Anul IV. Cluj, 31 Martie n. 1906 . Nr. 12.

ABONAMENTUL: I ft'AN 3 COR. 20 PIL. ' " ' / , „ 1 „ 6C „

, ' / . „ - 90 „

ÍN STREINÀTATE:

TE f\N 6 PRflNCI, u V»,, 3 „

l> Numeri s i n g u r a t i c i së v e n d

s n Cluj c u 5 f i l er i , î n t r ' a l t e

l ocur i c u ö f i leri .

Răvaşul INSERŢIUNILE

se plătesc după mări­mea locului ce ocupă; fiecare cm. fj costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

,, I t K V A. Ş U I . "

CLUJ. - IV3LCL5UÁR fi. JÓKAl-UTCZA fi.

Editor si redactor resp.: P E T R U P. BAR1ŢIU A p a r e în fiecare S â m b ă t a întemeietorul foii: Dr . E. D Ä I A N

Viaţa l^omâriească. La laşi, capitala vechei Moldove,

( care deşi foarte slăbită de puhoiul străin, î n'a perdut, se vede, vechile sale tradi-ţţiuni româneşt i , a început să apară o I puternică revistă nouă, cu numirea de 1 mai sus : Viaţa Românească. Nu pen-1 tru că este nouă, — de o vreme apar < şi dispar multe foi şi reviste la noi — ( ci pentru că ea se înfăţoşează aşa de I puternică, cu o ţintă aşa de hotărîtă, < cu o organizaţie de forţe şi cu un mare «aparat redacţional, ne grăbim să scoa -1 tem la iveală aceas t a revistă, căreia nu i i-se poate tăgădui importanţa unui eve-iniment cultural.

Nici un teren al vieţii româneşt i nu a a ră-t ta t in anii din urmă progrese înveseli toare, ca şi t terenul literar. Putem zice, că singură literatura ia dat un avânt spiritului r omânesc ; singură ea i i mai întărit nădejdile noastre de mai bine şi rne-a mai mângâia t pentru multele s imptome ttriste, ce ne întimpină, mai din toate părţile vieţii ppublice româneşt i .

Intru adevăr o privire roti toare preste s i -t tuaţia de obşte, . a neamului nostru resfirat nu pproduce decât amărăc iune şi deprimare sufle-t tească. In Macedonia Românii sunt omorîţi ca ccânii — de bandele greceşti , la îndemnul guver-rnului din Athena şi cu blagoslovenia întreg F a -rnarului, unde t ronează Patriarchul Răsăritului ccreştin, şi noi, Românii de pretutindeni abia ne nmişcăm buzele, nu capetele, nu braţele. In B u -ccureşti abia cutează să răspundă la toate barba-rriile aces tea cu espulsarea unor bogătoi prea în-ddrăsneţi, cari au pălmuit în faţă simţul omenesc şşi românesc , adunând în însăşi capitala R o m â -nniei bani, storşi din pământul românesc , pentru uuciderea celor ce sunt sânge din sângele nostru, hin schimb pentru aceas ta nepăsare uimitoare faţă

cu fraţii îndepărtaţi, e cu atât mai aprinsă patima între cei liberi. Lucrurile petrecute în jurul »Creditului« şi acum mai în urmă în jurul «Teatrului national« din Bucureşti sunt tocmai estremul contrar.

Ce să zicem de cele ce să petrec în Basarabia , unde totul fierbe şi se sbate în valuri, afară de ceva româ­nesc ; dapoi de Bucovina, unde ruteniza-rea creş te-creş te ca o inundare cutropi-toare... Eăr Ia noi, — ce să zicem ? T ă c e m — ca să spunem totul pe scurt. Nota situaţiei a dat'o feliul cum o foaie ce se pretinde mare şi tare a »arangea t» în doi articoli opera acea mare, munca unei vieţi, cum este cartea lui A. C. Popovici . —

Peste întreagă atmosfera as ta de ceaţă şi pulbere, în care nu se străvede decât dureri fără alinare deoparte, respingătoare încăierări frăţeşti de alta, şi orbecare nă tângă în întunerec sau lenevire greoaie păcă toasă pretutindenea, — se deschide un strat de aer, cu lumină şi senină ta te înviorătoare, care este literatura noas t r ă . . E o adeverată renaştere, ce s'a sevârşi t de 4 — 5 ani încoace, şi care a dat roade îmbelşugate, pline de viaţă şi dulceaţă. Ele ne deschid un prospect mângăi tor pentru viitor.

Aci în literatură, deşi nu lipseşte invălmăşala , totuşi viaţa românească, nu e un chaos de lupte păt imaşe, strimte, egois te ; nu e o încăierare a intereselor de rând, ci e o dulce dimineaţă de sărbătoare , care ne ves teş te , că se apropie m o ­mentul înălţării sufleteşti. Aci se desluşesc figuri marcate , cu suflete viteze, adevăraţi apostoli che ­maţi şi aleşi. Ei păşesc mândri, cătră ţinte h o -tărite si cu voinţe tari. Pare ca si când pe o moşie veche, părăsită, în aburirea primăverii , se văd plugurile puternice, ce s'au pus în breazdă de voinici cu braţe de oţel, şi t rase de bouleni straşnici răs toarnă glii largi din adânc, ca să fie pat bun seminţelor alese ce se vor sămăna.. .

Interiorul bisericii din Bis t ra .

Asistăm de câţ i-va ani, cu adevărată mul-ţămire, la aceas ta înnoire a sufletelor. Mai în­tâi /orga cu talentul seu larg, adânc, zguduitor, apoi Sadoveanu cu fineţa şi dulceaţa graiului, ce picură ca un fagure mierea limbei româneşt i , apoi Goga , cobzarul pătimirii noastre, lăutarul inimei îndureratului Ardeal, — sunt tot atâţ ia viteji în ceata numeroasă a noilor cruciaţi sufle­teşti, cari pornesc se s lobozească din s tăpânirea străină amorţitul suflet românesc .

»Samänatorul«, »Luceafarul» şi celelal te , erau steagurile acestei mândre cete . Acum s e înalţă unul şi mai larg şi mai cuprinzetor, steagul Vieţii Româneş t i .

» 0 cultură naţională... nu se va naşte decât atunci, când masele mari populare, adevărat ro ­mâneşti , vor lua parte la formarea şi aprecia-rea valorilor culturale, limba literară, l i tera tură forme de viaţă.... şi dacă este nevoie să dăm ide­alului nostru cultural, naţional şi democrat ic un nume cuprinzător — numele sau este: popora­nismul. —

Aşa propovedueşte »Viata R o m â n e a s c ă « . Poporanismul, — adecă cunoaş ­

terea şi iubirea acelui popor românesc ,

FOITA RÉVASULUI

Virtutea creştină. Din Bucovina primim delà părintele Constantin

AMorariu o carte cu acest titlu, care s'a tipărit în 1904, csa nrul cel dintâi din »Biblioteca Deşteptării Poporului* ette apare în Cernăuţi. Cartea aceasta de bun folos tu-tituror creştinilor este o prelucrare după cartea nemţească aa unui preot catolic, şi în lipsa unor astfel de cărţi la nfloi ţinem să o scoatem la iveala ce i-se cade. Are 370 pşagini şi costă 4 cor. cam scump, dar face. Toată în-virâţătura bisericei despre virtute să cuprinde în ea, şi e sppusă într'o limbă bună. Nu lipsesc ce e drept provin-cicialisme bucovinene, dar totuşi e pe înţelesul tuturor. DDrept gustare dăm această bucăţică din ea, chiar delà îrinceput:

»Virtute« este tot a tâ ta , ca şi când am zice bi)ărbăţie. Ostaş cu virtute se chiamă de pildă a-ccela ce merge, fără nici o frică, în foc la bătăl ie; oom cu virtute se chiamă ace la -ce se pune de fáace faţă tuturor nevoilor vieţii. Dară om cu virtute see chiamă şi ace la-ce are totdeauna mintea trează, mnunceşte neîntrerupt cu înţelepciune şi îşi cruţă awerea , eară mai ales îşi cruţă isvorul tuturor a^verilor, pământul. Om cu virtute se mai chiamă şiii acela-ce trăieşte cu cumpăt, adecă nu se întrece niiici în mâncări , nici în beuturi, nici în haine SGCumpe, omul, care îşi înfrânează poftele şi îşi paăstrează curăţia trupului, omul, care e cu dreptate, buucuros de pace, blând, ascultător, îndurat cu cei săăraci, mai pe scurt, omul ce la -ce are însuşii biiune ori ear curajul, de s tă pentru tot ce e bine,

frumos şi adevărat. Om cu virtute se chiamă cum se vede acela-ce îşi bate capul să ştie binele şi adevărul, se sileşte să vrea sau să pr imească binele si adevărul si să si împliniasoă binele si adevărul. Eară virtute se numeşte ori-ce însuşie bună a unui om, şi virtuţi se numesc toate în-suşiile Iui cele bune, cum sunt bunăoară curajul, vitejia, munca cu înţelepciune, cruţarea averii, traiul cumpătat , curăţia trupească, dreptatea, pacea, blândeţa, îndurarea cu cei săraci şi altele.

Toa te virtuţile aces tea sunt podoabele omu­lui, dară ele sunt numai virtuţi fireşti, adecă is-vorite numai din mintea omului. Mintea doară îi spune fiecăruia, că e bine să fii curajos, viteaz, muncitor, cruţător, cumpătat , pacinic, blând şi aşa mai departe, şi pe de a l tă parte că e rău să fii fricos, leneş, risipitor, nesăţ ios, hă r ţăgos , aprig Ia mânie, ori să ai şi alte răutăţi. Mai spunem o-dată, că virtuţile fireşti ce le-am înşirat, sunt po­doabe pentru om, dară ele încă nu's toate po­doabele pentru acel om ce poartă numele Iui Christos, adecă pentru omul ce se chiamă creştin. Şi ştiţi de ce virtuţile fireşti încă nu's podoabe pentru omul c reş t in? Pentrucă ele ca toate cele omeneşti sunt tare schimbătoare şi uşor se pot preface în făţărnicii şi în alte răutăţi, şi pentrucă virtuţi de aces tea au avut şi au şi păgânii sau oamenii acei ce nu cred încă în învăţăturile lui Christos. Căci şi păgânii au avut şi au oameni curajoşi, viteji, muncitori, cruţători drepţi, pacinici, ascultători, înfrânaţi cu trupul, cumpătaţi în traiul lor, blânzi, înduraţi cu cei săraci — ş i dacă noi c reş ­tinii ne-am mulţămi numai cu virtuţile cele fireşti, apoi între noi şi între păgâni n'ar mai fi nici o deosebire. Se poate, că noi creştinii aă ne întoc­mim bine traiul aice pe pământ cu virtuţile fi­

reşti isvorite din mintea noastră , dară numai la mâna ior, cu bună s a m ă că nu ni-am mai puté câş t iga vieaţa vecinică pentru sufletul nostru. Zice doară Chris tos: Dacă faceţi numai aceea ce fac şi păgânii, ce lucru mare este a c e s t a ? Şi earăşi zice: »De nu va întrece dreptatea (virtutea) voas t r ă cu mult dreptatea (virtutea) cărturarilor şi a fari­seilor, nu veţi întră în împărăţia ceriurilor«. (Ma-teiu, cap 5, vers 20.) In cuvintele aces tea Chris­tos îi osândeşte pe farisei şi pe cărturari; să ve­dem dară, ce fel de oameni au fost fariseii şi cărturarii .

Fariseii şi cărturarii au fost nişte învăţători evrei, cari trăiau pe timpul lui Christos. Ei în­văţau poporul legea cea sfântă dumnezească , în-demnându-i să se ţie de legile lui Moisi, ei făceau rugăciuni lungi, ei împliniau cu tot adinsul legile curăţiei în ale mâncări lor şi beuturilor, după cum era obiceiul Ia Evrei, că bunăoară până să puie vinul Ia gură, ei îl străcurau, ca să nu înghită cumva odată cu vinul şi un ţânţar ori alta ceva necurat, ce s'ar afla în vin şi aşa să se spurce. Mai pe scurt, fariseii şi cărturarii se părea că sunt oameni cu virtute. Dară numai se părea, căci Christos li spune verde în faţă, că ei pe alţii îi învaţă să se ţiie s t râns de legile lui Moisi, fără ca înşi-şi să le mai bage în s a m ă ; că ei ru­găciunile cele lungi Ie fac, dară numai de ochii oamenilor , fără să fie evlavioşi în inima lor şi plăcuţi lui Dumnezeu; că ei strecură din bieuturi ţânţarii, adecă împlinesc legile cele mai mici, dară înghit cămila, adecă fac grele păcate , ne îm­plinind legile cele mai mari. Şi pentrucă căr tu­rarii şi fariseii căutau să se arete învăţători cu virtute numai de ochii lumii, de aceea a m a r îi mustră atotştiutorul Christos, zicând: »Vai vouă

Pag. 46 »REVASUL« Nr. 12

bun, dar chinuit, care este talpa nea­mului. Poporanismul este poarta de asupra căreia se potrivesc bine acele versuri sguduitoare, so lemne, despre care aşa de dulce şi uşor ne poves­teşte bătrânul N. Qane:

Prin mine se ajunge la jalnica cetate, Prin mine se ajunge la chinuri necurmate, Prin mine se ajunge la osândită ginte.

Fa ţ ă de aceas ta »ginte romaneasca« avem de împlinit nişte Datorii vechi (vorba d-lui Vlă-huţă) dacă voim să înceteze odată Cântarea pă­timirii noastre — aşa de bine înţeleasă de d-l C Şărcăleanu din Basarab ia . Aci ne-am opri bucuros, pentru că am ajuns, pentru noi, la culmea »Vietii Romanes t i« .

Sunt interesanţi toţi articolii acestui întăiu număr ; sunt cu spirit, cu informaţii dureros de interesante, acele »Misce lanea« ale lui P. Nicanor, e foarte bine gândită şi cuminte spusă, cronica literară (scriitori şi curente), largi orisonturi des­chide »cronica es ternä« cu urmările răsboiului •Russo-Iaponez, — dar, repeţim, culmea pentru noi este admirabilul tâlc al poesiilor lui Goga, dat de Şărcăleanu. Cine ar fi crezut că poetul nostru să afle un resunet aşa de puternic în Chi-şinăul Basarabie i , şi să fie aşa de perfect la fel înţeles ca şi la noi. — Cine n'ar fi priceput cumva dintr'u început pe Octavianul nostru, ori nu i-ar fi întrat deauna la inimă de Ia prima cetire, acela negreşit să ce tească tâlcuirea inge­nioasă , alui Sercă leanu, si de nu se va simţi înfiorat de emoţiile cele mai înăl ţătoare sufleteşti, să nu mai ce tească poezii în veci!

L a aces t succes gratulăm iubitului Oct. Goga , şi încheiam cu cuvintele admiratorului seu din Basa rab i a :

...Primeşte apostol al înstrăinatului Ardeal, din inima înstrăinatei Basarabi i , prinosul meu smeri t de binecuvântare şi versul teu să ţi-1 închin:

Cuvine-se hirotonirea cu harul ceriurilor ţie. Drept vestitorule Apostol al unei vremi ce va să vie.

„Nici un nume altoi supt cer..." — Din Conferenţele episcopului Prohászka. —

Nu-1 putem esplica pe Isus nici din Iudaism, nici din evoluţie istorică, cum ar voi Hegel. Bine zice Chamberlain: Aretaţi-ne vr'o epocă, care să nu fi avut lipsă de Christos, ca de un codru de pâne. Şi noi avem lipsă de el, tocmai numai de el ; nici să nu căutăm mai bun. L a ce să cău tăm, când cel mai bun ne stă înainte. La ce să mai căutăm, când cel mai profund ne atrage la sine, când ne îmbie cu bogăţ ia vieţii sale şi noi stăm încă tot numai la pragul acestei vieţi ruale recunoscute , dar încă netrăite, — numai Ia pragul ei s tăm, deşi de 19 veacuri ne s tă la dispoziţie.

Christos nu e budhist. Recunosc , că Budha poate fi om mare în ediţie indică, după motivele contemplării şi rezignării. Pentru el viaţa e o

mizerie, şi moar tea rescumpărare, în urmă învă­ţătura Iui e: să ne străduim a muri. Un scriitor ge rman zice despre Buddhism: das ist der le­bendige Selbtsmord (e o s inucidere vie). La Domnul nostru Isus Chris tos s tăpâneş te tocmai idea contrară. Christos este însăşi viaţa. De acea a venit ca viaţă să avem şi mai multă să avem; şi moar tea e numai o transiţie la viaţă, şi încă Ia viaţa veşnică . Evangel ia e urmată pas de pas de seninul vieţii. Pe frontispiciul ei s'ar putea scrie, cu o mică variaţie, versul poetului latin:

Nulla salus morte Vitam te poscimus omnes.

Buddha zice, că viaţa e o suferinţă, pe care trebue să o purtăm; dar înzădar ne-am o s ­teni să o îndreptăm, să o înălţăm. înzădar vă zdrobiţi, oameni buni, nu puteţi schimba lumea; răbdaţi, că va trece ea. Evangel ia nu vorbeşte aşa. Domnul Christos zice: N'am jvenit să aduc pace, ci sabie. Evangel ia aceas ta , care cere predică viaţă, cere luptă; luptă mai întâi împo­triva firei noastre stricate, apoi împotriva piede-cilor esterne ale desăvârşirei noastre, şi îm­potriva duşmanilor progresului omenesc . Lupta aceas ta e lupta spiritelor, lupta luminei şi vir­tuţii; putem zice e lupta omului împotriva ani­malului. Christos nu cere luptă politică împo­triva Cesarului, a Iui Plat şi a Jidovilor. El eli­berează din cătuşile sale pe om, sufletul, şi ch iamă la libertate pe credincioşii săi, »Ia l ibertatea cu care Christos ne-a el iberat«. Dar mai mult ca ori unde la libertatea omului spiritual se potri­veşte ceea ce zice latinul:

In libertate labor In servitute dolor.

Acest labor e zbucium, străduinţă, luptă; devisa ei: înainte! excels ior! Câţi profeţi s'au ri­dicat, în contra acestei direcţiuni, în tot feliul de ediţii, acuşi în forma pesimizmului întunecat, acuşi în forma sentimentalismului lui Rousseau. El însuşi zice să ne întoarcem la natură; acolo-i mântuirea, Evangel ia zice contrarul: nu înderept la natură, părăsind lupta, străduinţa, munca ; ci să ridicăm natura prin muncă şi luptă la s tare de cultură.

S ă mergem înainte! S ă nu fim bramini răbdători, nici păstoraşi răbdurii à roccoco, nici chinezi apatici, nici turci fatalişti, să căutăm li­bertate şi validitare, să mişcăm lumea, s ă des-voltăm individualitatea. Şi când le căutăm a-ceş tea să nu privim la teoreticul Plato, nici la în­tunecatul Heraclit, nici la leneş răbdătorul Buddha, nici la pesimisticul Schoppenhauer, nici la sofistul Hegel, ci să privim la Christos! După o astfel de privire intensivă, dornică de viaţă, nu-l mai uităm nici când.

Crestături. — » A s o c i a t i u n e a « oprită de guvernul F e -

jérváry de a aranja pavilonul Românilor de din­coace în secţiunea etnografică a esposiţiei din Bucureşti , după cum ne avisează d-l prezident Iosif St . Sulutiu: «desi convins, că aceas tă ordi-

cărturarilor şi fariseilor făţarnici, că sunteţi ca mormintele cele spoite, cari din afară se ara tă frumoase, eară în lăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de toată necurăţia. Aşa şi voi din afară vă arătaţi drepţi (cu virtute) înaintea o a m e ­nilor, ear în lăuntru sunteţi plini de făţărie şi de nelegiuire« (Mat. 2 3 , 2 7 — 2 9 . ) — Ei, ce să zicem acuma de oamenii de rând, când vedem, că chiar învăţătorii legii o păţesc, de-şi văd virtuţile duse în valurile lumii? In adevăr, cum rugina se prinde de fier şi îl roade, pană ce din trânsul nu ră­mâne decât numai niste zgură, asa si făţărnicia şi alte răutăţi se prind de virtuţi şi le tot rod, până ce din t ransele bietul suflet ese numai ca o zgură bună de aruncat în focul iadului.

Fiind aşa , trebue să ne întrebăm cu tot a-dinsul, cum au să fie virtuţile noastre ale c r e ş ­tinilor, ca să ne putem dobândi cu dînsele v ieaţa vec in ică? Christos ni respunde: » S ă iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău, a s t a este cea dintăiu şi cea mai mare poruncă şi să iu­beşti pe aproapele tău (tot omul din lume) ca pe tine însu-ţi« (Mat. 22 , 37 şi 38 ) , şi eară ni mai respunde: »Cel -ce va crede, se va mântui, eară cel ce nu va crede, se va osandi« (Marcu 1 6 , 1 6 . Va să zică, fără să-I iubeşa pe Dumne­zeu şi pe aproapele, şi fără să crezi în Christos,

nici nu gândi, că ai dobândi vieaţa de veci, pentru-că tot Christos zice într'o rugăciune de ale sale cătră Părintele ce resc : »Aceasta este vieaţa vecinică, ca (oamenii) să te cunoască pe tine singur ade­văra t D-zeu şi pe care 'l-ai trimis, pe Isus Chris tos« (loan 17, 3 ) . Dară să-'l cunoşti pe D-zeu, va să zică să trăeşti după voia Iui cea sfântă, primind şi împlinine învăţătura iui Christos, care este şi alui D-zeu Ta tă l . Om cu virtute creştină se numeşte aşadară omul acela ce îndem­nat numai de iubirea cătră D-zeu şi de cre­dinţa în Isus Christos, caută sa ştie, să vrea ori să prim iască şi să împliniască toate vir­tuţile fireşti şi toată legea dumnezeească. Eară virtute creştină se numeşte stăruinţa să stii, să primeşti şi să împlineşti tot binele şi adevărul numai pentru-că îl iubeşti pe D-zeu şi crezi în /sus Christos.

— O p l ă c u t ă s u r p r i n d e r e de Sf. P a ş t i , este neîndoielnic o poliţă de asigurare pe via ţă în fa­vorul soţiei, a copiilor, a rudeniilor sau pentru amicii la cari ţine tot omul de bine.

Şi pentru donaţiuni filantropice la biserici, şcoli etc. prin o asigurare a vieţii se poate ajunge pe calea cea mai uşoară la un capital respectabil . In privinţa aceas t a a t ragem atenţia onor. cetitori asupra inserţiunei din foaia noastră a băncii de asigurare »Trans i lvania« din Sibiiu.

naţiune nu are nici o bază legală de drept, — totuşi, spre a nu expune »Asocia t iunea« la alte neplăceri mai grave, — a decis s is tarea acţiunii începute şi a încunoştiinţat Comisariatul general al Exposiţiunii despre aceas tă hotarire«.

— In legătură d-I Dr. C. Diaconovich, ca delegat al Comisariatului exposiţ iei roagă : pe toţi aceia , cari au făcut pregătiri pentru par­t iciparea lor la Exposi ţ iune , să continue lucră­rile începute şi să aştepte avizul Comisariatului general, care fără îndoială va lua în timpul cel mai apropiat dispoziţiunile necesare , ca ac ţ iunea s is ta tă din partea »Asociat iunei« să se ' c o n ­tinue pe altă cale şi ca Românii din Ungaria să nu r ămână nereprezentaţi în par tea etnografică română a Exposi ţ iunei .

Şi până atunci rog pe toţi aceia, cari se interesează de aceas tă parte a Exposiţ iunei pro=-iectate, să b inevoiască a se adresa pentru ori ce informaţiuni Ia mine în Sibiiu, strada Morii nr. 6. Sibiiu, 21 Martie 1 9 0 6 . Dr. C. Diaconovich.

— «România şi Ungaria« — este titlul unui studiu politic, economic, scris de d-l Andrei A. Popovici, fost deputat şi vicepreş. al camerei de comerţ din Bucu­reşti. E o broşură de 83 pag. pe cari autorul tratează în două limbi paralele — româneşte şi franţozeşte — raportul economic politic al României şi Ungariei, rezpun-zând Ales. Matlekovits, care a tratat aceeaşi temă în »Le Mouvement Economique« — a d-lui N. Xenopol. —

Am cetit cu interes aceasta broşură, pe urma căreia am cunoscut şi tendenţa d-lui Matlekovis al »nostru.« Se vede, că raporturile economice ale României şi Ungariei nu-s mai bune decât raporturile politice dintre Români şi Unguri. Ungaria simte concurenţa Ro­mâniei. Matlekovits zice într'un loc:

»Toate agitaţiunile naţionaliştilor nu vor fi capa­bile a-l face pe regele României să ducă o politică osti­lă Ungariei« — la care d-l A. Popovici răspunde bine. In partea istorică d-l P. citează din cartea lui Teofil Frâncu, regretatul bun Român, ce se chiamă »Romanii şi Maghiarii.« Drept concluzie autorul statoreşte urmă­toarele:

«Desfacerea dualismului, desfacerea uniunei va­male austro-ungare... va îndulci şi raporturile între Ro­mânia şi Austria. Interesele noastre cu acele ale Austriei se pot împăca perfect. Austria industrială, România agri­colă, au ce să-şi schimbe reciproc.«

— A c a d e m i a R o m â n ă este negreşit întru­parea cea mai no rocoasă a idei ce tot r ă tăceş te de pe buze pe buze de o v reme încoace : unita­tea culturală a Români lor . Şi la sesiunea, ce decurge în aces te zile, iau parte câţ i -va bărbaţi de Ia noi, şi absen ţa celorlalţi, pe cari îi r«ţ:a feliurite împrejurări de vârs ta şi de cuprinderi, este viu regre ta tă acolo, unde ses iunea se prăz-nueşte ca o serbare iubilară, căci se împlinesc 40 ani delà în temeie rea ei.

Din prilejul aceste i sesiuni d-l Iorga, spi­ritul larg şi viu de pretutindeni, sbiciue un obiceiu, care es te singurul punct umbros, în zona nemuri­torilor: feliul nepotrivit cum se împart premiile Academiei. Cu tot dreptul observă d -sa în »Sămă-natorul«, că »a venit vremea, ca premiile aces tea să pornească de sus, de la judecata senină, şi nu de Jos, de la nevoia de bani, neîndreptăţită de meri t şi de la mi logeala stăruitoare*. De sigur premiile Academiei t rebue să fie socoti te mai mult va/oare morală, decât preţ de valută, ca să producă astfel mai mult o îmbogăţire de m o ­rală înălţătoare, decât de bani îngâmfători . — Astfel socot im, că încununarea poetului nostru Octavian Goga , cu premiul Academiei trebue să urmeze, ca Academia să se încununeze înşaşi cu aureola dragostei noastre, a tuturor acelora, din al căror suflet cân tă »poetul pătimirei noastre.*

— «Inteţîtorilor de ură confesională* delà'noi, le trimite d-l Iorga prin Sămănătorul un cuvânt... Fiind că vorba vine despre »Revasul« şi i-se face merit dintr'o datorie de cuviinţă sinceră, ne întrebăm: să mai fie între ai noştri astfel de »intetitori de ură«? Astăzi, când atâta altă ură se revarsă asupra noastră a celor de aici, ca şi asupra tuturor de pretutindenia, — de la Greci, şi Bulgari, şi Ruteni, şi delà toţi — să mai fie oare şi între ai noştri oameni, cari să tindă a aţiţa şi a înteţi o ură, nebună, iscodită de duşmani şi susţinută de şi mai mari duşmani? Ar fi o prea mare nebunie şi o prea mare fără de lege. Că Grecii au făcut din titlul nostru de nobleţă o josnică ocară numindu-ne ylatină păgână*, pentrucă ne-am vorbit şi ne-am scris limba noastră, la­tinească prin obârşia ei, — asta a fost o păgânătate botezată — cu apă, dar nu cu spirit şi cu adevăr — pe care o înţelegem pentrucă o vedem cu ochii, o vedem scrisă cu faptele sângeroase din Macedonia. Dar, ca ura aceasta surdă şi mută, de veacuri să o păstreze şi Ro­mânii, din simţ de evlavie religioasă, din zel de ortodoxig asta ar fi absurditatea absurdităţilor. Ear, ca noi cei ce ne numim şi suntem uniţi să ne urâm fraţii de un sânge, şi să ne certăm, în loc să-i iubim frăţeşte, şi creştineşte, asta ar fi şi mai absurd. Unirea noastră, stătorită »întru legătura păcii şi a ascultärii«, ea însăşi, ne cere un creştinism larg, generos, senin şi cu dragoste. Şi pe lângă spiritul evangelic, frăţesc şi iubitor, unirea aceasta ne reuneşte şi interesele superioare de rassă, de neam, cu acea mamă dulce, care este Roma, mama creş­tinilor şi mama latinilor în deosebi. Doar noi nu ne-am

Nr. 12 »REVASUL« Pag. 47

unit cu străinii, cu duşmanii, ci cu maica noastră, de care nc : a despărţit numai »destinul fatal al istoriei« — cum zice prof, de istorie D. Onciul,— prin intrigile şi fa­tálaié amestecări cu noi ale Bulgarilor şi Grecilor. — Duşman al creştinătăţii şi al românimei este acela, care iu înţelege aceasta unire aşa, — cum noi, cei ce o ivem, şi o şinţim, o înţelegem.

Păcătuitu-s'a altfel şi intra şi extra muros, îm-lotriva unirei şi a dragostei frăţeşti. Timpul însă ne-a ost şi trebue să ne fie un bun doftor. Ear leacul ce-1 dă loftorul cel ceresc, este — iubirea, lubiţi-vă fiilor, ca neşte ii buni, ca neşte fraţi; iubirea ne va lumina pe toţi.

REVAŞUL C L U J U L H

— A g e n t u r a »Asoc iat iuni i« a ţinut Du-nineca trecută în localul casinei române o şe -linţă l i terată-muzicală pentru meser iaş i i români lin loc. Conferenţiarii au vorbit cuminte şi bine. i n fe ren ţa d-lui Enea Zeflean, ştud. în fii. despre »George Baritiu« a plăcut foarte mult prin pri-:eperea cu care a fost lucrată şi prin frumseţa ii căldura graiului în care a fost scrisă.

— A d u n a r e a g e n e r a l ă a » E c o n o m u l u i « s'a inut Sâmbătă , în 24 Martie, şi a decurs într'o irdine şi linişte nu numai perfectă, ci fără seamen n istoria institutului. N'a ţinut şedinţa mai mult a o j umă ta t e de ceas şi toată ordinea de zi a ost pertractată după toate cerinţele. Preşedintele /as. Almăşanu deschizând adunarea a accentuat , ä după cele petrecute şi cunoscute nisuinţa lirecţiunei este consolidarea institutului spre a-1 onduce la rolul ce i-se cuvine. Notari au fost: i Căciulă şi Leontin Puşcariu. Verificatori şi ;crutători: Dr. Poruţiu, N. Tincu şi Petru P. Bariţiu. iaportul gen. la propunerea d-Iui Dr. Morariu se :onsideră de cetit. Raportul comitetului de supra-reghere l'a cetit d-1 Aurel C. Domşa, compta-lilul cassei centrale din Bla j . Toa te propunerile lirecţiunei au fost primite unanim. Dr. Morariu a isprimat dorinţa — c a r e e şi a direcţiunei — să rîndă realităţile institutului. O moşie mai mică lin Feneş , şi alta din Fodora s'a şi vîndut. — >e prezintă abzicerea venerabilului fost preşedinte Kû. Şarkadi . L a aces t punct d-1 Dr. Elie Dăianu ipreţiază în cuvinte frumoase meritele venerabi -ului bătrân, care cu a tâ tea jertfe a servit înst i -utul şi ară tând asupra tabloului minunat care-1 nfăţoşază în măr ime naturală, — opera pictorului 1 Bran — spune că es te darul însuşi a acelui :e a voit s ă f ie-neconteni t între noi şi când b ă -râneţele îl împiedecă a mai călători pe la Cluj, )\ propune să i-se esprime şi la protocolul adu­lării recunoştinţa tuturor pentru devotamentul cu :are a servit interesele »Economului« . Ac lama-iunile, cari acoperiră propunerea erau un răspuns rrednic. S e alege în direcţiune cu aproape toate /oturile Dr. Rom. Marcu şi şedinţa se ridică, lustrul mare acţionar, 1. M. Moldovan, prepozitul iin B la j , mul ţămeşte direcţiunei pentru conducerea :u tact a băncii, îşi espr imă satisfacţia pentru iceasta netedă şi cinstită adunare şi doreşte şi ue viitor tot astfel de adunări »Economului« . acţionarii s'au împrăşt ia t mulţămiţi şi s'au în-lunit apoi iarăşi la m a s ă comună în hotelul »Pannonia«. —

Din aces t prilej dl prepozit 1. M. Moldovan a cercetat locul cumpăra t pentru noua biserică din Cluj şi a r ă m a s foarte mulţămit de aceas ta achisiţie. După cum se vede din rubrica obici­nuită »biser ica cea nouă« s'a bucurat şi ea, îm­preună cu bunii acţionari ai »Economului« , de cinstita adunare generală , ca şi care mai frumoasă n'a fost la aceas ta bancă .

»Welche Wendung durch Got tes Fügung!« — C a s i n a r o m â n ă din loc va da acuma

Duminecă, în localul său, o serată literară mu­zicală, la care va fi invi ta tă şi inteliginţa română

) din Ioc. Va cânta corul t inerimii sub conducerea d-lui S. Nemeş. D-şoara Eleonóra de Leményi va Idiserta despre poeta Maria Cunţan.

DE PESTÊ~SËPTËMÂNA C o r o a n a b i s e r i c e i .

Gândul înalt al şcolii române , care se a s ­cunde ca o viorea plină de miresme în aceas ta cunună a bisericei, deş teaptă tot mai multe inimi la fapte. S e vede că gândul a fost norocos . Eată cum vine, că pe lângă credincioşi de ai noştri se înşirue şi azi doi iluştri bărbaţi ai b ise­ricei la »Coroona bisericei noas t re« . Fie de bună pildă!

S u m a din rândul trecut 1 7 3 cor. De atunci au mai dat :

45. Văd. Raveca Tripon, 2 cor. pe 1 9 0 5 — 6 . 46. loan Conda (Pa ta ujsor) 1 cor. pe 1 9 0 5 . 47. loan Bereş , 2 0 coroane pe 1 9 0 5 — 6 . 48. Iosif Cioplea, 5 cor. pe 1 9 0 5 .

Artemiu Şarkadi , canonic Oradea 2 0 coroane. Epp. Dr. Vasi le Hossu, Lugoj 1 0 coroane .

Lao la l t ă : 211 cor.

Pentru noua biserică din Cluj.

Au binevoit a mai dărui următori i : 3 0 1 . Alexandru Nemeş, jude reg. în pens. Gherla

2 0 coroane . 3 0 2 . Aurel C. D o m ş a şi D-na Livia Domşa , Blaj

5 0 coroane. 3 0 3 . Văd. Raveca Tripon, Cluj 1 cor. 3 0 4 . Ileana Lăcă tuş , Cluj 1 cor. 3 0 5 . Artemiu Şarkadi , canonic Oradea-mare 20 cor. 3 0 6 . Dr. Vasile Hossu, Episcop Lugoj 10 cor.

D-zeu să le r ăsp lă tească cu darurile sale cele bogate.

— Sinodul p r e o ţ e s c de primăvară a dis­trictului protopopesc din Cluj este conchiemat pe Joi , 5 Aprilie n. 1 9 0 6 . După sinod se ţine şe­dinţa forului protopopesc de I. is tanţă.

— B a n c a » A u r o r a « din Abrud a dăruit 20.000 cor. Reuniunii femeilor române din Abrud şi jur pentru ridicarea unei clădiri noue pe s a m a şcoalei de fete de acolo. F rumoasă pildă pentru celelalte bănci ale noastre .

— R e g e l e şi R e g i n a Românie i au plecat Luni în Italia. Sărbăr i le pentru împlinirea de 40 de ani de domnie se vor a m â n a până în S e p ­temvrie.

— In D r e t e a a fost ales notar român, d-l Tra ian Gali, ginerele d-lui notar Vasile Drăgan din Nădăşel.

— Seghedinul îşi pr imeşte în 1 Mai n. trei oaspeţi noi în vestitele sale temniţi . Dnii Dr. Ştefan' Petroviciu, Dr. Cornel J u r c a şi Mihail Gaşpa r îşi vor începe osânda pentru articolii pu­blicaţi în »Drapelul« din Lugoj .

— Hymen. Irina Popovits şi Emil P. Grozda — logodiţi. Oradea-mare — Simand. Martie 1 9 0 6 .

— Amália Lăpuşan şi Octavian Florian, teol. abs . —> fidanţaţi. Suciag, Martie 1 9 0 6 .

— Din T h i u r e a din tractul Clujului, unde printre alte naţionalităţi abia se află cam 5o familii româneş t i ' g r . -ca t , dintre cari cea mai mare parte îşi câşt igă pânea de toate zilele ca zileri la alţii, ni-se scriu lucruri îmbucurătoare. Multe foarte multe fapte bune aşi putea scrie despre aceşti credincioşi, dară deocamdată stau numai pe l ângă două şi anume: Sunt de laudă Thiu-renii pentru susţ inerea şcoalei lor confesionale gr . -cat . şi a învăţătoriului, cu atâ t mai vârtos, pentrucă în comună se află şi şcoa lă de s tat provăzută cu doi învăţători , — şi că prunci ro­mâni nu sunt mai mult de 2 0 — 2 2 inşi de a frecuenta şcoa la de toate zilele şi totuşi şcoa la care e t inda bisericii noastre , nu voiesc a o pă­răsi . Salarul învăţă toresc se acopere din pă­mânt natural şi bani (repartiţ ie) şi un ajutor dat delà fondul cultului tractului Cluj în s u m a de 8 0 coroane , ceea ce avem a mulţăml bine­voitoarei interesări a P. On. Dn protopop Dr. Elie Dăianu. A doua faptă de lăudat ar fi, că aceşt i credincioşi văzându-şi biserica cam slabă prin o simplă sfătuire cu părintele lor sufletesc au adus hotăr îrea, ca în aces t an să se zidească biser ică şi pregătirile deja s'au şi început. Onoratul Dn loan Romonţan, preot gr.-cat. în Gârbău, ad­ministratorul Thiurei , zilnic se in teresează de înain­tarea şi păstorirea turmei încredinţate d-sale şi credem, că va avea şi mângâiere după stăruinţa sa.

Thiureanul. — L a Teatru l naţ iona l din Bucureşti s'a

ţinut Marţi sara o representaţ ie în l imba franceză. Acest obicei urît, de a se juca de cătră români pe scena unui teatru naţional, piese în limbă străină, a fost aspru vestej i t de toţi oamenii bine simţitori de dincolo. Studenţimea a ţinut m a ­nifestaţie pentru de a împiedeca a c e a s t ă faptă de înstrăinare. La Atena încă era să se ţină o conferinţă în l imba franceză, dar studenţimea aici a putut să zădărnicească ţ inerea ei. Domnul Iorga a ţinut în aceeaş zi, la univeisitate, o con­ferinţă, în care a criticat şi d-sa urîtul nărav de o l imbă străină, când limba noastră e a tâ t de dulce şi frumoasă. Manifestaţia studenţilor înaintea teatrului a avut urmări sângeroase , întrevenind miliţia şi j andarmer ia s'au produs crâncene în­căierări . Vre-o 2 0 0 înşi au fost greu răniţi. Piesa nu s'a jucat .

— Bande le g r e c e ş t i îşi continuă sălbătăci i le contra fraţilor macedoneni . In zilele trecute a fost omorî t învăţătorul român Dumitru Şumba , cel mai vechi şi mai inimos apostol al neamului r o m â n e s c din Pind, timp de trei veacuri. S e zice, că comitetul revoluţionar grecesc a tocmit anume ucigaşi pentru omorîrea învăţători lor români .

— E s p o s i ţ i a din Milan se va deschide în 21 Aprilie n., fiind de faţă regele şi regina Italiei.

— Un m a r e c u t r e m u r de p ă m â n t a pustiit în 1 8 Martie mai toa tă insula Formosa . Aproape la şepte mii de oameni au fost ucişi de cutremur şi vre-o trei mii de clădiri au fost cu desăvârş i re ruinate.

CĂRŢI NOUE ŞI R E V I S T E — » T r a n s i l v a n i a « organul »Asociatiunei

pentru li teratura română şi cultura poporului rornan«, ne aduce în numărul său prim — poate ca un sămn de rodnicie de aici înainte pentru aces t organ — conferenţa d-lui Dr. loan Lupaş despre Bariţiu, cu titlu: »Un capitol din istoria ziaristicei româneşt i -ardelene — Gheorghe Barit iu« scris cu multă frumseţă şi căldură. In alt loc se desluşeşte vorba celui ce ar fi mai chiemat s ă ieie în mână cârmuirea acestui organ.

E vorba altfel, că după ce d-l Dr. D iaco -novich va trece la »muntele de pie ta te» în B u ­cureşti, să vină la conducerea trebilor oameni tineri, mai cu îndeletnicire l i terară şi mai cu pie­ta te faţă de ale noastre . Atunci şi »Trans i lvania« va fi desigur mai cet i tă şi mai iubită.

— Din Pred ice l e lui P. M a i o r — ediţia cu litere latine — a eşit şi partea a doua, cu­prinzând Predicele din Paşti până la Dumineca I. după Rusalii . Preţul 1 cor. -\- 15 fii. porto.

— »Orizontul« revista lunară a confraţilor din loc a apărut, pe luna Martie, cu următorul cuprins: Moneda are două leţe. (Pentru d-l î. Slavic i ) Vasile E. Moldovan. — Cum stăm cu consti tuţia Ungarei ? Dr. Cassiu Maniu. — Om şi câne (Urmare) V. E. Moldovan. — Glosse . Dr. Vaier Moldovan. — Gross-Oesterre ich V. N. — Literatura (dări de seamă.) Sir . — Plouă (poezie) V. E. M. — Pressa ge rmană şi car tea d-lui A. C. Popovici, C. — Trei scrisori (poezii) Sa tane l lo . — Momente V. E. M.

— » D r e p t a t e a « din Braşov publică — pe lângă alte lucruri ce frumos ar fi să nu se aducă — un studiu despre: »Inceputul stăruinţelor pentru unitatea limbei noastre l i terare«.

— In »Tolografu l R o m a n « se IrlCêpé an "tiifliii inr r r r înnt ru tit-taf»Biruinţa creştinismului în luniÊa " r r h r - , ^ r l r i tinrrnl prnrr*Trr~TTr N. Bălan» ~~Th r.are—băruiim—p*—traducătorul—acelui

Ilustrate cu port bănă ţenesc se află de vân­zare la »Tipografia C a r m e n « Cluj.

studiu interesant al episcopului Boromcli, pe ca re am fi dorit sa-1 vedem şj—m—broşură. Numele episcopului din Cremona , c a r e nu c un tiner—de y J r g t a i r n r n T e / ^ n m rinprl ipiritnl finer, to vadra,

jii un venerabil bătrân de 75 ani, a ajuns foarte cunoscut pe urma unei pastorale a sa, celebră în urma împrejurărilor, pentrucă a fost desapro-bată de P. Sfinţia S a Papa Pius, nu atât pentru principiile ce le profesează, cât mai mult pentru neoportunitatea accentuării lor acuma, când în Fran ţa se săvâ r şesc barbarii sub pretextul » re -parat iunei«. Venerabilul episcop din Cremona însă a mai întări t odată dovada cea veche despre disciplina şi bunarânduiala bisericei, cu umilinţa, şi ascul tarea sa faţă de Capul cel văzut al ei, urmând şi aici cuvântul apostolului Pavel citat şi de Dr. Bălan în studiul său, — care zice că t ră Efezeni (4 . 3.) «Nevoiţi-vă a păzi unitatea spiritului întru legătura päcii« —> cuvânt, care dacă l'am urma şi noi totdeuna, mai a les în bi­serică, multă binecuvântare am simţi asupra noastră a tuturor.

— »Via ta R o m a n e a s c a « , minunata revistă ce iese în laşi, despre care am făcut amintire în nr. trecut şi despre care se vorbeşte în locul prim al acestui număr, — are în nr. I. o întin­dere de 1 6 9 pag, cu un cuprins foarte bogat. Un nr. costă 1 leu 50 bani ; pe an pentru noi costă 15 cor. Adresa e: Iaşi, strada Manolescu 2. Cu­prinsul: 1. Cătră cetitori. 2. N. G a n e : Cum am înce­put să traduc pe Dante (Amintiri). 3. Alex. Vlăhuţă: Datori i zechi (novelă) . 4. P. Bujor : Foloasele stu­diului biologiei. 5. A. Philippide: Istoria şi critica literară. 6. A. Stavr i : Utsitul (versuri) . 7 . ' c . Şăr -căleanu: Cântarea pătimirii noastre (Recenziune asupra poeziilor lui Oct. Goga) . 8. M. Sadoveanu: Pustiul (novelă) . 9. G. Ibrăileanu: Delà M. Ko-gălniceanu la d-1 Maiorescu. 10 . C. Botez : Poezii inedite de Conachi . 1 1 . P. N ; canor & Comp.: Miscel lanea. 12 . G. I.: Cronica li terară (autori şi curente). 1 3 . P. B . şi Dr. P. Bogdan: Cronica ştienţifică (Din ţa ră şi din s trăinătate) . 14 . I. Botez : Cronica pedagogică (studiul limbilor). 15 . C. S.: Cronica internă (Foametea constantă şi chest ia agrară) . 16 . C. S te re : Cronica ex ternă (Urmări le) războiului ruso-iaponez; Revoluţia din Rusia) . R e ­cenzii . Revis ta Revis te lor . Mişcarea intelectuală în străinătate.

— » S ă m ă n ă t o r u l « . Nr 1 1 . 12 Martie 1 9 0 6 . »Dezbater i« rapoarte şi premii de N. Iorga, un cuvânt de povăţuire spus acum cu prilejul des ­chiderii sesiunii generale a Academiei române . Două poezii frumoase de O. Carp, şi de mult tăgăduitorul P. Cerna. I. Boteni îşi continuă schiţa »Ne-am iubit de copilasi.« Două ilustraţii vechi după Doussault.

P o ş t a redac ţ iun i i . — Beznea. Primit. Pentru numărul acesta nu e

loc. Vom vedea mai târziu. Săcel (Maramureş) Mulţumită pentru preţioasa informaţie.

A

Pag. 48 »REVAS UL« Nr. 12

144 — szám 1906 végrh.

ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY.

Alulirt bírósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi L X t.-cz. 102 . §-a értelmében ezennel közhírré teszi , hogy a kolozsvári kir. törvényszéknek 1 9 0 5 évi 1 4 2 2 3 számú végzése következtében Dr. Frâncu Amos ügyvéd által képviselt az »Economul« rész­vényekre alapított hitelintézet és takarékpénztár j avá ra Giurgiu Miklós ellen 2 3 0 0 kor. — fill, s jár . erejéig 1 9 0 6 évi febr. hó 24-én foganatosí tot t kielégítési végrehaj tás utján le foglalt és 2 0 6 7 kor. becsült következő ingóságok, u. m.: épületfa, széna, lovak, szarvasmarhák és egy szekér nyil­vános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a Kolozsvár vid. kir. j á ­rásbíróság 1 9 0 5 - i k év V. 1 0 9 7 / 2 számú végzése folytán 2 3 0 0 kor. — fill, tökekövete lés , ennek 1 9 0 5 évi október hó 31 napjától j á ró 6 % kamatai , VsVo váltó-dij 7 kor. 55 fill, óvás és eddig összesen 2 0 9 kor. 46 fillérben + 2 kor. 20 fill, bíróilag már megállapított köl tségek erejéig Kajántó községé­ben adós lakásán leendő eszközlésére 1 9 0 6 évi április hó 24- ik napjának délelőtt 9 órája ha tár ­időül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok ezen árverésen az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 107 . és 1 0 8 . §§-ai értelmében készpénz­fizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek, szükség e s e ­tén becsáron alul is elfognak adatni.

Amennyiben az árverezendő ingóságokat m á s o k is le- és felülfoglaltatták és azokra k ie lé ­gítési jogo t nyertek volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 120 . §-a értelmében ezen j avá ra is elrendeltetik.

Kelt Kolozsvárt, 1 9 0 6 évi márcz. hó 27-én.

P i l g e r J á n o s s. k., kir. bir. végrehajtó.

Publicare de licitaíiune. Din pădurea bisericei gr.-cat . din

Cluj-Mănăştur vine la vânzare perul ce se află pe 6'50 jug. catastrale , lemn de goron, bun de scoarţă, c a m 300 m. cu­bici. Licitaţia se va ţinea în şcoala gr.-cat. din Cluj-Mănăştur, str. bisericii ( templom-utcza) nr. 11, în ziua de 10 Aprilie n. 1906, la oarele 11 a. m. Preţul de strigare 1210 cor. Condiţiunile de licitare se pot vedea la subscrisul.

Oficiul par. gr.-cat. al Qtij-tfătwturutni.

Hccerîtjţa de căpetenie a frumseţîi e o piele "y. ' fina si frumoasă a fetii. -»Ä A c e a s t a o p o a t e dobândi f iecare d a m ă t | | prin întrebuinţarea alifiei de faţă

ÎMargit-Crème a lui FÖLDES

care e de un efect miraculos în privinţa aceasta.

Margit-Crème e un mijloc chemic de o compo-siţie foarte fină, are un miros de tot plăcut şi se resorbează repede deja îndată după prima în­cercare i-se adeveresc calităţile sale aceste emi­nente. Face pielea feţii fină, la pipăit, ca şi, ca­tifeaua; în 10—12 zile schimbă cu totului aspectul feţii, face să dispară pentru tot deuna aluniţele, pestruele de ficat şi ori ce fel de necurăţiri ale feţii.

Cal i tatea sa cea mai esenţială e, că în urma folosinţei nu devine pielea feţii unsuroasă şi lucie, cum se întâmplă aceasta la alte alifii cosmetice, ci din contră, face să dispară luciul pielei, ca şi púderul, din ce motiv se poate chiar şi ziua întrebuinţa. Mai nutreşte apoi chiar şi pielea feţii, prin ce o întenerVşte', ^înviorează şi îi dă o moliciune şi rotunzimeNléjo't atrăgătoare şi plăcută. " ^ F a v o r u l eKcel mai de căpătenie e, că

nu cemtiae-wfa argint viu, nici plumb şi astfel e 'cu totului nestricăcioasă.

Preţul unei tighii mici 1 cor.; unei tighii mari 2 cor. Săpunul-Margit costă 70 fii. Puderul-Margit 1 cor. 20 fii. Apa de faţă Margit 1 cor. Pasta de

dinţi Margit 1 cor.

tg 5c prepară: la FÖLDES KELEMEN, o p a p o t e c a r în A R A D .

Comande de 6 cor. se trimit franco. -o-s<-.i

^ij Se p o a t e c ă p ă t a : 5j3 la Burger f r i g y e s , Dr. Czetz Dénes, Ge r ­tii gely -Fer. utóda, Halász J e n ő , Dr. Hintz ^ţj György, Széky Miklós şi T a n á c s József,

apotecari în Cluj. J.y j> «. 6 i ? - > ' ? i s i » e » » b b » t » * » i » » « a i i h h\

So-

Credit personal! Cu şi fără garante pentru oficieri, preoţi

amploiaţi de curte, de stat, pentru amploiaţi privaţi pentru învăţători , neguţători, meserieşi , a p l i c a ţ c o m e r c i a l i , p e n t r u d a m e cu drept de p e n -z i u n e şi pentru privaţi de ori ce categorie pe un limp de 1 / i — 2 5 ani, fiind a se replăti sau în rate tunare, sau la fiecare pătrar sau jumăta te de an, când capitalul şi camătă deodată se solvesc!

S p e c i a l i t a t e : C r e d i t p e r s o n a l în s e n z u l a n c h e t e i d in P a r i s - V i e n a (capitalizarea lefei.)

4%! 4% 4%! 4%! Credit real!

delà 3 0 0 cor. în sus pe locul I. II şi III. pentru posesori de realităţi, de pământuri , de carnete de case provinciale, de vile, de f a b r i c e , de b ă i , d e m o r i , de i z v o a r e m i n e r a l e ş i d e a l t e iz­v o a r e , p e n t r u p o s e s o r i de o c n e d e p e a t r ă ş i o r cefei de proprietăţi în măr imea de a 3-a parte a v a ­lorii preţuite.

Credite pe zidiri! Pe zidiri de ori ce fel solvibile în 2 — 3

rate conform stadiului încare se află zidirea. C o n v e r t i r e a d a t o r i i l o r la p r i v a ţ i şi l a

b ă n c i . E s c o m p t u r i d e c a m b i i ş i r e e s c o m p t u r i

ş i s c h i m b de a c c e p t p e n t r u c o m e r c i a n ţ i ! Noi pregătim şi financiăm planuri pentru

întreprinderi, cari au să se înfiinţeze. Primim apreciări tehnice şi geologice prin oameni de specialitate. Ne ocupăm de transformarea între­prinderilor exis tente în societăţi pe acţii.

L u c r u d e t o t r e a l ! R e s o l v a r e r e p e d e ş i d i s c r e t ă prin institute din ţară şi prin institute anglese-francese de prima clasă.

R e f e r e n t e p r i m e ! 1 1 — 1 2 Cereţi prospect!

Pentru rëspuns să se alăture marcă poştală! Meiler L . E g y e d

Budapest, V., Váczi-körut 26.

Cruce sau stea duplă e lec tro -magnet î că .

Patent Nr. 86967.

Nu e c r u c e a lui Vol ta . Nu e mij loc s e c r e t .

Vindecă şi înviorează pe lângă .garante.

Deosebită atenţiune e a se da împrejurării, că acest aparat vindecă boale vechi de 20 de ani.

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra dure­ri/or de cap şi dinţi, migrene, neuralgie, împedecarea circulaţiuniî sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de mimă, sgârciurî de inimă, asma, auzul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, recea/ă la mâni şi la picioare, reuma, poda­gra, ischias, udul în pat, influenţa, insomnie, epi­lepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor boale, cari la tractare normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se află atestate in-curse din toate părţile lumii, cari preţuesc cu mu/ţă-mire invenţiunea mea şi ori-cine poate examina, aceste atestate. Acel pacient, care in decurs de 45 zile nu se va vindeca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnice, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T . public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis să se confunde cu aparatul »Vo/ta« de-oare-ce »Ciasul-Volta« atât în Germania cât şi în Austro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când aparatul meu e in genere cunoscut, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electro-magnetice o reco­mandă îndeosebi.

Preţul aparatulni mare e 6 cor. folosibil la morburi - cari nu sunt mai vechi de 15 ani. -

Preţul aparatului mic e4 cor. folosibil la copii şi femei z ^ m z n z z z : de constituţie foarte slabă. -

Expediţie din centru şi locul de vânzare pentru ţară şi străinătate e:

Miiil AEBftT, Budapesta, 12—52 V., strada Vadász 42 G. colţul

strada Kálmán.

Institutul indigen de asigurare Pondat la T«9Mee«»1«l9M«9 ( ( Fondat

1 8 6 8 „Jranssyivama i 8 6 8

se recomandă pentru încheierea de Asigurări de foc şi asupra vieţii, de rente, zestre, pe cheltuelile înmormântării etc. în toate c o m ­

binaţiile şi cu tarifele cele mai ieftine. Valori as igurate: Despăgubiri presta te :

105 m i l i o a n e c o r . 7 m i l i o a n e c o r o a n e . Sfaturi în toate afacerile de asigurare se dau fără

nici o cheltuială. Acuisitori buni se caută în condiţiuni favorabile.

Agentura generală în Gluj, Emkçtér 1 6 . Asigurări se pot face la » E c o n o m u l « şi

la A g e n t u r a »Trans i lvanie i« în Cluj.

„THE STANDARD" = fondată în anul 1 8 2 5 . :

Efectueşte a s i g u r ă r i p e v i a t ă pe lângă condiţiuni foarte favorabile.

Incasso anual Cor.: 3 4 , 6 0 0 . 0 0 0 Dividende solvite

Cor.: 1 7 0 , 0 0 0 . 0 0 0

Avere proprie Cor.: 2 7 4 , 0 0 0 . 0 0 0

Despăgubiri de viaţă Cor.: 5 7 0 , 0 0 0 . 0 0 0

Agentura generală pentru Trans i lvan ia :

Cluj. Strada FerenczOózsei jNr. 17. Filiala pentru Ungar ia :

B u d a p e s t a , S t r a d a K o s s u t h - L a j o s n r . 4 în Pa la tu l S t a n d a r d . ( C a s a p r o p r i e ) .

Centra la genera lă :

E din b u r g . (Anglia).

Weisz & Comp. — Atelier: şi magazin —

d e h a i n e p e n t r u b ă r b a ţ i ş i c o p i i .

Strada peáH ferenez tir. 9. Reîntorcêndu-më din călător i i le pentru c u m ­

părările de toamnă, îmi iau îndrăsneala de a a-trage luarea aminte a p. t. public şi părinţi a s u ­pra prăvălii şi magazinului nostru bogat, provëzut cu haine de bărbaţi şi de copii, fiind în s tare de a efectul şi cele mai delicate comande.

Mare magazin de ţesături engleze şi s c o ­ţ iene. Magazin mare de haine ga t a din pregăt ire proprie, de blănării şi de bunde de oraş şi de călătorie, paltoane sport şi daneze de piele şi alte mărfuri aparţ inătoare acestui ram.

O singură târguiala de probă poate înc re ­dinţa pe ori-cine despre aceea , că firma noas t ră e cel mai bun şi mai ieftin isvor de cumpërare .

Cu s t imă cere părtinirea preţ ioasă a p. t. public (82)17—20 Weişz & Gomp.

PÉTERFFY MOR Cluj, Strada Szentegyház nr. 6.

în Palatul Status. Recomandă în atenţia b inevoi toare a publicului Magazinul său bogat asortat în mobile şi alţi articlii de t rebuinţă pentru aranjarea locuinţelor — pe lângă plătire sau în bani gata, sau în rate lu­

nare şi săp tămâna le .

Comande din provincie se efec-tuesc cu cea mai mare punc­

tualitate.

' 9 9 9 9 La administraţ ia „Răvaşului" se află:

fîirfaîi I W p r î i d e E - B o u s a u d - P r e ţ u !

Ldl lCd L/UI CI 11, legată eleg. 2 cor. 5 0 fii. broşurată 1 5 0 .

ty. ?. ? . flron si p. jtoiacoVici, de Dr. Bunea. Preţul 4 c. 50 f. plus 2 0 fii. porto.

Diplomă de laudă delà exposiţia internaţională industrială din Paris 1886.

Distins cu 9 medalii. Distins cu 9 medalii.

SESZTÁK JÁNOS 9 - 1 0

Are atelier de pictură pe porcelan, pe m a ­jolica, pe st iclă în Cluj. Str. Joka i Nr. 2. ( C a s a grofului Rhédey, faţă în faţă cu hotelul New-York . )

Pregă teş te picturi şi desemne de probă pen­tru lucru femeiesc de mână; pe pânză, pe m ă t a s ă , pe catifea ş. a., mai departe face întregire de chipuri şi lipire pe porcelan, pe ma jo l i că şi pe sticlă, a semenea dă şi instrucţie amato r i lo r în tot feliul de pictură.— Preoţii cari vor face comande pentru zugrăvirea de biserici vor fi favorisaţi .

Mare medalie de argint delà soc. de industr. din ţară,

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu, Cluj — Kolozsvár.