,.:.Sa *i,: li , "ii: ''^: ii F \.,1t&,!i:.,9i it il i Ei.. i..::ililu
# s i"*".l****#' *i l*r;t '*J!
*-b' - -k :.t ",1.,f Fh I -:.*: f"' * [ ""+ i l'
,"' '"''J : !' : : I iI "_.,r,_..; -,. ",.i ..J
DE
EilffiffiEnrTA trurnrIEDlRVl2RO-0S131
:3
CUFRINSUT
cuPRlN$ut 3cuvANT iruelrure oABRHVIEM T
FARTEA:: fMTREBARI
fifit. FoNETIeA LrMBn nonaANe gM1.1: LTTERE $tGRUPURI ilE LTTERE SPECIALE t0M1.2: DE$PARJIREA INI SILABE 12
M1.3: GRTLA DH PUNCTAJ 14
M2: SUBSTANTIVUL 15M2.1 : CATEGORII DE SUBSTANTIVE't5M2.2: GENUL $t NLIMARUL SUBSTANTTVULUI 18
M2.3: CAZUI. SUBSTANTIVUT-Ul 23M2.3.1 Nourrunlvul 24M2.3.2 Grrurrrvur- 25M2.3.3 DRrvul28M2.3.4 Acuztrrvul 30M2.3.5 Vocnrvul32
M2.4: FUNC|IILE SINTACIICE ALE $UBSTANTIVULUI 33
M2.5: FORh4AREA SUBSTANTIVELOR 36
M2,6r UTILIZAREA SUBQTANTruELOR 39
MZ.I: GRILA DE PUNCTAJ 39
FfiS: ARTICOLUL 4tM3.t: UTILIZAREA ARTICOLELCIR 46M3.2: GRll-A DE PUNCTAJ 47
M4: ADJECTIVUT 48[4a.1: ADJECTIVE CAIIFICATIVE 49M4.2 : ADJECTIVE. DETERM INATIVE 53
It44.S: UTTLIZAREA ADJECTIVELOR 57M4"4: GRlt-A DE FUNCTAJ 60
M5: PRONUMELE 61M5.1r PRQNUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS 62
M5.2: PRQNUMELE POSE$IV 65M5.3: PRONUMHLH DE POLITETE 67M5.4.: FRONUMELE REFLEXIV 69M5.5: PRONUMELE DE IUTATRE IOM5.6; PRONUMELE REOIPROC 72
M5.7: PRONUMELE DEMCINSTRATM 13MS.B: PRCINUMELE INTEROGATI\r 75
M$.9: PRONUMHLH RHIATIV 78M5"10: PRONUMELE NEHOTARAT 80
M$.11: UTILIZAREA PRONUMELQR 82M5.12: GRILA DE PUNCTAJ 83
CUPRTNSUL :
A.
M6: NUIEHRAI-UI 85M6.t: NUMERALE CARDINALE Bo
M6.2: NUMERALE ORDIMLE 88M6.3: NUMEMLE FRACTIONARE &9
M6.4: NUMERALE COLECTIVE 91
M6.5: NUMERALE MULTIPLICATIVE S2
M6.6: NUMERALE DiSTRIBUTIVE S4
M6.7: NUMERALE ADVERBIALE 95M6.8: NUMERALE NEHCITARATE 96M6.9: UTILTZAREA NUMERALELOR 97
M6.10; GRTLA DE PUNCTA.I9S
lfiT; VERBT]I- {e0M7.1: CAIEGORIILE VERBULUI 101
M7.1.1 VeRae rRnuzrlvE $t tNrRANArtvE 102M7.1.2 Aspecrur veReulur 1 03M7.1 .3 Dtnrezn veReulut 103M7 .1 .4 NUMARUL gt PERSoANA vERaulur 105M7.1 .5 MoouRrlE veReulur 1 06M7.1.6 TtMpuL vERBAL 1 08M7.1.7 VeRae pRII.IcIpALE, AUXILIARE, $I DEFECTIVE 109M7.1 .8 VrRee RrouLArE St NEREGUmTe 1 1 0M7.1.9 GRru oe puncrru 1 1 1
M7.2: MODURILE PERS0NALE 113M7.2.1 lr.rorcnrrv: pRezeNr 114M7 .2.2lNDtcATtv: pERFEcr coMpus (rRecurul pRopRtu-zts) 'l 1 6M7 .2.3 ltrrorcnrrv: VIToR 1't 7M7 .2.4 lNorcnrrv: vlrroR nxreRroR 1 20M7 .2.5 lNorcnrrv: tMpERFEcr (rnrcurul corurrNuu) 1 22M7 .2.6 lr.rorcerrv: MAt MULT cA pERFEcruL (rnecurul nrurenlon) 124M7.2.7 lr'rolcnrrv: pERFEcruL sruelu (necrow rolclontc) 125M7.2.8 Couluncrrv: pREzENT 126M7.2.9 CoN..rurucrrv: pERFEcr (rnecur) '128
M7 .2.1 0 Cor.rorllouru_-oprATtv: pRrzrrur 1 30MT .2.1 1 Couorlroxnl-oprAlv: pERFEcr (rnecur) 1 32M7.2.12 lvpeRnlv: pRezerur 1 33M7.2.13 PREZUMIV 135M7.2.14 Grum oe puNcre; 135
M7.$: MODURILE IMPERSONALE 137M7 .3.1 lrunurrrv: pRezeur 137M7.3.2 luprrurrrv: pERFEcr (rRECUr) 1 39M7.3.3 Genuruzu 141M7.3.4 Pnnrrclpru 142M7.3.5 Suprn 144M7.3.6 Grum oe puxcrru 144
M7.4: VHRBE NEREGULATE 146M7.5: VERBE AUXtLIARE 148
M7.5.1 VERBUL ,,en'149M7.5.2 VeReuL ,,n nvrn" 150M7.5.3 VeReuL ,,n vnee,/vor" 152
M7.6r UTILTZAREA VERBELOR 153M7.7: GRILA DE PUNCTAJ T55
M8: ADVERBUL 156M8.t:ADVERBE CALIFICATIVE DE MOD 157M&.?: ADVERBE CAI-tFICATIVE DE TlMp 165MB"$: ADVHRBE CAIIFICATIVE DE LOC 166MS.4IADVERBE CATTFICAIIVE DE OAUEA$EOF 16&MB.S: ADVERBE DETERMINAT[VE 1 69
: CUPRINSUL
.tr
M&.6$OMPARATTA ADVERBELQR CALFOATTVE 1 12
M8.7: FUNCTIILE ADVERBELOR 1f3M8.8: UTILIEAREA ADVERBETOR 174
M8.9: GRlt-A DE PUNCTAJ 175
M9: PREFOEIFA 17eM$.1 : UTTLTZAREA PRHPOEITIILQR 1 rrM9.2I GR]LA DE PUNCTAJ ,I78
M10: CONJUNCTIA t&eM1 Q.1 : UT[LITAREA CONJUNCTIILQR 1 82
MtQ.?: GRILAnE FUNCTAJ 1S3
Mtl: INTERJHCTIA 185M11.1: GRILA nE PUNCTAJ 186
PARTEA A-I*'A: NASPUNSU RI
M1:FONETICA 189M2:SUBSTANTIVUL 191M3; ARTICOLUL 196M4: ADJECTIVUL 198M5: PRONUMELE 201M6: NUMERALUL 205M7: VERBUL 207M8: ADVERBUL2lTM9: PREPOZIIIA22}M10: CONJUNCTIA22lM11: INTERJECIIA222
BIBLIQGRAFIE 22$
&
CI]PRINSUL :
6:
CUVANT INA}NTE
Primul aspect ce merite semnalat, este faptul ci in lucrarea de fafd sunt prezentate cititorilor 5027 de probleme degramaticd-aceasta este o realizare impresionanti pentru o culegere de probleme (numai) de morfologie! Acum, cutoate c[ s-a incercat sd se pdstreze c?$ mai riguros cu putinfd coresponden]a ,,un punct egal o problemd gramaticald,,, nuam avut incotro gi a trebuit sd estimlm valoarea exerci{iilor contextuale. Totuqi, vd rugdm sd nu uitali cd ataliza ittcontext este deosebit de complicatS; pe de altd, parte, punctajul exerciliilor in discufie a fost aproximat de exper{i, aqa cdnu existd exagerlri (in plus, sau in minus). De fapt, ecualia ,,un punct egal o problemd gramaticald" nuline cont qi dedificultatea problemei gramaticale; astfel, existd multe probleme gramaticale care sunt, fbrl discu(ie, foarte dificili, intimp ce altele sunt incomparabil mai ugoare de rezolvat.
Lucrarea de fald se adreseazd elevilor, studenfilor, profesorilor, precum qi cet6{enilor care doresc sd aprofundezegramatica limbii romdne. Noi am incercat sd diversificdm cdt mai mult posibil exerci{iile prezentate, pentru a neindepirta de rutina problemelor de gramaticd intAlnitd, destul de frecvent, prin alte c5(i. Intenfia noastii a fost cacititorii^sd luqeze cu problemele gramaticale prezentate in lucrarea de fafd c6t mai ugor, relaxat, gi chiar intr-un modpldcut. In acest sens, noi vd sugerdm ca rezolvarea problemelor sd se fac6, dacl se poate, in grup (la clasd, la meditafie,intre prieteni, sau chiar in familie). Grilele de punctaj pe care le-am introdus, aga cum sunt ele diferenliate in problemeteoretice [T] qi probleme practice [P], sunt menite s[ stimuleze exact activitatea in grup.
Lucrarea de fa(6 acoperd destul de bine toate aspectele-morfologice importante, insl nu are cum si patrundd in detalii,a$a cum o fac lucririle teoretice GRSL-M qi GRSL-S. insi, dacd se lucreazi cu disculii in grup antrenante, poate chiarpi distractive dpdv intelectual, se pot dezvolta exerciliile prezentate spre grade de complexitate mai avansate. Vd rugdmsd remarcali cd exerciliile gramaticale solicitl un grad inalt de abstractizare logic5, fapt ce poate avea eficteextraordinare pentru utilizatori, in dezvoltarea activitdlii lor cerebrale.
Sigur, inainte de orice se pune intrebarea: de ce sd invdldm gramatica limbii romdne? in primul r0nd, gramatica estecerutd la examenul de treapt6, pentru admiterea in liceu. Mai departe, la examenul de bacalaureat greqelile gramaticalesunt penalizate sever sau, dintr-o altl perspectivd, o lucrare la limba romdnd scrisi corect, ingrijit, cursiv poate s6creascl simlitor nota, chiar dacd lucrarea respectiv5 nu este dezvoltatA foarte mult. Pentru cetdleanul obignuit, un e-mail,o cerere sau un CV, au mult mai multe ganse de reugitd dacd sunt scrise corect, coerent, logic qi fluent. DatI fiindcompetilia penku o pozilie cAt mai bunf, posibil, in zira de azi, oice ajutor, cdt de mic, poate sd conteze enorm de mult!
Din nefericire, mulli cetSleni romdni incearcf, sd glseascd un trai mai bun, sau mai liniqtit, intr-o larb str6in5, aqa cI seg6ndesc, probabil, cd gramatica limbii romdne nu are cum sd-i ajute. Mare gregeald! Dragi prieteni, dacd invllali binegramatica limbii romdne, o sd vedeli cd vd este mult mai uqor sd invd[a\i o limbi strdini-orice limbi sk6ind. inlucririle noastre din seria ,,Gramatica Romdnd Structuratd Logic" (in care se inscrie gi cartea de fale), noi vd prezentimgramatica europeand tradilionald care este simpld, clard, logici gi . . . universalI! Acest ultim aspect inieamn6 c6gramatica tradifionalS a limbii romdne este perfect similard cu gramatica englezd, german[, francezd,ipanioll, italian[.qamd. Acum, unde vreli sE ajungeli in viald, depinde numai de dumneavoastri; noi vi oferim, numai, ,,instrumentele,ide care aveli nevoie.
: CUVANT iNaTNTe
Nalifltl
lb,i. .ttsr.W
FARTHA I: INTREBANIDrN MoRFoLoeA LIMBn RomANe
rir*l . FCNHTICA LIMBI* RoF#Axe
in limba romflni literele sunt pronunfate exact a$a cum sunt scrise; totuqi, exist[ 9i citeva exceplii
remarcabile-din nefericire, din ce in ce mai numeroase in ultimul timp, datorit6 imporfurilor masive^de
cuvinte din limba englezd. Pentru a se utiliza corect limba romAnd sunt reiomandate dicfionarele DOOM2 9i
DEX, publicate sublgida Academiei Romdne. Astfel, diclionarul DOOM2 ptezintd ,formele cuvintelor"(temdidesinenle), preatm gi cAteva indicalii foarte bune, in partea de inceput (in prefa!6), referitoare la
fonetica qi ortografia limbii rom0ne. Diclionarul DEX explicd ,,tnlelesurile cuvintelor" care, uneori, sunt
diferite de inlelesurile idiomatice int6lnite in vorbirea curent[. Meritd remarcat cd tfiilizarea corecti a
cuvintelor lexicului roman nu este deloc o sarcin[ uqoar6 in contextul dezvoltirii explozive a culturii
nafionale, qi internafionale, din ultimile decenii-mai ales datoriti Revoluliei Computerului. Am6ndoud
lucr6rile rnenlionate sunt imbundtd[ite cu fiecare noud edilie, aqa ci este de preferat ca utilizatorii s[-qi
procure, oricAnd este posibil, cele mai recente edilii.
Trebuie totuqi evidenfiat faptul cd fonetica limbii romdne nu este, de obicei, ptezentatil prin cd4ile de
gramaticd. in lucrarea GRSL-M, partea de fonetici este pulin dezvoltatd, ea limitdndu-se doar la cdteva
aspecte ceva mai dificile. Acum, pentru a se facilita studiul foneticii, intrebdrile despre fonetici din aceastd
luirare (destul de modeste) sunt structurate in doul categorii: ,,litere qi grupuri de litere speciale", gi
,despdrlirea in silabe" .
10 : M1
M'*.1; LITERE $* GRUPURI DE LTTERH SPEC|ALE
Completali elementele care lipsesc in diagrama urmitoare.
NIAGRAHIA M1.1.1: GRUPURI NH SEMNE DIACRITICH iit UMAE ROMANA
In conformitate cu ,,Hot[rdrea" Academiei Romdne din 1993, suneful [i] este scris in cuvinte fie ,,i,,, fie ,,A,,Tdiali cu o linie declaraliile gregite.
A. Se scrie cu ,,i":41. tn interiorul cuvintelor, eventual derivate cu sufixe (intrind, doboritor, tdritoare);42. in interiorul cuvintelor derivate cu prefixe (netmpdcat, netncredere, reincdrcare);43. la inceptrtul cuvintelor (tntins, impietrit, tntors);44. la sfarSitul cuvdntelor (,,a pdri", ,,o tdri", ,,a amdri");A5. in interiorul cuvintelor, dupd prefixe, in titluri (,,Retnviereq modei onilor '70",,, Netncrederea ldranilor ",,, Rdslnlelegere cu probleme " ).
B. Se scrie cu,d":Bl. in interiorul cuvintelor, eventual derivate cu sufixe (intrdnd, dobordtor, tdrdtoare);82. in interiorul cuvintelor derivate cu prefixe (nedmpdcat, nedncredere, redncdrcare);83. la inceputul cuvintelor (dntins, dmpietrit, dntors);84. la sJiirqitul cuvdntelor (,,a pdrd", ,,a tdrd", ,,a amdrd");85. in interiorul cuvintelor, dupd prefixe, in titluri (,,Rednviereo modei anilor '70",,, Nedncrederea ldranilor ",,, Rds dnlelegere cu probleme " ).
Unele cuvinte dttbleazd vocala, altele insd nu fac acest lucru. T5iali cu o linie varianta gregitl in urmdtoarelegrupuri de cuvinte.
.A'
GRUPUL ,,AA"contraatacsuprabundentantiaaeriancontraamiraf
,/ cantratac/ supraabundent/antiaerian/contramiraL
GRUPUL ,,8E"afeia /afeeaideia /ideeacorneia /corneeaepopeea /epopeia
GRUPUT ,,II"poef.ii noqtri /noqtrilj ocul copiiTor/copiii lorcateqorii /cateqoricongtiintd /conptin{d
: MOREOLOGIA
EONETICA:11
tsupralimentat,/supraafimentat trasee /traseie fiindcd /findcduLtraacustic /uLtracustic orhidee /orhideie cunoqtilnld /cunogtinf.dmeqaatu /neqa-atu muzeefe /muzeiele necuviincios /necuvincios
GRUPITL ,,OO', GRUPUL ,,UU"afcoofemie /afcolemie ambigu /anbiquucoperativd /cooperativd continu /continuucooptare /coptare reziduu /rezidu
cordonator /coordonator superfTu /superfluuzoToagd /zooloaqd asiduu /asiduautoobservare/autobservare perpetu /petpetuuautosciLatie /autoosciTalie discontinu/discontinuu
Unele cuvinte accepte prefixul ,dez:', sau ,,des-". Tdiafi cu o linie yarianta gre$it6 in listele urmdtoare.
Unele cuvinte dttbleazd consoana (mai ales ,,cc", ,,nn", ,,rr", ,,ss", ,,tt"); altele ins6 nu fac acest lucru.Tiiafi cu o linie versiunea gre$itA in urmdtoarele grupuri de cuvinte.
dezactiva /desactivadezvdTui /desvdfuidesdoi /dezdoi
deszice /dezicedesafecta/dezafectadesTipi /dezlipidezmierda/desmierda
desfunda /dezfundadesprinde/dezprindedescoj i /dezcoj i
desmetici /dezneticide z r dddc i na / de s rdddcinadesvof ta ,/dezvolta
deslega /dezTegadezcf eia ,/descleiadezcuraja /descurajadezfigura /desfigura
desfrunzi /dezfrunzidezhdma /deshdnade zpe rechea / de sperechea
dezaxat /desaxaxdeztitui /destituide s t r dbd 7 a / de z t r e b e I a
destrdmat /deztrdmatdesgropa /dezqropadezbina /desbinadezcinta /descAnta
de zh i dr at a / de shi dra tadesnoda /deznodade z c a r c e r a / de s c a r ce r a
GRITBIIL ",Ee" GRUPUT, ,,NN"' GRUPIIT* *RR'"accesibif /acesibil innecat /inecat interreqional/intereglonalaceLerat /accelerat inebunit ,/innebunit interactiv /interractivacentuat /accentuat inddi ,/innddj interrior /interior
acept /accept inotdtor /innotdtor interaionaf /interraional-accident /acident indrdvit ,/inndrdvit interalionaf /interralionaTsucesiv /succesiv relnoi /reinnoi tetraforming /teraformingvacin /vaccin lnobifa ,/innobifa mediterranean/nediteraneean
GRUPUT ,,SS" GRUPUL ,,TT'transamina zd/ trans samina zd posttulant /postulant
72:MI
In limba romana literele se citesc exact a$a cum sunt scdse; totuqi, existd exceplii. in primul rAnd trebuieconsiderate cuvintele strline (in special cele din limba engle zd) care au fost ,"..rt asimilate in lexiculrom6nesc: aceste cuvinte se citesc, de obicei, conform
",, u"rrirr"u strdind, care este diferitl de forma scrisd.in plus existd, in limba romdnd, un grup de litere, ,,cv-" (din latind), care se citeqte, uneori, diferit in cuvinte.
Intre paranteze, scrieti traducerea foneticd penku fiecare dinke cuvintele urm6toare.
trans iberian/trans s iberianTrans i lvania/Trans s i Lvaniatranssudat /transudat
transpunere /transspuneretransspira /transpiratransLata /transslata
posttum /postunpo s t t rauma t i c /po s t r auma t i cpo s tota 1 i tar,/pos t tota L i ta r
postturd /posturdpasttrarnd /pastramdpestilent /pesttifent
utilizali diclionarele DooM2 qi DEX pentru a descoperi formao linie (numai) variantele greqite.
corectd a cuvintelor urm[toare, apoi tdiali cu
aFaza /ageazdsA a€tearnd/sd aeternesd inpald /sd inqele
sd departd /sd degertesd tdcem /sd tacemef creazd ,/ef creeazdfata aceia ,/fata aceea
a complace /a conplaces t ranqu L at / E t ranqu latsinbofizm /simbotisn
a coopta /a coptainbu cu r dt o r / i nbu cu r d t o rinprumut /inprunuteu agreez ,/eu aqrez
conform /comformsurorii tafe /surorei tal_ede asemenea /de asemeni
ace lula g i /ace1uia6vAnzoleal-d /v6rzofeafdfara f a s t fAcur i / f a ra fa s tAcur ia despera /a dispera
sfi1.2: trESFART*RHA [tU Stleme
lucrarea DOOM2 publicatd innoflna gramaticald prevede
incd
2005 sub egida Academieidespd(irea cuvintelor in
Romdne, paginile LK\\III-L)O(XIX, se spunesllabe ..dupd pronunwre". Despdrlirea ,dupd
: MOREOLOGfA
Top Related