Teste Grilă de Autoevaluare

Teste grilă de autoevaluare :

1. Fazele procesului penal sunt: a) urmărirea penală şi judecata;b) urmărirea penală, judecata şi condamnarea;c) urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive.

2. Aplicarea legii procesual penale în timp este guvernată de:a) principiul activităţii;b) situaţii tranzitorii;c) dispoziţii tranzitorii.

3. Momentul final al fazei de judecată constă în:a) rămânerea definitivă a hotărârii penale;b) trimiterea în judecată;c) pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal;

4. Obiectul raportului juridic procesual penal constă în:a) drepturile, obligaţiile, prerogativele pe care le au în baza legii participanţii la procesul penal;b) participanţii la procesul penal;c) stabilirea existenţei sau inexistenţei raportului juridic penal şi determinarea conţinutului său.

5. Aplicarea legii procesual penale în spaţiu este guvernată de următorul principiu:a) imunitatea de jurisdicţie a reprezentanţilor diplomatici;b) teritorialitatea legii procesual penale române;c) comisia rogatorie internaţională activă.

Teste grilă de evaluare :1. Sunt părţi ale procesului penal:a) învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă;b) inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente;c) inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente.

2. Subiectul activ al raportului procesual penal poate fi:a) persoana care a comis o infracţiune;b) victima infracţiunii;c) infractorul sau victima infracţiunii.

3. Momentul iniţial al fazei de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti penale definitive este marcat de:a) condamnarea inculpatului;b) rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;c) formularea recursului.

4. Subiectul pasiv al raportului procesual penal poate fi:a) victima infracţiunii;b) persoana care a comis o infracţiune;c) victima infracţiunii sau persoana care a comis o infracţiune.

5. Emiterea rechizitoriului are loc în faza de:a) urmărire penală;b) judecată;

punere în executare a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive

Teste grilă de autoevaluare :1. Sunt principii fundamentale ale procesului penal:a) principiul caracterului nepublic al urmăririi penale;b) principiul operativităţii procesului penal;c) principiul oralităţii.

2. În conformitate cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:a) până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale;b) până la punerea în mişcare a acţiunii penale;c) până la trimiterea în judecată prin rechizitoriu;

3. Limba în care se desfăşoară procesul penal: a) părţile care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură posibilitatea de a lua cunoştiinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către acele persoane;b) în procesul penal, procedura judiciară se desfăşoară în limba română;c) se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la procesul penal; consemnarea declaraţiilor se face în dublu exemplar, în limba română şi în limba maternă a participantului.

4. Oficialitatea procesului penal vizează:a) numai faza urmăririi penale;b) numai faza judecăţii;c) toate fazele procesului penal.

5.Prezumţia de nevinovăţie este o prezumţie:a) absolută;b) relativă;c) mixtă.

Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul suportului de curs !

Teste grilă de evaluare :1. Dreptul de apărare este garantat: a) doar învinuitului sau inculpatului;b) părţilor procesului penal;c) învinuitului, precum şi părţilor procesului penal.

2. Operativitatea procesului penal presupune:a) rezolvarea rapidă a cauzelor şi simplificarea activităţii procesual penale când este posibil;b) orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă;c) orice persoană care se află în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnităţii umane.

3. Acţiunea civilă este guvernată de:a) principiul disponibilităţii;b) principiul oficialităţii;c) ambele principii.

4. În cazul comiterii unei infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin prevăzute de articolul 171 C. pen., urmărirea penală nu poate începe fără exprimarea dorinţei:a) procurorului general al României;b) preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c) guvernului străin.

5. Sunt principii fundamentale ale procesului penal român:a) publicitatea şedinţei de judecată;b) dreptul la un proces echitabil;c) neagravarea situaţiei în propria cale de atac.


1.Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de: a) începerea urmăririi penale;b) punerea în mişcare a acţiunii penale;c) sesizarea organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

2.Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit următorului pincipiu: a) principiul celerităţii;b) principiul inamovibilităţii;c) principiul controlului ierarhic. 3.Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale: a) procurorii;b) organele de cercetare ale poliţiei judiciare;

c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare. 4.Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de: a) dispoziţia de arestare preventivă:b) punerea în mişcare a acţiunii penale;c) începerea urmăririi penale.

5.Partea vătămată se poate constitui parte civilă:a) pe tot parcurul urmăririi penale;b) după citirea actului de sesizare în faţa instanţei de judecată;c) pe tot parcursul judecăţii.


Teste grilă de evaluare :1. Asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul:a) este minor;b) studiază la o instituţie de învăţământ;c) solicită să i se asigure apărarea.

2.Martorul asistent este persoana care:a) are cunoştinţă despre vreo faptă sau împrejurare de natura să servească la aflarea adevărului, în procesul penal;b) nu cunoaşte fapte sau împrejurări care pot servi la aflarea adevărului dar participă la efectuarea unor acte procedurale cum ar fi percheziţia; c) ambele.

3. Are calitatea de parte în procesul penal:a) apărătorul;b) învinuitul;c) partea responsabilă civilmente.

4. Succesorii inculpatului persoană fizică pot interveni în procesul penal pentru:a) latura civilă;b) latura penală;c) ambele.

5.Au personalitate juridică:a) parchetele de pe lângă curţile de apel;b) parchetele de pe lângă tribunalele specializate;c) parchetele de pe lângă judecătorii.

Teste grilă de autoevaluare :1. Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor infracţiuni în ţară:a) locul în care se descoperă cele mai multe probe;b) locul unde a fost săvârşită infracţiunea;c) locul efectuării urmăririi penale.

2. Este indivizibilitate:a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;b) când înre două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiţiei;c) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc.

3. Este conexitate:a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;b)în cazul infracţiunii continuate;c)când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a acunde comiterea altei infracţiuni.

4. Tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa:a) instanţei mai întâi sesizate;b) instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă;c) instanţei ierarhic superioară celei competente să judece infracţiunea la care acestea se referă.

5. Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală: a) este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea activităţii de cercetare penală a acestor organe;

b) va fi soluţionat de către conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să instrumenteze dosarul;c) este instrumentat de către instanţa căreia îi revine competenţa de a judeca în primă instanţă cauza cu privire la care a apărut conflictul de competenţă.


Teste grilă de evaluare :1. Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată:a) până la citirea actului de sesizare în faţa instanţei de judecată;b) în tot cursul procesului penal;c) până la începerea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe.

2. Nerespectarea normelor care reglementează competenţa materială atrage sancţiunea:a) nulităţii absoluteb) nulităţii relative;c) perimării.

3. Tribunalul are competenţa materială de a judeca în primă instanţă infracţiunea de: a) omor deosebit de grav;b) ucidere din culpă;c) viol.

4. Nerespectarea normelor care reglementează competenţa personală atrage sancţiunea:a) nulităţii absoluteb) nulităţii relative;c) ambele.

5. Nerespectarea normelor care reglementează competenţa teritorială atrage sancţiunea:a) nulităţii absoluteb) nulităţii relative;c) perimării.

Teste grilă de autoevaluare :1. Acţiunea civilă se poate exercita în procesul penal, împotriva: a) părţii vătămate şi persoanei responsabile civilmemte;b) inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente;c) inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente;

2. Acţiunea penală: a) se poate pune în mişcare prin ordonanţa procurorului: b) are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit o infracţiune;c) aparţine persoanei vătămate, în ipoteza în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă;

3. Adagiul latin electa una via , non datur recursus ad alteram semnifică: a) dreptul persoanei vătămate de a-şi valorifica pretenţiile civile ce rezultă din infracţiune în faţa instaţei penale;b) dreptul părţii civile de a face recurs împotriva hotărârii instanţei prin care se rezolvă latura civilă;c) regula conform căreia persoana prejudiciată, odată ce a ales una din cele două căi puse la dispoziţie pentru

acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate părăsi calea respectivă.

4. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte:a) încheierea instanţei de judecată, dacă se constată necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte şi

procurorul nu participă la şedinţa de judecată;b) rezoluţia procurorului;c) hotărârea instanţei de judecată de condamnare a inculpatului;

5. Acţiunea civilă:a) se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului;b) aparţine statului;c) presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiuni.


Teste grilă de evaluare :1. Procurorul dispune clasarea când constată că:a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală;c) nu există învinuit în cauză şi fapta nu este prevăzută de legea penală. 2. Procurorul dispune încetarea urmăririi penale când constată că:a) există autoritate de lucru judecat;b) fapta nu există;c) fapta a fost comisă în stare de legitimă apărare.

3. Instanţa dispune achitarea când:a) părţile s-au împăcat;b) există autoritate de lucru judecat;c) fapta nu a fost săvârşită de inculpat.

4. Partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal:a) până la citirea actului de sesizare al instanţei;b) până la terminarea cercetării judecătoreşti;c) pe tot parcursul procesului penal.

5. Instanţa admite acţiunea civilă în totul sau în parte în cazul în care:a) fapta nu a fost săvârşită de inculpat;b) fapta nu este prevăzută de legea penală;c) faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.


1. Măsura reţinerii se dispune prin:a) rezoluţie;b) ordonanţă;c) încheiere motivată.

2. Măsura obligării de a nu părăsi ţara se dispune prin:a) rezoluţia organului de cercetare penală sau a procurorului;b) ordonanţa procurorului;c) sentinţa instanţei.

3. Măsura arestării preventive poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pentru care:a) legea prevede alternativ pedeapsa amenzii;b) legea prevede alternativ pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă;c) legea prevede doar pedeapsa amenzii.

4. Reţinerea poate fi dispusă:a) de organul de cercetare penală sau de procuror;b) exclusiv de procuror;c) de instanţa de judecată.

5.În faza de urmărire penală, arestarea preventivă a învinuitului se dispune:a) exclusiv de procuror;b) procuror sau instanţă;c) exclusiv de instanţa de judecată.


Teste grilă de evaluare :1. Sunt măsuri procesuale: a) arestarea preventivă;b) obligarea la tratament medical;c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi;

2. Măsurile preventive încetează de drept:a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare;b) în cazul în care se face plângere împotriva măsurii luate de organul de urmărire penală;c) în ipoteza pronunţării unei hotărâri de condamnare a inculpatului;

3. Măsura restabilirii situaţiei anterioare poate fi luată de către:

a) procuror;b) instanţa de judecată;c) ambele organe judiciare.

4. Măsurile asigurătorii pot fi contestate:a) exclusiv de învinuit sau de inculpat;b) de orice persoană interesată;c) doar de către părţile procesului penal şi organele judiciare.

5. Arestarea preventivă a inculpatului major în faza de urmărire penală: a) se poate dispune de către procuror sau de către instanţa de judecată;b) presupune punerea în mişcare a acţiunii penale;c) nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede în mod alternativ pedeapsa amenzii.


1. Reprezintă acte procedurale: a) retragerea plângerii prealabile; b) efectuarea unei percheziţii domiciliare; c) rechizitoriul.

2. Mandatul de aducere se poate executa prin:a) agenţii procedurali;b) poliţia comunitară;c) secretarul parchetului.

3. În ipoteza în care locul săvârşirii infracţiunii este multiplu şi nu se cunoaşte adresa unde locuieşte învinuitul sau inculpatul citaţia se afişează:

a) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială s-a săvârşit infracţiunea; b) la sediul organului care efectuează urmărirea penală;c) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală.

4. Inadmisibilitatea este sancţiunea procesuală care:a) intervine atunci când s-au exercitat de către părţile în proces drepturi care nu le sunt conferite; b) priveşte actele şi măsurile luate fără respectarea normelor imperative ale legii;c) constă în pierderea exerciţiului unui drept procesual care nu a fost exercitat înăuntrul termenului prevăzut

de lege.

5. În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:a) la sediul parchetului de pe lângă instanţa competentă să judece cauza;b) la sediul Oficiului Registrului Comerţului;c) la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea.


Teste grilă de evaluare : 1.Reprezinta termene peremptorii cele:

a. înăuntrul cărora este oprită îndeplinirea anumitor acte; b. în interiorul cărora trebuiesc îndeplinite anumite acte şi măsuri procesuale; c. în interiorul cărora se pot efectua anumite acte, dar încălcarea lor nu atrage sancţiuni procesuale.

2. Sunt acte de documentare procedurală: a. încheierea de şedinţă; b. punerea în mişcare a acţiunii penale; c. luarea măsurilor preventive.

1. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de:a. organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat

ori din oficiu;b. doar de instanţa de judecată din oficiu;c. doar de instanţa de judecată la cererea celui interesat sau din oficiu.

2. În cazul în care persoana legal citată nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară, ea poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală pe baza:

a. unei hotărâri judecătoreşti;b. unui mandat de aducere;c. rezoluţiei procurorului.

3. Prorogarea termenelor este posibilă în cazul:

a. termenelor substanţiale;b. termenelor procedurale;c. ambelor termene.


1. Nu pot fi obligaţi să depună mărturie în procesul penal:a) minorii sub 16 ani;b) persoanele obligate să păstreze secretul profesional, în legătură cu faptele şi împrejurările despre care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei;c) rudele îndepărtate ale inculpatului.

2. Nu pot fi martori asistenţi:a) minorii;b) cei care au cunoştinţă despre faptă;c) persoanele interesate în cauză.

3. Probele în procesul penal: a) pot fi administrate doar în cursul urmăririi penale;b) trebuie să fie pertinente, concludente, utile şi admisibile;

c) pot fi administrate doar de către instanţa de judecată;

4. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri se dispune de către: a) organul de urmărire penală; b) executorul judecătoresc; c) organele proprii de executare ale unităţii păgubite.

5. Situaţiile care permit efectuarea de percheziţii pe timpul nopţii:a) în caz de infracţiune flagrantă;b) când este efectuată de procuror;c) când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul suportului de curs !

Teste grilă de evaluare :1. Confruntarea se poate face:a) doar între părţile procesului penal;b) doar între învinuit şi părţile procesului penal;c) între învinuit, părţile procesului penal şi martori.

2. Reconstituirea poate fi dispusă de către:a) instanţa de judecată;b) organul de urmărire penală;c) ambele organe judiciare.

3. Pot face obiectul comisiei rogatorii:a) ascultarea unui martor;b) punerea în mişcare a acţiunii penale;c) luarea măsurilor preventive.

4. Delegarea poate fi dispusă de către:a) organul de urmărire penală;b) instanţa de judecată;c) ambele organe judiciare.

5. Înainte de a fi ascultate, trebuie să depună jurământ următoarele persoane:a) martorii, experţii şi interpreţii;b) martorii şi părţile procesului penal;c) exclusiv martorii.


1.Sunt moduri generale de sesizare a organului de urmărire penală:a) sesizarea din oficiu;b) plângerea prealabilă;c) autorizarea organului prevăzut de lege.

2.Sunt organe de cercetare penală:a)procurorul;b)organle poliţiei judiciare;c)grefierul parchetului.

3.Urmărirea penală se desfăşoară:a) doar de către procuror şi organele de cercetare penalăb) magistraţi;c) organele de urmărire penală, organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale;

4. Limita iniţială a urmăririi penale:a) constă în începerea urmăririi penale, prin rechizitoriu;b) coincide cu naşterea obligaţiei organelor judiciare de a asigura asistenţa juridică obligatorie petru învinuit sau inculpat;c)este marcată prin dispoziţia organelor de urmărire penală de începere a urmăririi penale.

5. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului este:a) obligatorie;b) facultativă;c) obligatorie în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.


Teste grilă de evaluare :1. Actul prin care se dispune suspendarea urmăririi penale este:a) ordonanţa;b)ordonanţa, când s-a pus în mişcare acţiunea penală sau rezoluţia, când nu s-a procedat la punerea în mişcare a acţiunii penale;c) ordonanţa, când se dispune de procuror şi rezoluţie, când se dispune de organul de cercetare penală.

2. Actul prin care se dispune încetarea urmăririi penale când organul de urmărire penală este sesizat prin denunţ este:a) ordonanţa;b) încheierea;c) rezoluţia.

3.Scoaterea de sub urmărirea penală se dispune când:a) lipseşte plângerea prealabilă;b) fapta nu a fost săvârşită de învinuit;c) nu există învinuit în cauză şi fapta a fost comisă în stare de legitimă apărare.

4.Încetarea urmăririi penale se dispune când:a) a intervenit prescripţia răspunderii penale;b) fapta nu există;c) fapta nu este prevăzută de legea penală.

5.Clasarea se dispune atunci când:a) există autoritate de lucru judecat;b) a intervenit amnistia;c) nu există învinuit în cauză şi fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.


1.Minuta, act prin care se consemnează rezultatul deliberării:a) se redactează de către grefierul de şedinţă şi se semnează de către membrii completului de judecată;b) nu este obligatoriu a fi redactată în cazurile în care judecătorul dispune asupra măsurilor preventive; c) se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la dosarul de minute al instanţei;

2. Suspendarea judecăţii: a) se dispune prin încheiere motivată sau prin ordonanţă, în funcţie de cauza de suspendare;

b) presupune existenţa unei boli grave a inculpatului care îl împiedică pe acesta să participe la judecată, constatată printr-o expertiză medico-legală;c) se poate dispune dacă a fost ridicată o excepţie de necompetenţă materială;

3. Ultimul cuvânt al inculpatului: a) inculpatul poate lua cuvântul, personal sau prin apărător;b) pe parcursul ultimului cuvânt, inculpatului nu i se pot pune întrebări;c) chiar dacă inculpatul relevă fapte sau împrejurări noi, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa nu poate dispune reluarea dezbaterilor;

4.Soluţionând cauza, instanţa dispune încetarea procesului penal, dacă:a) s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;b) fapta nu a fost săvârşită de inculpat;c) fapta a fost comisă în stare de necesitate.

5. Deliberarea şi pronunţarea hotărârii: a) se fac de îndată, după încheierea dezbaterilor;b) au loc în termen de 10 zile de la încheierea dezbaterilor;c) pot fi amânate faţă de momentul încheierii dezbaterilor cel mult 25 de zile , pentru motive temeinice.


Teste grilă de evaluare : 1.Termenul de afişare a listei cauzelor fixate pentru judecată este:

a) 48 de ore înaintea termenului de judecată;b) 24 de ore înaintea termenului de judecată;c) 24 de ore înaintea termenului de judecată, în cauzele cu inculpatul aflat în stare de arest, 5 zile înaintea termenului

de judecată în celelalte cazuri;

2. Instanţa poate declara secretă şedinţa de judecată în următoarele situaţii:a) dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat;b) când are loc judecarea cererilor de liberare provizorie;c) dacă prin publicitatea şedinţei de judecată ar fi lezate interese patrimoniale.

3. Judecata se poate desfăşura: a) în alt loc decât sediul instanţei competente, dacă intervine o lege ce modifică normele relative la competenţa teritorială;b) la sediul instanţei;c) fără participarea procurorului, atunci când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mică de 5 ani;

4. Soluţionând cauza, instanţa dispune achitarea dacă:a) fapta nu există;b) a intervenit prescripţia răspunderii penale;c) există autoritate de lucru judecat.

5. Şedinţa de judecată:a) este publică în cauzele în care inculpaţii sunt majori;b) este declarată secretă numai în urma unei cereri exprese a procurorului;c) poate fi declarată secretă de către instanţa de judecată, dar numai în cadrul unei şedinţe publice.


1.Nu pot fi atacate cu apel:a) sentinţele pronunţate de judecătorii;b) sentinţele tribunalelor;c) încheierile.

2.Termenul general de apel este de:a) 10 zile;b) 15 zile;c) 3 zile.

3.Hotărârea prin care se soluţionează recursul poartă denumirea de:a) sentinţă;b) decizie;c) încheiere.

4.Pot fi atacate cu recurs:a) sentinţele pronunţate de judecătorii;b) încheierile prin care s-a admis cererea de abţinere;c) încheierile prin care s-a respins cererea de abţinere.

5. Efectul devolutiv al apelului constă în:a) obligaţia instanţei de a examina cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putând hotărî şi în privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea;b) imposibilitatea instanţei de a agrava situaţia apelantului în propria cale de atac;c) obligaţia instanţei de a judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.


Teste grilă de evaluare : 1. Pot declara recurs:a) procurorul şi părţile;b) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin actele de urmărire penală ale procurorului;c) organele de cercetare ale poliţiei judiciare împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de către procuror;

2. Cine poate declara apel în locul inculpatului?a) declararea apelului este un drept exclusiv al inculpatului; nimeni nu poate ataca hotărârea judecătorească în numele inculpatului;b) numai apărătorul;c) apărătorul, reprezentantul legal, soţul inculpatului;

3. Partea civilă poate face recurs:a) atât în latura civilă cât şi în latura penală a cauzei;b) numai în latura civilă;c) numai în latura civilă, cu titlu de excepţie, partea civilă poate ataca hotărârea şi în ceea ce priveşte rezolvarea laturii penale, dar doar atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

4. Momentul de la care curge termenul de apel pentru procuror este:a)de la pronunţare dacă a participat la dezbateri, sau de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă nu a participat la dezbateri;b) de la pronunţare având în vedere că procurorul participă întotdeauna la şedinţa de judecată;c) de la pronunţare sau de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului (dacă nu a participat la dezbateri);

5. În cadrul dezbaterilor asupra recursului:a) primul cuvânt îl are întotdeauna procurorul;b) dacă între recursurile declarate se află şi recursul procurorului, primul cuvânt îl are acesta;c) intimatul are ultimul cuvânt;


1.Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluţionează de către instanţă:a) în camera de consiliu;b) în şedinţă publică;c) în prezenţa părţilor şi a procurorului.

2.La rejudecarea fondului cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire, participarea procurorului este:a) obligatorie;b) facultativă;c) lăsată la aprecierea instanţei.

3.Recursul în interesul legii poate fi promovat de către:a) procurori;b) Avocatul Poporului;c) colegiile de conducere ale tribunalelor.

4.Cererea de revizuire se judecă de către instanţa:a) care a soluţionat cauza în primă instanţă;b) de recurs;c) sesizată de procuror.

5. Constituie cazuri de revizuire: a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplintă conform legii;b) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;c) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;


Teste grilă de evaluare

1. Revizuirea poate fi exercitată împotriva hotărârilor:a) definitive;b) nedefinitive;c) irevocabile.

2. Pot cere revizuirea:a) doar părţile procesului penal şi procurorul;b) părţile, procurorul, soţul şi rudele apropiate ale condamnatului;c) inculpatul şi procurorul.

3. Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face:a) cel târziu după executarea pedepsei;b) chiar şi după moartea condamnatului;c) după rămânerea definitivă a hotărârii.

4. Se poate face contestaţie în anulare:a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de judecată nu a fost îndeplinită potrivit legii;b) când la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie;c) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti nu se pot concilia.

5. Admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie în anulare se examinează:a) fără citarea părţilor;b) cu citarea părţilor;c) legea lasă la aprecierea instanţei.

RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

UNITATEA DE STUDIU I:1- c2- a3- a4- c5- b

UNITATEA DE STUDIU II:1- b2- a3- b4- c5- b

UNITATEA DE STUDIU III:1- a2- c3- c4- b5- a

UNITATEA DE STUDIU IV:1- b2- a3- b4- b5- a

UNITATEA DE STUDIU V:1- c2- a3- c4- a5- c

UNITATEA DE STUDIU VI:1- b2- b3- b4- a5- c

UNITATEA DE STUDIU VII:1- b2- b3- c4- a5- c

UNITATEA DE STUDIU VIII:1- b2- c3- b4- a5- a

UNITATEA DE STUDIU IX:1- a2- b3- a4- c5- a

UNITATEA DE STUDIU X:1- c2- b3- b4- a5- a

UNITATEA DE STUDIU XI:1- a2- a3- b4- a5- c

UNITATEA DE STUDIU XII:1- a2- a3- b4- a5- b

Teste Grilă de Autoevaluare

Documents

Transcript of Teste Grilă de Autoevaluare