50 Figura 4.9. Valoarea importurilor conform principalelor categorii de produse

în ianuarie-septembrie, mil. USD ................................................................................. 50 Figura 4.10. Evoluţia valorii comerţului exterior al regiunii din partea

stângă a râului Nistru .................................................................................................... 51 Figura 4.11. Rata anuală de cre�tere a preţurilor internaţionale

la produsele agro-alimentare, % (f.p.s.a.p.) .................................................................. 54 Figura 5.1. Evoluţia numărului de întreprinderi înregistrate

în ianuarie-septembrie 2014-2015, unit. ....................................................................... 55 Figura 5.2. Evoluţia numărului de întreprinderi radiate

în ianuarie-septembrie 2014-2015, unit. ....................................................................... 55 Figura 5.3. Evoluţia întreprinderilor înregistrate şi radiate de OT Chi�inău

în ianuarie-septembrie 2011-2015 ................................................................................ 56 Figura 5.4. Evoluţia întreprinderilor înregistrate şi radiate de oficiile teritoriale

în ianuarie-septembrie 2011-2015 ............................................................................... 56 Figura 6.1. Evoluţia proceselor demografice în perioada ianuarie-septembrie

anilor 2007-2015, % ..................................................................................................... 58 Figura 6.2. Distribuirea cetăţenilor străini după scopul sosirii în RM

în ianuarie-septembrie 2015, % .................................................................................... 59 Figura 6.3. Evoluţiile ratelor de activitate, ocupare şi a şomajului populaţiei

de 15 ani şi peste în T. III 2011-2015. .......................................................................... 60 Figura 6.4. Indicele salariului nominal în sectorul bugetar şi real

în perioada ianuarie-septembrie 2014-2015,% ............................................................. 61 Figura 6.5. Evoluţia veniturilor disponibile ale populaţiei, 2012-2015 ................................... 62 Figura 6.6. Evoluţia cheltuielilor de consum, 2012-2015. ....................................................... 63 Figura 6.7. Structura infracţiunilor săvâr�ite în ianuarie-septembrie 2015, % ....................... 64

10


Nr. 19 (trim. III) 2015

PRINCIPALELE EVENIMENTE POLITICE, ECONOMICE

ŞI SOCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Primele nouă luni ale anului 2015 au fost marcate de mai multe evenimente importante de ordin politic, economic şi social.

1617 iulie

Președintele Republicii Moldova, Dl Nicolae Timofti, a avut o întrevedere cu Dl Aleksandr Lukașenko, Președintele Belarusiei, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale relațiilor bilaterale, în special privind schimburile comerciale. În cadrul vizitei au fost încheiate șapte acorduri bilaterale în domeniile comercial‐economic, justiției, transporturilor, administrației publice și culturii.

30 iulie

26 de producători agricoli din Republica Moldova au beneficiat de un grant în valoare de 6 mil. USD destinat pentru dezvoltarea infrastructurii de post‐recoltare, în cadrul Programului de granturi ”Accesul la piețele de desfacere” al proiectului Agricultura Competitivă în Moldova.

30 iulie

Parlamentul Republicii Moldova a votat pachetul de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor realizat de Comisia specială a Parlamentului. Respectivul pachet propune soluții pentru mai multe problemele identificate de către agricultori și autorități. Unul din proiecte prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2015, agricultorii să fie scutiți de TVA în cazul reinvestirii a 75% din venitul obținut în dezvoltarea propriei afaceri din domeniul agricol. Cel de‐al doilea proiect propune modificarea metodologiei formării prețurilor la produsele petroliere și reglementează dreptul de import al motorinei de către agricultori pentru consum propriu. Al treilea proiect propune modificarea cadrului juridic pentru a asigura participarea reprezentanților asociațiilor de profil și a producătorilor agricoli în consiliile de observatori care să monitorizeze alocarea fondurilor agricole, inclusiv pentru proiectele naționale în agricultură. Un alt proiect de lege are drept scop combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale a produselor alimentare.

30 iulie

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale al Moldovei a decis să majoreze rata de bază de la 15,5 la 17,5 la sută anual, iar a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti pînă la 32,0 la sută. BNM continuă politica de înăsprire monetară în scopul de a diminua ritmul de creştere a inflației.

30 iulie

Parlamentul Republicii Moldova a votat investirea unui nou Guvern condus de Dl Valeriu Streleț.

1 august

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a majorat tariful pentru electricitate până la 2,157 MDL/kwh, adică cu 57 de bani mai mult față de tariful de 1,57 lei/kwh, existent. ANRE a ajustat și tarifele pentru o mie de metri cubi consumați.

11


Nr. 19 (trim. III) 2015

4 august

Prim‐ministrul Republicii Moldova, Dl Valeriu Streleț, a avut o întrevedere cu reprezentantul Băncii Mondiale, Director de țară pentru Moldova, Europa şi Asia Centrală, Dl Alex Kremer.

În cadrul discuției au fost abordate subiecte ce țin de prioritățile de cooperare bilaterală, implementarea proiectelor comune aflate în derulare şi perspectivele de dezvoltare a acestora. Oficialii au discutat și despre scenariul de finanțare din partea Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, pentru anii 2015‐2017.

7 august

Autoritățile fitosanitare din Rusia au permis importul de fructe la 17 companii agricole din UTA Găgăuzia. Printre fructele exportate se numără: mere, caise, vişine, cireşe, nectarine, prune şi porumbele, pere, gutuie. Produsele trebuie să corespundă standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federației Ruse şi Uniunii Vamale, decizia respectivă bazându‐se pe garanțiile de calitate acordate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova.

12 august

Banca Mondială oferă un împrumut de 80 mil. USD pentru reabilitarea și construcția drumurilor locale din Republica Moldova. În urma evaluării situației au fost identificate 28 coridoare de drumuri locale ce necesită a fi construite sau reabilitate.

18 august

Guvernul Japoniei este gata să ofere Republicii Moldova un suport financiar de 500 mil. EUR. Banii vor fi alocați în cadrul programului de dezvoltare “Coridorul de transport ODDE‐GUAM” și urmează a fi folosiți la reabilitarea a 240 de kilometri de drum.

26 august

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale al Moldovei a înăsprit politica monetară. Astfel, rata de bază a fost majorată cu 2.0 puncte procentuale, de la 17,5 la 19,5 la sută anual, iar a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în MDL până la 35 la sută.

21 septembrie

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dl Dorin Drăguțanu, și‐a dat demisia.

22 septembrie – 6 octombrie

O echipă de experți a Fondului Monetar Internațional s‐a aflat în vizită în Republica Moldova în scopul inițierii unor discuții cu privire la politicile care ar putea sta la baza unui program susținut de FMI. În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte despre situația din sectorul financiar, evoluțiile economice, politicile bugetar‐fiscale şi perspectivele de dezvoltare a relațiilor dintre Republica Moldova şi FMI.

22 septembrie

La Bruxelles au avut loc lucrările Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Printre principalele realizări au fost remarcate: cooperarea activă cu Uniunea Europeană în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comună şi Politicii de Securitate şi Apărare Comune; desfăşurarea Primei reuniuni a Consiliului de Asociere RM ‐ UE, precum şi reuniunea Comitetului de Asociere în configurația Comerț. La fel, au avut loc

12


Nr. 19 (trim. III) 2015

primele reuniuni ale subcomitetelor prevăzute de componenta DCFTA a acordului, precum şi cele ale subcomitetelor pentru Justiție şi Afaceri Interne şi Dialog Economic.

22 septembrie

La Constanța a avut loc ședința comună a Guvernului Republicii Moldova și cel al României, în cadrul căreia s‐a stabilit că Republica Moldova va beneficia de un împrumut din partea României de 150 mil. EUR. Împrumutul este acordat pe un termen de 5 ani, în condiții avantajoase cu o dobândă de 1,5%. Banii respectivi sunt alocați pentru proiectele investi‐ționale neterminate.

13


Nr. 19 (trim. III) 2015

REZUMATUL EDIŢIEI

Producţia

În primele nouă luni ale anului 2015, produsul intern brut al economiei naționale a marcat o creștere (în termeni reali) de doar 0,5% față de perioada respectivă a anului precedent. Determinant în sensul dat a influențat evoluțiile din trimestrul trei, în care economia a marcat un declin de ‐3,7% f.p.s.a.p. Ritmul modest înregistrat de principalului agregat macroeconomic din perioada analizată a fost condiționat de efectul cumulativ al unui an agricol nefavorabil, criza din sistemul bancar, criza politică, precum şi de repercusiunile economice ale crizei din regiunea estică (Ucraina, Rusia).

Principalele ramuri economice generatoare de scăderi ale PIB‐ului, în primele nouă luni ale anului 2015 au fost: agricultura (‐17,4%), comerțul cu ridicata şi cu amănuntul (‐2,3%), administrația publică şi apărare (‐1,9%).

La dezagregarea PIB‐ului pe categorii de utilizări, principala contribuție negativă asupra dinamicii agregatului macroeconomic a fost generată de consumul final al gospodăriilor populației (‐5,2%), fiind atenuată parțial de unicul component cu efect de creștere asupra PIB‐ului în această perioadă – importul de bunuri și servicii (‐4,4%).

În ianuarie‐septembrie a.c. industria a marcat un spor de 4% față de perioada similară din anul precedent, această creștere fiind susținută de majorarea volumului producției în industria prelucrătoare (+5,4%), producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă (+5,2%), pe fundalul unor ritmuri negative înregistrate în activitatea de distribuire a apei, gestionarea deşeurilor (‐20,1%) şi industriei extractivă (‐8,8%).

Producția agricolă a evoluat descrescător în primele trei trimestre ale anului 2015, marcând un ritm negativ de 11,8% f.p.s.a.p. Scăderea nominalizată s‐a înregistrat din cauza volumului mic al producției vegetale (‐21,8%), ca urmare a scăderii cu până la 60% față de anul precedent a roadei medii la hectar pentru majoritatea culturilor agricole. Creşterea producției animaliere în această perioadă cu 3,3% nu a contracarat efectul diminutiv al anului secetos în sectorul vegetativ.

Regres economic s‐a înregistrat şi în celelalte ramuri ale economiei naționale, precum: volumul investițiilor în active pe termen lung (‐3,4%), volumul comerțului cu amănuntul (‐4,5%), cifra de afaceri în comerțul cu ridicata (‐12,7%), volumul mărfurilor transportate (‐15,2%), numărul de turiști cazați (‐1,2%).

Preţuri şi rate de schimb

În trimestrul III, 2015 rata anuală a inflației, pentru prima dată în ultimii şapte ani, a urcat din nou pe palierul de două cifre, atingând nivelul de 11,1%. Un aport semnificativ la sporirea IPC au adus creşterea prețurilor la unele produse nealimentare – determinată în special de procesele de depreciere a monedei naționale față de principalele valute de referință şi serviciilor. Aportul acestora din urmă s‐a produs în rezultatul ajustării tarifelor reglementate la energia electrică şi la gaz.

Prin urmare, în perioada ianuarie‐septembrie 2015, indicele prețurilor de consum a înregistrat o creştere semnificativă, sporind cu 8,4%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. În aceeaşi perioadă, pentru componentele IPC s‐au înregistrat următoarele majorări: produse alimentare – 8,4%, produse nealimentare – 11,1%, servicii – 4,4%. A crescut şi indicele inflației de bază, care a constituit 110,9% f.a.p.a.p., avansând față de nivelul atins pentru aceiaşi perioadă a anului 2014 cu 5,6 p.p.

14


Nr. 19 (trim. III) 2015

Odată cu dinamica atestată în cazul IPC, de notat evoluția neuniformă a altor indici de preț în trimestrul III, 2015:

temperarea creșterii prețurilor producției industriale cu 0,3 p.p. în comparație cu perioada similară a anului precedent, ritmul de creştere atingând nivelul de 6,1%;

în sectorul construcțiilor ritmul de creştere al prețurilor a sporit uşor, cu 0,1 p.p., compa‐rativ cu perioada similară a anului precedent şi a constituit 8,3%;

în sectorul agrar creșterea prețurilor producătorului la produsele agricole a fost în ascensiune cu 27,6% față de perioada similară a anului 2014;

ritmul anual de creştere al prețurilor la combustibili a temperat uşor, cu 1,1 p.p. f.p.s.a.p. şi a atins nivelul de 4,1%.

În trimestrul III, 2015 cursul mediu nominal de schimb față de principalele valute de referință a fost de 19,4 MDL/USD şi 21,6 MDL/EUR, depreciindu‐se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 38,1% față de dolarul SUA şi cu 15,8% față de moneda unică europeană. Valorile atinse reprezintă nivelul maxim atestat pe parcursul celor trei trimestre.

Politica monetară

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, BNM în vederea asigurării realizării obiectivului de menținerea ratei inflației la un nivel redus, a promovat o politica monetară restrictivă, înăsprind gradual condițiile monetare. De la începutul anului rata de bază a crescut de la 4,5% la 19,5%, iar rata rezervelor minime obligatorii a fost majorată de la nivelul de 14% până la 35% în luna octombrie.

Volumul masei monetare în primele nouă luni ale anului 2015, deşi a înregistrat o creştere uşoară, s‐a caracterizat print‐o tendință constantă de reducere a masei monetare în monedă națională, inițiată la sfârşitul anului 2014.

Activele oficiale de rezervă la sfârșitul lunii septembrie al anului 2015, s‐au diminuat față de datele înregistrate la sfârșitul lunii septembrie a anului 2014, cu cca. 0,88 mld. USD. Scăderea dată a fost cauzată de intervențiile BNM pe piața valutară interbancară, cu precădere în ultimul trimestru al anului 2014 și primul trimestru 2015, în vederea ameliorării fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb al monedei naționale în raport cu principalele valute de referință, precum şi acoperirii necesarului de capital pe piața valutară, drept urmare a deteriorării situației financiare în sectorul bancar.

Finan�e publice

În nouă luni ale anului 2015, veniturile acumulate în BPN au însumat 31822,5 mil. MDL, cu 494,6 mil. MDL sau cu 1,5% mai puțin decât valoarea planificată pentru această perioadă. În comparație cu perioada similară a anului 2014, încasările au înregistrat o creştere nominală de 4,5%, ceea ce reprezintă aproximativ 1368,5 mil. MDL. În termeni reali, însă, pe fundalul presiunilor inflaționiste înalte atestate de la începutul anului (IPC constituind 8,4% în ianuarie‐septembrie) evoluția veniturilor publice a fost una negativă.

Drept tendință generală, se observă o creştere a cheltuielilor de ordin social (cu 12,2% comparativ cu anul precedent – în mare parte, din contul cheltuielilor de asistență şi susținere socială). Este de remarcat că, comparativ cu perioadele precedente, cheltuielile de ordin economic au fost în descreștere, în perioadele anterioare înregistrându‐se o creştere continuă.

Conform datelor privind PIB‐ul prognozat pentru anul 2015, ponderea datoriei de stat în PIB, la 30 septembrie 2015, a constituit 28,0%, înregistrând o majorare în raport cu situația de la sfârșitul anului 2014 cu 3,4 p.p.

15


Nr. 19 (trim. III) 2015

Ca evoluție, se observă tendința ascendentă a datoriei de stat externe față de creditorii multila‐terali. În acelaşi timp, datoria de stat externă față de creditorii bilaterali şi cei comerciali a continuat să scadă.

Modificarea soldului datoriei de stat interne, comparativ cu situația de la finele anului 2014, s‐a produs din contul micşorării emisiunii nete a VMS pe piața primară cu 291,3 mil. MDL şi răscumpărării VMS emise pentru asigurarea stabilității financiare în sumă de 69,9 mil. MDL.

Sectorul bancar

În ultimii ani, cea mai mare amenințare pentru stabilitatea sistemului financiar al Republicii Moldova o reprezintă perturbările din cadrul sectorului bancar. Acestea au fost generate de tranzacțiile dubioase ale unor bănci comerciale (B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Banca de Economii” S.A.), aflate sub instituirea administrării speciale1, fiind capabile să destabilizeze sistemul financiar şi bugetar, determinând un nivel înalt al inflației şi demonetizare a economiei.

Totuşi, în primele nouă luni ale anului 2015, indicatorii prudențiali ai sectorului bancar privind solvabilitatea, lichiditatea şi gradul de acoperire cu provizioane au consemnat valori adecvate. Aceştia s‐au menținut în limitele reglementate chiar şi în condițiile economice precare. Excepție constituie grupul băncilor problematice, care au înregistrat valori inferioare celor reglementate de către BNM – nivelul min. de lichiditate (≥ 20%): BC „BANCA SOCIALA” S.A. cu o lichiditate curentă de doar – (‐77,27%), Banca de Economii S.A. cu doar – 7,01%, şi B.C. „UNIBANK” S.A. – 9,57%. Şi nivelul de adecvare al indicatorilor de capitalizare calculat fără cele trei bănci comerciale, a înregistrat valori superioare de 24,2% (peste pragul minim reglementat de BNM ≥16%), reprezentând o garanție pentru menținerea stabilității sistemului financiar‐bancar în ansamblu.

Totuşi, activitatea de creditare în sectorul bancar este afectată în primele nouă luni ale anului 2015 şi va rămâne moderată şi în următorul trimestru. Portofoliul de credite brute acordate de către băncile comerciale a avut o evoluție negativă în luna septembrie 2015 (7,3% f.p.s.a.p.), cât şi volumul creditelor noi acordate s‐a menținut într‐un trend negativ (36,7% f.p.s.a.p.). Cea mai mare contribuție la descreştere, în luna septembrie 2015 au avut‐o creditele în monedă națională cu o reducere de 37,7% f.p.s.a.p. şi creditele în valută străină în scădere cu 35,4% f.p.s.a.p. Principalele provocări la adresa sectorului bancar pentru perioada următoarea țin de reluarea sustenabilă a creditării, creşterea indicatorilor de calitate a activelor bancare prin „curățirea” bilanțurilor de credite neperformante.

Sectorul extern

Contul curent în primele nouă luni ale anului, conform datelor preliminare a înregistrat un deficit în mărime de 298,3 mil. USD, în creștere cu 18% f.p.s.a.p. sau cu circa 45,7 mil. USD. În trimestrul III, principalele componente ale contului curent au urmat tendința atestată în prima jumătate a anului.

Comer�ul exterior cu bunuri. Soldul negativ al balanței cu bunuri s‐a diminuat pe fundalul unei scăderi mai accelerate a valorii importurilor comparativ cu exporturile. În primele trei trimestre, însumând 4,4 mild. USD (1448,5 mil. USD exporturile și 2962 mil. USD importurile), comerțul exterior cu bunuri a constituit 78,7% din valoarea anului 2014 și aproximativ 91%, din cea a anului 2008. Exporturile de bunuri au continuat să se reducă și în cel de al treilea trimestru cu ritmuri accelerate, iar datele pentru lunile octombrie‐noiembrie și factorii ce au determinat tendința dată nu prevestesc o îmbunătățire a situației nici în ultimul trimestru al anului. Pe parcursul primelor trei trimestre se intensifică contractarea exporturilor de produse autohtone,

1 Prin hotărârile Comitetului Executiv nr.62, nr. 63 și nr. 64 ale Băncii Naționale din 16.10.2015 au fost retrase licențele de desfășurare a activităților financiare a Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A., respectiv B.C. „UNIBANK” S.A. și inițiate procesele de lichidare silită a acestora.

16


Nr. 19 (trim. III) 2015

iar începând cu trimestrul trei scade volumul produselor exportate în ansamblu. Pe termen scurt, exporturile vor fi expuse câtorva influențe negative majore: roada agricolă redusă din acest an, scăderea prețurilor internaționale la produsele agroalimentare, procesele dezinfla‐ționiste în UE, criza economică a partenerilor estici.

Comer�ul exterior cu servicii. Evoluții similare a marcat și comerțul cu servicii, care către finele trimestrului trei s‐a diminuat cu 101 mil. USD (‐14,2%) f.p.s.a.p. în cazul exporturilor, iar impor‐turile cu 135 mil. USD (‐18,2%). Diminuarea valorii totale a serviciilor comerciale cu nerezidenții a fost condiționată în ianuarie‐septembrie de dinamica negativă a comerțului exterior cu principalele categorii de servicii: transporturi, călătorii, comunicații, servicii de afaceri. Totodată, față de T3 2014, soldul balanței cu servicii a reflectat valori pozitive.

Remiten�ele se diminuează cu ritmuri accelerate în 2015. În trimestrul trei valoarea acestora a fost mai mică cu o treime f.p.s.a.p. (34,3% sau 208,8 mil. USD), după o scădere cu 20,3% și, respectiv 27,4% în primele două trimestre. În valoare de 1153,8 mil. USD pe parcursul primelor 9 luni, acestea au însumat cel mai mic nivel pentru perioada respectivă a ultimilor 5 ani, iar scădere f.p.s.a.p. a constituit aproximativ jumătate de miliard USD (452 mil. USD). Pe fundalul scăderii prețurilor la petrol pe piețele internaționale și a anticipărilor pesimiste privind evoluția economiei rusești în 2016, cel mai probabil acestea vor continua să se reducă și pe termen scurt.

Activitatea investi�ională a companiilor cu capital străin, care pe parcursul a mai multor ani atestă valori foarte mici, nu reflectă performanțe înalte nici în anul 2015. În prima jumătate a anului valoarea acestora s‐a ridicat până la 162,55 mil. USD, majorându‐se cu 80,8% f.p.s.a.p. sau aproximativ cu 72,6 mil. USD f.p.s.a.p. În trimestrul III, însă influxul net de ISD s‐a redus la 10,9 mil. USD o descreștere cu 62 mil. USD f.p.s.a.p.

Mediul de afaceri

În T III 2015, numărul întreprinderilor înregistrate de Camera Înregistrării de Stat a marcat o diminuare semnificativă, cu 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, continuând tendința de scădere înregistrată în TI şi TII (3,5%, respectiv 5,4% f.p.s.a.p.).

Astfel, numărul întreprinderilor înregistrate a indicat o diminuare semnificativă în primele 9 luni ale anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, indicele constituind 92,7%. Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, în perioada dată, în Registrul de stat, au fost trecute 4458 întreprinderi noi.

Totodată, o dată cu diminuarea întreprinderilor noi înregistrate în primele 9 luni ale anului 2015, un semnal negativ este majorarea numărului întreprinderilor radiate. Astfel, în perioada ianuarie‐septembrie 2015, numărul întreprinderilor radiate a constituit 2812 de unități sau cu 37,9% în creştere f.p.s.a.p. În T III al anului curent, numărul întreprinderilor radiate a înregistrat o ascensiune considerabilă, constituind 1220 de unități sau cu 78,6% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sectorul social

Situaţia demografică. În T. III a anului 2015 mișcarea naturală a populației Republicii Moldova a fost caracterizată printr‐o creștere atât a natalității cât și a mortalității, menținând sporul natural negativ al populației. Numărul căsătoriilor total pe republică a constituit 18727, fiind în scădere cu 3,1% față de perioada similară a anului precedent, iar rata nupțialității a constituit 7,0 căsătorii la 1000 locuitori. Indicator mai mic se atestă în cazul numărului divorțurilor atestate în țară, care a constituit 8270, fiind în creștere de 1,4% față de perioada similară a anului trecut. Rata divorțialității a alcătuit 3,1 divorțuri la 1000 locuitori.

Migrarea populaţiei. Datele Ministerului Afacerilor Interne privind procesele imigraționiste ale populației atestă că în T. III al anului curent permis de ședere au primit cu 8,4% mai mulți

17


Nr. 19 (trim. III) 2015

cetățeni străini și de circa 2 ori mai mulți repatriați comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ianuarie‐septembrie 2015 permis de şedere (permanentă şi temporară) au primit 2584 cetățeni străini şi 549 repatriați, iar în structura imigranților după scopul sosirii au dominat imigrații de familii – 41,1% (mai mult cu 4,7 p.p. comparativ cu p.s.a.p.), la muncă – 36,5% (mai mic cu 6,3 p.p. comparativ cu p.s.a.p.), cetățeni imigrați la studii – 4,3% (mai mult cu 0,6 p.p. comparativ cu p.s.a.p.), din alte cauze – 18,1% (mai mult cu 0,9% comparativ cu p.s.a.p.).

Piaţa forţei de muncă. În condițiile creșterii numărului populației ocupate cu ritmuri supe‐rioare celei economic active, situația pe piața forței de muncă în T.III al anului se caracterizează printr‐o scădere ușoară a ratei șomajului față de perioada precedentă, astfel continuând tendința atestată în trimestrul II. Pe parcursul ultimelor trei trimestre rata șomajului s‐a redus de la 8,5% în T. I, la 4,1% în T. II la 3,3% în T. III. În cel de al treilea trimestru au fost consemnate evoluții pozitive și comparativ cu perioada similară a anului trecut. Numărul populației active depăşeşte valoarea acestui indicator în perioada similară a anului precedent cu 2,2% (29,6 mii persoane), iar populația ocupată a fost în creștere cu 2,3% f.p.s.a.p. (29,5 mii persoane). Analiza sectorială indică o creștere a persoanelor ocupate, preponderent în industrie și agricultură.

Remunerarea muncii. Câştigul salarial nominal mediu lunar în perioada ianuarie‐septembrie a acestui an a constituit 4548,3 MDL, înregistrând o creştere nominală cu 12% f.p.s.a.p. Au crescut comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2014, atât salariile în sectorul bugetar cât şi în cel real. Totodată, evoluțiile lunare indică o temperare a ritmurilor de creştere a salariului mediu lunar. Mai mult ca atât, în condițiile sporirii presiunilor inflaționiste creșterea reală a veniturilor salariale în lunile august și septembrie a marcat valori negative, având influențe nefavorabile asupra veniturilor reale ale populației.

Veniturile lunare disponibile ale populaţiei, în T. III 2015 au alcătuit în mediu pe o persoană 2006,2 MDL, ceea ce a constituit o creştere nominală cu 12,2% f.p.s.a.p. Acest indicator înregistrează o dinamică pozitivă pe parcursul perioadei analizate a anilor 2012‐2015, dar și pe parcursul întregii perioade analizate a acestui an. În același timp, în pofida, ritmurilor nominale de creștere înalte, evoluțiile trimestriale indică o temperare progresivă a dinamicii atestate. Astfel, veniturile populației în termeni reali în T. III au rămas practic la nivelul anului precedent.

Cheltuielile de consum medii lunare ale populaţiei în T. III 2015 au constituit în medie pe o persoană 2137,7 MDL, fiind în creştere cu 16,7%, comparativ cu T.III 2014. În termeni reali, cu ajustarea la indicele prețurilor de consum, populația a cheltuit în medie cu 5% mai mult f.p.s.a.p.

Protecţia socială a populaţiei. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflați la evidența organelor de protecție socială la 1 octombrie 2015 a constituit 676,1 mii persoane sau cu 11,4 mii persoane mai mult comparativ cu 1 octombrie 2014. Mărimea medie a pensiei lunare stabilită la 1 octombrie 2015 a constituit 1166,6 MDL (până la indexare), fiind în creştere cu 7,1% față de 1 octombrie 2014.

Ocrotirea sănătăţii. Morbiditatea populației de unele boli infecțioase în ianuarie‐septembrie 2015, conform datelor preliminare ale Ministerului Sănătății, se caracterizează prin majorarea semnificativă a cazurilor de îmbolnăviri prin infecții acute ale căilor respiratorii, inclusiv a cazurilor de gripă și parotidită epidemică și infecțiilor intestinale acute. În cazul celorlalte boli infecțioase pentru majoritatea bolilor se constată o tendință de reducere a cazurilor de îmbolnăvire.

Infracţiuni. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în ianuarie‐septembrie 2015 s‐au înregistrat 28,6 mii infracțiuni sau cu 6% mai puțin decât în perioada respectivă a anului precedent. În medie, la 10 mii locuitori revin 80,3 infracțiuni înregistrate în această perioadă. Cel mai mare nivel de infracționalitate a fost înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălți, respectiv 124 infracțiuni la 10 mii locuitori şi 93 infracțiuni la 10 mii locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe țară de 1,5 ori.

18


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul I

PRODUCŢIA2

Produsul intern brut

În ianuarie‐septembrie 2015, PIB a constituit 88840 mil. lei, în creştere (în termeni reali) cu 0,5% față de perioada respectivă a anului precedent.

Principalele cauze ale ritmului modest atestat în această perioadă au fost anul agricol nefavorabil, criza din sistemul bancar, dar şi efectele crizelor din regiune (Rusia, Ucraina).

Ca și în ultimii doi ani, volumul fizic al PIB a continuat să crească, consti‐tuind 124,3% din volumul înre‐gistrat în anul 2008.

Pe parcursul celor nouă luni ale anului 2015 se atestă reducerea continuă a ritmurilor anuale de creştere a volumului PIB, de la 4,8% în trim. I la 2,5% în trim. II, iar în trim. III economia a înregistrat un

declin de 3,7% f.p.s.a.p. (în serie brută). Diminuarea principalului agregat macroeconomic în trimestrul III a fost determinată în principal de scăderea Valorii Adăugate Brute (VAB) în următoarele ramuri ale economiei naționale:

− Agricultura, economia vânatului, silvicultura, pescuitul şi piscicultura, al căror volum de activitate s‐a micşorat cu 17,4%, ceea ce a determinat scăderea PIB cu 3,3%;

− Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, au înregistrat diminuarea VAB cu 2,3%, ceea ce a dus la micșorarea PIB cu 0,5%;

− VAB ce revine sectorului administraţiei publice şi apărării s‐a redus cu 1,9%, contribuind astfel la scăderea PIB cu 0,2%;

− Reducerea volumului impozitelor nete pe produse a generat micșorarea PIB cu 0,3%.

Influențele negative asupra PIB generate de activitățile specificate mai sus au fost atenuate parțial de sporurile VAB înregistrate de industria extractivă și prelucrătoare – cu 3,6% f.p.s.a.p., precum și de activităţile financiare și de asigurări – cu 17,8%.

Sub aspectul utilizărilor principala contribuție negativa asupra PIB‐ului a avut‐o consumul final, care i‐a imprimat PIB‐ului o scădere de 4,8% f.p.s.a.p. Atât componenta de consum al populației, cât și consumul guvernamental au generat contribuții negative de ‐4,6%, respectiv ‐0,2%. O scădere cu 1,7% a fost cauzată de reducerea formării brute de capital. Importul de bunuri și servicii a scăzut într‐o măsură mai mare (‐4,4%) decât exportul (‐0,2%). Astfel, soldul comercial negativ s‐a contractat, atenuând scăderea PIB‐ului cu 2,8%. (Fig. 1.3)

2 Analiza este prezentată fără datele întreprinderilor si organizațiilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, pe baza statisticilor oficiale elaborate de către Biroul Național de Statistică. În unele cazuri, special menționate, sunt prezentate datele disponibile vizând regiunea transnistreană, difuzate de către organul de statistică din regiune.

Figura 1.1. Evoluţia PIB în ianuarieseptembrie 20082014 (%)

Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS.

107,6

92,3

106,5 106,7

99,8

112,9104,7

100,5100

92,398,3 104,9

104,7

118,2123,7 124,3

85

95

105

115

125

135

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ianuarie‐septembrie a anului precedent =100Ianuarie‐septembrie 2008=100

19


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 1.2. Contribuţia componentelor de resurse la formarea PIB în T. III 2015 şi la

creşterea acestuia faţă de T. III 2014 (%) Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

Figura 1.3. Contribuţia componentelor de utilizări la formarea PIB în T. III 2015 şi la

creşterea acestuia faţă de T. III 2014 (%) Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

Industria

În perioada ianuarie‐septembrie 2015 producția industrială în economia moldovenească a sporit cu 4% față de perioada similară a anului precedent, marcând totodată un spor de 2,6% față de nivelul anului 2008 (Fig. 1.4.).

Figura 1.4. Indicii producţiei industriale în ianuarieseptembrie 20082015 (%)

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Biroului Național de Statistică.

100

18,111,6

20,73,9

33,2

‐2,9

14,4

‐3,7‐3,3

0,3‐0,5

‐0,10,7

‐0,5 ‐0,3

‐4

‐2

0

2

4

‐20

0

20

40

60

80

100

120

PIB total Agricultură Industrie Comerț, transport

Construcții Alte servicii SIFIM Impozite nete pe produs

Contribuție la formarea PIB, % Contribuție la creşterea PIB, %

10086,4

15,323,8

1,6

‐27,1‐3,7

‐4,6

‐0,2‐1,2

‐0,5

2,8

‐5

‐3

‐1

1

3

5

‐40‐20020406080100120

PIB total CFGP CFA FBCF Variația stocurilor

Exportul net

Contribuție la formarea PIB, % Contribuție la creşterea PIB, %

102,8

75,7

106,3 110,498,4

106,3 106,2 104,0

100

75,7 80,4788,8 87,4

92,998,7 102,6

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ianuarie‐septembrie anul precedent=100 Ianuarie‐septembrie anul 2008 =100

20


Nr. 19 (trim. III) 2015

Acest spor a fost susținut de majorarea volumului în industria prelucrătoare (+5,4%), producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă (+5,2%), care au contribuit la creşterea pe total industrie, respectiv cu 4,2% şi 0,7% (Tabelul 1.1). Sub influența evoluției negative a activității de distribuire a apei, gestionarea deşeurilor (‐20,1%) şi industriei extractive (‐8,8%) volumul producției industriale total a scăzut cu 0,7% și, respectiv 0,3%.

Tabelul 1.1. Evoluţia producţiei industriale pe principalele genuri de activitate în ianuarieseptembrie 2015 (%)

Indicii producţiei industriale: 2015/2014

Ponderea valorii adăugate

brute, %

Gradul de influenţă asupra variaţiei (+/) volumului producţiei,

% Industria – total 104,0 100,0 4,0 Industria extractivă 91,2 3,0 ‐0,3 Industria prelucrătoare 105,4 79,4 4,2 din care industria alimentară 100,9 24,6 0,2 Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

105,2 14,3 0,7

Distribuirea apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activități de decontaminare

79,9 3,3 ‐0,7

Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

La nivel dezagregat, sectoarele industriale care au generat cele mai importante creşteri de producție sunt: fabricarea echipamentelor electrice (cu o pondere de 3% în valoarea adăugată brută în industrie), care a sporit în primele nouă luni ale anului curent de 1,4 ori, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (7,5%) – cu 12,4%, fabricarea substanțelor și a produselor chimice (1,4%) – de 1,3 ori, producția, transportul şi distribuția energiei electrice (11%) – cu 4,6%, industria alimentară (24,6%) – cu 0,9%, etc. Aceste activități au contribuit la majorarea produc‐ției industriale totale față de perioada similară a anului 2014 respectiv cu 1,8%, 1,0%, 0,5%, 0,5%, și 0,2%.

În cadrul industriei alimentare, cea mai mare contribuție la creşterea producției industriale globale a fost marcată de activitățile de prelucrare şi conservare a fructelor şi legumelor (+23,5%, motivând un spor al indicatorului rezultativ cu 0,7%). Totodată, cea mai mare contri‐buție la diminuarea ritmului de creștere a producției industriale a revenit activităților de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice (‐31,8%), precum și producției, prelucrării şi conservării cărnii și a produselor din carne (‐8,2%), cauzând contracția producției industriale totale cu câte 0,5%. (Fig. 1.5)

Analizând indicii lunari ai producției industriale se observă că, spre deosebire de ritmurile anuale pozitive de creștere din primele șapte luni ale 2015, în lunile august şi septembrie volumul producției industriale scade, respectiv cu 5,8% și 3,3% față de perioada similară a anului precedent. În rezultat, indicii producției cumulate (de la începutul anului), marchează la sfârșitul perioadei de analiză o traiectorie descrescătoare.

Contracția de 5,8% din august a fost rezultatul combinat al scăderii volumelor de producție din majoritatea ramurilor industriale. Cel mai mare impact negativ a fost generat de contracția produsă în industria prelucrătoare (‐4,4%), iar în cadrul ei din contul industriei alimentare (producția și prelucrarea cărnii, care s‐a diminuat cu circa 21%). Alte scăderi cu impact simțitor s‐au produs ca efect al reducerii fabricării calculatoarelor și produselor electrice (‐62%) și temperarea sporului la fabricarea de echipamente electrice (de la +67% la +12%).

21


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 1.5. Indicii infraanuali ai volumului producţiei industriale în septembrie 2013septembrie 2015 (%)


În septembrie continuă contracția activităților industriale: industria prelucrătoare resimte cele mai mari contracții, în special din contul fabricării altor produse alimentare (‐60% lunar f.p.s.a.p.) şi fabricării echipamentelor electrice (reducerea ritmului anual de creștere de la +67% în iulie la ‐2% în septembrie).

Agricultura

În primele nouă luni ale anului 2015, producția agricolă în toate categoriile de gospodării a fost în scădere cu 11,8% față de aceeaşi perioadă a anului precedent, cauzată în exclusivitate de reducerea producției vegetale (cu 21,8%), în timp ce producția animalieră a sporit (cu 3,3%).

Figura 1.6. Evoluţia volumului producţiei agricole în ianuarieseptembrie 20082015 (%) Sursa: Calculele autorului în baza datelor Biroului Național de Statistică.

Scăderea producției vegetale se explică prin reducerea recoltei medii la hectar pentru majori‐tatea culturilor agricole ca urmare condițiilor climaterice nefavorabile (secetei) din anul 2015. În Fig. 1.7. pot fi urmăriți indicii anuali ai roadei medii în întreprinderile agricole3 conform datelor la 1 octombrie 2015 f.p.s.a.p., care reflectă creşteri de randament doar pentru fructele sâmburoase şi struguri de soiuri tehnice, pe când la celelalte culturi agricole randamentul producției scade semnificativ. Principala grupă de culturi agricole (după ponderea în suprafața

3 Roada medie la hectar a culturilor agricole în întreprinderile agricole şi gospodăriile țărăneşti (de fermier) cu supra‐fața terenurilor agricole de 50 ha şi peste

90

95

100

105

110

115

Sep.'13 Dec.'13 Mar.'14 Iun.14 Sep.'14 Dec.'14 Mar.'15 Iun.'15 Sep.'15

Luna similară a anului precedent=100Perioada (de la începutul anului) similară a anului precedent=100

127,3

89,8

108,7 103,7

78,4

130,2

112,2

88,2100

89,897,6 101,2

79,4

103,3 108,695,8

40

60

80

100

120

140

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Ianuarie‐septembrie anul precedent=100 Ianuarie‐septembrie 2008=100

22


Nr. 19 (trim. III) 2015

însămânțată și producția agricolă globală) – cereale şi leguminoase boabe, a înregistrat o scădere a recoltei globale cu o cincime f.p.s.a.p.

Figura 1.7. Indicele roadei medii la hectar la principalele culturi agricole în primele 9 luni 2015 faţă de perioada similară a anului precedent (%)


Creșterea cu 3,3% f.p.s.a.p. a producției animaliere a fost determinată în exclusivitate de majorarea producției (creşterii) vitelor şi păsărilor (+7,3%) pe fundalul diminuării producției de lapte (‐0,2%) şi de ouă (‐12,9%). Deși datele pentru primele nouă luni ale anului înregistrează ritmuri de dinamică în creștere de la an la an, datele pe întregul an indică o scădere semnifi‐cativă a producției animaliere în ultimii ani în economia națională, această tendință fiind imprimată de evoluția descendentă înregistrată în gospodăriile populației care dețin ponderi majoritare în volumul total al producției animaliere. Astfel, producția de lapte (vită și păsări) provine în proporție de peste 95% din gospodăriile populației (35% revenind întreprinderilor agricole), iar cea de carne – de 65%. Volumele produse în gospodăriile populației în 2014 sunt semnificativ mai mici față de anii precedenți. În cazul producției de lapte, aceasta este cu 69% mai mică în 2014, comparativ cu volumul din 2001. În figura 1.8. pot fi urmărite ritmurile negative înregistrate în perioada 2001‐2014.

Figura 1.8. Evoluţia producţiei anuale a principalelor produse animaliere în gospodăriile populaţiei în 20012014


8482

5839

6992

69108

87137

0 50 100 150

Floarea soareluiSfeclă de zahăr

Soia Cartofi

Legume de cîmpFructe sămînțoaseFructe sîmburoase

Struguri de soiuri de …Struguri de soiuri tehnice

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14Vite şi păsări (în greutate vie), mii tone Lapte, mii tone Ouă , mil.buc. Lînă (în greutate fizică), tone

Produs Ritm ‘14/’01

Ritm ‘14/’08

Vite și păsări, mii tone

‐46% 15%

Lapte, mii tone ‐69% ‐29%Ouă, mil buc. ‐42% 5% Lână, tone ‐36% ‐27%

23


Nr. 19 (trim. III) 2015

Investiţiile în active materiale pe termen lung

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, investițiile în active pe termen lung în economia națională au constituit 10950,1 mil. lei, volumul acestora marcând o descreștere cu 3,4% f.p.s.a.p.

În structura tehnologică a investițiilor în ianuarie‐septembrie 2014 cota predominantă revenea lucrărilor de construcții‐montaj (circa 53%). În perioada similară a anului 2015, investițiile în această direcție scad cu circa 13% f.p.s.a.p., determinând reducerea ponderii acestora în valoarea totală a investițiilor cu 5,5 p.p. Pe fundalul majorării investițiilor în utilaje și mașini de transport cu 9,5% s‐a produs transferul poziției de frunte în favoarea acestei categorii de investiții, care ajunge să dețină în perioada dată o cotă de 48,4% (Fig. 1.9).

Figura 1.9. Structura investiţiilor în active pe termen lung în ianuarieseptembrie 2015, %

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică.

Pe forme de proprietate, structura investițiilor suferă modificări. Astfel, din cauza scăderii cu 15% a investițiilor sectorului privat şi cu 5,8% a investițiilor din proprietățile străine ponderile acestora scad pană la 38,5% (‐5,3 p.p.), respectiv 7,5% (‐0,2 p.p.). Totuşi investițiile din sectorul public, proprietăți mixte şi întreprinderi mixte cresc în această perioadă cu respectiv 6,7%, 16,2% şi 10,4%, ceea ce le aduce ponderi de 42,5% (+4 p.p.), 1,1% (+0,2 p.p.), respectiv 10,3% (+1,3 p.p.).

Ca și în anul precedent, investițiile rămân a fi finanțate preponderent din sursele proprii ale agenților economici și populației, deținând circa 60% din totalul finanțărilor. Totodată, volumul acestora a influențat negativ dinamica volumului investițiilor.

În perioada de analiză în structura investițiilor în active materiale pe tipuri de mijloace fixe, cota predominantă, ca și anul precedent, le revine utilajelor și mașinilor de transport, (48,4%). Doar la acest tip de mijloc fix investițiile au evoluat ascendent (+9,5%), în timp ce investițiile valorificate pentru construcția și dezvoltarea edificiilor rezidențiale și nerezidențiale, precum și altor categorii de mijloace fixe au înregistrat scăderi anuale, respectiv cu 1,4%, 22% şi 12% f.p.s.a.p.

Comerţ şi alte servicii destinate pieţei

După ce în anul 2014 comerțul intern de bunuri şi servicii înregistra la general indici anuali de creştere, în perioada ianuarie‐septembrie 2015 se atestă reducerea pronunțată a evoluției lunare a principalilor indici. Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 4,5% în primele nouă luni ale anului față de perioada similară a anului precedent (comparativ cu creşterea cu 4,4% în ianuarie‐septembrie 2014 f.p.s.a.p.). (Fig. 1.10)

lucrări construc�ie-montaj; 47,1

utilaje, mașini,mijl.transp; 48,4 alte; 4,5

publică ; 42,5 privată ; 38,5 1,1 7,5 10,3

stat; 11,0 UAT; 4,7agen�i econ.& popula�ie;

59,9 stră ină ta te; 7,2 alte; 17,2

ed.rezid.; 13,4 ed.nerezid.; 17,7 utilaje, mașini; 48,4 alte; 20,5

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tip mijloc fix

Surse de finan�are

Formă de proprietate

Structura tehnologică

mixtă (pub.&priv.) stră ină mixtă

24


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 1.10. Indicii de dinamică (de volum şi valorici) în comerţul interior, (%)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică.

Volumul serviciilor de piață destinate populației în ianuarie‐septembrie 2015 a crescut cu 1 la sută f.p.s.a.p., ritm mult mai scăzut în comparație cu evoluțiile atestate în perioada similară a anului precedent (7,5 la sută f.p.s.a.p.).

Reduceri considerabile au fost înregistrate în comerțul cu autovehicule şi motociclete. În primele nouă luni ale anului 2015 cifra de afaceri în acest tip de comerț s‐a micşorat cu circa 13%. Pentru referință, în perioada respectivă din anul trecut indicatorul dat a fost în creştere cu 21,1% f.p.s.a.p. Totodată, valoarea cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule şi motociclete în ianuarie‐septembrie 2015 s‐a majorat cu 7,5% (în perioada corespunzătoare din 2014 – cu 16,9%) f.p.s.p.

Transporturi

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat cu 15,2% mai puține mărfuri şi au executat un parcurs al mărfurilor cu 10% mai mic față de perioada similară a anului precedent.

Tabelul 1.2. Indicii volumului de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport în ianuarieseptembrie 2015, pe moduri de transport (%)

Ianuarieseptembrie

2015/ianuarieseptembrie 2014

Structura pe moduri de transporturi

Contribuţia la creşterea volumului mărfurilor

transportate şi a parcursuluimărfurilor (+/)

Mărfuri transportate – total, mii tone

84,8 100,0 15,2

din care, pe moduri de transport: feroviar 87,4 37,5 ‐4,6 auto 83,7 61,1 ‐10,1 fluvial 67,1 1,3 ‐0,6 aerian 76,1 0,0 0,0 Parcursul mărfurilor – total, mil. tonekm

90,0 10,0

din care, pe moduri de transport: feroviar 86,3 27,3 ‐3,9 auto 91,5 72,7 ‐6,1 fluvial 50,2 0,0 0,0 aerian 82 0,0 0,0 Sursa: Calculele autorului în baza datelor furnizate de Biroul Național de Statistică.

40

60

80

100

120

140

ian.'15 febr.'15 mar.'15 apr.'15 mai.'15 iun.'15 iul.'15 aug.'15 sep.'15

Comerţ cu amănuntul (volum)Servicii de pia ţă prestate popula ţiei (volum)Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţ.şi rep. auto (valoare)Comerț cu ridicata (cu excepția com. cu autovehicule) (valoare)

95,5101,087,3107,5

ian-sep 2015/ian-sep 2014

25


Nr. 19 (trim. III) 2015

Volumul mărfurilor transportate în ianuarie‐septembrie 2015 a scăzut pe toate modurile de transport, cea mai mare descreștere fiind înregistrată pentru transportul fluvial – cu circa o treime f.p.s.a.p. Cel mai semnificativ impact asupra scăderii transportului total de mărfuri a fost generat de contracția transportului auto (influențând micșorarea volumului pe total transpor‐turi de mărfuri cu 10,1%), fiind urmat de transportul feroviar (‐4,6%).

Contracția parcursului auto de mărfuri a imprimat o reducere cu 6,1%, iar al celui feroviar – cu 3,9% a parcursului total de mărfuri, care s‐a redus în consecință cu 10%.

Concomitent s‐a consemnat intensificarea activității transportului de pasageri. Astfel, numărul pasagerilor transportaţi în această perioadă a crescut cu 4 la sută, iar parcursul pasagerilor – cu 12,1% f.p.s.a.p. datorită creșterilor înregistrate în transportul cu troleibuze, taximetre și transportul aerian. Impactul principal asupra intensificării activității transportului de pasageri l‐a exercitat transportul cu troleibuze, care a marcat majorarea numărului de pasageri transportați și a parcursului acestora cu peste 18%. Totodată, numărul pasagerilor care au circulat cu autobuze şi microbuze s‐a diminuat cu 10,8%, parcursul lor majorând‐se cu 3,1%. Cu transportul feroviar au circulat cu 11,5% mai puțini călători, cu un parcurs mai mic cu 28,4% f.p.s.a.p.

Turism

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, structurile de cazare turistică din țară au găzduit 225,1 mii turişti, în descreştere cu 1,2% față de perioada similară a anului precedent. Turiştii rezidenți au constituit 70%, iar nerezidenții – 30%. Pe tipuri de structuri de cazare cea mai mare pondere a turiştilor revine tradițional hotelurilor şi moteluri – 41%, taberelor de vacanță pentru elevi revenind 23%, vilelor turistice, satelor de vacanță şi altor structuri 19%, structurilor de întremare – 11%, pensiunilor turistice şi agroturistice – 3% și căminelor pentru vizitatori – 2%.

Deşi numărul turiştilor a fost în descreştere, grație creşterii duratei șederii acestora la structu‐rile de cazare colective (în medie cu 2,0%), numărul de înnoptări a sporit cu 0,8%, în special în hoteluri şi moteluri (+17,2%), structuri de întremare (+5,0%) şi tabere de vacanță pentru elevi (+3,8%). Din numărul total de înnoptări circa 85% le revin turiştilor rezidenți şi 15,2% – celor nerezidenți.

Numărul total de turişti şi excursionişti care au beneficiat de serviciile agențiilor de turism şi turoperatorilor în cele 9 luni ale anului 2015 au înregistrat 209,1 mii persoane, sau cu 3,1% mai mult f.p.s.a.p. Numărul participanților la turismul receptor și la cel emițător a crescut, respectiv cu 20,0% și 6,7%, pe când la turismul intern numărul acestora s‐a redus cu 19,0%. Cea mai mare parte a turiştilor și excursioniștilor sosiți în Moldova au venit din România (17,3%), Ucraina (10,8%) și Federația Rusă (9,4%).

Regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru şi mun. Bender4

Conform informației diseminate de organul de statistică din regiunea transnistreană indicele producției industriale pentru perioada ianuarie‐septembrie 2015 în regiunea din partea stângă a râului Nistru şi mun. Bender a constituit 90,2% f.p.s.a.p5.

Astfel, volumul producției industriale a coborât la nivelul de 69,9% din volumul anului 2008. Scăderea din primele 9 luni ale anului curent a fost determinată de contracția activității în majoritatea ramurilor industriale. Deși electroenergetica (cu o cotă de 49% din total industrie) și industria poligrafică (0,7%) au marcat creșteri de volum de 18,7% și de 2,1 ori respectiv, 4 Conform datelor organului de statistică din regiunea transnistreană: http://www.mepmr.org/gosudarstvennaya‐statistika/informacziya Din cauza implementării parțiale a standardelor internaționale la elaborarea statisticilor oficiale de către organul de statistică din regiunea transnistreană, precum și a accesului redus la metadate, comparabilitatea datelor cu cele elaborate de către BNS este limitată și este dificil de evaluat.

5 Pe întreprinderile industriale, cu excepția sectorului micului business.

26


Nr. 19 (trim. III) 2015

celelalte ramuri industriale au înregistrat contracții puternice comparativ cu perioada similară a anului trecut: industria ali‐mentară – cu 22,6%, industria metalurgică – cu 22,5%, indu‐stria ușoară – cu 17,6% etc.

Ca și în regiunea din partea dreaptă a Nistrului, volumul producției agricole în regiunea transnistreană a marcat evoluții negative, fiind în scădere cu 8,3% f.p.s.a.p. Tendința dată a fost determinată de reducerea producției vegetale cu circa 9%.

Fiind prin natura lor sensibile la fluctuațiile economice, investițiile în mijloace fixe în perioada analizată s‐au contractat cu 27,1% f.p.s.a.p.6, coborând până la 51,8% față de nivelul anului 2008, marcând un minim de volum pentru perioada post‐criză. Investițiile direcționate în construcția, extinderea și dotarea tehnică a obiectelor cu destinație productivă, care reprezintă cea mai mare cotă (85,2%) în va‐loarea totală a investițiilor, s‐au redus în termeni fizici cu 29% f.p.s.a.p. Pe direcții de investire, industriei îi revine cel mai mare flux de investiții în mijloace fixe (39,4%), urmată de agricultură (14%), comerț și alimentație (11,7%), etc.

Şi cifra de afaceri în comerțul intern al regiunii a scăzut, constituind în perioada analizată 76,2% față de perioada similara a anului precedent. În structura comerțului produselor alimentare le revin peste 46% (+3,6 p.p. f.p.s.a.p.), iar celor nealimentare – circa 54% (‐3,6 p.p.).

6 Fără sectorul micului business.

Figura 1.11. Dinamica în ianuarieseptembrie 2015 a indicelui producţiei industriale (%)

Sursa: Conform datelor organului de statistică din regiunea transnistreană.

106,6

65,3

106,694,4

102,6

77,5

139,1

90,2100

69,6 74,2 70 71,955,7

77,569,9

40

80

120

160

200

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ianuarie‐septembrie a anului precedent=100ianuarie‐septembrie a anului 2008=100

Figura 1.12. Dinamica ianuarieseptembrie 2015 a indicelui investiţiilor în mijloace fixe (%)

Sursa: Conform datelor organului de statistică din regiunea transnistreană.

90

62,3

173,0

103,3

62,4

114,697,4

74,2100

56,1

97,0

100,2

62,5

71,7 69,851,8

0

40

80

120

160

200

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ianuarie‐septembrie a anului precedent=100ianuarie‐septembrie a anului 2008=100

27


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul II

PREŢURI, RATE DE SCHIMB ŞI POLITICA MONETARĂ

2.1. Preţuri şi rate de schimb

Preţuri

Indicele prețurilor de consum de la începutul anului curent a înregistrat o tendință de creştere constantă. În primele nouă luni ale anului 2015, creşterea IPC a constituit 8,4%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. În aceeaşi perioadă, pentru componentele IPC s‐au înregistrat următoarele majorări: produse alimentare – 8,4%, produse nealimentare – 11,1%, servicii – 4,4%.

În trimestrul III, 2015 rata anuală a inflaţiei, pentru prima dată un ultimii şapte ani, a urcat din nou pe palierul de două cifre şi a constituit 11,1%, depăşind cu 4,6 p.p. limita superioară a ţintei stabilite de BNM şi cu 6 p.p. nivelul consemnat în perioada similară a anului precedent. Evoluțiile lunare indică o accelerare continuă a ratei anuale a inflației, ritmul de creştere a prețurilor în lunile iulie, august şi septembrie 2015 f.p.s.a.p. fiind de 8,6%, 12,2% şi 12,6%. În perioada similară a anului precedent, acest indicator a fost de 5,1%, 4,8% şi 4,8%. Nivelul ridicat al indicelui prețului de consum se datorează în special creşterii prețurilor reglementate, serviciilor de transport şi medicamentelor, deprecierii monedei naționale față de principalele valute de referință, anticipațiilor pesimiste cu privire la evoluțiile economiei pe viitor şi incertitudinii majore generate de instabilitatea politică internă şi externă a țării.

Figura 2.1.1. Ritmul anual de creştere a IPC şi a componentelor sale, % Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

În trimestrul III, 2015 indicele prețurilor de consum la produsele alimentare s‐a majorat cu 10,7%, depășind valoarea indicatorului dat în aceeaşi perioadă a anului 2014 cu 4,6 p.p. (în expresie lunară, comparativ cu perioada similară a anului precedent, s‐au produs următoarele majorări: în iulie – 8,7%, în august – 10,9%, în septembrie – 12,6%). În perioada dată au crescut considerabil prețurile la fructe proaspete cu 34,1%, în special la struguri cu 41,5%; la legume cu 31,6%, cu precădere la ceapă cu 36,5%, la usturoi cu 23,4% şi la morcov cu 36,4%; la produsele de morărit şi panificație, în special la pastele făinoase cu 14,8% şi la orez cu 16,8%.

Prețurile la produsele nealimentare în trimestrul III, 2015 s‐au majorat cu 12,8% f.p.s.a.p, depășind valoarea indicatorului dat în aceeaşi perioadă a anului 2014 cu 7,2 p.p. (în expresie

0246810121416 IPC Produsele alimentare Produsele nealimentare Servicii

28


Nr. 19 (trim. III) 2015

lunară, comparativ cu perioada similară a anului precedent, creşterile au fost de: 12,2% în luna iulie, 13,4% în august şi 12,9% în septembrie). În această perioadă, creşteri de preț au fost înregistrate la toate grupele de produse nealimentare. Cele mai înalte rate au fost atestate pentru prețurile la autoturisme – 37,2%, maşini de spălat – 23,7%, frigidere şi congelatoare – 22,6%, medicamente – 17%, țesături de lână şi tip bumbac – 14,9% etc. Majorarea prețurilor la produsele nealimentare este o consecință directă a deprecierii monedei naționale, care se realizează prin creșterea prețurilor nu doar la produsele din import, dar și la produsele autohtone confecționate din materie primă de import.

Un aport semnificativ la sporirea IPC a adus creşterea bruscă a prețurilor la servicii. Acestea s‐au scumpit în trimestrul III al anului 2015 cu 8,6% f.p.s.a.p. (în expresie lunară, comparativ cu perioada similară a anului precedent s‐au înregistrat următoarele majorări: în luna iulie – 3%, în august şi septembrie – 11,3% şi 11,4%, corespunzător). În perioada de referință, comparativ cu trimestrul III al anului precedent, cele mai mari majorări de preț au fost înregistrate la serviciile poştale – cu 54,8%, serviciilor de transport feroviar – cu 53,7%, serviciilor turistice – cu 27,0% etc. Totodată, în rezultatul ajustării tarifelor reglementate la noile realități ale pieței, au crescut prețurile la energia electrică cu 23,4% şi la gazele naturale din rețea cu 10,4% f.p.s.a.p.

Primele nouă luni ale anului 2015 au fost marcate de creşterea continuă a inflaţiei de bază cu ritmuri ce au devansat dinamica IPC. Totodată, către finele trimestrului trei decalajul dintre curbele ce reliefează evoluţia ambilor indicatori sa redus. Ritmul anual de creștere al inflației de bază în perioada ianuarie – septembrie 2015 a fost de 10,9% f.p.s.a.p., avan‐sând față de nivelul atins în aceiaşi perioadă a anului 2014 cu 5,6 p.p.

În trimestrul III al anului 2015 indicele inflației de bază a fost de 112,9% f.p.s.a.p., cu 7,4 p.p. peste nivelul atins în aceiaşi perioadă a anului precedent. În expresie lunară, comparativ cu perioada similară a anului trecut ritmul de creștere a inflației de bază a înregistrat următoarele majorări: în iulie – 11,8%, în august – 13,4% şi în septembrie – 13,6%. Creşterea accentuată a inflației de bază s‐a datorat deprecierii monedei naționale față de dolarul SUA şi moneda unică europeană.

În primele nouă luni ale anului 2015, sa diminuat uşor dinamica anuală a preţurilor producţiei industriale. Creșterea acestora a constituit 5,4%, în scădere cu 0,6 p.p. comparativ cu aceiaşi perioadă a anului precedent.

În trimestrul III, 2015 indicele anual al prețurilor producției industriale a scăzut comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 0,3 p.p. şi a atins nivelul de 106,1%. Valori mai mici s‐au înregistrat în cazul indicilor prețurilor de producție în industria extractivă cu minus 1,6 p.p. până la 103,5% şi în industria prelucrătoare cu minus 0,9 p.p. până la 106,5%, f.p.s.a.p. O traiectorie diferită a descris indicele anual al prețurilor de producție în sectorul energetic, care a sporit cu 4,2 p.p. până la 103,4% f.p.s.a.p.

Cele mai mari majorări de preț în industria prelucrătoare, în această perioadă, au fost înregistrate pentru activitățile de fabricare a produselor din tutun – cu 31,1%, de fabricare a

Figura 2.1.2. Ritmul anual de creştere a IPC şi a inflaţiei de bază, %


3,5

5,5

7,5

9,5

11,5

13,5 Inflația de bază IPC

29


Nr. 19 (trim. III) 2015

produselor textile – cu 20%, în industria metalurgică – cu 13,6%, de fabricare a macaroanelor, tăițeilor, cus‐cus‐ului şi a altor produse făinoase similare – cu 15,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Figura 2.1.3. Ritmul anual de creştere a preţurilor producţiei industriale şi a componentelor sale, %


Creşterea preţurilor în construcţii a continuat să rămână relativ stabilă și în cel de al treilea trimestru al anului. Ritmul de creştere al prețurilor în construcții, în trimestrul III, 2015 s‐a majorat față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent cu 0,1 p.p. şi a constituit 8,3% (anexa 2.1.2).

Preţuri mai mari au fost atestate pentru produsele agricole în ianuarieseptembrie al acestui an comparativ cu perioada similară a anilor 2013 și 2014. Creșterea a fost determinată de micşorarea ofertei interne, în condiţiile în care recolta a fost compromisa de condiţiile climaterice secetoase din acest an și deprecierea continuă a monedei naţionale. În trimestrul III al anului 2015, prețurile producătorului la produsele agricole au crescut cu 27,6% față de perioada similară a anului 2014 (anexa 2.1.2). Cel mai mare aport la creşterea prețurilor la produsele agricole au avut prețurile la produsele vegetale, care au înregistrat un spor de 37,5%, dinamică neutralizată uşor de prețurile la produsele animaliere, care au scăzut cu 7,3%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. S‐au înregistrat majorări de preț la mere, cu 295,6%%, la varză – cu 200,9%, la semințe de floarea soarelui – cu 228%, la cartofi – cu 124%. Dintre produsele agricole cu cele mai considerabile pierderi în preț pot fi menționate următoarele produse: porcine în masă vie – cu 24,5%, usturoi uscat – cu 45%, pepeni galbeni – cu 11,8% şi ouă alimentare cu 15,2% f.p.s.a.p.

Preţul combustibililor a înregistrat creșteri constante de la începutul anului curent. În trimestrul III al anului 2015, comparativ cu perioada similară a anului precedent ritmul de creştere a scăzut uşor, cu 1,1 p.p. şi a atins nivelul de 4,1% (în expresie lunară, comparativ cu perioada similară a anului precedent s‐au înregistrat următoarele majorări: în iulie – 6,9%, în august – 5,2% şi în septembrie – 1,9%).

Rate de schimb

În perioada ianuarieseptembrie, 2015 moneda naţională sa depreciat semnificativ faţă de principalele monede de referinţă, printro accentuare sensibilă a trendului de întărire a dolarului SUA. Ritmul de creştere a cursului nominal de schimb a leului faţă de dolarul SUA (35,8%) a devansat substanţial pe cel înregistrat faţă de moneda unică europeană (11,8%).

‐3

‐1

1

3

5

7

9Producția industrială

Industria extractivă

Industria prelucrătoare Sectorul energetic

30


Nr. 19 (trim. III) 2015

În trimestrul III, 2015 cursul mediu nominal de schimb față de prin‐cipalele valute de referință a fost de 19,4 MDL/USD şi 21,6 MDL/EUR, depreciindu‐se comparativ cu peri‐oada similară a anului precedent cu 38,1% față de dolarul SUA şi cu 15,8% față de moneda unică europeană. În expresie lunară, cursul mediu de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA a fost de: 19,0 MDL/USD în lunile iulie şi august, şi de 19,6 MDL/USD – în luna septembrie. Cursul mediu de schimb al monedei naționale față de moneda unică europeană a avut o evoluție volatilă, constituind: în iulie – 20,9 MDL/EUR, în august – 21,2 MDL/EUR, iar în septembrie – 22,1 MDL/EUR.

În trimestrul III, 2015 deprecierea nominală a MDL față de valutele de referință a condiționat slăbirea continuă a cursului real de schimb al monedei naționale. Aceste evoluții s‐au menținut în pofida presiunilor inflaționiste înalte atestate în țară în perioada dată.

Regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru

Rata anuală a inflației în regiunea din partea stângă a râului Nistru și‐a continuat trendul descendent, menținându‐se şi în trimestrul III al anului 2015 pe un teritoriu negativ. În iulie‐septembrie ritmul anual de creştere al IPC a constituit minus 1,7%, înregistrând o descreştere cu 4 p.p. față de perioada similară a anului 2014. În special, prețurile produselor alimentare și celor nealimentare au fost în scădere, cu 4,6% și 3,2%, corespunzător. Totodată, majorări de prețuri au fost înregistrate la servicii, rata anuală de creștere în iulie‐septembrie 2015 constituind 6,5%.

Figura 2.1.5. Ritmul anual de creştere a IPC şi a componentelor sale în regiunea din partea stângă a râului Nistru, %

Sursa: Conform datelor Băncii Centrale a regiunii din partea stângă a râului Nistru.

Diminuarea nivelului general al prețurilor în regiunea din partea stângă a râului Nistru se datorează, în special, politicii monetare promovate de autorități, orientate spre țintirea cursului valutar de schimb. În condițiile în care monedele principalilor parteneri comerciali ai regiunii se depreciază în raport cu valutele liber convertibile, iar cursul de schimb al monedei din regiune

‐10

‐5

0

5

10

15IPC

Produse alimentare

Produse nealimentareServicii

Figura 2.1.4. Evoluţia cursului nominal de schimb mediu lunar al MDL comparativ cu USD şi EURO

Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

11131517192123 Curs MDL/USD Curs MDL/EUR

31


Nr. 19 (trim. III) 2015

rămâne stabil față de dolarul SUA, prețurile produselor provenite din import şi ale materiei prime scad. Această strategie însă poate da naştere la dezechilibre economice amânate în timp, deoarece elimină anumite semnale importante ale situației economiei reale din regiune.

Pe parcursul trimestrului III, 2015, Banca Centrală a regiunii din partea stângă a râului Nistru şi‐a păstrat obiectivul general al politicii monetare, orientat spre țintirea cursului valutar de schimb, stabilit încă din luna decembrie, 2012. În aceste condiții cursul nominal al rublei transnistrene față de dolarul SUA rămâne fixat la nivelul de 11,1 PRB/USD.

În perioada dată s‐a accentuat tendința de apreciere a rublei transnistrene față de moneda unică europeană demarată din luna septembrie 2014. Cursul mediu nominal de schimb, în perioada de referință,a fost de 12,3 ruble pentru un Euro, apreciindu‐se față de valoarea perioadei similare a anului precedent cu 16,2%.

2.2. Politica monetară

Primele nouă luni ale anului 2015 au fost marcate de austeritatea politicii monetare promovate de BNM, în scopul acomodării economiei la prognozele şi tendințele nefavorabile ale inflației.

Instrumentele politicii monetare

În trimestrul III, 2015 BNM a operat două ajustări crescătoare consecutive ale ratei dobânzii de politică monetară menite să contracareze presiunile inflaţioniste. Nivelul ratei de bază a urcat de la 15,5% la 17,5% în luna iulie şi la 19,5% în luna august. Concomitent cu rata de bază, în aceiaşi măsură au fost majorate: rata dobânzii la creditele overnight de la 18,5% la 20,5% şi 22,5% corespunzător, şi rata do‐bânzii la depozitele over‐night de la 12,5% la 14,5% şi la 16,5% ulterior. Majorarea continuă a ratelor de politică monetară sporește riscurile de comprimare a cererii agregate, împingând econo‐mia spre recesiune.

Operaţiunile de piaţă deschisă şi facilităţile permanente

Pentru a potenţa eficacitatea măsurilor de politică monetară BNM a exercitat un control ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară. În trimestrul III al anului 2015 soldul mediu lunar al operațiunilor de sterilizare s‐a situat la un nivel uşor superior perioadei similare a anului precedent (plus 0,06 mld. MDL) şi a constituit 0,93 mld. MDL. Cel mai înalt sold a fost înregistrat în luna iulie 2015 şi a constituit 1,3 mld. MDL.

În trimestrul III al anului 2015 solicitarea de depozite overnight a avut o dinamică uniformă, soldul mediu zilnic constituind pentru lunile iulie, august şi septembrie, 2015 – 545,1 mil. MDL, 507 mil. MDL şi 510 mil. MDL, corespunzător. În aceeaşi perioadă, solicitări de oferire a facilității de creditare au parvenit doar în luna septembrie şi au constituit 5 mil MDL.

Figura 2.2.1. Evoluţia ratelor de dobândă la instrumentele de politică monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei,

în perioada 20122015 Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

0

5

10

15

20Rata de bază, %

Rata dobânzii la credite overnight, %

Rata dobânzii la depozite overnight, %

32


Nr. 19 (trim. III) 2015

Rezervele obligatorii

Ratele rezervelor minime obligatorii au atins valori maxime istorice. În trimestrul III, 2015 în condițiile înăspririi politicii mone‐tare promovate, BNM a operat trei majorări consecutive a ratei re‐zervelor din mijloacele atrase în MDL şi în valută neconvertibilă. Astfel rata RMO a crescut în iulie de la 20% la 22%, după care în luna august la 26% şi în septembrie până la 32%, depăşind cu 14 p.p. maxima istorică a ratei RMO înregistrate în anul 2008. Rata rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în valute convertibile a rămas neschimbată la nivelul de 14%.

În luna octombrie BNM a operat încă o majorarea a ratei la rezervele minime obligatorii din mijloacele atrase în MDL, care a urcat până la 35% în august.

Intervenţiile pe piaţa valutară

După o intervenție mai activă în primele luni ale anului, dictată de necesitatea diminuării volatilității cursului de schimb al monedei naționale, în trimestrul III 2015 BNM a intervenit piața valutară interbancară preponderent în calitate de vânzător pentru a acoperi cererea de valută creată pe piață.

În perioada vizată volumul vânzărilor de valută a constituit în sumă 34,7 mil. USD, cu 82,9 mil. USD mai puțin comparativ cu perioada similară a anului precedent. Procurările de valută în aceiaşi perioadă au constituit cca. 9,7 mil. USD. Aceste intervenții au fost în concordanță cu politica monetară promovată de BNM şi au avut drept scop ameliorarea situației pe piața valutară internă.

Tabelul 2.2.1. Activitatea BNM pe piaţa valutară interbancară în perioada ianuarie 2014–octombrie 2015

Luna Volumul procurărilor,(echivalentul în mil.

dolari SUA)

Volumul vânzărilor, (echivalentul în mil.

dolari SUA) 1 2 3

Ianuarie 2014 0,15 6,0Februarie 2014 0 73,0Martie 2014 0,18 0Aprilie 2014 0 0Mai 2014 0 18,84Iunie2014 0 52,3Iulie 2014 0 70,06August 2014 47,53 21,61Septembrie 2014 0 26,0Octombrie 2014 1,84 30,65

Figura 2.2.2. Rata rezervelor obligatorii la BNM, % Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

13

18

23

28

33

38Rata rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în valută, %Rata rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în MDL, %

33


Nr. 19 (trim. III) 2015

Tabelul 2.2.1 – continuare

1 2 3Noiembrie 2014 26,1 179,8Decembrie 2014 0,6 388,4Ianuarie 2015 0 122,9Februarie 2015 0,2 125,2Martie 2015 2,95 10,2Aprilie 2015 10,86 7,33Mai 2015 ‐ 4,91Iunie 2015 ‐ ‐Iulie 2015 2,0 22,0August 2015 7,7 ‐Septembrie 2015 ‐ 12,7Octombrie 2015 39,8 ‐

Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Activele oficiale de rezervă în descreştere. La sfârșitul lunii septembrie al anului 2015, datorită intervențiilor BNM pe piața valutară interbancară în T1, în vederea ameliorării fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb al monedei naționale în raport cu principalele valute de referință, precum şi acoperirii necesarului de capital pe piața monetară, drept urmare a deteriorării situației financiare în sectorul bancar, activele oficiale de rezervă s‐au diminuat față de datele înregistrate la sfârșitul lunii septembrie a anului 2014, cu cca. 0,88 mld. USD. Soldul activelor oficiale de rezervă la sfârșitul trimestrului III, 2015 a constituit 1,77 mld. USD, reducându‐se cu 33,3% f.p.s.a.p. şi cu 9,6% de la începutul anului.

Indicatorii monetari

Masa monetară în monedă naţională reflectă o scădere continuă. În primele nouă luni ale anului 2015 s‐a conturat tendința de reducere a masei monetare în monedă națională, inițiată la sfârşitul anului 2014. Ritmul de creştere a masei monetare, deşi se menține în intervalul valorilor pozitive, la sfârșitul trimestrului III al anului 2015, este în descreştere față de valorile acestuia înregistrate în perioada similară a anului precedent. În acest context, stocul agregatelor monetare la data de 30.09.2015, comparativ cu datele înregistrate la 30.09.2014 a evoluat după cum urmează:

‐ agregatul monetar M0 a înregistrat o descreştere cu 5,4%, şi a constituit aproximativ 16,5 mld. MDL;

‐ agregatul monetar M1 a scăzut cu 10,6% şi a atins un nivel de 24,3 mld. MDL; ‐ ritmul de creştere a agregatului monetar M2 a scăzut cu 11,8%, şi a constituit 38,6 mld. MDL ‐ agregatul monetar M3 a înregistrat o creştere de 0,8% şi s‐a cifrat la 65,7 mld. MDL.

La sfârșitul trimestrului III al anului 2015, nivelul maxim istoric atins de rata rezervelor minime obligatorii a condiționat creşterea volumului bazei monetare, înregistrând un spor de 15,6%, comparativ cu perioada similară a anului 2014 şi de 7,7% comparativ cu datele înregistrate la sfârșitul anului 2014, şi a constituit 29,8 mld. MDL.

Politica monetară austeră, instabilitatea economică şi financiară din ţară se răsfrâng negativ asupra evoluţiei şi atractivităţii depunerilor în monedă naţională. Evoluția componentelor masei monetare şi‐a lăsat amprenta şi asupra structurii masei monetare în circulație, care s‐a modificat considerabil în primele nouă luni ale anului 2015.

La 30.09.2015 componentele masei monetare erau distribuite în felul următor: agregatul monetar M0 (bani în circulație) – 25,2%; depozite la vedere – 11,7%; depozite la termen – 23,0% şi depozite în valută – 40%. Comparativ cu datele de la sfârșitul trimestrului III al anului 2014,

34


Nr. 19 (trim. III) 2015

menționăm o reducere a tuturor componentelor masei monetare în mo‐nedă națională. Ponderea banilor în circulație s‐a diminuat cu 1,7 p.p., depozitele la vedere – cu 3,1 p.p. şi depozitele la termen – cu 3,9 p.p. Creşterea uşoară a volu‐mului masei monetare în trimestrul III, 2015 a fost alimentată în special de depozitele în valută, pon‐derea cărora comparativ cu situația de la sfârşitul trimestrului III al anului 2014 a crescut cu 8,6 p.p.

Prin promovarea unei politici monetare restric‐tive BNM încearcă să absoarbă excesul de lichidități de pe piața monetară şi să frâneze procesele inflaționiste, însă toate aceste decizii pot avea consecințe grave asupra economiei naționale, lipsită de acces la resurse financiare ieftine şi în cantități suficiente necesare pentru o posibilă relansare.

Regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru.

Strategia de politică monetară a băncii centrale din regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru este menținerea stabilității sistemului financiar şi susținerea creşterii economice bazată pe țintirea cursului valutar de schimb.

Pe parcursul trimestrului III al anului 2015, în condițiile unor procese deflaționiste stabil moderate în regiune, rata de refinanțare a băncii centrale s‐a menținut la nivelul de 3,5%. Rata rezervelor obligatorii a fost micşorată cu 2 p.p. începând cu luna septembrie 2015, adică până la 10% pentru sursele atrase în valută străină şi pentru cele în ruble.

La sfârșitul trimestrului III, 2015, masa monetară în regiunea din stânga Nistrului constituia 5808,6 mil. ruble (echivalentul a cca 10522,8 mil. MDL7), înregistrând o descreștere cu 2 p.p., comparativ cu volumul ofertei monetare înregistrat la sfârșitul trimestrului III al anului precedent.

La 01.10.2015 componentele masei monetare erau distribuite în felul următor: agregatul monetar M0 (bani în circulație) – 10,7%; cvasimoneda – 30,4%; masă monetară în valută străină – 58,8%. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, la sfârşitul trimestrului III al anului 2015 s‐au înregistrat unele schimbări semnificative în structura masei monetare: a crescut ponderea cvasimonedei în volumul total al masei monetare cu 31 p.p., iar ponderea banilor în circulație şi a masei monetare în valută străină a scăzut cu 29 p.p. şi cu 4,5 p.p., corespunzător.

7 Calculat conform cursului oficial de schimb al CBPMR la data de 01.10.15, http://www.cbpmr.net/?kv=1&lang=ru

Figura 2.2.3. Structura masei monetare M3 Sursa: Calcule conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Agregatul monetar M0

Depozite la vedere

Depozite la termen

Depozite în valută străină

0%

20%

40%

60%

80%

100%

35


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul III

FINANŢE

3.1. Finanţe publice

Veniturile Bugetului Public Naţional

În nouă luni ale anului 2015 la BPN au fost acumulate venituri în sumă totală de 31822,5 mil. MDL, cu 494,6 mil. MDL sau cu 1,5% mai puțin decât valoarea planificată pentru această peri‐oadă. În comparație cu perioada similară a anului 2014, încasă‐rile au înregistrat o creştere cu 1368,5 mil. MDL sau cu 4,5%.

Examinând structura venitu‐rilor BPN în 9 luni ale anului 2015 se observă că partea dominantă continuă să fie for‐mată din venituri fiscale (87,0%), componența structu‐rală a acestora fiind prezentată în Figura 3.1.1.

Din veniturile fiscale, ponderea cea mai importantă o au veniturile din TVA – 35,3% (în anul 2014 – 36,5%), contribu‐țiile sociale – 23,1% (în anul 2014 – 24,4%), impozitul pe venit – 13,5% (în anul 2014 – 14,6%), accizele – 9,5% (în anul 2014 – 10,1%) şi primele obli‐gatorii de asistență medicală – 6,7% (în anul 2014 – 7,5%).

Cheltuielile Bugetului Public Naţional

În nouă luni ale anului 2015 din buget au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 32687,1 mil. MDL, cu 6622,3 mil. MDL sau cu 7,8% mai puțin decât valoarea planificată pentru perioada examinată. În comparație cu 9 luni ale anului 2014, cheltuielile bugetului public național au crescut cu 2153,5 mil. MDL sau cu 7,1%.

Se observă o neutilizare importantă a cheltuielilor prevăzute, cu toate că acestea au crescut considerabil comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Examinând structura cheltuielilor din BPN în nouă luni ale anului 2015 se observă că partea dominantă continuă să fie formată din cheltuieli de ordin social (70,4%, în anul 2014 – 62,8%), componența structurală a cheltuielilor fiind prezentată în Figura 3.1.3.

Figura 3.1.1. Structura veniturilor Bugetului public

naţional la 30 septembrie 2015 Sursa: Conform datelor Ministerului Finanțelor.

87%

6%2%1% 4%

Veniturile fiscale

Venituri nefiscale

Veniturile din mijloacele speciale ale instituțiilor publiceVeniturile fondurilor speciale

Granturi

Figura 3.1.2. Structura veniturilor fiscale în 9 luni 2015

comparativ cu 9 luni 2014, mil. MDL Sursa: Conform datelor Ministerului Finanțelor.

020004000600080001000012000

T.III 2014

T.III 2015

36


Nr. 19 (trim. III) 2015

Drept tendință generală, se observă o creştere a cheltuie‐lilor de ordin social (cu 12,2%, comparativ cu anul precedent – în mare parte, din contul chel‐tuielilor de asistență şi susți‐nere socială). Este de remarcat că, comparativ cu perioadele precedente, cheltuielile de or‐din economic au fost în des‐creștere. Totodată, cheltuielile privind menținerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului au înregistrat o creş‐tere de 12,3%.

Rezultatul financiar bugetar

Executarea bugetului public național în nouă luni ale anului 2015 a rezultat cu un deficit în mărime de 864,6 mil. MDL sau cu 785 mil. MDL (circa 200%) mai mult decât valoarea deficitului înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2014 (79,6 mil. MDL).

Soldurile în conturile bugetului public național la situația din 30 septembrie 2015 s‐au majorat, comparativ cu situația din 1 ianuarie 2015, cu 523,0 mil. MDL şi au constituit 3774,1 mil. MDL.

Datoria de stat

La situația de la 30 septembrie 2015, soldul datoriei de stat a constituit 33554,2 mil. MDL, majorându‐se cu 7572 mil. MDL (+29,1%) comparativ cu acelaşi moment al anului 2014 şi cu 6083,5 mil. MDL (+22,1%) comparativ cu începutul anului 2015.

Conform datelor privind PIB‐ul prognozat pentru anul 2015, ponderea datoriei de stat în PIB, la situația din 30 septembrie 2015, a constituit 28,0%, înregistrând o majorare în raport cu situația de la sfârșitul anului 2014 cu 3,4 p.p.

Cât priveşte structura datoriei de stat după tipul datoriei, la situația din 30 septembrie 2015 aceasta a fost formată în proporție de 74,2% din datoria de stat externă şi 25,8% – datoria de stat internă. În dependență de structura sa pe valute, datoria externă este examinată fără descompunerea DST şi cu descompunerea DST după cum urmează în tabelul 3.1.1.

Tabelul 3.1.1. Structura datoriei de stat pe valute, % din total datorie de stat

Tipul valutei DST USD EURO JPY GBP MDLCu descompunerea DST ‐ 32,8 33,6 7,1 6,5 20,0Fără descompunerea DST 53,6 7,6 15,5 3,3 0,05 20,0Sursa: Conform datelor Ministerului Finanțelor.

În nouă luni ale anului 2015, pentru serviciul datoriei de stat, din bugetul de stat au fost utilizate mijloace în sumă de 659,7 mil. lei, care se compun din:

− Serviciul datoriei de stat externe în valoare de 177,7 mil. MDL (26,9%); − Serviciul datoriei de stat interne în valoare de 482,0 mil. MDL (73,1%).

Figura 3.1.3. Volumul cheltuielilor realizate din BPN în 9 luni 2015 comparativ cu 9 luni 2014, mil. MDL

Sursa: Conform datelor Ministerului Finanțelor.

0 20000 40000

T.III 2014

T.III 2015

Serviciul datoriei de stat

Protecția mediului înconjurător şi hidrometeorologiaCheltuieli de ordin economic

Ştiință şi inovare

Cheltuieli de ordin social

Menținerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului

Justiția şi jurisdicția constituțională

37


Nr. 19 (trim. III) 2015

Datoria de stat externă

La situația din 30 septembrie 2015, datoria de stat externă a constituit 26824,7 mil. MDL (1334,0 mil. USD). Comparativ cu situația din acelaşi moment al anului precedent, datoria publică externă a crescut cu 7867,9 mil. MDL sau cu 41,5%, iar comparativ cu începutul anului 2015 a crescut cu 6429,4 mil. MDL sau cu 31,5%. Această modificare poate fi justificată prin finanțarea externă netă pozitivă în valoare de 73,3 mil. USD.

Analizând datoria de stat externă în dependenţă de maturitate la data de 30 septembrie 2015, se constată că aceasta e compusă în proporție de 95,2% din datoria publică externă pe termen lung și 4,8% – din datorie externă pe termen scurt. Este de menționat că, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014, au dispărut datoriile pe termen mediu, acestea fiind, cel mai probabil, repartizate între celelalte două categorii (termen lung şi termen scurt).

Ca pondere în PIB, la 30 septembrie 2015, datoria de stat externă a înregistrat 22,4 la sută, majorându‐se comparativ cu situația din 31 decembrie 2014, cu 4,1 p.p.

Conform explicațiilor Ministerului Finanțelor, majorarea soldului datoriei de stat externe exprimat în lei moldoveneşti a rezultat în cea mai mare parte din deprecierea, în primele 9 luni ale anului 2015, a monedei naționale în raport cu alte valute străine, în special față de dolarul SUA.

Creditorii multilaterali continuă să dețină cota majoritară (circa 85,3% conform datelor la 30 septembrie 2015) în structura datoriei de stat externe contractată de Guvernul Republicii Moldova. Datoria de stat externă față de creditorii bilaterali a constituit 14,7% din total, iar față de creditorii comerciali – 0,04%. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe față de creditorii multilaterali o deține AID cu 47,3%, urmată de FMI – cu 25,8%, BEI – cu 12,7%, FIDA – cu 5,5%, etc.

Ca evoluție, se observă tendința ascendentă a datoriei de stat externă față de creditorii multilaterali. În acelaşi timp, datoria de stat externă față de creditorii bilaterali şi cei comerciali a continuat să scadă.

Datoria de stat internă

La situația din 30 septembrie 2015, datoria de stat internă a constituit 6729,4 mil. MDL şi este complet formată din valori mobiliare de stat. Față de perioada similară a anului precedent, datoria de stat internă a scăzut cu 296,0 mil. MDL sau cu 4,2%, iar comparativ cu începutul anului 2015 a scăzut cu 345,9 mil. MDL sau cu 4,9%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, modificarea soldului datoriei de stat interne, comparativ cu situația de la finele anului 2014, s‐a produs din contul micşorării emisiunii nete a VMS pe piața primară cu 291,3 mil. MDL şi răscumpărării VMS emise pentru asigurarea stabilității financiare în sumă de 69,9 mil. MDL.

Făcând o analiză a datoriei de stat interne în dependenţă de părţile sale componente se observă că 68,9% le constituie valorile mobiliare de stat emise pe piața primară, 30,7% – valori mobiliare de stat convertite şi 0,4% – valori mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare.

Valorile mobiliare de stat cu scadența până la un an au fost emise pe trei termene: bonuri de trezorerie de 91 zile, 182 zile şi 364 zile, a căror pondere în totalul VMS comercializate prin licitații a constituit 99,5%. Ponderea cea mai mare în VMS emise au constituit‐o bonurile de trezorerie pe termen de 182 zile (37,7%) şi 364 zile (31,9%) – ponderi, ce s‐au redistribuit reciproc în mărime echivalentă în raport cu perioada similară a anului precedent (43,4% pentru BT de 182 zile şi 28,9% pentru BT de 364 zile).

Analizând datoria de stat internă în dependenţă de maturitate la data de 30 septembrie 2015, se constată că ponderea cea mai mare o are datoria publică internă pe termen scurt (97,5%),

38


Nr. 19 (trim. III) 2015

urmată de datoria publică internă pe termen lung (2,5%), ultima înregistrând un nivel foarte mic. Astfel, se reliefează tendința enunțată şi în edițiile precedente şi anume creşterea ponderii datoriei în cauză pe termen scurt.


În nouă luni ale anului 2015, veniturile bugetului Transnistriei au constituit 1063,4 mil. ruble transnistrene (1913,3 mil. MDL), ceea ce reprezintă 6,0% din total venituri realizate pe teritoriul controlat al Republicii Moldova. Din acestea, veniturile fiscale au constituit 1390,2 mil. MDL (72,7%) și corespunzător 36,9 mil. MDL veniturile nefiscale (1,9%), 265,6 mil. MDL veniturile fondurilor cu destinație specială (13,9%) și 215,9 mil. MDL veniturile din activitatea de întreprinzător şi alte venituri (11,3%).

Figura 3.1.4. Structura veniturilor transnistrene în 9 luni 2015 comparativ cu 9 luni 2014, mil. MDL

Sursa: Conform datelor Ministerului Finanțelor al Transnistriei.

Cheltuielile bugetului Transnistriei au reprezentat 2652,6 mil. MDL sau 8,1% din total cheltuieli realizate pe teritoriul controlat al Republicii Moldova.

3.2. Sectorul bancar

Perspectivele de redresare a sistemului financiar naţional rămân fragile şi în a doua jumătate a anului 2015, pe fundalul celor 3 instituţii financiare problematice. Totuşi, activele bancare au consemnat tendinţe de creştere, iar calitatea capitalului bancar nu a înregistrat deteriorări în primele nouă luni ale anului 2015. Pe tot parcursul anului 2015, ritmul anual de creştere a activelor bancare s‐a situat pe o pantă ascendentă. În mod evident, această creştere este reflectată începând cu luna martie 2015 (24,80%) până în luna septembrie 2015 (27,27%) f.a.p., totalizând 104504,1 mil. MDL active bancare la data de 30.09.2015. Această majorare se datorează activelor generatoare de profit (cu o pondere de 57,8% în total activ). Rata capitalului de gradul I în active ponderate la risc s‐a majorat în primele nouă luni ale anului 2015, de la 19,07% în luna septembrie 2014 la 23,51% în septembrie 2015. Iar activele ponderate la risc au înregistrat o descreştere de 13,6% la 30.09.2015 f.p.s.a.p. Conform informațiilor privind activitatea economico‐financiară a băncilor comerciale, capitalul de gradul I pe sistemul bancar a atins la 30.09.2015 valoarea de 8628,33 mil. MDL în creştere cu 6,4% față de 30.09.2014. Pe fundalul problemelor atestate în cadrul celor 3 instituții financiare (B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Banca de Economii” S.A.) aflate sub instituirea

0200400600800100012001400

Venituri fiscale Venituri nefiscale

Veniturile fondurilor cu destinație specială

Veniturile din activitatea de

întreprinzător şi alte venituri

T.III 2014

T.III 2015

39


Nr. 19 (trim. III) 2015

administrării speciale8, la data de 30.09.2015 au înregistrat cuantumul capitalului reglementat al băncii mai mic de 1/3 față de cuantumul stabilit în mărime de 200 mil. MDL. Prin urmare, capitalul de gradul I la B.C. „Banca Socială” S.A. a constituit (‐15446,7) mil. MDL, la B.C. „Banca de Economii” S.A. – (‐11570,4) mil. MDL și respectiv la B.C. „Unibank” S.A. – (‐1758,5) mil. MDL.

Figura. 3.2.1. Evoluţia calităţii capitalului bancar Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Calculând nivelul de capitalizare9 pentru 11 bănci comerciale din sector, în primele nouă luni ale anului 2015, se înregistrează valori superioare de 24,2%, (în creştere cu 4,44 p.p. față de septembrie 2014) ceea ce indică condiții de funcționare echitabilă şi un climat de competitivitate specific pentru băncile autohtone. Totuşi, BNM trebuie să monitorizeze cu atenție şi în permanență evoluția capitalului bancar, având în vedere că volumul şi calitatea acestuia determină capacitatea de absorbție a pierderilor generate de riscurile care decurg din activitatea bancară.

Băncile comerciale în primele nouă luni ale anului 2015, au rămas lichide şi suficient de capitalizate (excepţie constituie BC „BANCA SOCIALĂ” S.A., Banca de Economii S.A. și BC ”UNIBANK” SA.). În primele nouă luni ale anului 2015, indicatorii de lichiditate a sectorului bancar se încadrează în normativul stabilit de BNM. Ponderea activelor lichide (principiul II al lichidității) înregistrează 38,8%, mai mult cu 4,61 p.p. față de 30.09.2014. Excepție constituie grupul băncilor problematice, care au înregistrat valori inferioare celor reglementate de către BNM – nivelul min. de lichiditate (≥ 20%): BC „BANCA SOCIALA” S.A. cu o lichiditate curentă de doar (‐77,27%), Banca de Economii S.A. cu doar – 7,01%, şi B.C. „UNIBANK” S.A. – 9,57%. Prin urmare, observăm că majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară. Astfel, BNM va continua să gestioneze surplusul de lichidități prin operațiuni de sterilizare, în vederea susținerii funcționării adecvate a pieței monetare interbancare. Valoarea indicatorului lichiditatea pe termen lung (principiul I al lichidității (≤1))10 al întregului sistem bancar a constituit 0,73%, la 30.09.2015, mai puțin cu 0,02 p.p. față de 30.09.2014, acest coeficient se referă la 11 bănci comerciale.

8 Prin hotărârile Comitetului Executiv nr.62, nr. 63 și nr. 64 ale Băncii Naționale din 16.10.2015 au fost retrase licențele de desfășurare a activităților financiare a Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A., respectiv B.C. „UNIBANK” S.A. și inițiate procesele de lichidare silită a acestora.

9 sub limita minimă reglementată (≥16%) de BNM. 10 Pe parcursul anului 2015, BNM a venit cu modificări asupra proiectului Hotărârii Consiliului de administrație al BNM „Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la lichiditatea băncii”, aprobat de Consiliul de administrație al BNM, proces‐verbal nr. 28 din 8 august 1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.64‐65, art. 105 din 02.10.1997. În acest proiect sa propus înlocuirea principiului I al lichidității, care se referea la

0

20000

40000

60000

80000

0

10

20

30

40

Mil.MDL

%

Active ponderate la riscTotal ActiveTotal CNT

2.171,611.570,4

15 446,70

246,0212,5310,5894,2292,5

1.758,5

980,41.621,3360,8314,41.224,1

MOLDOVA ‐ AGROINDBANK

Banca de Economii

BANCA SOCIALA

COMERTBANK

EuroCreditBank

ENERGBANK

EXIMBANK ‐ Gruppo Veneto …

FinComBank

UNIBANK

MOBIASBANCA ‐ Groupe …

Moldindconbank

ProCredit Bank

BCRChisinau

VICTORIABANKCapitalul de gradul Imil.MDL

40


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 3.2.2. Media suficienţei capitalului ponderat la risc,

principiul I şi II de lichiditate pe sector bancar, % Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Se atestă o tendinţă de scădere a portofoliului de credite acordate de către băncile comerciale. Încetinirea creşterii volumului creditelor noi acordate, care a început la sfârșitul anului 2014, s‐a transformat într‐o diminuare moderată a creditării în 2015. În luna septembrie 2015, portofoliu de credite brut acordate de către băncile comerciale a constituit 43779,1 mil. MDL cu 7,3% mai puțin fața de luna septembrie 2014. Iar volumul total de credite noi acordate în luna septembrie 2015 a însumat 1993,56 mil. MDL mai puțin cu 36,7% fața de luna septembrie 2014. În mare parte această scădere a fost influenţată de situaţia precară a celor 3 instituţii financiare problematice (B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Banca de Economii” S.A.), cât şi nivelului redus de încredere al populaţiei. În luna septembrie 2015, au fost acordate cele mai multe credite persoanelor juridice: în valută națională cu termenul de peste 12 luni în sumă de 616,39 mii. MDL, la o rată medie a dobânzii de 14,86% şi respectiv, în valută străină – 729,31 mii. MDL la o rată medie a dobânzii de 6,70%.

Figura 3.2.3. Ritmul anual de creştere a creditelor în valută străină şi în monedă naţională, %

Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. lichiditatea pe termen lung şi prevede ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare mai mare de 2 ani să nu depășească suma resurselor ei financiare cu acelaşi termen. Iar după modificări se va utiliza următoarele benzi de scadență: până la o lună, 1‐3 luni; 3‐6 luni; 6‐12 luni şi peste 12 luni, exprimată ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadență. Detalii pe: http://www.bnm.org/ro/content/proiect‐hca‐al‐bnm‐cu‐privire‐la‐modificarea‐si‐completarea‐regulamentului‐cu‐privire‐la‐0

051015202530354045

Oct.15Iul.15Apr.15Ian.15Oct.14Iul.14Apr.14Ian.14

%Suficiența capitalului ponderat la risc (≥ 16%)

Principiul I ‐Lichiditatea pe termen lung (≤ 1)

Principiul II -Lichiditatea curentă (≥20%)

‐400

‐200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Sept.14 Oct.14 Noie.14 Dec.14 Ian.15 Feb.15 Mar.15 Apr.15 Mai.15 Iun.15 Iul.15 Aug.15 Sept.15 Oct.15

%

Total credite Credite în MDL Credite în valută stră ină

‐75

‐25

25

75

Ian.15 Feb.15 Mar.15 Apr.15 Mai.15 Iun.15 Iul.15 Aug.15 Sept.15 Oct.15

41


Nr. 19 (trim. III) 2015

Majorarea ratei de bază în primele nouă luni ale anului 2015, a generat scumpirea creditelor bancare afectând încrederea în întregul sector bancar. În luna septembrie 2015, ritmul anual de creştere a creditelor totale acordate de către bănci s‐a redus considerabil, cu 36,7% f.p.s.a.p. Cea mai mare contribuție la descreşterea produsă au avut‐o creditele în monedă națională cu o reducere de 37,7% f.p.s.a.p. şi creditele în valută străină cu o reducere de 35,4% f.p.s.a.p. Tendința de scădere a creditelor acordate în valută națională inițiată la începutul anului curent s‐a transformat într‐o îngrijorare majoră, reflectată de încetinirea activității economice, nivelul înalt de incertitudine cât şi riscul cursului de schimb valutar. Totuşi, o cauză care a generat reducerea creditelor în valută națională în primele nouă luni ale anului 2015, a fost şi înăsprirea politicii monetare promovate de BNM, (majorarea ratei de bază de la 17,5% în luna iulie la 19,5% în luna septembrie 201511).

Calitatea portofoliului de credite al întregului sector bancar se îmbunătăţește. În primele nouă luni ale anului 2015, valoarea creditelor neperformante a constituit 3877,24 mil. MDL în descreştere cu 33% față de 30.09.2014. În ceea ce priveşte ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor, la 30.09.2015 acesta a scăzut cu 2,5 p.p., față de data 30.09.2014, constituind 9,79%. Îmbunătățirea indicatorilor calității portofoliului de credite în luna septembrie şi octombrie 2015 este cauzată de faptul excluderii celor 3 bănci comerciale problematice din calcul. Evident, această micșorare a ratei creditelor neperformante este benefică pentru întregul sector bancar. Însă, activitatea de creditare în mare parte este influențată în continuare de riscurile valutare, de riscurile inflaționiste, de capacitatea managementului băncii cât şi de criza economică din țară.

Figura 3.2.4. Ponderea creditelor neperformante în sectorul bancar, % Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În primele nouă luni ale anului 2015, continuă traiectoria ascendentă a depozitelor în valută străină, în contextul unei diminuări a ratelor dobânzilor la depozitele noi atrase de la populaţie. Soldul depozitelor în sistemul bancar la 30.09.2015, a constituit 66808,6 mil. MDL, majorându‐se cu 15,5%, față de 30.09.2014. Această tendință de ascensiune se datorează în mare parte creşterii soldului depozitelor în valută străină cu 28,2% față de 30.09.2014. Odată cu

11În cadrul şedinței din 26 august 2015, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale al Moldovei (BNM), a decis să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 p.p., de la 17,5 până la 19,5 % anual. Respectiv, membrii Comitetului executiv al BNM, în ședința din 26 noiembrie 2015, au decis prin vot unanim să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 19.5 la sută anual. Decizia respectivă a Comitetului executiv al BNM este argumentată prin faptul că măsurile de politică monetară adoptate de BNM de la începutul anului curent până în prezent încă urmează să acționeze prin diferite canale de transmisie în economia națională, inclusiv prin influențarea ratelor dobânzilor la credite și depozite în moneda națională, astfel, exercitând în continuare efecte asupra evoluției viitoare a inflației. Detalii pe: http://www.bnm.md/ro/content/26‐noiembrie‐2015‐comunicat‐al‐bancii‐nationale‐moldovei

024681012141618

01.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.000

%

mil.MDL

Soldul datoriei la credite neperformante mil. MDLCredite neperformante %

42


Nr. 19 (trim. III) 2015

deprecierea monedei naționale din ultima perioadă, preferința populației sunt depozitele în valută străină a căror pondere a constituit 57,5% la sfârșitul lunii septembrie 2015, depozitele în monedă națională reprezentând 42,5% din valoarea totală a depozitelor.

În perioada septembrie 2014 – septembrie 2015, principalele evoluţii consemnate de ratele medii ale dobânzii aplicate de băncile comerciale pentru creditele şi depozitele noi pot fi sintetizate astfel:

Figura 3.2.5. Evoluţia depozitelor noi atrase de bănci în monedă naţională

şi străină, mil. MDL Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în monedă națională pe sistemul bancar s‐a scumpit cu 4,5 p.p., comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În cazul persoanelor fizice dobânda a fost de 16,41% în septembrie 2015, mai ridicată decât în luna septembrie 2014 (12,29%);

ratele medii ale dobânzii la credite în monedă străină, au consemnat o scădere cu 1 p.p. în intervalul de variație (de la 7,61% în luna septembrie 2014, până la 6,70% în septembrie 2015);

Figura 3.2.6. Evoluţia marjei bancare*, a ratelor medii ale dobânzii la depozite şi la

credite în MDL şi valută străină, % Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. *Notă: Indicatorul Marja bancară a fost calculat ca diferenţă dintre rata medie la credite în MDL/valută străină şi rata medie la depozite MDL/valută străină.

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

mil.MDL

Depozite în moneda naţională Depozite în valută străină

0

5

10

15

20

Sept.14 Dec.14 Mar.15 Iun.15 Sept.15

Marja bancarăRata medie la depozite în MDLRata medie la credite în MDL

0

2

4

6

8

10

Sept.14 Dec.14 Mar.15 Iun.15 Sept.15

Marja bancarăRata medie la depozite în valută străinăRata medie la credite în valută străină

43


Nr. 19 (trim. III) 2015

costul depozitelor noi în lei a fost ajustat în perioada de referință în creştere cu 8 p.p. (în cazul persoanelor fizice, până la 13,80%, cu o creştere de 8,3 p.p., iar în cazul persoanelor juridice ratele medii ale dobânzii s‐au mărit de la 2,87% în luna septembrie 2014, până la 7,50% în septembrie 2015, în creştere cu 5 p.p.);

marja bancară pentru operațiunile în valută națională se menține semnificativ mai redusă (în scădere cu 3,52 p.p. în septembrie 2015 f.p.s.a.p.) în cazul creditelor şi depozitelor noi în valută națională față de cea calculată pe baza creditelor şi depozitelor în valută străină (1,64 p.p. comparativ cu 4,62 p.p. aferent lunii septembrie 2015). În schimb, marjele aferente operațiunilor în valută străină au fost majorate în perioada de referință cu 1,19 p.p. ca măsură de echilibrare a veniturilor în contextul aşteptărilor privind riscul de credit.


În ianuarieseptembrie 2015, principalii indicatori de activitate ai sectorului bancar al regiunii din partea stângă a Nistrului au înregistrat tendinţe negative. În primele nouă luni ale anului 2015, ritmul mediu anual de creştere a activelor bancare în regiunea transnistreană s‐a situat pe un trend descendent, fiind în scădere de 6,09% f.p.s.a.p. atât exprimate în ruble12 cât

şi în USD. Activele totale ale sistemului bancar al regiunii la data de 01.10.2015 au însumat 6040,74 mil. ruble, cu 1,6% mai puțin față de 01.01.2015. În primele nouă luni ale anului 2015, creditele bancare din partea dreaptă a Nistrului au crescut mai mult 2937,2 mil. MDL (7,2% față de 31.12.2014), comparativ cu cele din regiunea transnistreană (5,4%). Soldul creditelor acordate sectorului economic a atins la data de 01.10.2015 suma de 4281,95 mil. ruble mai mult cu 2,3% față de 01.01.2015.

Creditele persoanelor fizice în această perioadă au constituit 1014,73 mil. ruble, mai puțin cu 12,5% față de 01.01.2015, iar creditele persoanelor juridice au însumat 3267,21 mil. ruble, mai mult cu 8% față de perioada similară a anului precedent. Soldul depozitelor bancare atrase, a constituit suma de 2772,70 mil. ruble, la data de 01.10.2015 mai puțin cu 1,70% față de 01.10.2014. Respectiv, depozitele atrase de persoanele fizice, la data de 01.10.2015 constituie 1094 mil. ruble în scădere cu 16% față de 01.10.2014.

Prin urmare, din cauza nivelului redus de atragere a depozitelor, băncile sunt nevoite să facă eforturi mai mari de capital sau să atragă fonduri din altă parte pentru a face față cererii de credite. Astfel, calculând relația credite/depozite totale, băncile din Transnistria finanțează doar 1,5 din credite din contul depozitelor atrase. Ca şi în cazul sectorului bancar din dreapta Nistrului, există o problemă importantă ce ține de transparența acționariatului băncilor transnistrene, lipsind informațiile publicate făcute de către bănci ce ține de structura şi componentele acționariatului bancar transnistrean.

12 Rata de schimb a rublei din regiunea stângă a Nistrului comparativ cu leul moldovenesc la 01.10.2014 a fost de 07620 ruble/MDL. La data de 01.10.2015 cursul rublei față de principalele valute de referință a fost de 0,5520 ruble/MDL, 11,1000 ruble/USD, 12,4709 ruble/EURO, disponibil pe: http://www.cbpmr.net/?kv=1&lang=ru

Figura 3.2.7. Ritmul anual de creştere a depozitelor şi creditelor bancare în regiunea Transnistreană, %

Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Transnistrene.

‐10‐50510152025

Sep.2014 Dec.2014 Mart. 2015 Iun.2015 Sep.2015

Total depozite Total credite

44


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul IV

SECTORUL EXTERN

Balanţa de plăţi

Comparativ cu perioada anterioară, trimestrul trei al anului 2015 nu s‐a marcat prin evoluții extraordinare a fluxurilor înregistrate în cadrul conturilor balanței de plăți. Principalele componente ale contului curent au urmat tendința atestată în prima jumătate a anului. Soldul negativ al balanței cu bunuri s‐a diminuat pe fundalul unei scăderi mai accelerate a valorii importurilor comparativ cu exporturile. Evoluții similare au avut loc și în cazul comerțului exterior cu servicii, totodată, față de T3 2014, soldul balanței cu servicii a reflectat valori pozitive. Remitențele de peste hotare și‐au continuat tendința descendentă.

Contul curent în primele nouă luni ale anului, conform datelor preliminare a înregistrat un deficit în mărime de 298,3 mil. USD, în creștere cu 18% f.p.s.a.p. sau circa 45,7 mil. USD. Atât comerţul cu bunuri cât și cel cu servicii au fost în scădere cu 21,2% (1183,2 mil. USD) și, respectiv 16,2% (236 mil. USD) f.p.s.a.p.

Exporturile de bunuri au continuat să se reducă și în cel de al treilea trimestru cu ritmuri accelerate, iar datele pentru lunile octombrienoiembrie și factorii ce au determinat tendinţa dată nu prevestesc o îmbunătăţire a situaţiei nici în ultimul trimestru al anului. Pe parcursul primelor trei trimestre se intensifică contractarea exporturilor de produse autohtone, iar începând cu trimestrul trei scade volumul produselor exportate în ansamblu. Pe termen scurt exporturile vor fi expuse câtorva influențe negative majore: roada agricolă redusă din acest an, scăderea prețurilor internaționale la produsele agroalimentare şi procesele dezinflaționiste în UE, criza economică a partenerilor estici (vezi subcapitolul comerţul exterior cu bunuri).

Dinamica negativă a comerţului exterior cu principalele categorii de servicii: transporturi, călătorii, comunicaţii, servicii de afaceri a condiţionat diminuarea valorii totale a serviciilor comercializate cu nerezidenţii în ianuarieseptembrie. Către finele trimestrului trei valoarea serviciilor exportate s‐a diminuat f.p.s.a.p. cu 101 mil. USD (‐14,2%), iar importurile cu 135 mil. USD (‐18,2%). Transporturile care asigură mai mult de un sfert din comerțul cu servicii (38,6% din export și 36,7% din import) s‐au diminuat în valoare cu 17% și, corespunzător 20,4% f.p.s.a.p. La fel și călătoriile au marcat o descreștere semnificativ: 9% – exporturile si 22,5% – importurile.

În anul 2015, o contractare semnificativă au înregistrat remitențele de peste hotare care au contribuit la diminuarea surplusului subconturilor de venituri și transferuri curente. Negativ a influențat contul curent și reducerea transferurilor curente nete efectuate către sectorul guvernamental, care comparativ cu valoarea înregistrată în ianuarie‐septembrie 2014 de 206,6 mil. USD, nu au însumat decât 127 mil. USD în aceiași perioadă a anului 2015.

Tabelul 4.1. Balanţa de plăţi (prezentare sintetică)

Valoarea nominală, mil. USD 1 2 3 4 5 6 7

Anul 2012 2013 2014 Iansept 2013 Iansept 2014 Iansept 2015 Contul curent 546,4 405,5 409,9 407,7 252,6 298,3 Bunuri 2936,0 2999,0 2900,4 2185,4 2080,5 1471,8

Export 2233,1 2469,6 2354,2 1769,8 1748,9 1461,6Import ‐5169,2 ‐5468,6 ‐5254,6 ‐3955,2 ‐3829,3 ‐2933,4

Servicii 9,1 15,6 33,4 13,4 31,4 2,8

45


Nr. 19 (trim. III) 2015

Tabelul 4.1 – continuare

1 2 3 4 5 6 7 Export 902,0 987,8 958,8 725,9 711,8 611,0Import ‐892,9 ‐972,2 ‐992,2 ‐712,5 ‐743,2 ‐608,1

Venituri 817,3 872,7 828,3 596,7 606,9 299,4Încasări 1049,2 1163,3 1121,3 843,3 857,5 620,8

Plăţi ‐231,9 ‐290,7 ‐293,0 ‐246,7 ‐250,6 ‐321,4Transferuri curente

1563,2 1705,3 1695,7 1167,6 1252,4 871,3

Încasări 1684,2 1836,3 1846,0 1262,5 1363,2 984,4Plăţi ‐121,0 ‐131,0 ‐150,3 ‐94,9 ‐110,8 ‐113,1

Contul de capital și financiar

452,0 327,9 501,2 281,7 235,1 386,7

Contul de capital

36,7 35,4 62,4 27,0 43,2 44,9

Intrări 18,1 17,0 18,4 10,8 14,0 6,3Ieşiri ‐54,8 ‐52,4 ‐80,9 ‐37,8 ‐57,1 ‐51,2

Contul financiar

488,6 363,3 563,7 308,7 278,3 431,6

Investiţii directe

175,3 213,9 158,2 180,1 148,9 176,3

Investiţii de portofoliu

21,3 9,8 13,7 6,9 10,0 4,3

Derivate financiare

‐0,2 0,1 0,6 0,1 0,4 0,2

Alte investiţii 789,9 421,6 ‐147,3 322,6 26,7 ‐69,0Active de rezervă

‐497,6 ‐282,1 538,5 ‐200,9 92,2 319,8

Active 285,5 433,0 160,9 153,3 268,1 147,7ISD ‐19,8 ‐28,9 ‐42,4 ‐11,2 ‐14,1 ‐14,3


7,0 ‐0,4 3,4 ‐0,8 1,8 ‐0,5

Derivate financiare

‐0,2 ‐0,1 ‐0,1 ‐0,1 ‐0,1 0,0

Alte investiţii 225,2 ‐121,6 ‐338,5 59,7 ‐347,9 ‐157,3Active de rezervă

‐497,6 ‐282,1 538,5 ‐200,9 92,2 319,8

Pasive 774,1 796,3 402,8 462,0 546,4 283,8ISD 195,1 242,7 200,6 191,3 163,0 190,5


14,4 10,2 10,3 7,7 8,3 4,8

Derivate financiare

0,0 0,2 0,7 0,2 0,5 0,2

Alte investiţii 564,7 543,1 191,2 262,9 374,7 88,3Sursa: Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Remitenţele se diminuează cu ritmuri accelerate în 2015. În trimestrul trei valoarea acestora a fost mai mică cu o treime f.p.s.a.p. (34,3% sau 208,8 mil. USD), după o scădere cu 20,3% și, respectiv 27,4% în primele două trimestre. În valoare de 1153,8 mil. USD pe parcursul primelor 9 luni, acestea au însumat cel mai mic nivel pentru perioada respectivă a ultimilor 5 ani, iar scădere f.p.s.a.p. a constituit aproximativ jumătate de miliard USD (452 mil. USD).

46


Nr. 19 (trim. III) 2015

Datele, privind transfe‐rurile bănești în favoarea persoanelor fizice prin sis‐temul bancar indică conti‐nuarea tendinței negative și în lunile octombrie‐noiembrie. Circa jumătate din remitențe continuă să provină din Federația Rusă (circa 48,7% în ianuarie‐septembrie, comparativ cu 64,6% în p.s.a.p.). Pe fun‐dalul scăderii prețurilor la petrol pe piețele inter‐naționale și a anticipărilor pesimiste privind evoluția economiei rusești în 2016, cel mai probabil acestea vor continua să se reducă și pe termen scurt.

Soldul debitor al contului financiar în ianuarieseptembrie sa majorat cu 153 mil. USD faţă de aceiași perioadă a anului 2014, constituind 431,6 mil. USD. Principalele influenţe în sensul dat au parvenit din partea diminuării activelor oficiale de rezervă în trimestrul întâi în vederea asigurării intervenţiilor autorităţilor monetare pentru stabilizarea cursului valutar, dar și reducerea valorii pasivelor f.p.s.a.p.

Activele oficiale de rezervă, după micșorările produse în ultimul trimestru 2014 (446,2 mil. USD) și trimestrul 1, 2015 (312,8 mil. USD), nu au suportat modificări esenţiale în perioada ce a urmat. Stocul acestora a însumat 1769,37 mil. USD la finele lunii septembrie, în scădere cu 1,0% comparativ cu finele primei jumătăți a anului, fiind influențat de fluxul net mic.

Activitatea investiţională a companiilor cu capital străin, care pe parcursul a mai multor ani atestă valori foarte mici, nu reflectă performanţe înalte nici în anul 2015. În prima jumătate a anului valoarea acestora s‐a ridicat până la 162,55 mil. USD, majo‐rându‐se cu 80,8% f.p.s.a.p. sau aproximativ cu 72,6 mil. USD f.p.s.a.p. În trime‐strul III, însă influxul net de ISD s‐a redus la 10,9 mil. USD o descreștere cu 62 mil. USD f.p.s.a.p.

Se atestă constrângeri înalte în ceea ce privește atra‐gerea investițiilor străine noi în capital social și retragerea creditelor intragrup acordate filialelor amplasate în Moldova. În condițiile date, Republica Moldova nu numai că înregistrează

Figura 4.1. Remitenţele de peste hotare în Republica Moldova în ianuarieseptembrie 20082015

Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

1.436

855979

1.3201.430

1.581 1.606

1.154

2008 2010 2012 2014

Figura 4.2. Influxul net de ISD Sursa: Calculele autorului conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

‐100

0

100

200

‐50

0

50

100

150

T1/13 T3/13 T1/14 T3/14 T1/15 T3/15

%

mil. USD

Capital social Venit reinvestitAlt capital Influxul net de ISD, % f.p.s.a.p.

47


Nr. 19 (trim. III) 2015

performanțe reduse în crearea unui mediu investițional atractiv, dar pe termen scurt principalele surse de finanțare a investițiilor în economia țării sunt compromise.

Comerţul exterior cu bunuri

Totalurile pentru primele nouă luni ale anului indică o diminuare a co‐merțului exterior cu bu‐nuri cu aproximativ 1,2 mild. (‐21,3%), compara‐tiv cu perioada similară a anului trecut.

• În primele trei tri‐mestre, însumând 4,4 mild. USD (1448,5 mil. USD ex‐porturile și 2962 mil. USD importu‐rile), comerțul exte‐rior cu bunuri a constituit 77% din valoarea anului 2013 și aproximativ 91%, din cea a anului 2008;

• S‐au redus, în perioada dată atât exporturile cât și importurile cu circa 289 mil. USD și, respectiv 903,8 mil. USD f.p.s.a.p. (figura 4.3.). În termeni relativi scăderea pentru ambele fluxuri comerciale a fost de ‐16,6% și, corespunzător ‐23,4%;

• Scăderea importurilor producându‐se cu ritmuri mai accelerate a condiționat contractarea deficitului comercial în ianuarie‐septembrie cu 615 mil. USD f.p.s.a.p., valoarea acestuia fiind de 1513,5 mil. USD;

• Conform conturilor naționale exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție pozitivă asupra modificării PIB – 2,8 p.p. în T3 și 3,4 p.p. în ianuarie‐septembrie.

Exporturile de bunuri au continuat să se reducă și în cel de al treilea trimestru cu ritmuri accelerate, iar datele pentru luna octombrie și factorii ce au determinat tendinţa dată nu prevestesc o îmbunătăţire a situaţiei nici în ultimul trimestru al anului. Începând cu iunie 2014 și până în octombrie 2015, evoluțiile lunare ale exporturilor de bunuri indică ritmuri anuale de creștere nega‐tivă. Pe parcursul acestui an, trei trimestre conse‐cutiv exporturile s‐au re‐dus cu 14,8% (T1), 15,8% (T2) și, respectiv 19,4% (T3) f.p.s.a.p (figura 4.4.). După o scădere cu 0,2% în ianuarie‐septembrie 2014 comparativ cu ace‐iași perioada a anului 2013, în anul curent, pe parcursul a trei trimestre din RM au fost exportate bunuri cu 16,6% mai puțin f.p.s.a.p.

Figura 4.3. Modificarea f.p.s.a.p. a comerţului exterior cu bunuri în ianuarieseptembrie 20082015, mil. USD

Sursa: Calculele autorului conform datelor Biroului Național de Statistică.

‐1500

‐1000

‐500

0

500

1000

1500

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Balanța Comercială Ex. Im.

Figura 4.4. Dinamica lunară a exporturilor, % f.p.s.a.p. Sursa: Calculele autorului conform datelor Biroului Național de Statistică.

‐60

‐10

40

90

‐60

‐10

40

90

Total CSI UE Alte state

48


Nr. 19 (trim. III) 2015

A contribuit negativ la dinamica negativă a valorii exporturilor în primele nouă luni ale anului, contractarea livrărilor către toate cele trei destinaţii principale: CSI cu – 35,6% (202,7 mil. USD), UE cu – 0,6% (‐5,1 mil. USD) și alte state cu – 30,8% (81,1 mil. USD). Spre deosebire de celelalte două destinații mari, valoarea exporturilor către UE în primele două trimestre, deși cu ritmuri mici, a fost în creștere – cu 0,3% și, corespunzător 1,4%. În trimestrul trei însă, reziliența acestora s‐a redus, exportul către partenerii vestici fiind în scădere cu 3,7%. Această diminuare este semnificativ mai mică comparativ cu cea înregistrată de agenții economici exportatori orientați către țările CSI și alte state, de ‐32% și ‐41,5%. Tendințele date marchează negativ producătorii autohtoni și induc o notă de pesimism în ceea ce privește revenirea rapidă a economiei din criză.

Urmând tendinţa primelor două trimestre, cea mai mare contribuţie la diminuarea exporturilor în trimestrul trei (9,7 p.p.) a avuto contractarea livrărilor către Federaţia Rusă și Ucraina. Totodată, se atestă reducerea valorii exportate și către alte destinații – Turcia (‐42,2%), SUA (‐23,8%), Elveția (‐59,8%), inclusiv principalii parteneri comerciali din UE – Germania (‐25,5%), Italia (‐8,7%), România (‐3,6%) ș.a.

Per ansamblu, circa 62% (+10 p.p. f.p.s.a.p.) din valoarea exporturilor realizate în ianuarie‐septembrie 2015, a fost destinată piețelor din UE, inclusiv 23% în România, 10,4% în Italia, 7,5% în Marea Britanie și 6% în Germania); un sfert în țările CSI (‐7,5p.p. f.p.s. a.p.), dintre care 12,7% în Federația Rusă, 7% în Belarus și 3,4% în Kazahstan) și aproximativ 12,6% în alte state (‐2,5 p.p.), inclusiv Turcia – 3,1%, Elveția – 2% și SUA – 1,2%.

Unul dintre factorii determinanţi ce a influenţat evoluţia negativă a exporturilor în acest an, inclusiv în trimestrul 3 a fost scăderea valorii unitare a exporturilor: atât pe principalele trei destinații mari (figura 4.5.) cât și principalele secțiuni ale nomenclatorului de produse exportate. De notat, că modificarea IVU a produselor exportate a marcat valori negative începând cu anul 2012 (‐3% în 2012, ‐2% în 2013, ‐6% în 2014), de când se atestă și o scădere a prețurilor produselor agro‐alimentare pe pie‐țele internaționale, dar și o evoluție modestă a indicilor prețurilor de consum pe piața euro‐peană, unde au fost liv‐rate circa jumătate din exporturile RM în peri‐oada dată. Totuși, scăde‐rea prețurilor la export în acest an este semnificativ mai mare, media IVU în primele 9 luni constituind aproximativ 19%. De altfel, în anul curent, în condițiile în care volumul exporturilor către alte piețe mari din spațiul CSI s‐a diminuat semnificativ, a sporit considerabil ponderea partenerilor comerciali din UE în valoarea totală a exporturilor. În același timp, UE, inclusiv câțiva parteneri strategici (România, Italia, Germania, Marea Britanie) din spațiul dat se confruntă cu presiuni dezinflaționiste puternice, în unele luni indicele prețurilor intrând chiar în zona valorilor negative.

În iulieseptembrie, volumul fizic al exporturilor sa redus cu 4% f.p.s.a.p., după o creștere cu 6% și, respectiv 7% în primele două trimestre. Pe fundalul menținerii condițiilor

Figura 4.5. Indicii valorii unitare a exporturilor, f.p.s.a.p. Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

75 80 85 90 95 100 105

T2/14

T3/14

T4/14

T1/15

T2/15

T3/15

Alte state UE CSI

49


Nr. 19 (trim. III) 2015

economice severe în Ucraina și Federația Rusă, precum și păstrarea politicii comerciale aspre a acesteia din urmă față de Republica Moldova, volumul exporturilor către țările CSI a continuat tendința de scădere și în trimestrul 3. În plus, s‐a redus drastic exporturile către alte state. Livrările către UE, au avut însă un efect, oarecum, compensator pentru asi‐gurarea desfacerii produ‐selor moldovenești, volu‐mul produselor exportate către această destinație fiind cu 13% în creștere în T3 f.p.s.a.p.

Pe parcursul celor trei trimestre se intensifică contractarea exporturilor de produse autohtone. În cel de al treilea trimestru valoarea ace–stora a constituit circa 63,4% din valoarea totală a exporturilor de bunuri și a fost în scădere cu aproximativ 23% f.p.s.a.p. Conform estimărilor, contribuția exporturilor de produse autohtone la scăderea exporturilor de bunuri în ansamblu a fost de circa 15 p.p. (în T3). Drept urmare sporesc presiunile asupra veniturilor disponibile ale producătorilor autohtoni.

Concomitent cu tendinţa susmenţionată se atestă în trimestrul trei și o scădere mai pronunţată a exporturilor de produse agroalimentare. Valoarea acestora s‐a diminuat cu 27,8% f.p.s.a.p. și a constituit 177,6 mil. USD (sau 39% din valoarea totală a exporturilor). Contribuția grupei date de produse la scăderea valorii exporturilor totale a fost de 12,1 p.p., cele mai semnificative contractări fiind atestate pentru următoarele categorii de produse: cereale, carne, semințe oleaginoase, zahăr, băuturi (anexa 4.6.B). Celelalte grupe mari de produse – manufacturate, combustibilii și materiile prime, la fel au cunoscut o diminuare a valorii livrate în exterior, însă cu ritmuri mai reduse.

Figura 4.7. Valoarea exporturilor conform principalelor categorii de produse în ianuarieseptembrie, mil. USD


0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Produse agroalimentare

Cereale

Băuturi

Materii brute necomestibile

Produse manufacturate

Îmbrăcăminte

Mobilă

2015 2014 2013

Figura 4.6. Indicii volumului fizic a exporturilor, f.p.s.a.p. Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

70 80 90 100 110 120 130

T2/14

T3/14

T4/14

T1/15

T2/15

T3/15

Alte state UE CSI

50


Nr. 19 (trim. III) 2015

Ca urmare evoluţiilor date, către finele celui de al treilea trimestru exporturile manifestă o structură a produselor livrate apropiată celei din perioada similară a anului precedent, fiind formată: 51,8% din produse manufacturate, 45,2% din produse agroalimentare, 2,6% din materiale brute necomestibile (exclusiv semințele de floarea soarelui) și respectiv 0,8% – combustibilii.

Trimestrul trei a continuat cu o scădere accelerată a importurilor, diminuarea constituind mai mult de un sfert din valoarea aceleiași perioade a anului trecut (25,9%). Tendin‐ța dată a fost susținută de modificarea negativă a volumului fizic importat cu ‐5%, dar și de dimi‐nuarea valorii unitare a produselor procurate din străinătate cu 22% f.p.s. a.p. Au fost atestate evo‐luții negative pe principalele grupe mari de țări de unde se realizează importurile de bunuri în Republica Moldova.

Contractarea importurilor în trimestrul trei continuă tendinţa de scădere atestată încă de la începutul anului 2014 și se încadrează perfect în trendul general de temperare al importurilor din ultimii ani. După o creștere avansată în anul 2011, în următorii doi ani creșterea valorică a importurilor a temperat semnificativ (anexa 4.4. B). Ritmurile negative de creștere a valorii importurilor în anul trecut și anul curent ar putea fi explicate de creșterea moderată a consumului populației și de evoluțiile foarte modeste a reexporturilor și bineînțeles a prețurilor de import care influențează valoarea nominală a acestora.

În primele nouă luni ale anului, scăderi ale importurilor au fost înregistrate pentru toate cele patru categorii mari de produse –manufacturate nealimentare (21,2%), combustibilii (31,6%), agroalimentare (22,3%) și materiile brute necomestibile (15,6%).

Figura 4.9. Valoarea importurilor conform principalelor categorii de produse în ianuarieseptembrie, mil. USD


0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

TotalProduse agroalimentare

Materii brute necomestibileCombustibili

PetrolGaz

Produse manufacturateMașini și aparate electriceFire, țesături, articole textile

Produse farmaceutice

2015 2014 2013

Figura 4.8. Dinamica lunară a importurilor, % f.p.s.a.p. Sursa: Calculele autorului conform datelor Biroului Național de Statistică.

‐40‐30‐20‐100102030

‐40‐30‐20‐100102030

Im. tot. CIS EU Alte state

51


Nr. 19 (trim. III) 2015

Totodată, dat fiind ponderile ce diferă puternic în cadrul structurii importurilor totale, contribuția cea mai mare asupra scăderii importurilor au avut‐o produsele manufacturate (‐13,6 p.p.) și combustibilii (‐6,6 p.p.), care reprezentau 65,9% și, respectiv, 18,5% din valoarea totală a importurilor în T1‐T3 2015. Structura importurilor în perioada dată a marcat modificări mici comparativ cu perioada similară a anului trecut, din contul reducerii cotei combustibililor și majorării ușoare a produselor manufacturate (anexa 4.7. B). În dinamică (ianuarie‐septembrie 2012‐2015) tendința dată este mult mai vizibilă.

Regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru.

Trimestrul 3 al anului 2015 a evoluat negativ în ceea ce privește tranzacţiile comerciale cu bunuri externe ale regiunii. Atât exporturile cât şi importurile de bunuri au urmat tendința descrescătoare, diminuându‐se cu 12,5% și, respectiv, 29,1% f.p.s.a.p. În termeni nominali, valoarea comerțului exterior cu bunuri în perioada dată a însumat 449 mil. USD (inclusiv cu regiunea țării din partea dreaptă a Nistrului): 172 mil. USD exportul și 277 mil. USD importul. Scăderi au fost atestate în cazul ambelor fluxuri și în primele două luni al ultimului trimestru, iar ținând cont de dependența puternică a regiunii de situația economică în Federația Rusă, perspectivele de consolidare pe termen scurt a comerțului exterior a acesteia sunt mici.

În ianuarieseptembrie, exportul de bunuri (inclusiv cu regiunea Republicii Moldova din dreapta Nistrului) a constituit 460,6 mil. USD, iar importul – 893,9 mil. USD, în scădere cu 17,7% (99 mil. USD) şi, respectiv 26,4% (321 mil. USD) f.p.s.a.p. Ritmurile accelerate de scădere a importurilor comparativ cu exporturile au condiționat micșorarea deficitului balanței cu bunuri cu 117 mil. USD, valoarea sa cifrând 538,5 mil. USD. Exclusiv tranzacțiile cu regiunea din partea dreaptă a râului, valoarea exporturilor a însumat 236,9 mil. USD, corespunzător 832,2 mil. USD – importurile.

Cu excepţia Republicii Moldova, teritoriul din partea dreaptă a râului Nistru (48,6%), Ucraina (8%) și România (16,3%) unde au fost livrate circa trei sferturi din bunurile regiunii în primele trei trimestre ale anului, exporturile către alte destinaţii mari au scăzut. Bunurile destinate Federației Ruse s‐au diminuat cu 58,4%, iar pieței italiene și germane cu 28,6% și 4,9%, acestea reprezentând 7,8%, 6,6% și, respectiv 5% din valoarea totală a exporturilor. La fel, s‐au atestat scăderi și pentru majoritatea categoriilor mari de produse – metale, încălțăminte, îmbrăcăminte, cereale ș.a. Un efect compensator, pozitiv a avut doar creșterea livrărilor de produse minerale cu 33% f.p.s.a.p. și de băuturi alcoolice cu 19,2%.

Importurile din majoritatea principalelor surse geografice au scăzut, fiind în declin și achiziţiile de produse categorisite în toate grupele principale de produse: ‐23,1% din țările CSI, inclusiv ‐14,4% din Federația Rusă, ‐20,8% din Ucraina, ‐31,2% din regiunea din partea dreaptă a țării, ‐62,1% din Belarus; ‐37,3% din alte state. Către finele trimestrului trei, structura geografică a importurilor era repartizată 79,9% țărilor CSI (53,1% – Federația Rusă, 14,1% – Ucraina, 6,9% – teritoriul Republicii Moldova din partea dreaptă a râului Nistru, 4,4% Belarus) și, respectiv 20,1% altor state (3,9% – Germania, 2% – Italia, 1,9% – România, 1,5% – Polonia).

Figura 4.10. Evoluţia valorii comerţului exterior al regiunii din partea stângă

a râului Nistru Sursa: Conform datelor Comitetului vamal de stat al regiunii din partea stângă a râului Nistru.

‐80‐4004080120160

Export, %, f.p.s.a.p. Import, %, f.p.s.a.p.

52


Nr. 19 (trim. III) 2015

Tendinţe și politici în principalele ţări parteneri economici ai Republicii Moldova

Conjunctura factorilor externi rămâne a fi nefavorabilă susţinerii creșterii economice în Republica Moldova în a doua jumătate a anului 2015. O parte din acești factori vor continua să acţioneze negativ și în 2016.

Regiunea din partea stângă a râului Nistru și principalii parteneri economici din spaţiul estic – Federaţia Rusă și Ucraina se confruntă cu o criză economică severă, care generează impulsuri negative economiei moldovenești. Cu precădere, Federația Rusă care reprezenta tradițional o piață majoră, deși mai puțin stabilă pentru produsele exportate din Republica Moldova și gazda unui număr mare de moldoveni plecați la muncă în vederea susținerii familiilor rămase acasă, a constituit în 2015 un focar de contagiune.

Federaţia Rusă. Economia rusească a continuat recesiunea economică și în cel de al treilea trimestru, înregistrând o scădere anuală a volumului PIB de 4,1% în perioada dată. Evoluția principalilor indicatori economici vorbesc despre menținerea tendinței pe termen scurt. Conform raportului Global Economic Prospects/ January 2016, Banca Mondială estimează o recesiune de 3,8% a economiei Ruse în 2015 (‐1,1 p.p. față de prognozele din iunie 2015) și ‐0,7% în 2016.

În majoritatea domeniilor economice se atestă o contractare a valorii adăugate brute comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut: industria prelucrătoare, producerea și distribuirea gazului, energiei electrice și apei, construcții, comerțul, servicii hoteliere și restaurante, transport și comunicații, activitatea financiară și imobiliară ș.a. Situație atestată și în 2009, pe parcursul celor trei trimestre a avut loc și o reducere a impozitelor pe produse.

O serie de factori influențează negativ economia rusă. Scăderea prețurilor la combustibili pe piețele internaționale lovesc dur exporturile țării și nemijlocit încasările bugetare, stabilitatea monedei rusești, inflația, veniturile reale ale populației, dar și alți indicatori socio‐economici. Pe parcursul acestui an consumul final atât al populației cât și al administrațiilor publice a marcat diminuări vizibile, iar tendința dată s‐a reflectat în scăderea cu ritmuri accelerate a importurilor de bunuri atât în termeni nominali, cât și reali. Încrederea mediului de afaceri scade, iar activitatea investițională a alunecat puternic în jos. Formarea brută de capital al treilea an consecutiv înregistrează valori negative. În primele trei trimestre ale anului 2015 indicele volumului fizic al acesteia comparativ cu p.s.a.p. constituia: 71,5% în T1, 62,2% în T2 și 81,9% în T3.

Ucraina. Ucraina continuă să marcheze evoluții negative pentru o serie de indicatori economici în a doua jumătate a anului – presiuni inflaționiste înalte, contractarea puternică a producției și comerțului exterior, rata înaltă a șomajului, veniturile salariale reale joase ale populației și nivelul redus al consumului gospodăriilor. Creșterea economică indică valori negative majore și în trimestrul 3, ‐7,2% f.p.s.a.p. Provocările pentru dezvoltare sunt multiple: infrastructura și facilitățile de producere distruse în regiunile unde s‐au produs conflicte armate, relațiile economice tensionate cu Federația Rusă, lipsa resurselor energetice, anticipările negative ale populației și, în particular ale mediului de afaceri13. Totodată situația pare să se consolideze treptat, iar anticipările pentru anul 2016 sunt deja mai optimiste fiind estimată o creștere de 2% în cazul unui scenariu pozitiv și, circa ‐0,3% în baza celui alternativ. Un factor pozitiv în sensul dat este aprobarea de către FMI a unui ajutor financiar pentru susținerea mai multor programe economice, prevăzute în bugetul național public pentru 2016 aprobat la finele anului 201514.

13 Ministry of economic development and Trade of Ukraine ‐ The Forecast of Economic and Social Development of Ukraine for 2016‐2019 years/ August 2015 (http://www.me.gov.ua/Documents/Print?lang=en‐GB&id=e6b1a6c2‐016b‐4c37‐8873‐e482487c6731); 14 Focus Economics – Ukraine Economic Outlook/January 12, 2016 (http://www.focus‐economics.com/countries/ukraine).

53


Nr. 19 (trim. III) 2015

Uniunea Europeană. Factorii favorabili de care au beneficiat mai multe economii europene: prețurile reduse la combustibili, dinamica temperată a inflației anuale care în unele luni a marcat chiar semne negative, politica monetară stimulativă, redresarea consumului intern au permis menținerea restabilirii economiei în spațiului european cu pași fermi. În T3 al anului 2015, creșterea volumului PIB în UE‐28 a fost de 1,9% f.p.s.a.p., inclusiv 1,6% în zona euro (19 state). Odată cu inițierea Programului de relaxare monetară cantitativă, condițiile de creditare s‐au îmbunătățit, stimulând restabilirea creșterii activității de creditare după câțiva ani de contractare15. Rata șomajului s‐a diminuat până la 9,3%, cu 0,3 p.p. mai puțin față de perioada precedentă și cu 0,8 p.p. f.p.s.a.p. Totodată, nivelul acesteia rămâne a fi semnificativ mai mare în Zona Euro – 10,8%, determinat de presiunile înalte pe piața muncii în Grecia și Spania, unde rata șomajului a constituit circa 24,7% și, respectiv, 21,8%.

Tabelul 4.2. Tendinţe de dezvoltare a principalilor parteneri economici ai Republici Moldova

Indicator/Ţară Perioada SUA UE28 România Federaţia Rusă

Ucraina

PIB (ritm anual de creştere, %)

T. II 2014 2,6 1,2 1,5 0,7 ‐4,5T. III 2014 2,9 1,4 3,0 0,9 ‐5,4T. II 2015 2,7 2,0 3,4 ‐4,6 ‐14,6T. III 2015 2,1 1,9 3,6 ‐4,1 ‐7,2

Rata șomajului, %

T. II 2014 6,2 10,3 6,8 5,0 9,0T. III 2014 6,1 10,1 6,7 4,9 9,3T. II 2015 5,4 9,6 6,8 5,6 9,6T. III 2015 5,2 9,3 6,8 5,3 9,4

Rata anuală a inflaţiei, %

Iulie 2014 2,0 0,5 1,5 7,4 12,6August 2014 1,7 0,5 1,3 7,6 14,2Septembrie 2014

1,7 0,4 1,8 7,8 17,5

Iulie 2015 0,2 0,2 ‐1,4 15,6 55,3August 2015 0,2 0,0 ‐1,7 15,6 52,8Septembrie 2015

0,0 ‐0,1 ‐1,5 15,7 51,9

Exportul de bunuri (ritm de creştere, %, f.p.s.a.p.)

T. II 2014 3,3 3,7 10,8 4,0 ‐4T. III 2014 4,0 1,5 6,1 ‐4,0 ‐14T. II 2015 ‐5,5 ‐13,3 ‐14,0 ‐31,1 ‐37,3T. III 2015 ‐7,7 ‐12,5 ‐14,0 ‐37,3 ‐28,2

Importul de bunuri (ritm de creştere, %, f.p.s.a.p)

T. II 2014 5,0 7,0 12,0 ‐5,0 ‐19,0T. III 2014 4,0 3,0 4,0 ‐8,0 ‐38,0T. II 2015 ‐5,0 ‐15,0 ‐14,0 ‐40,0 ‐41,0T. III 2015 ‐5,0 ‐14,0 ‐10,0 ‐37,0 ‐29,0

Sursa: Conform datelor OECD, Eurostat, CIS STAT și ale oficiilor naționale de statistică ale Federației Ruse și Ucrainei. 1) Include regiunea Crimeea Notă: Rata șomajului pentru Ucraina este prezentată conform datelor oficiale ale Ucrainei și reflectă valoarea indicatorului de la începutul anului (cumulativ).

România, s‐a plasat printre statele din spațiul european care au înregistrat cele mai înalte ritmuri de creștere economică în acest an. În T3 volumul PIB a fost în creștere cu 3,6% f.p.s.a.p., iar către finele anului se estimează că creșterea economică va oscila în jurul ratei de 3,5%16. 15 European Central Bank – Economic bulletin, Issue 8/2015 (https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/ecbu/eb201508.en.pdf) 16 European Comision ‐ Autumn 2015 forecast: Moderate recovery despite challenges (http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2015_autumn/ro_en.pdf).

54


Nr. 19 (trim. III) 2015

Deflația atestată în ultimele luni influențează pozitiv veniturile reale ale populației, iar prin urmare stimulează consumul și producția internă. Se estimează că inflația medie anuală va înregistra valori negative și în 2016, pe fundalul creșterii temperate a prețurilor în UE, reducerii ratei TVA și scăderii prețurilor pentru combustibili pe piețele internaționale. Odată cu sporirea încrederii mediului de afaceri și consolidarea economiei, se atestă o îmbunătățire ușoară a situației pe piața muncii, iar proiecțiile privind majorarea salariilor minime vor influența pozitiv capacitatea de consum a gospodăriilor. Politica fiscală și monetară stimulativă, pe care autoritățile române o pot promova în condițiile unui nivel foarte jos al inflației favorizează activitatea investițională.

Preţurile interna�ionale a câtorva din principalele produse agroalimentare exportate de către Republica Moldova continuă tendinţa negativă în a doua jumătate a anului 2015.

Republica Moldova se află printre statele emergente și în tranziție care sunt afectate în ultimii ani de dinamica negativă a prețurilor internaționale la produsele agroalimentare. Pe parcursul trimestrului trei, rata anuală a inflației pe piețele internaționale în cazul produselor agroali‐mentare a marcat valori negative, oscilând între ‐19% – (‐)22%. Rata anuală medie în 2015 a constituit circa ‐18,7%, cel mai jos nivel începând cu 1991, cu excepția anului 2009 în care indicatorul a coborât până la ‐20,4%.

Figura 4.11. Rata anuală de creștere a preţurilor internaţionale la produsele agroalimentare, % (f.p.s.a.p.)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor FAO.

‐40

‐20

0

20

40

60

80

1/20117/20111/20127/20121/20137/20131/20147/20141/20157/2015

Producția alimentară Cereale Uleiuri Zahăr

55


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul V

MEDIUL DE AFACERI

Dinamica întreprinderilor înregistrate şi radiate.

Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, la 01.10.2015 Registrul de stat deținea informații despre 169 611 persoane juridice şi întreprinzători individuali.

În T III 2015, numărul în‐treprinderilor înregistrate de Camera Înregistrării de Stat s‐a diminuat semni‐ficativ cu 13% f.p.s. a.p., continuând tendința de scădere înregistrată în TI şi TII (3,5%, respectiv 5,4% f.p.s.a.p.).

Astfel, numărul întreprin‐derilor înregistrate a marcat o diminuare semnificativă în primele 9 luni ale anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului prece‐dent, indicele constituind 92,7%.

Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, în perioada dată, în Registrul de stat, au fost trecute 4458 întreprinderi noi.

Totodată, concomitent cu diminuarea întreprinderilor noi înregistrate în primele 9 luni ale anului 2015, un semnal negativ este majo‐rarea numărului întreprin‐derilor radiate.

Astfel, în perioada ianuarie‐septembrie 2015, numărul întreprinderilor radiate a constituit 2812 de unități sau cu 37,9% în creştere f.p.s.a.p. În T III al anului curent, numărul întreprinderilor radiate a înregistrat o ascensiune considerabilă, constituind 1220 de unități sau cu 78,6% mai mult f.p.s.a.p.

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, au fost înregistrate 2897 întreprinderi noi în oficiul teritorial Chişinău, ce constituie 65% din total întreprinderi înregistrate în această perioadă. Numărul întreprinderilor înregistrate în primele 9 luni ale anului 2015 (în raport cu aceeaşi

Figura 5.1. Evoluţia numărului de întreprinderi înregistrate

în ianuarieseptembrie 20142015, unit. Sursa: Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

501552

607

539 527

504

589

474

518

481

579

542

500521

461

506

385

483

350

400

450

500

550

600

650

Ian. Feb. Mar. Apr . Mai Iun. Iul . Aug. Sept.

2014 2015

Figura 5.2. Evoluţia numărului de întreprinderi radiate

în ianuarieseptembrie 20142015, unit. Sursa: Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

221 220245 249

190

231248

219216215

280 283255

238

321

440

326

454

150

200

250

300

350

400

450

500

Ian. Feb. Mar. Apr . Mai Iun. Iul . Aug. Sept.

2014 2015

56


Nr. 19 (trim. III) 2015

perioadă a anului precedent) în oficiul teritorial Chişinău a marcat o tendință de diminuare, indicele constituind 94,2%.

Numărul întreprinderilor radiate în oficiul Chişinău în perioada ianuarie‐septembrie 2015 a urmă‐rit tendința de creştere înregistrată per ansamblu, majorându‐se cu 22,5% f.p.s.a.p. Astfel, în perioada ianuarie‐septembrie 2015, numărul întreprinderilor radiate în oficiul Chişinău a constituit 913 unități.

De asemenea, şi oficiile teritoriale s‐au caracte‐rizat printr‐o tendință de diminuare a numărului de întreprinderi înregistrate în perioada ianuarie‐septembrie 2015 f.p.s.a.p. Astfel, în această perioadă numărul întreprinderilor înregistrate în oficiile teri‐toriale a marcat o des‐creştere cu 10% f.p.s.a.p.

În perioada ianuarie‐septembrie 2015, 67,5% din numărul de întrep‐rinderi radiate au fost din afara Chişinăului.

În oficiile teritoriale, numărul întreprinderilor radiate a înregistrat o tendință de creştere în perioada dată, majorân‐du‐se cu 46,7% f.p.s.a.p. Astfel, numărul întreprin‐derilor radiate în oficiile teritoriale a constituit 1899 unități.

Indicatorii de dezvoltare a businessului în regiunea din partea stângă a Nistrului

În perioada ianuarie‐iunie 2015, în regiunea din partea stângă a Nistrului, 51,6% din organizații şi întreprinderi au obținut profit net şi, respectiv, 47,3% au înregistrat pierderi (cu excepția întreprinderilor mici, băncilor, organizațiilor bugetare şi de asigurări), majorându‐se cu 8,2 p.p. f.p.s.a.p. Dintre organizațiile, care au înregistrat profit net în perioada ianuarie‐iunie 2015, ponderea cea mai mare le revine organizațiilor din comerț şi alimentația publică (64,6%), înregistrând o diminuare semnificativă cu 13,6 p.p. comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. În aspect valoric, la fel ca şi în anul precedent, întreprinderile din industrie au înregistrat o pierdere netă mai mare din total întreprinderi, cu 5,5 p.p. în descreştere f.p.s.a.p.

Figura 5.3. Evoluţia întreprinderilor înregistrate şi radiate de OT Chișinău în ianuarieseptembrie 20112015

Sursa: Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

2906 27982854 3077 2897

885688 584 745 913

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

ianuarie ‐septembrie

2011


2012


2013


2014


2015

inregistrate radiate

Figura 5.4. Evoluţia întreprinderilor înregistrate şi radiate de oficiile teritoriale în ianuarieseptembrie 20112015

Sursa: Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

2197

1836 18311734

15611738 1769

14411294

1899

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400


2011


2012


2013


2014


2015

inregistrate radiate

57


Nr. 19 (trim. III) 2015

Tabelul 5.1. Date privind profitul (pierderea) net a organizaţiilor din partea stângă a Nistrului pe genuri de activitate, în perioada ianuarieiunie 2015

Numărul organizaţiilor care au primit profit net

În% de la numărul total

Numărul organizaţiilor cu pierdere

netă

În% de la numărul total

Profit net, mii RUB.

Pierdere netă, mii RUB.

Total 143 51,6 131 47,3 870364 375125inclusiv:

industria 34 45,9 40 54,1 626574 271491agricultura 14 53,8 12 46,2 32860 23134transport 15 46,9 17 53,1 30758 12813comunicaţii 1 11,1 8 88,9 27405 3519construcţii 5 35,7 9 64,3 1783 7477comerţ şi alimentaţia publică 51 64,6 26 32,9 107402 16829

gospodărie de locuinţe şi deservire comunală

8 57,1 5 35,7 34736 792

alte ramuri 15 51,7 14 48,3 8846 39070Sursa: Социально‐Экономическое Развитие Приднестровской Молдавской Республики, январь‐сентябрь 2015.

58


Nr. 19 (trim. III) 2015

Capitolul VI

SECTORUL SOCIAL

Situaţia demografică

Mișcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova a fost caracterizată printro creșterea atât a natalităţii cât și a mortalităţii, menţinând sporul natural negativ al populaţiei. În ianuarie‐septembrie 2015, numărul născuţilorvii total pe țară a constituit 28881 pers., fiind în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În același timp, numărul celor decedaţi a constituit 29725 pers, mortalitatea generală înregistrând o creștere de 2,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Ca urmare evoluțiilor date scăderea naturală a constituit 844 pers. sau a fost de 0,3 persoane la 1000 locuitori, față de 0,0 în T. III 2014. Comparativ cu perioada similară a anului precedent numărul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an în această perioadă s‐a micșorat cu 13 copii, iar rata mortalității infantile a constituit 9,4 decedați la 1000 de născuți‐vii.

Figura 6.1. Evoluţia proceselor demografice în perioada ianuarieseptembrie anilor 20072015, %


În ansamblu, rata mortalității a fost în creştere comparativ cu p.s.a.p. (calculată la 1000 locuitori) cu 0,3 p.p., iar rata natalității a rămas la nivelul anului precedent și a constituit 10,9 născuți vii la 1000 locuitori.

Comparativ cu T. II, în T. III numărul noilor născuți s‐a majorat cu 56% (sau cu 10359 pers.), iar cel al decedaților a fost în creştere cu circa 41% (sau cu 8676 pers.), totodată sporul natural al populației a marcat un indicator negativ ‐0,3.

Structura mortalității pe clase ale cauzelor de deces relevă că, cele mai multe decese (58,1%) au drept cauză bolile aparatului circulator, tumorile maligne (15,1%), bolile aparatului digestiv (9,2%), accidentele, intoxicațiile şi traumele (6,8%), bolile aparatului respirator – 4,5%, alte clase – 6,3%.

Mişcarea naturală a populației Republicii Moldova în profil teritorial arată că cei mai semnificativi indicatori privind situația demografică,potrivit datelor din Tabelul 6.1, au fost

10,6

10,7 11,7

11,5

11,0

11,1

10,5

10,9

10,911,8

11,6

11,6 12,5

11,0

11,1

10,5

10,9

11,2

‐2,0

‐1,5

‐1,0

‐0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

‐2

0

2

4

6

8

10

12

14

2007 2009 2011 2013 2015

Nascuti‐vii la 1000 locuitori Decedati la 1000 locuitori Sporul natural

59


Nr. 19 (trim. III) 2015

înregistrați în regiunea Centru și în municipiul Chișinău, locul doi ocupând regiunea Nord și ultimul loc – regiunea Sud și UTA Găgăuzia.

Tabelul 6.1. Mișcarea naturală a populaţiei ţării pe regiuni de dezvoltare în ianuarieseptembrie 2015

Născuţivii, pers.

Decedaţi, pers.

Decedaţi copii sub 1 an, pers.

Sporul natural

Numărul căsătoriilor

Numărul divorţurilor

Mun. Chişinău 7521 4865 123 2656 4984 2140Nord 7499 9644 54 ‐2145 4730 2144Centru 8532 9361 58 ‐829 5851 2497Sud 4003 4622 27 ‐619 2431 1159U.T.A. Găgăuzia 1326 1233 10 93 731 330Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

Numărul căsătoriilor total pe republică a constituit 18727, fiind în scădere cu 3,1% față de perioada similară a anului precedent, iar rata nupțialității a constituit 7 căsătorii la 1000 locuitori. Indicatori mai mici se atestă în cazul numărului divorţurilor atestate în țară care a constituit 8270, fiind în creștere de 1,4% față de perioada similară a anului trecut. Rata divorțialității a alcătuit 3,1 divorțuri la 1000 locuitori.

Migrarea populaţiei. Datele Ministerului Afacerilor Interne privind procesele imigraționiste ale populației atestă că în T. III anului curent permis de ședere au primit cu 8,4% mai mult cetățeni străini și de circa 2 ori mai mult repatriați, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ianuarie‐septembrie 2015 permis de şedere (permanentă şi temporară) au primit 2584 cetățeni străini şi 549 repatriați, iar în structura imigranților după scopul sosirii au dominat imigrații de familii – 41,1% (mai mult cu 4,7 p.p., comparativ cu p.s.a.p.), la muncă – 36,5% (mai mic cu 6,3 p.p., comparativ p.s.a.p.), cetățeni imigrați la studii – 4,3% (mai mult cu 0,6 p.p., comparativ cu p.s.a.p.), din alte cauze – 18,1% (mai mult cu 0,9 p.p., comparativ cu p.s.a.p.).

Figura 6.2. Distribuirea cetăţenilor străini după scopul sosirii în RM în ianuarieseptembrie 2015, %

Sursa: Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne.

După țara de origine, cetățenii străini sunt imigranți din: Ucraina – 566 pers., România – 523 pers., Federația Rusă – 387 pers., Turcia – 213 pers., Statele Unite ale Americii – 146 pers., Italia –

imigrația la muncă36,5%

imigrația la studii4,3%

imigrația de familie41,1%

alte cauze18,1%

60


Nr. 19 (trim. III) 2015

131 pers., Azerbaidjan – 35 pers., Belarus – 33 pers., Siria – 29 pers., Franța – 28 pers., Armenia – 23 pers., Georgia – 22 pers., Israel – 22 pers., alte țări – 426 pers.

Piaţa forţei de muncă

În condiţiile creșterii numărului populaţiei economic active și a populaţiei ocupate situaţia pe piaţa forţei de muncă în T.III al anului se caracterizează printro scădere ușoară a ratei șomajului până la un nivel de 3,3% comparativ cu T.II. Nivelul acesteia, însă nu a înregistrat schimbări f.p.s.a.p. În T.III numărul populaţiei active depăşeşte valoarea acestui indicator în perioada similară a anului precedent cu 2,2% (29,6 mii persoane), în timp ce populaţia ocupată a fost în creștere cu 2,3% f.p.s.a.p. (29,5 mii persoane).

În T. III 2015 numărul persoanelor economic active (1349,2 mii pers.) a sporit cu aproximativ 3,9% (10 mii pers.) comparativ cu trime‐strul precedent, pe fundalul reducerii nu‐mărului de persoa‐nelor inactive în acelaşi număr. Numărul popu‐lației economic active a fost în creştere cu 2,2% (29,6 mii pers.) compa‐rativ cu p.s.a.p. Rata de activitate a populației constituie 45,2%, fiind în creştere față de p.s.a.p. (44,2%), inclu‐siv 48,2% pentru bărbați și 42,4% pen‐tru femei.

Numărul populației ocupată a constituit 1305,2 mii pers., mai mult cu 2,3% comparativ cu p.s.a.p. Nu au fost înregistrate disparități între sexe. Sub aspect rural/urban: 56,0% revin localităților rurale şi 44,0% – localităților urbane. Rata de ocupare a populației de 15 ani şi peste a fost de 43,7%, înregistrând o creştere cu 1,0 p.p. f.p.s.a.p. și cu 0,7 p.p. față de T. II 2015. Pentru bărbați acest indicator a atins – 46,4%, iar pentru femei – 41,3%. Conform locului de trai rata de ocupare a avut valoarea 43,2% în mediul urban şi 44,1% în mediul rural. În intervalul analizat, rata şomajului calculată conform metodologiei BIM, nu a înregistrat modificări f.p.s.a.p. și a rămas la nivelul de 3,3%. Numărul total al moldovenilor care şi‐au pierdut locurile de muncă în țară de la începutul anului a constituit 44,0 mii persoane, fiind cu 11,1 mii pers. în descreștere față de T. II 2015. Pe parcursul celor 9 luni ale anului se atestă o descendență a indicatorilor de şomaj, descreşte numărul de persoane înregistrate la oficiile de muncă pe parcursul perioadei. Șomajul a afectat în proporție mai mare bărbații – 60,7%, la fel şi persoanele din mediul urban – 68,7%. În rândul tinerilor (15‐24 ani) rata şomajului a constituit 10,7%, iar în categoria de vârstă 15‐29 ani acest indicator a avut valoare de 7,2%.

Populația inactivă a constituit 54,8% din numărul total al acesteia, cota dată fiind mai mică decât nivelul p.s.a.p. cu 30,7 mii pers. (în descreştere cu 1,0 p.p.). Din punct de vedere al relației cu piața muncii, în cadrul populației inactive distingem două categorii de persoane: persoanele descurajate în a‐şi găsi un loc de lucru dorit, care au constituit circa 6,0 mii pers. (față de 14,6 mii pers. în T.III 2014) și persoanele declarate de către gospodării plecate în alte țări la lucru sau

Figura 6.3. Evoluţiile ratelor de activitate, ocupare şi a şomajului populaţiei de 15 ani şi peste în T. III 20112015.


1276,2 1224,7 1276,8 1275,7 1305,2

71,062,2 51,4 43,9 44,0

42,9 41,1 42,7 42,7 43,7

5,3 4,8 3,9 3,3 3,30

30

60

600

800

1000

1200

1400

TIII.2011 TIII.2012 TIII.2013 TIII.2014 TIII.2015

%

mii lei

Populația ocupată, mii persoaneNumărul şomerilor, mii persoaneRata de ocupare a populației de 15 ani şi peste, %Rata somajului, %

61


Nr. 19 (trim. III) 2015

în căutare de lucru, care a fost de circa 328,9 mii pers. față de 349,8 mii p.s.a.p. Din numărul celor declarați plecați, bărbați au fost 67,4%. Ponderea persoanelor plecate din localitățile rurale a constituit 70,1%.

Remunerarea muncii

Câştigul salarial nominal mediu în perioada ianuarie‐septembrie 2015 a constituit 4548,3 MDL, înregistrând o creştere f.p.s.a.p. cu 112%. În T. III ritmul de creştere a salariului mediu lunar nominal a înregistrat creşteri moderate comparativ cu începutul anului, dar și comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014. Totodată, au fost confirmate creşteri atât în sectorul bugetar cât şi în sectorul real.

În luna septembrie, în sectorul bugetar câştigul salarial a constituit circa 3924,6 MDL, mai mult cu 9,1% față de septembrie 2014. În sectorul real câştigul salarial a înregistrat 5013,2 MDL, mai mult cu 10,4% față de septembrie 2014. Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2015 față de luna septembrie 2014 a fost de 97,7%. Totodată,în luna septembrie curent, câştigul salarial mediu nominal brut a înregistrat o creștere de 10% față de luna septembrie 2014 (Figura 6.4.).

Figura 6.4. Indicele salariului nominal în sectorul bugetar şi

real în perioada ianuarieseptembrie 20142015,% Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

Tendințele salariilor medii în termeni reali au fost mai moderate comparativ cu ritmurile nominale înregistrate în intervalul de timp analizat, care au fost influențate de presiunile inflaționiste şi care, au devenit mai pronunțate în trimestrele II și III, ca confirmarea acestuia Tabelul 6.2.

În perioada analizată potrivit tipurilor de activități economice (Anexa Remunerarea muncii după activităţi economice, ianuarieseptembrie 2015), cel mai mare salariu mediu s‐a înregistrat în următoarele domenii: activități de servicii administrative și activități de servicii suport; transport și depozitare; administrație publică și apărare. La polul opus s‐au situat – activitățile profesionale, științifice și tehnice; agricultura, silvicultura şi pescuit şi arta, activitățile de recreere și de agrement.

Din datele statistice oficiale rezultă că cea mai mare parte a locuitorilor Republicii Moldova trăiesc din câştigurile salariale – în intervalul analizat indicatorul dat constituind 39,2 la sută. Această sursă reprezintă componenta principală din veniturile populației.

9095100105110115120125

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

2014

2015

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept

Salariul mediu nominal in sectorul bugetarSalariul mediu nominal in sectorul realSalariul mediu nominal

Tabelul 6.2. Tendinţele salariului nominal vs

salariul real, %

Anul Salariul real, %

Sal nominal,

% 2012 104,1 108,92013 104,6 110,02014 105,4 110,8

2015 Ian 107,7 112,8Feb 107,1 114,1Mar 104,9 112,4Apr 104,9 112,9Mai 103,8 112,2Iun 104,0 112,6Iul 103,9 112,8Aug 97,3 109,2sept 97,7 110,0

62


Nr. 19 (trim. III) 2015

Veniturile disponibile ale populaţiei lunare în T. III 2015 au alcătuit în mediu pe o persoană 2006,2 MDL, ceea ce a constituit o creştere cu 12,2% f.p.s.a.p. Acest indicator înregistrează o dinamică pozitivă pe parcursul perioadei analizate 2012‐2015. Veniturile populației în termeni reali, însă, indică o temperare a creșterii în T III, acestea rămânând la nivelul atestat în p.s.a.p. Indicele prețurilor de consum în T. III 2015 față de T. III 2014 a constituit 111,1%.

Figura 6.5. Evoluţia veniturilor disponibile ale populaţiei, 20122015 Sursa: Conform datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămân salariile, care în T. III 2015 a alcătuit 39,2% din structura veniturile totale disponibile, deşi acest indicator s‐a redus în comparație cu ultimii ani. Contribuția salariilor în structură veniturilor a scăzut cu 1,5 p.p. față de T. III al anului trecut. În intervalul de timp analizat, ritmul de creştere a veniturilor nominale a fost mai înalt decât ritmul de creştere a activității salariate.

Prestațiile sociale sunt a doua sursă de venit, după importanță a moldovenilor, cu o contribuție de peste 21,2%. Veniturile populației obținute din activități pe cont propriu alcătuiesc 15,9% din care 8,4% sunt din activități individuale agricole şi 7,5% din cea non‐agricole. În schimb, a crescut cu 1,5 p.p. transferurile băneşti din străinătate, care relevă o contribuție tot mai mare la formarea bugetului gospodăriilor, ponderea cărora a depăşit 19,5% în structura veniturilor. Oamenii de la sate sunt, în special dependenți de transferurile băneşti, ponderea acestora fiind de 25,8% în venituri totale a acestora, de două ori mai mare decât în cazul populației urbane (13,4%).

În funcție de mediul de reşedință, se menține aceeaşi tendință: veniturile populației din mediul urban sunt mai mari aproape cu 600 MDL comparativ cu veniturile populației din mediul rural sau de 1,3 ori. Valoarea veniturilor băneşti medii lunare pe o persoană, în termeni absoluți, a înregistrat 1811,1 MDL, iar cele în natură 195,1 MDL.

Cheltuielile de consum medii lunare ale populaţiei în T. III 2015 au constituit în medie pe o persoană 2137,7 MDL, fiind în creştere cu 16,7%, comparativ cu T. III 2014. În termeni reali, cu ajustarea la indicele prețurilor de consum, populația a cheltuit în medie cu 5% mai mult f.p.s.a.p.

1,5

5,6

0,2

5,3

‐3,1

5,7

9,8

5,3

13,712,2

‐10

‐5

0

5

10

15

0

500

1000

1500

2000

2500

T I 2012 T III 2012 T I 2013 T III 2013 T I 2014 T III 2014 T I 2015 T III 2015

%MDL

Valoarea nominala a veniturilor medii lunare\persoana, MDL

Ritmul de crestere a veniturilor reale lunare ale populatiei, %, f.p.s.a.p.

Ritmul de crestere a veniturilor nominale lunare ale populatiei, %, f.p.s.a.p.

63


Nr. 19 (trim. III) 2015

Figura 6.6. Evoluţia cheltuielilor de consum, 20122015.


În perioada analizată, consumul alimentar constituie cea mai mare parte a cheltuielilor – 41,4% (43,6% în T. III 2014). Pentru întreținerea locuinței o persoană în medie a alocat 18,8% din cheltuielile totale de consum (‐1,1 p.p. f.p.s.a.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălțăminte – 12,1% (+1,4 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru sănătate (6,2% față de 5,3% în T. III 2014), dotarea locuinței (4,1% față de 3,8%), comunicații – (4,1% față de 3,8%), transport (4,1% față de 4,2%), învățământ – 0,7% etc.

Pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația din mediul urban a alocat 38,2% din cheltuielile lunare de consum (42,8% în T. III 2014), iar în rural – 45%. Totodată, populația urbană a cheltuit mai mult pentru întreținerea locuinței (19,3% față de 18,2% în mediul rural), sănătate (6,6% față de 5,7%), transport (4,9% față de 3,1%), servicii de comunicații (4,2% față de 3,9%), pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,2% față de 0,5%), servicii de agrement (2% față de 1%). În termeni relativi, populația rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălțăminte (12,6% față de 11,6% în mediul urban) şi dotarea locuinței (4,4% față de 3,8%).

Protecţia socială a populaţiei. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflați la evidența organelor de protecție socială la 1 octombrie 2015 a constituit 676,1 mii persoane sau cu 11,4 mii persoane mai mult comparativ cu 1 octombrie 2014. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 octombrie 2015 a constituit 1166,6 MDL (până la indexare), fiind în creştere cu 7,1% față de 1 octombrie 2014.

Ocrotirea sănătăţii. Morbiditatea populației de unele boli infecțioase în ianuarie‐septembrie 2015, conform datelor preliminare ale Ministerului Sănătății, se caracterizează prin majorarea semnificativă a cazurilor de îmbolnăviri prin infecții acute ale căilor respiratorii, inclusiv a cazurilor de gripă și parotidită epidemică și infecții intestinale acute. În cazul celorlalte boli infecțioase pentru majoritatea se constată o tendință de reducere a cazurilor de îmbolnăvire.

Totodată, au fost înregistrate în perioada dată: 217239 cazuri de îmbolnăvire a căilor respiratorii cu localizări multiple, ceea ce constituie cu 24,9% mai mult f.p.s.a.p.; 1967 cazuri de morbiditate prin gripă, o creștere 3,7 ori f.p.s.a.p.; 14183 cazuri infecții intestinale acute, ceea ce constituie 102,3% f.p.s.a.p.; 237 cazuri de hepatite virale; 42 cazuri parotidită epidemică; 5169

3,9

11,3

2,6

14,816,7

‐0,2

7,1

‐2,4

6,3 5,0

‐10

‐5

0

5

10

15

0

500

1000

1500

2000

2500

T I 2012 T III 2012 T I 2013 T III 2013 T I 2014 T III 2014 T I 2015 T III 2015

%MDL

Valoarea nominală a cheltuielilor de consum medii lunare/persoană, MDL Ritmul de creştere a cheltuielilor nominale lunare ale populației, %, f.p.s.a.p.Ritmul de creştere a cheltuielilor reale lunare ale populației, %, f.p.s.a.p.

64


Nr. 19 (trim. III) 2015

cazuri de varicelă etc. În cazul morbidității de boli „social determinate” se remarcă o majorare a cazurilor de sifilis și pediculoză, respectiv cu 1,3% şi 5,1%.

Infracţiuni. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în ianuarie‐septembrie 2015 s‐au înregistrat 28,6 mii infracțiuni sau cu 6% mai puțin decât în perioada respectivă a anului precedent. În medie la 10 mii locuitori revin 80,3 infracțiuni înregistrate în această perioadă. Cel mai mare nivel de infracționalitate a fost înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălți, respectiv 124 infracțiuni la 10 mii locuitori şi 93 infracțiuni la 10 mii locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe țară de 1,5 ori.

Figura 6.7. Structura infracţiunilor săvârșite în ianuarieseptembrie 2015, % Sursa: Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne.

În ianuarie‐septembrie 2015 comparativ cu perioada similară a anului precedent, au fost înregistrate tendințe de creștere a numărului de infracțiuni economice (8,8%). Totodată, au fost înregistrate mai puține cazuri de infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei, contra patrimoniului, contra familiei și minorilor. Din total infracțiuni înregistrate, fiecare a șasea este săvârşită de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație. Ponderea infracțiunilor săvârşite de către minori sau cu participarea acestora a constituit 2,5%.

În ianuarie‐septembrie 2015 au fost înregistrate 1887 accidente rutiere sau câte circa 6 accidente zilnic. În rezultatul accidentelor rutiere şi‐au pierdut viața 212 persoane (inclusiv 19 copii), iar 2267 persoane au fost traumatizate (inclusiv 287 copii).

Conform datelor Serviciului Protecției Civile şi Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne, în ianuarie‐septembrie 2015 au fost înregistrate 1364 cazuri de incendii sau cu 3,7% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului precedent. În rezultatul incendiilor 74 persoane au decedat.

Regiunea Republicii Moldova din partea stângă a râului Nistru17

Piaţa forţei de muncă

La 01.10.2015 populaţia ocupată a constituit 99,8 mii pers., micșorându‐se cu 3937 pers. sau cu 3,8% comparativ cu p.s.a.p. La sfârșitul lunii septembrie numărul persoanelor care nu erau angajați în nici o activitate, a constituit 3139 pers., diminuându‐se comparativ cu p.s.a.p. cu 17 Analiza a fost efectuată în baza datelor Serviciului Statistic al Transnistriei.

Infracțiuni contra

patrimoniului 50,6%

Infracţiuni privind viața sexuală 1,7%

Infracțiuni contra vieții și

sănătății persoanei 3,3%

Infracțiuni economice 3,5%

Infracțiuni contra familiei şi minorilor

5,5%

Infracțiuni contra sănătății

publice și conviețuirii sociale 3,8%

Infracțiuni contra

securității și a ordinii publice

4,7%

65


Nr. 19 (trim. III) 2015

35,2%. Din numărul total al cetățenilor înregistrați – 1693 pers. sau 53,9% sunt femei. În total, în ianuarie‐septembrie 2015, prin intermediul Agenției Transnistrene pentru Ocuparea Forței de Muncă au fost angajați 1425 pers. În această perioadă au fost efectuate consultări profesionale cu studenții: consultații în grup – 152, care au însumat 2506 pers. şi consultații individuale – 496, care au cuprins 463 pers., cu populația adultă: consultații individuale – 5502, care au cuprins 5353 pers. Pentru prestațiile de şomaj s‐au cheltuit 12264,3 mii de ruble (în comparație cu p.s.a.p. – 14166,1 mii de ruble.). Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie‐septembrie 2015 a constituit 450,6 ruble.

Remunerarea muncii

În ianuarie‐septembrie 2015, salariul nominal mediu lunar calculat la un lucrător, cu excepția subiecților antreprenoriatului mic, a constituit 3849 ruble sau 95,5% f.p.s.a.p. (la cursul oficial de schimb al autorității monetare din partea stângă a Nistrului – 347 dolari SUA sau 95,6% față de ianuarie‐septembrie 201418).

În perioada analizată, salariul nominal mediu lunar calculat al unui lucrător a fost mai mare decât salariul mediu pe regiune în următoarele ramuri economice: „Electro‐ şi radio‐ comunicații” (9315 ruble sau 839 dolari SUA), „Bănci şi credite” (7721 ruble sau 696 dolari SUA), „Asigurări” (6162 ruble sau 555 dolari SUA), „Tranzacții imobiliare” (4618 ruble sau 416 dolari SUA), „Industria” (4941 ruble sau 445 dolari SUA), „Colectarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase” (5055 ruble sau 455 dolari SUA), „Gospodăria de locuințe şi comunală” (4185 ruble sau 377 dolari SUA), „Construcții” (4525 ruble sau 408 dolari SUA).

Totodată, salariul nominal mediu lunar calculat al unui lucrător a fost mai mic decât salariul mediu pe regiune în următoarele ramuri economice: „Silvicultura” (1915 ruble sau 173 dolari SUA), „Geologie şi meteorologie” (1983 ruble sau 179 dolari SUA), „Asistență socială” (2054 ruble sau 185 dolari SUA), „Comunicații poştale” (2247 ruble sau 202 dolari SUA), „Cultura şi artă” (2391 ruble sau 215 dolari SUA), „Învățământ” (2652 ruble sau 239 dolari SUA), tipurile neproductive ale serviciilor de consum (2443 ruble sau 220 dolari SUA), „Organele de administrare” (2642 ruble sau 238 dolari SUA), „Sănătate” (2651 ruble sau 239 dolari SUA), „Agricultură” (3076 ruble sau 277 dolari SUA), „Ştiință” (2907 ruble sau 262 dolari SUA), „Cultura fizică, agrement şi turism” (3220 ruble sau 290 dolari SUA).

În industrie, cel mai mare salariu mediu nominal lunar în ianuarie‐septembrie a fost înregistrat pentru lucrătorii următoarelor subramuri: siderurgia – 564 dolari SUA sau 162,7% din salariul mediu pe economie; sectorul energetic – 537 dolari SUA, ceea ce este mai mult decât salariul mediu pe regiune cu 54,8%; fabricarea de maşini și prelucrarea metalelor – 448 dolari SUA sau cu 29,3% mai mult decât salariul mediu pe economie; industria poligrafică – 426 dolari SUA. Cel mai mic salariu nominal mediu lunar, calculat pentru perioada analizată, l‐au avut lucrătorii următoarelor subramuri ale industriei: alte ramuri industriale – 272 dolari SUA, care este mai mic decât salariul mediu pe regiune cu 21,4%; industria de prelucrare a lemnului – 260 dolari SUA, care este mai mic decât salariul mediu cu 25,1%; industria uşoară – 345 dolari SUA sau cu 0,5% mai mic decât salariul mediu pe economie; industria materialelor de construcție – 381 dolari SUA sau cu 10,0% mai mult decât salariul mediu pe economie.

Protecţia socială a populaţiei

Numărul mediu al pensionarilor pentru perioada iulie‐septembrie 2015 a constituit 125453 pers., dintre care pensie de muncă primesc – 121276 pers. şi pensie socială – 4177 pers. Mărimea medie a pensiilor stabilite a fost de 1336,22 ruble (pensia de muncă – 1360,51 ruble, socială – 631,04 ruble), mai mică cu 1,1%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. 18Cursul oficial de schimb al autorității monetare din partea stângă a Nistrului mediu pe perioada ianuarie‐septembrie 2015: 1 dol SUA=11,1000 ruble; 1 MDL=0,6042 ruble (http://www.cbpmr.net/resource/svk_narast_itog_november_2015.pdf)

66


Nr. 19 (trim. III) 2015

Minimul de existenţă

În 9 luni ale anului 2015 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pentru o persoană 1302,78 ruble pe lună, ceea ce este cu 1,4% mai puțin, comparativ cu perioada similară al anului precedent.

În ianuarie‐septembrie 2015 mărimea minimului de existență ce revine populației aptă de muncă a fost de 1377,38 ruble pe lună în cazul bărbaților și 1311,96 ruble pe lună în cazul femeilor. Minimul de existență al pensionarilor a constituit 1062,22 ruble pe lună, copii cu vârsta sub 6 ani – 1150,64 ruble pe lună, copii de la 7 până la 15 ani – 1382,85 ruble pe lună.

Tabelul 6.3. Minimul de existenţă în Regiunea din partea stângă a Nistrului în ianuarieseptembrie 2015

(media lunară pentru o persoană, ruble)

Total

populaţie

Inclusiv: Aptă de muncă

Pensionari Copii

Bărbaţi Femei cu vârsta sub 6 ani

de la 7 până la 15 ani

Ianuarie 1323,23 1447,33 1367,79 1109,72 1204,09 1457,84Februarie 1334,68 1457,77 1380,40 1123,06 1214,24 1463,89Martie 1315,74 1435,63 1362,54 1107,56 1197,40 1440,79Aprilie 1307,05 1426,30 1353,24 1100,94 1186,18 1432,56Mai 1314,00 1434,02 1360,76 1107,07 1189,51 1440,27Iunie 1324,52 1445,51 1370,54 1114,84 1199,40 1458,99Iulie 1285,99 1402,56 1331,91 1081,37 1169,56 1414,19August 1256,00 1369,66 1304,28 1056,11 1140,13 1371,17Septembrie 1263,81 1377,38 1311,96 1062,22 1150,64 1382,85Sursa: Conform datelor Serviciu Statistic al Transnistriei.

Infracţiuni

În ianuarie‐septembrie 2015, organele de ocrotire a ordinii publice au înregistrat 8638 cereri şi rapoarte cu privire la diverse crime săvârșite sau cu 5,1% mai mult decât în p.s.a.p. Au fost înregistrate 3540 de crime, ceea ce este cu 1,4% mai mult f.p.s.a.p. Din acestea au fost: 25 – omoruri, 42 – vătămări intenționate grave, 168 de crime ce țin de traficul ilegal de arme, 71 de crime comise cu utilizarea armelor, munițiilor şi explozi‐vului, 427 – infracțiuni contra ordinii publice, 515 – infracțiuni legate de droguri,130 – escrocherii, 932 – furturi, 90 – jafuri, huliganism – 83, cazuri de corupție (mită) – 29, alte crime – 857, etc. În rezultatul infracțiunilor efectuate au suferit 1940 pers., dintre care au decedat 40 pers. (2,1%), iar 44 pers. au suportat vătămări grave ale sănătății (2,3%).

67


Nr. 19 (trim. III) 2015

ANEXE STATISTICE

68


Nr. 19 (trim. III) 2015

69


Nr. 19 (trim. III) 2015

70


Nr. 19 (trim. III) 2015

71


Nr. 19 (trim. III) 2015

72


Nr. 19 (trim. III) 2015

73


Nr. 19 (trim. III) 2015

74


Nr. 19 (trim. III) 2015

75


Nr. 19 (trim. III) 2015

76


Nr. 19 (trim. III) 2015

77


Nr. 19 (trim. III) 2015

78


Nr. 19 (trim. III) 2015

79


Nr. 19 (trim. III) 2015

80


Nr. 19 (trim. III) 2015

81


Nr. 19 (trim. III) 2015

82


Nr. 19 (trim. III) 2015

83


Nr. 19 (trim. III) 2015

84


Nr. 19 (trim. III) 2015

85


Nr. 19 (trim. III) 2015

86


Nr. 19 (trim. III) 2015

87


Nr. 19 (trim. III) 2015

88


Nr. 19 (trim. III) 2015

89


Nr. 19 (trim. III) 2015

90


Nr. 19 (trim. III) 2015

91


Nr. 19 (trim. III) 2015

92


Nr. 19 (trim. III) 2015

93


Nr. 19 (trim. III) 2015

94


Nr. 19 (trim. III) 2015

95


Nr. 19 (trim. III) 2015

96


Nr. 19 (trim. III) 2015

97


Nr. 19 (trim. III) 2015

98


Nr. 19 (trim. III) 2015

99


Nr. 19 (trim. III) 2015

100


Nr. 19 (trim. III) 2015

101


Nr. 19 (trim. III) 2015

102


Nr. 19 (trim. III) 2015

103


Nr. 19 (trim. III) 2015

104


Nr. 19 (trim. III) 2015

105


Nr. 19 (trim. III) 2015

106


Nr. 19 (trim. III) 2015

Redactor‐şef CE: Iulita BÎRCĂ Redactor: Lucia CUTASEVICI

Designer copertă: Virgiliu MOREI

Adresa redacției: Complexul Editorial, INCE, MD‐2064, or. Chişinău, str. I. Creangă, 45, tel.: (+373‐22) 50‐11‐30, fax: (+373‐22) 74‐37‐94

web: www.ince.md/complexul‐editorial/; e‐mail: [email protected]

Bun de tipar: 08.02.2016. Tirajul 300 ex. Coli de tipar 6,6. Coli editoriale 6,9. Com. 1.

Complexul‐Editorial al INCE, 2016

TENDINŢE în ECONOMIA MOLDOVEI

Documents

Transcript of TENDINŢE în ECONOMIA MOLDOVEI