26 iLiiusrie st. ».7 februLris s> ,.

âXIVb XXI!1886.

krst"I PL oo sn 10 ll. ks p, äs an ö ll; ps '

äs an 2 ll. 70 or.?sotru HoisLnis. ps so 25 lsl.

/Äe »r /re-ea-'s îmbine». kîSilLC^UIISL io

Lürvp-uto/a ur. 395.

In p L â u r s. ^rdoi"s!ö in8unäoiunii.

ou> ii>'sââr>osscs M visuri lüuntrul tsu kssric, iii .>' »,«ri 6s skLotL!... lu mö uimesoi. pääurs,

K,» 'Iáiul j.- ! !i: !..out« si plino it- »l nssie,.'r " 0. :,r Ii.tz ture. .

l t.ui» IN ränia-so« I> VI von InuMiu..' i5. rnL srtonv?.'. âs ksrnnss., In p^ss. urubrsl ts.is!

0-1-! pssis-L liielo cliuiuri uit»re» SS Letörne, vin visnn is'nvis dssmul, ^i-mi torn palate iarâyi n i.tti luininsi, SS printre crsui-'! SS cersr....V n m6â 06 6 NSMU 68t6 â; 066N iui-rt>' .UN< . îltn kun- âul UN6Í tomnits m'a 8608 Ig Imuiun 'NUo o, .,pn S66Ste, P6ntim-6kt 88. Io âioe, 8Í lm^6lv oi N!I ,,,0 . ÍN86Í6...î klinn 6â totuși aossla Ium6 äs miount - liană 88 mai st oio.äut en 68 o 88 »äor o siintkt! N6s^. xo 86tzsttÍ6u1 omul imkotrânit nainto 66 vron,..! 6U oaruia lumea I 86 o M-âmaââ 66 penate, caro inlr'un 8ÍnZur an petMmoui li»le: l'reâint^ in OHen si omeni -zi oare rimbiam >!» E-vasm, -án>i,üt,.! - um ',«/ un tinen, ve^er- i"-l oá 86 simts feriee lunä mt>il äe o slaba k6M6Íe. - selgv'U unei «labo temei, 6ta-m6 p.^anuî ,m . . . -- nmlltou a6or v« / iá - p< un I)umno''>.ui.kste m . a siinâii,. .,...«ij zi. -o -a.ei. Lână o privnso, pm . ..mai o,, -ip. aua p^ r pâmentuiui... Lu par eâ as k un .... -i ou oât m?ve6 p6 mine mai puțin, eu atât o v86 pe e» .. o -u. ta... înalta, inaltâ, in apropierea tronului 66es86, si eâna mi-o inoliipueso asâ, atunoi v86 in 6a t'emeia, iâealul si pe Oâeu!... O fi asta asá, seu este numai o imaZina- tiune, puțin imi pasa. Lu asâ o v06, asâ siint. 8i oui 66 i-ar pâsâ, äenä eu in o femeie a6or un Oumneâsu, âeoâ eu in al ei amor imi ineltipueso, simt o lume plinii ele visuri, plina âe teriou i V!Xoi omenii nici asâ nu avem mai mult in noi/fot oe avem, 66 putem ave, ni este inima si botarele ei sünt nemărginite...... Dar mo 6ule. ^tfarâ in turn toomai aeum suna âe mieâul nopții. Liniștea e toomai asâ âe maro, precum e âo mare vâpaia in pieptul meu. 8câu, oâ nu voi puts âormi... 8i eu o o li ii inokisi lot otupul ei ârâgalas ii veâ inaintea mea..... IXopts âuloe, oopilâ scumpă! Xópte buna!...

0 A N I o I A A'ui XXII.Leptcmvre 8. iNarp.)Ou pânâ avum nici nu am trăit seu si dvoâ am trâit, vieta de avum, de vând iubesc, imi este atât de kerivitâ, incât am uitat de tot trecutul!... Le fericire mare e in a iubi si a li iubit... Llorie, admiratiune, tote doZâ- tiile lumei sunt nimicuri pelângâ amor...8â kiu omul oel mai prăpădit in lume, sa tiu in fundul pu^vâriei, sâ tiu blâstsmat de totâ lumea, eu tot i'mivâ as îl! Oentru-vâ tot eu am kost aoeia, Ia vine ou alâm â. g s'a uitat Aurelia, pe vine I'a sârutat si im- bi â!o- a! ;i vine am vedut in avei ovbi krumosi avele O ! scumpe...iidi a kost Ia teatru, ședeam si eu lângâ ea. Ne uitam Ia ea va si vum se uitâ un oopil krioos. Oar oa a si vinovat de ceva. Ou, eu am avut ouragiul de a săruta avea frunte de deitâ, aoei oobi plini de karmov?! Asâ mtz simt, ca si când as si profanat altarul, va si vând as si bâhoeorit corul... Ne cuprinde un tel do ame- ttzlâ vând o ved si totuși mtz rog cerului oa tot inainte- mi sâ o ain. As voi sâ mor in aotzsta kerioire si totuși as puttz dive oâ am trâit destul.In teatru tocmai o tragedie se Mvâ. A doua 4râ vtzdui pe Aurelia lăcrimând. O ve krumosâ erâ acum, ve kermevâtore! Asâ impresiune adânca mi-a kâcut, încât când am petrecut-o acasâ, abiâ am avut atât vu- ragiu, sâ-o strîng gingaș de mâna.Ni se pârea, vâ 6 un. serasun eoborit'din cururi! N8 uitam Ia ca oa la un altar, care reversâ vredintâ si iubire inlrtz ümem Oe ve nu e acum inantea mea, ^â

frunros, váci lu 0 deportare iie vre-0 8utu pasi de mme zárii o 6ompulli6 ás dame si domni, vari U8vultau vu atențiune Iu mine. Intrai mai akund in râri^tea pâdu- rei, câci me geneau tetele eurió86 ve priviau spre mine. Ntz temeam, eâ ver veti clin fata mea causa veseliei mele, si amorul meu este un secret, pe «are numai vtzntul si arborele vel inait îl ^viu. ^lr aoeia sünt mai kuni decât omenii: ori câte au6, nu le spun, ori oâte ved, uu devin invidioși.Oe sub arkori culegeam Hori si-mi imfrumsetai pâlaria. 8i eram a^â de vesel, asâ de perdut iu actzsts veselie copilârtzsva si inoventâ, incât uitai si do a-mi lua clin pălărie llorile. Asâ trevui prin oraș vu llori in pălărie, si niei va mi-aduceam in minte, cle ve unii, vu vari mtz intâlniam in va: se uitau a^â lung la mine. X umai avasa observai, va ^ur inpre^ur imi este palaria plina ou llori.Oetrecui pânâ inspre sera avolo. A6 picam singur va un oopil. lini umplui buzunarele eu gbinde ?i mere pădurețe, apoi venind spre oraș, b aruncam lina oâte una in aer, si asâ vesel, oe eram, vând nimeriam vre una vu bastonul. Omenii vari treceau pe iângâ mine, kürte puțin mtz interesau.Altâ lume vâutam eu!...Oe buze vu al Aurqiiei dulce

ingsnunvbiez Ia piviürele ei, sâ-i scald vrimile mele de termire'?! «rele vu laOlivie ca si visuri - ui no -cae de! nv-, . ,acest isvor deintr'un fel de beție: tütá nüptea se pârea câ eram sintzii^^l chV > lÂNi^i infrum?I v NIC. Oe 6ÄP avea o cununa ue

perese!... Ob, cât a, dűlve minune!...ii . .l.anu!.V o.Ut eme kai' ei nili ds -sâ no î- te adinir. oâi le

krumosâ erâ, asâ bine rilo, eari pânâ avum acum inoetaserâ de a vv-i sedsatói tótc

ne

«.ív stegar si a^á aste, irmát pastz-vu coid-tdrr >".1!-.. vâ yi se strîns6râ po iie ilv ângâ QUjamor vu ul meu?Nai püte üre îl pe acest pâment biu câci asâ amor numai tu poți inspirâ in inimi ?i tote privirile tale sünt ale mele!... Vor muri generatiuni de a rondul, se va svbimbâ pote tot universul, dar mai adtzv8rat amor decât al meu nu sc ^a^M...

se clâtniâ ici oo!o câ: ..-uâ 8e temeau aaotzsta armonic poetica, podeam ambii sub un din care oâdeau pe noi llori mirositore... Lând turburá arbore imi eráLevteoivre ö

plin perul vu dori, ea invetinel invetinel le 601686!», I sârutâ, apoi mi le m sarut si eu .^i le kâeeain cn,'âââ,' eu avea apoi me inoununâ. Oram atunci asâ de kerivit, stringtznd in brate o lume de fermii invât dâoâ m'ar si inirebat cineva va vine sunt do un.vin »i unde me duv, vu dür i-u? sí respuns,Okuu oinul iubesve, i se sobinibâ din un viteaz, om oare tremura si de tütL f>rea. 8e ksve rogcio vodiilor si oâ Aurelia Mir. vá sün: mm MCIo.noi 60- var» nainte do Din bărbat tavopile face v>u« sj d.m rîvo'a, pe râ./ip îogânatui codrilor îl intrivosâ...opil si din tiiivi^ bârbat. Lând omul iubesve. asâ cred, olum I ' '! Iii.'! mult nod i.'Mt-ai nici tiner, nu este n -cu reran: e om amoresat. Amorul este singuruldmttzmtznt, innaintea cârui toti süniem deopotrivă: sclavi, -i 66 dulce este actzstg sclavie ! In veci U8 VOI sâ-i pori lanțurile...Astádi nu um vedül pe Aurelia... Out illtoles in .Lteva vorbe. Xebunio, va dice cineva. Le este in acea, L nu vede pe vinevu o di!8i totuși mult 68t6 celui 66 iubesce. 8Í vând ur IÍP8Í 0 di sürele dupâ ver.8i MÍ6 ini-a Iip8Ít sürele dupâ 66r: reliei.Dupü amedi ine äu86i in Oumiiravá.i'l tocmai euprivirea Au-l lándiam vuv voi intálni-o. Xu um intâlnit-o pe acolo. Ntz dusei uiui departe iu pâdure. Xivi pe uivi uu erâ.l'âdurea erâ fruinósa. Asâ bine ce mv simtieam sub arborii recoro^i, câci adi a kosi o di caldá. Vera avum i-u revtzrsá ultima câldurâ.Lântam in gura mare fel de lei de cântece, pe cari tüie -,8-1 de advnc Is simtieam. 8i trebue ü li cântat

in imn vLU'a uostra si ne buourâin de fericirea vieții.Laud me trezii din acest vis verese, si vtzdui patru p.ueti reci iu ciurul meu, inoepui a plânge va un vv- pd, oare si-a perdut o ^ucârio scumpa.Oe oe nu iu V66Í a tinut acest vis?!Avum m'am intors diu biserioâ, unde am vtzdutpr Guruba. Lu atâta süialá, 6u atâta farmec de versta fe- vioresvâ iutrâ in biserioâ, invât imi viniâ sâ me aruuv inaintea ei, sâ o strînZ la inimâ, sâ-i sâi iit o< i!li limpecli, buzele purpurii, sâ o sorb oa si oum sürlie razele só- rolui rouă dimineții.i^tâta nevinovăție, atâta ^in^asio in avesta oopilâ inoât privindu-o pe ea, iti vine a nu vrede vâ inaiut ta un oni este, iti vine a orede vâ nimm treoâtor nu este pe aoest pâment.^vum iutelsF, ve va sâ dioâ a6ea, a Gertii Iinist>v. un6i intr6Zi vieți pentru un moment lipsit de inteles.Oe 66 őre nu M6 puteam aruneâ in Zenunvai lLi a ea inaintea Naivei Oreviste, inaintea vârei se ruoâ?! sâ devlarâm inaintea in tremei lumi, oâ ne iubim, vâ i odatâ uu ue vom despârti unul de altul? ! Oe ve o , 0omn6, leZe, obiceiuri in lume. va"i pun '"'u pe volutele omului, pe suntemintele Iui? Oe ve, de ve??âb. sâ o mai vtzd odatâ a^â in pvnunvbi, eu va-

/nul XXII. 0 X U I D I /.pul plenul si ou privirea sus, sâ-i mai ved odatâ oolüi u?â plini 6o sobintei sünié, si apoi sâ o răpesc de aoo- lo, sâ o duc pe un pal de tlori, sâ-o acoper ou un vel de trandafiri, sâ-o scald in sârutâri si sâ mor la pioió- rele ei, fericit cum nu a mai fost nime pe lume!?Xu este aoesta vietâ pentru noi!De când o ounoso pe ea, imi pare oâ veouri de a remiül am trâit si totuh par va sünt un oopil nevrest- nio! Dentru-oâ decâ ea mi-ar dice sâ-i prind un üu- ture, as alergâ totâ diua sâ-i prind unul; deoâ mi-ar dice sâ ine uro intr'un oopao, m'as uroâ. Deoâ si-ar bab^ joc oopilâreso de mine, nu m'as superâ, as ü vesel, oâoi imi plase deoâ me desmerdâ... Xu-mi mai pot da sama de osie os Iso. fii nioi oâ voisso aoesta... Das sa liâieso si eu odatâ in visuri si desmerdâri... Xu intre!, nioi pânâ oând voi trâi ahâ. Dina de adi me lbri- cesce si sânt ou mult mai sedus de acesta fericire de oât sâ pot intrebâ oâ oe va ü mâne?! Oe va da Dum- nedeu!. . . Oând a esit din biserica, intimpinându-o am intrekat-o, deoâ s'a rugat pentru fericirea nóstrs. »Da« M-a resjmns ou o vooe plinâ de duioșie. Xumai un singur »da«, si pe mine aoesta asâ de mult me kori- ! eesoe, inoât alt oineva o vietâ intregâ de mi-ar vorbi tot ou ouvinle duloi si alese, nu mi-ar pute spune atâta, oât mi-a spus Xurelia ou nu singur »da«.Oâoi ereil in ea oa in amorul meu, ered oâ dupâ ' ", '! "ugâmintcle sünt mai bine ascultate innain-c«-a oerului, cu...,. ou,vs sera ne vom ^^u/ treout sera si vO'trece mult si no^._Dar suvenirile ei imi vor române pentru totdeuna neșterse in inima-mi.Xu soiu oe se juca. Ipciu numai atât, oâ omenii aplaudau 'hi ou ei aplaudam bucuros si eu. Dram vesel, oâoi me vedeam lângâ /urelia hi eram ametit, oâoi de multe ori eram asâ apropo de ea, inoât i simtiam re- suüarea oaldâ si undoiarea pieptului ei. Isi in aoesta beție suüetesoá,p6trs6ui apropo patru oiasuri. kâr oa sâ observ curgerea timpului si cele oe se intemplau in pre- giurul meu. Uitasem ahâ de inult de mine, inoât oând sa slersit piesa, eu tot mai stâteam oa inoremenit si deoâ /urelia nu me prindea de mâna si nu-mi dioea sâ pleoâm, ou dór româneam acolo pânâ oe vor est toti omenii.hânl fericit, isi fericirea mea este atât de senina, atât de scumpa, inoât ori oât as mai trâi, ori oâte minerii as mai indura, le-as primi bucuros pe tote in sobimbul acestor dile fericite.seplemvrsljiua de adi a fost pentru mine o di bogata, plinâ do dulci simțiri...-im fost afara in Dumbrava, ou iiureba hi ou mai muiic tete si tineri. Xe duserăm anume oa sâ petrecem. b!e aduceau cu ele oosulete pline de fructe si priituri, noi Ie duceam pe ele de braț. Xe alesem o poiana tru- mosâ, unde sâ nu iun conturbați de nimenea si ne ase- dasem aooto.Oiur impregiur erau arbori stutosi, inaintea nostrâ se vedeau din depărtare munții albaștri hi turnurile bisericilor din oraș. Dr Ia spatele nostru curgea vesel un riulet. I'ajislea erâ mole, aerul plin de miros. Ximio nu ne lipsiâ spre a ne atiâ bine, Di in adevtzr eram toti ahâ de bine dispusi, inoât par oâ tot ensul ar 6 kost un poet skurdalnio, asâ curgeau glumele dupâ bubele nóstrs.Dupâ ce odibnisbm, inoepurâm a oântâ, ane prim- blâ oând câte doi când ou grămada, precum tocmai se oimeriâ.

Unuia din noi i vini in minte sâ ne jucam jocuri, pe cari numai in copilărie le jucaserâm si al oâror nume îl sr uitasem.Xoti inoepurâm a aplauda si primirâin ou unanimitate propunerea.(Va urmâ.)

loan kîU88U.

Au j n b D 6 d â.ZML

omeussca LÜSS s-asâ äs mars, HA" 6ât mei o mângtisrs in tums im-i in stare

8'o pütá potoli:D hi inima ssrm-ms., lovită eu putere, j Nomsntnl cel

I-' V 1 I. i .V

8-UÍ6Í. v6 n'us iubi utüt 66 mult P6 Lumillu, UI6Î uu vi- uium.8uvetu ubiü-si putü U86UU66 uu 8urÍ8 ironie. 86 ku6Ü prostünueü si dis6 uumui utütu:— ^eiu!— b'oti sü M6 eredi. 0üt6 odutü Areseses, 6ur uu t6 puli supkrü PS eu, 6Ü uu tU66 6iu reutute.— b'ir6?66!--- bltü si U6UMU, tine tuti tinerii iu AÍurul 6i, in lm. sü lass 6U si altele sü-si P6treeü. f>6-as fi reá 6e ^ur US pute sü dió, 6Ü dorü tütü P6tr666rsu U8tu de IÜUSUIN 6 dutu uumui 6U tuti 3'0 u6mirs si uoi 8Ü ne uitam easeüZurü... ^i pieá 8Í tu, 6ur u'ui 6U eine... ve MÍN6-Í 6UÍ6 vale... ^N6UÍ mi-ss potriv6866 dioütóreu, e'um r6MU8 6U sobiópu 6iu dunt.— vu uu vrsu sü ^06.— 8eíll... Ne mir 6Ü totus ui vinit imbrüoatü 66 ájoe... var 66 sü-mi vedü oebü! luu priv6^66 6olo! ?r60- Í68U 6iu 'fsrlunpmui! iluliuüu! Lum 6 imbru6uiu! tilumu 66 Zlumu, 6ar U8ÍU ts 86ót6 ukurü 6iu P6P6NÍ. No6u 6iü vs6ul tr66Uf---- 1^'u 86ÍU 6UI'6-Í, sü n'o 6UU086.— vur iredu6 8'o r66UU0^6Í iu6uta, 6Ü !uo: UNU nu-i U8á 6Íu6ut ÍmdrÜ6UtÜ. fltü 6.0I0.8i 6upü 66 vtzciü 8Í vtz6il, 6U 8uvsiu n'o . I5686Ü. i 6Í86 urutün6 6U 06kii:— 066U 6olo 66 lÜNZU bll6NU.— U666U 6urs ^Ó6U 6U M68un6ru 6 ?

6ÜM 6UUVMS6/Ü uumui lrantor!e?66. Vll66 sL ms 6u6 6ar 8 UU6 in 8ulón6 limku romünu?!'finerul, unul 6in 66Í putru, 6Lri vinÍ86ru 6in'Iniul- murs, 6Í86 U668Í6 iiuollilei, P6 6ur6 o 6UN0866U műi 6s mult; ÍN86 6U nu pursa U-I uu6í, 6U6Í uu-i r68PUN86 6S6Üt ku66n6 6U 6UPUI.i^It6 MÍZÍ o ouprin66UU U6UMU P6 6tzN8U, ni^t6 Zun6uri M6I6, inoüt ubiü UV6U vr6M6 8U 86 06UP6 si 66 0 trsbu műi cls 6ÜP6Í6NÍ6 666üt Ä66U UÜN8U 6s iinsrul, »666U 66 toulstu 6umslnr.Lu 6UUÍá P6 ^Í6sun6ru, i 86UrZ6UU S6Í1N 6upü 6sn- 8ul; 6ur U66lu, pur 6U l'u iuZkitit pumsntul, nu 86 V6^ 6su niuüiri, a 68Ü 6in 8ulu.kiuollilu 6UN0866U bius nüruvul lui ^Í68un6ru !>i numui 6S6Üt i NÜlU6Í, 6U un6s urs 8U-I M8686L In o6uiu V66ÍNU, lu M68U 6s Io6. vsoü Un66VU 68Í6 ^06 6s oürti, ^l68un6ru trsbu6 sü msrZü U6oln.8i Üin6 6U NÍ6Í dürliutul 8uvstei nu 6rü in sula, 6Í86 U668Í6ÍU:-— fln6s ti-i bürkutul? klui6 8Ü-I 6Üutüm!8uv6tu 86I6U KÍN6 P6 6ÍN6 vró sü ut>6 UINÍ6U 8U. PÜ6Ü ÍN86 müloü si-N insoft 6U plüosrs püuü u üsuiu V66ÍNÜ.In momentul prim 6ün6 intrurü, fure i/lnte 6'uuuer Zr6u. blrü uu fűm Kiro^uv. Vorbu üluiu üiü 6U sutitul.bu 6 M68Ü rőt""

s)v-6a

81--- ^666U„. 'fu 6urü 6UU086Í US flueliilu privind 6U osliii tin»" ' !— f'"m rm l. ! m>- o l V nepr^tz". A2u k w./IN u^â. I-um 6is o6utâ, eu-i

luna 'Üt u I meui pstrun66 lu Aiur 8tet6uu iu pioiórs, nioi0(1. 1-6 661 66 86ä6kiu Iri IN68Ä.

eumu-i mutulu.ui voinici: 66-utunei n'u műi vinii Iu mine.— bus eü ve 'mpu6 eu!kuobilu Aün6iü: »flbiur peutr'ueestu m'uy66ui lünM ÜU6 !«8i ^Í86: »I)ü-i PU66, tüeü MIM il tuie eupul!«,8uvstu inse o 6UU0866U műi bine, 6eeu1 8Ü ereclü ust'i. ltlu-8! fÜ6ü ureebiu tóoü Iu vorbele bluobilei 8Í fiiu6 6OUVM8Ü, 6Ü i-u bm? o plüosrs 8SU ebiur 0 dorintü, Nul o i eu őri si oum sü le 6eu prilejul u se ntelni.— blui6 sü ne preumblüni nitel, — 6ise eu, ofs- uiu6u-tzi ltuobilei brutul.^666u primi ou plüeere, oüei üsttel 6rs6eu u 86 pulo upropiü 6s tintu ei suorotü.. ^uourü un oool prin sulü. IIn murinur lin se uu- 6iu üin tót6 purtils, eure ss eoinpuneu clin eonvorbiri vesele si risete usoro; usupru ueestoru musiop—rtzspün- 6iü un timbru purtieulur si totul lormü Un obuos 6in eure 6in eün6 in eün6 resunü eüte un ris műi mure -eu oüte un stri^üt ui tinerilor infsrbintuti 6s vertséüli.rlonversutiunsu our^eu ir. trei limbi, ül ui mult Mr- / muuedo6, műi putin un^urss

XXII. X X .V I k IOcbii Iui ^clesandru mâncau foo. 8e seolä furios ^i trón ti ml cărțile, clise:— Xu M6 műi ^oc. — M-a declarat umor! — I'e felicite/!^»poi, luând de brat pe pădurarul, e?i din odaie. — Iti mulțumesc!— I)ar sci'i oá nu sünt surprinsa clo tol ?! Vorbind- si atât de repede, inoât nioi nu mai audi, eând dreptul, M6 ?i așteptam Ia asta, oä pe eine pui tu oobii. ! acela nu scapă odată eu oapul.unul clin oui dela mesa, dise:— K'aesta-I potcovirăm bine! ikesandru si aminul seu merserâ drept in grădină, uncie ka- ebila tzi 8aveta se du- seră mai nainte.Lând i^lesandru /ari pe kaobila, tresari si voi sa se retragă! bar

— Iubesc pe ^lesandru

era târdlu, căci nu mai putea sa Iaca acesta neobservat.8e apropia dara de ele, unde 8aveta il in- timpina astfel:*— kun găsit!— komplunentele mele, — respunse el--- o —>.^nse nacn. 'l rebcie si! n -V Le iîc "-asin,e,do UNU^. NU, cpu.i a tre out baba ou oolaoi.t^poi 86 adresă Iui ^desandru rsi-i disc eât 86 póte de afabil:— ke mult nu team vtzdut.^clesandru seesousâ / oâ tócá oä punga, in- drugând Ia vorbe 06-i ple/niau prin oap.8aveta vedând aoes- ta /Lpäoälä, se luă de braț ou bărbatul si Ásó:— I'inerii inainte!^lesandru n'avuin- oâtro. oi apuoâ ou kaollila inainte Ia preumblare.8aveta, cuminte os eră, seiea vorba românului : unde nu-ti ferbe óla, nu-ti bägä lingura; deoâ ei s'au stiicbt, lasă 'm >aee-so tot asá, fără martori! b si lksâ dar inainte si pasiâ din oe in 06mai încet, mânii eât parte.Ke vor üa sa re- mai de-

ou tot fooul.------ lntoomai oum üresei pe soru-sa.— Oare va sädioä, ain doue motive pentru oa sä tan eeea oe vreu. t^lesandru tre- bue sâ fie al meu, eäoi ii iubeso si bind oa astfel ine voi res- kuná asupra klenei si a familiei sale, oare me despretue^ce.^poi apuoä pe 8a- veta de mâna ^i o cluse in sală, ^oolo toti erau obositi cle ^oe. tinerimea se mai siliâ a conversă, clar clamele mai in etate dormeoau si n'aveau alta dorință decât sâ se duoâ acasă.^orul Kn gând oa tul- ple/ni prin ca- kacbilei. Vedea dormindâ, aminte . - bb-o vio-^ cotări dar sa

vorbit, ks-ebila P iilesanclru, 6treba lor. Xoi nu .soim, n'am vedut si mărturii minoinose, povestind 06 n'am te inse, oa ei nu s-au petrecut toomai nu voiiuaudit. l'asä-mi-sä fun 1 aMor, cântă ou atâta simțire,

6teci: se/6 societatea, kând densa e bine dispusă, las sâ-si pe- treoa toti! 8a vecia lumea ee póte fata, no- pii din krenLns^^uuse dar drept Ia primăriul tiranilor, lua violins din mâna Iui si princlend arcușul, trase o »borä« plina de foc, cât toti săriră 'n joc, Mrde- damele se deșteptară, ba si bari lat ii dela mesa de joc vinirä sa vecia ce 86 p6tr606 'n sălii ou atâta sZomst. kn vifor de aplause cu triera aerul si pârei ii tremurau de en- tusiasmul Zeneral. Xu era densa vr'o artista, ci numai o diletanta,- de asta-clata inse pacea o^nspiratiunedum- neclsesca i vini intrurou, emu când dise követei:

inoát po toti i farmecâ. ^coest tarmec incäldi tóté ínimele86 rentorsera bin pr6umblar6, kaobila ____ ________— Iti mulțumesc, ásá sóra kruinusä cle mult n'amavut. — korú ^lesanclru?piciórslor; tineri si betráni, oivili sirara borii, ^ucau si cbiuiau. krá menită.

si dete aripi tuturorsi preoți, toti 86 'n-o petrecere no inni po-(Va urmá.) Io8if Vulcan.

42 t> m I c t ^Inul ..Introáussrsa vartoüloi'in Luroxa.

M»8n anul 1586 supt domnia reginei Llisaketa (tbc AUMg virginous (tueen 8688) s'a intors in Onglitera 8ÍI> k'rancis vrake din iungu su espeditiune intreprinsü, dupa ordinul rovinei, eu indoitul scop d'a combate armata navala spaniola si d'a lues descoperiri geografice. Incâr- cat ätz gloria isbâudelor sale, ii aștepta Iu Oondra cea inui strâlucitâ primire.Incongiuratu de iota curtea sa, ii primi regina in suiu mure u vecinului castel VVIuteiudl. 8ala putea cu- prinde d'ubiâ mulțimea ouvuierilor si funcționarilor co- rönei, eure se grumadiserâ spre u se uliu tutu Iu au- dienta eroului muritim. 8ir Orancis vrake inaintâ câtl- vu puși si ingenuncbiâ inuinteu tronului; regina, sculan- du-se de pe tron, se pleca spre densul si-i disc;— 8culuti-v8 8ir, sunteti in drept a ardicâ cu mândrie kala eure s'a urtztut eu atâta bravura —inumieilor nostrii.— Oeea ee n'u putut sâ producă tunurile si spadele spaniole, dn-mi pleca ocbii spre pument, acesta produee privirea Naiestâtii Vostre, respunse Orake, eure, de si de nuseere obscura si de moravurile sspre ale marinarilor, sciea torte bine a se conforma eu obice- iu>V dr curte si a vorbi limbutul eurtisunilor.^Xm audit eu multa plăcere despre faptele Zio- § ne -- - le-uti stzversit, relua cuvântul regina e'un su- k,s ' eU os, cuci, eu tote calitățile °u!p supm-im-e veranâ, nu era ea temem ne.-iuU.jp.re ! - - ..-iMtep ' l^iu numai eu aii umilii u utia mm«- u eerbnei sr cre- dintei misii I- .-u a poporule- - ' s> i-up!âcuî sa simtă labele leopardului i -ruc, ei ab dus âumsls glo- >-' Ui u.i n -- IN teri străine si depărtate, ati in- u.mm reia - . eure, pe d'o parte vor 6 in folosul K8- trâuei äugliei si pe dalta parte vor contribui Ia prosperitatea acestor teri, bie faee plăcere a v8 esprimâ satis- faetiunea si mulțumirea nostru regbscâ! !biroul naval se inebinâ si relua euventul: »8â-mi" acorde vumnedeu ajutorul seu ea sä üu instareacom- - "b, )u isbândâ inamicii Naiestâtii Vostre, si a mari nu- >>, -!.> ooronei Angliei. Ni-am permis a aduceIa u>mu Naiestâtii Vosmil- pfs^kcpI-LbSUMre' din cele iu - remarcabile animale si producte, culese in acele b i ! i.purtate ce Ie esplorusem. ?Iaeu oebiului inaltei im - ^verune a le privi eu bunu-vointu si sâ decidă nu aciuneu su cum aceste obiecte pot ti intrebuintate .a a folosul si prosperitatea lîngliterei. Ni-»m reservat n ' mu un singur obiect si v8 rog a-mi acorda gratia

>nul XX». t ä u I I. I X 4:r

urmat 6«- vo,ia Iui «aiv a»u«e:> >> altá larlurie !t »Iát «I« mar« >l!ne nu erau am> ve r«-»e-«lu»e u»a Iiui-álái iei »i »ouó --Illeni«« »»ui-eau un va» mar« a« openl. (Ii>> «»re e»ia«l n»ri »,. ai,uri. Uupli «« »« »epuv- »i a«-e»l v»» pv ,u«--a »i »1« lamá vemre. »upä v«-iuI ólai éiul temei!»,. >-«- l>- »in a» il- «lin ,-áleioru, nó»tra? l-a >,iin-! onórea »i aloria am »oluuniit plin arm«-lv „o-tn- «u -»utóiul Ilii liulnm-l.Ieu »»ni ale rriin-i. >»l>in- inaieli »>> >>ine-«nvin1eze. »i ale lórii : oeea «nu pieiorul >»- u-,.-,i- «-«-«-a ee un, a»u-in enriovjl-,1,. »a«-I«-a ne au u»ural »móri. veri»«»«, illain»«-. -«> oumnalr- «» >»>,'»< iu- ilil«- lol in'iala ,Iupl> .--lr«-á No-iiii - « un «-uvónt ori-elNea -,-illt --a in- .-lórea , ,-v-, n a lip.-il »o t-x-a In privinla ^lollol No.-tr«. «!a va ii«- va inl>me-sln-ul m pull« re -l -i- va ti Ui- lal iluuli-l«- nn-u >'-l«i l.iin- ea éri la «»«>,-n>l,IIe n-i-Uli .-all -ia-roll -l eei illllN-ill iliie am liilli- Ni i-l piiiillii I lil pallli illlilu, la I-áiUipa ^i a»á. mliilii Ni, i am» l. v, mvil a máin á «lm aee»Ia i>i>ma > r«-«-»>á l-llpi pan,, ni. -i ilu il a--,-la máneare nu numai lola ,n,,>o,!iliuil>-a Iál-_-I>N-r> i el iu»>-llir«-ll iil>r« --'.l «-Olllnupiirana -l v illői«.«

< l, l,«,-l,- 1-uv inN -il lírai««- va-iil »i lloua luam ale pia, elei lulliloi. In pl'» lailll'Ia lll unalll- luillll, ili- iia ,u»l 2u-Iii-a l«-!.'Ull>.« »-vonul >ie-pli- »1« -» lua PIO,»»liuni ell a>ál lilái i-le.-'lap- ,a, inl NllUilil l,n mi- nuna-r»« >»,»-,,i pul,-a uiliii »in nula IluiiOllaNulii ,-,i,l>>lilor illőm >-ea mai male pail> l> pl>-> «>>-,-lor Il,l.«,,-ttle unlii pun- pro- prielar «Ilii len« >ijltt>< n all , .'»«Il, !>>»> . > u < iUnlllnnn a »a l«- > lillivii pe ««ló-,., pú llu lol .-u> >a-ul piiiliiliv a lreiaul -a il,.«« « uu loep «„»«lum-al plina il i ul-lura i lnlolilol pul» >iol„ m-a m>liorla- r, li lor in I lil'-pa «ran alul >-«-liN-. oá m anal llilli li^unili penlru pruna óra ,a rarilal, ,a- lue-a «Uliii I>am«-»olulá, mai ,-u »ómá in unele pârii ale «lern miiéi, un»,- o lîollâ rea »e «artolî »e mm-nlerâ «I o « alamilniv pulllie»

Inlrelmintar,-» «arlofilor e-lv in «»!>»« no»li-e lorle vmialâ: nu numai «Ll,

t'Ln v Ir ttî r»ttpi-sLt.

XV.Vu^itreü, «iți uiuittenv

> -> U» fu vu Uoru vle luln» i» iLkä nu te tenie, IU tiv ein« te-»» leniül, y'ui pv m«tt i'îtiu otri. it:

li.» doeevâ. t^ Din porttá,

< n pLr 'iții eorri^L.

XVI.

ti» i leitei »O te î»' in^re^i» >

eu i» »tainei«Xu i,»e ^iu »yä înLiî^.

»e IU«U SugN-rlU

> ä u I l-1 .< X—I XX«.

vel» Luourv^oi.I'rnlene

! puniunj eá-si lîepumi. »IN l«e»I îi» tri-e-, «si » «>menii la xsi-ryilul Iui ianuarie. lurá eá-si li --«rí- un n ini. l'riiin» sorié xims«Iá nue«i»m «ie » eure l«>r- lirul. ma liárurit l» n»x«-,-re Xoue s-ársi in ^«x-enle «ieși, inele nu f»< »>-x l,«>s>enli»uer «>>« mulsumi -u o ,-i»re >le lm-ruri nini imielunxalü, e»n- »-mN V l'i- > in-lea ni«-» il«xch nu i-»« pune < »mii'iniur» in , ölésiül >ni,-iu Ie< L n»x peiie>»-i-o -k In«« niuiile lxînniiui'

li»»«»», ,» iiuv-um ,ie»pre n n-in-ji »»> « I»»r o -á iné nlrelu ulun-i «ie -e e« nu? l>»r »l >,« >luies«e-l«> iair «> e»uex, i «ül o>»rvx«e-ie xá pieoji vro in i < e»uri «le -olun eeu is«- lueru. ej < lles-e lole ivt/elele enle»i>ur si «ii-,un IN -»pilula unui r-irul e l'nirie ej er szírié. e, eá»» á nrnle e»l Ie e «ie líráik« »- e-l, eei iu»»» inoeie nn i unul au ee iiLeve, e eil jerisee«» t-uaul eeu Ir-uu. z-enlru irniul t>un »I l'»lnei

!»I niei , » ee póte «tisei l e - Nl vor k. in rn eelá ser» s>e - Ll na Voi» »ve printre < «rin»< ii -e-ráluei l>»rs>»Ii leUNnli. >e < «> ia->ru< i,uae» v» urnui e» lie o epouilü, er repl»l» I»I«aiuIui ei » niuneei » ,«r-xi,e: >>e - át ul >j iele vor line Io- «ie « verurl. ia Iot» leononu» eiâlului noelru pe -»t aeetrsiu y» oeeniunlu ou v,< ti «u i I» i»»Iiln ?tui áw^vl«iá

Xu láinntuieeu mu ee «li» isienie >i,n ,»»- irivi, iu-e» ee ine» ne lipeeiuî. «ele .» «,e>iu «s, »,->»«- iiune iu,re « »»»->» ia lim nree«« eeu ori enni >niru- nirile. in «»leniele tinere e» p»»» lu» «> « rieislie«- liun,- «uueei.,. , u un^l>mri ui sete reMU 'ie > Xlur» «k» enlonul «ilui Xtiixuveeu ore kmî. si «le o nulii,- » »»- rel» ««r«- ee m ereit x» sm » Im rul m-eeiu. nu, o mie-sr,'

i>! «ieeit si Ie-«s lu» pe lóié e»le l«> „vein ,n ltu- < uree« i. -i in l»ei. ,j ia provineii um ie-»e „un » »- e,o» eu eeemple «le ,u,Iiiiu«iin« «u urin-ol- «ie i,l«>I>» I u >e>i«>m inii «ir> «>«- unisituturi

l»»r le «ruslie m ee». siin«i-« it in ser» a»eir>t «- in iil« reni «, «t

»i s>re «u- vort«l »eu au. vordex, ,i euluxe n>i»«si IN«- snn am < » »IN un xulu" l.l iie srni«' «iexpre « « e vorlu»:su < »r«-, in inis-eriiiexo !» lene, , unor« i ori eu

»slin!» «ii «Ie xerluNore. vei k X« nml «» »-iieli e l--vorui In Itu« Uie?« i e «» l-ixeri' » eu l>r»niul „love«l< 7, «- o Vix-lii- me ore-eurv. ui li,n«l-< » m « uri«-» ueoiei luxén, i e iN- ^r«>>u«i Ion llelunt«- li»,lul««u

» um «lux I» luxene»lsi x« riu a, exie linii x« r» s,rin ui»,»ie su»i xu-si

vorlu-xe «le-pie v,xii» meu ,» «Ie un Ir«-« ii! «ies>«riai ln ii « » « Nirv I» ««mpe « I I« x levrex îl vu »xxex «i« pi»,« pour un m»II««-ur il»i> v> n«>n» ir> nu s««>i uv-I«» in-uin, loil'i «» erme I,l< nl» lu «n, i»-«,in«>ai xs -> »>-, e iáim,nuri- - sr»-«'

sie, i. « r» o «si «lulee e» «Ie priimi-ver» in ore lire» «le pe s-itmeni xe pare» o «ie-u lutle su-ntru inieiusi «lup, , lui xs>r>- u pr,v« iiieu ,-er«-< » ln »«tu re» «ânlu- lui er» o in»ll»âie,e < »lâ O «unei »>»«,» - ure xeple- et xs-re ,,-pilul ei »«lornni nn sei «le volupinie «le » ir», < »re mi«« « im ei rumur» «le lilim- xs«re « o «le-iese l» I» viói» o iremurure » isrei « ure ,-»rea < u »«- um«-niul -i «-pre u-l m- «»l«i> «> xir»Imire «I«- -«-ri-ulor» in ioi < uprmxul «ie xut» lu-Ii» «erex«» m ««re nuni»! l-r»«iul pariu >» privez.» I»r» lN'iuioxure m exi» învieri- a lirei « I. l>ru«lul « el ne- ol>«>xil «ie « ir»> lol-leun» l«ne«

tp., < iir»«» s»rri ^rnlur«- xs«re v»I«- r> ixlunelel» «ie-, rn »u prin «e, »r< nri miri-lmule in mu «Ie lupuri; « inti/'-iuI lip» inlrun -lulix - >lumi r»v«-n- » »»im «lin « si Ni-iu n - ren/u -eulur:in>usul xr^, n-lor. er su- «ie i-er>< ». in urm» unui

m» rulx-numenl »> xl»,-anelor «ie n»Iur» me-l»I»r«

D .-v VI l I. I 4lfmu! XXlî.«Ä, urm».t ätz solia Iui .mo «ânooa o alta Itzilcri': tot Atât äs mars ou ournati fripti, o mâncare ätzliciosa, dur aceste lucruri lmno nu erau o o vu uuou pentru óspiita- verni. ^Voum >>6 roäesobise usu bucătăriei si âouo slup nice aăuceau un vas maro acoperit, äin care esiau nori äs aburi. După os 86 âepuso si acest vas pe mesa si se tăcuse tăcere, tsir Drako luâ cuvântul:— Dali-mi voio, iubiti âomni si amici, ou inainto ä'a äesoopori acest inoäost sâaos Iu mesa nostru, sa ve spuiu câteva ouvinttz, Du ?i tovarășii mei uni strâ- bâtut in timp äo multi uni loto murii6, um inäurut furtuni si vijelii äin tóin âireotiunilo busolei, amcercatsâ- biilo nóstrtz oontra spaniolilor, Dortu^osilor, Oaraibilor si altor popóro solbatico: si uoum oână um revenit u casa pentru o scurta oâilmâ, parca totâ DuZIitera ne as- teptase ou su no salute â6 Ii unu venire, âupu veobiul obiceiul femeilor. ou le um uäus âin calotoria nostru? Di bine! onórea si vioriu 06 um âobânâit prin armele nóstrtz ou ajutorul Iui Dumnoâou sânt ale roMnei, Dum- nocleu s'o bine-ouvinte-ie, si ale terii; otztzu oo su si óintznii mtzi ain economisit, acosta nu vu intârâiâ u intru in pungile birtasilor, oomorciantilor si femeilor tru- moso, oum tzsttz sorta murinurilor cană pun piciorul ptz uscat; otztzu 06 um uäus in curiositâti, ä'aoosttza N6 uu ușurat surori, verhöre, mâtuso, si ouiunutn ou ruguoiu- niie loi" inäutu âupu sosireu nostru ; o'un cuvânt ori-eins u soiut no stóroü ceva n'a lipsit s'o Iaca. In privintu' ' "O trsnn. 86 vu intunecâ ätz floria ul-c

lo u cerealelor proäuseru p'ulocurou sómete si atunci inteleseru oultivstorü murea insemnütute u acestor fructe, cure uu UMNs astit-äi o nocosituto absolută, mui cu sämu in unele parti alo (iormuniei, unäe o recoltă reu äo cartofi se oonsiäerü ä'o calamitate publica.întrebuințarea cartofilor este in äilole nóstro forte variată: nu numai cu serva äo mâncare omenilor si vitelor, äar se proäuce äin ele o fórto buna scrobolâ, faina cos mai fina pentru cofeturi, asâ numita puärüäe oren, un fol âe Zumâ si âe coca, siropul si ^aburul âe cartofi, si nainte äe tote raobiu si spirt. Obiur si bârtie se kuce äin ourtoü. Onörc äur lui sir Drunois Orulce, care ne-a in/estrut cu acesta planta ä'o utilitate atât äe întinsa!k

Doins si iioxs poporale.

Ho 06- âli Ntzlimu

— vin giurul Mstzuâului, —

XIII.mâmueâ, MÄML msîi.

V»i âs inimioiL lues! Vici si âs filele msls,tln»-i builâ. âses-s reis; Di-pa, mLmii pseat, Oâ amar in'îii kllisiSmat, Lânâ, maiiiâ, in si Isxânât :

1 -un essa rugului!

. .... ..^punulu mea oâlâtorie un i âur, oare su se ronusou necontenit prin sine si our6 su ! manifeste efectul seu bine-kâo8tor mult timp, âupâ os > vorpul in ou 86 vu si jirtzkuout in puibtz.ro si so vu 6 ui- tut numoltz meu. 8oiu Iiintz oâ ori Iu curte multe nusuri s'uu sboroit ou äispret, ou ustuâi ^i pole si ăi Iei o viitore multi vor Dúljon : äur 6U vo spui, sunt p6 âeplin incre- âiutut ou in acoslâ turturio ^ace âurul col mui procios o,6-l um uäus äin caläteria nostru. Vu v6ni o äi oanä voiu ä mLnäru ou um kost ool äintoiu ouro um uäus uo6st proäuot ui pământului iu Duropu. l^i asâ, iubitii mtzi umioi, v8 invit u mânca äin acesta pümü crescută supt pământ, si invit asemene lu acosta mâncare nu nu- > mui totii poporuliunou Dn^iloroi, oi om6nir6u introdu l contimporana si viitöro.«Ou uetzsttz ouvinto sir Drako äoscoporl vusul si nouu manoaro plnotznä tuturor, tu proclamata in unani- mituttz ätz otzu mui i^ustósü lociumä. 8vonul äespro cali- tutiltz omminto u uotzstor tubercule stz rospänäl rtzptzäo in tótu Donära si luuäu lor luâ propoitiuni ou atât mui osuMruto, ou cât numui un mio numeräe ómoni puteu vorlit äin tzsptzriintu. Importatorul cartofilor äurui oou inui inuro purto u prociósolor luboroulo unui pmo pro- priötur äin tora lsquiro Walter iVIorr^like, ou oomlitimmu ä'u Itz oultivu po mosi'u lui. Ou tot suootzsul primuiv u trebuit su mui troou un timp inäolunZat până oLnä oul- turu ourtosilor putu änlmnät insomnututou provtzäutü ä6 sir Drunois Druko; unoü trtziätzoi äo uni äupu iwportu- rou lor in Duropu tzruu utut äo pcmm ouuosouto. ou in unul 161ll si^uruu ptznlru s,rimu óru ou o rurituto po M68L ourtii srummstz. Omonii sânt in ^6N6i'6 lorttz oon- ssrvutori, mui ou somit in privintu nutrimentului. Do lu 1620 in timp äo mui multi uni oulturu ourtolilor so miosorustz troptut si tzru p uoi u so purusi ou totul, si tocmai po tu lintzltz secolului ul 17-Iou luü o nouu äosvol- ture prin siluirea impreZiururilor: consecutive rcoolto ro

. ' vsiNului,, ntzcst,

'->.t O un pieiu.gura ms di«.

8L n ani oinL vuXisi oâibnL Ia mâncare!

XIV.

ânâru-i coârn si Mkrun^it, IVIis-ini pure câ-i ciungii, kân' ce trLesc cu urii: IVlânârn-i coâru si imptznat. I^Iis-nii psre câ-i uscat, ?ân' ce trâese superât.

XV.

Vâsilicâ, mei muntsns. bega murgul Ia proptele, 8i-i ââ ten cu ilorieels. lntrâ 'n cssâ nu te teme, Oâ cle cine te-Li temut, 8'oi ps mult I'anr otrâ it:

Lu otravă Nin Sncsvâ, Lu a^ciiitâ Din portiță,

Lu p8r galbsn âin cosiră.

XVI.

Mi leli^L albinstâ, Ls te inârs^L?Lâ si su îs sännst, Nu me tiu ssâ mâr«t,

Ni,

t7ii/ess i^e luliu Sugnai-lu.

puibtz.ro

.) LI I I. ! ä. î n' e X.xîlWWW

Osia Lu6OOSS6t.l'rietene.'tot gândind sâ-ti respund, am lasat sâ trecâ di dupâ «u, si m am pomenit Ia sfersitul Iui Ianuarie, blrâ sâ-ti îl soris un rend. Orioina e torte simpla: nu soiam de ce sâ-ti vorbesc.Oeo.â tu ai stat in Ououresei, ai putut sâ vecii, oe, Iei de vieta duoem noi. Oe diminetâ pânâ sera trâim: pentru altii, ble soulâm, mânoâm, luorâm, ne plimbam, ." "uloâm si or ne soulâm spre a ne euloâ din nou, pe, î> >. Mmoa OMnâ. — Ored oâ nu greseso oând iti .-j ' "!I elin,, inâia .m :nn> ales, ne culcâm pentru - a — j, . x , do O- nesuri, om ou dormim, ne dmu o ue-pîmn oslou.aa ooî u,a;--''!>u ou golioiune si rsâdârmeie. HI astfel, dând di după di. ineksiâm lunile ou un aetiv de desgust forte pronunța!.-,i eu un pasiv de fericire si mai pronunțat Lnoâ.Oe aceea, găsind pro multa unitormitate in bangul ! vieții mele, voiam sâ te scutesc de a te tace copârtas Ia acesta ursita bolnâvioiosâ si inglobitâ de urlt, onoare baba oare tors firul, m'a bârâzit la nasooere. IXoue parti din deoe ale vieții mele nu fac decât sâ repet: Lli-e urit.Lobopenbauer dice undeva, oâ omul care nu se póte mulțumi cu o stare de lucruri mai indelungatâ, oare «muta vecinie noi spectacole, este un om fârâ me' lăuntrică, putui cugetător, multurn a;«- - u tocmai a oâtare. Oeounoec « reptate^ >> - - m pune mana vre-odatami mm,' 0 " "E-' 06 mai penalitate i-as in-o, 'Oki deoâ nu i-a? pune candidatura ,, o' ^6 Ilfov seu dócá n'as pedepsi-o sâoarioaturno ^osiului!...I,)ioeam oâ n aveam despre ce sâ-ti scriu. Lredi ore oa astâdi am ? Oar o sâ me 'ntrebi, atunci de ce scriu ? Oar de ce sâ nu scriu?la te rog, botâre^oe-te intr'o di sâ cbeltuesoi 60 de bani, si mai botâresoe-te sâ pierdi vr'o trei coșuri do somn seu de lucru, si citesce tote galetele oâte apar si dispar in capitala unui regat de 5,OM,OM de sullete... tu men dira des nouvelles.^u o intortocâturâ pe pâment, nu e platitudine .- ub soro, nu s scandal, nu e beție, nu e nerușinare pe oare sâ n'o vedi dilnio așternuta in colonele diarelor nostre. Ocriu prost, vorbesc prost, se laudâ singuri, se insu.tît, li se umtlâ bucile oa Ia niste oimpoeri strigând Oaaatrie, I'atrie si or Oatrie, — si oând vine vorba sâ arab, cât Io e de dragâ aoestâ sermanâmoșie, nici unul nu ss gâsesoe sâ ^ertkesoâ din bunul seu traiu, pentru traiul bun al Oatriei. ' -f)i nici oâ se póte altfel. Oe cât vor ti, in aoestâ tem. foi cari sâ esâ la lumina numai spre a slup interesele unui singur om seu ale unei ooterii: pe cât nu vom ave printre cârmacii corăbiei, bârbati botariti, oa- - rsotere; pe cât instrucțiunea va urma sâ be o simiula.-álÄ «esplata talentului si a muneei o parodie; pe utopiele vor tine loe de adeveruri, in tóta monomig statului nostru; pe cât nesâratii si nesăbuită nu vo n . duși Ia politie seu luati in armata oa sâ Ie mai pipa- ! rcM nițel firea dnii sergenți; pe atâta, vei da dovedi de un om mult mai ou minte, bond tuioâ eu oei 60 de bani ee-i risipe^oi pe galetele regatului, oâoi oei puțin in oașul aoesta iti va române mângâerea^ de a li un nobil tuioolll, un bidalgo național, prin faptul oa vei in- ouragiâ una si singura a nostrâ industrie pâmentenâ.

l DIu lâgâduieso eâ la noi se allâ talente. Om pn- trivâ. Oeea oe inse ne lipsesoe, este o soolâ de aplioa- tiune. Oare e galeta in Ououresei seu eari sunt intru- nirile, in oare talentele tinere sâ ML lua o oristalisa- tiune ooreotâ, eu ungbiuri si fete regulate'? /)tarâ de ' i salonul cllui LIaioresou care lâce, si de o mitltieâ ga- zetâ oare se'noeroâ sâ faoâ luorul aoesta. — niei omișcare!0!... deoâ ti le-as luâ pe töte ekle le avem in Ou- euresei, si in lași, si in provineii, eum te-a.s mai asasina ou esemple de paltitudine, ou articole de gblbâ, ou oolone intregi de umpluturi!...ai Dar. te cruț.Oe aüeea, üind-ea in tóra nóstrá e iniliterent d< oá despre ee vorbi seu nu, vorbesc si eu.Inse astăzi me țineam oâ am un subiect.Oițe trate despre ee e vorba:'fu care, in imperâtesoa ta lene, ounosoi ori ee stântâ di de serbâtore, vei 6 seiind eii astâdi e Isvorul. In Ououresei 6 o biserioâ eu bramul aoesla. Oa e ou- noscutâ de mai totâ lumea câta merge Ia sosea, nu pentru cuventul câ aoestâ lume se aliate in tote dilele ea sâ se in

dnul XXI. d ti» LI i d 1 45aveți darul cărților, altul al beuturei, altul 6 cu inima in vacanta si ai- dori sa si-o plaseM undeva...- I^entru acesta convine mai mult kîuroul de in- formatîî a Iui > linder decât Isvorul tămăduirii.— In stersit puiuți spera intr'o meremetiselâ ores- nm'n, dar nu ?... du ints astea, imi disc, luându-me Ia o parte, na serisdrea asta, móie-o'n isvor na sa fie nu noroc.— O sí vre-o scrisore de dragoste...- 5sta nu-i treka Ia.- dine, nu tuia plăcerea, Zar uiți un lunru : ve- rivâ'o'n apa. are sä se întindă cerneia cât barta imperiului rusesc, si-i penat de diata respectiva., na no sa inlelegâ nimic.— Nins dîci tu. cVtuncî ce-i do tăcut?— Onna nu'nsoteyoi sccisorea de vre-un ajutor bâ- nesc, s'o punem sud praful bisericeî, seu na sa di si mai sigur. 8 o aruncaicc intră» nuttn.— basâ-me'n pane. 8i pleca!Xoî un duserâkn Ia biserica,liiserica annsta e na tute semenîle sale, tot aceeași intru töte. Deci, nu mai n trebuința de nini o des- criptie.' da tradiționala mesa a luminărilor de cdrâ. In lâuntru doi popi, tot tradițional' d slujindla coltul altarrdm "V - á c "8uta 'nia Iautec ' .-uipm/'...'.numai eram sa 'ncep o tirada contra vremurilor de astad', in nare popii citesc »itomânia lukéra« in di- serinâ, er cueónele se róga lui Dumnedeu sä ln dearo- ckii nu turnura, când, aducendu-mi aminte de strâsni- eia înalt, bre Lllntmi 8ale IVIitropolitului Idámat, imi luai cle semâ, da nluar me botârii sâ su tiu pe tute tetele disericesci nari, na pre sfântul părinte dela biserica Isvorul. sári- dotări sâ citesca galete, in Ion de a înotai nu nasul pe taraira cine suie nărui cârciumar.tVici, siindnâ tu esti omreutâcios, o sa dini numai denât na inc» contradic.— I 'aviesce-te inse, nani, de nând urmer: scola d-!ui dogâlnicean, găsesc respuns la töte. 8unt pentru incu- ragisrea industriei nationale, dar nu si de eatrâ popi.Vedî?In stersit, na sâ revin, sud patradirul popii nare slujîâ. o domnâ din societatea duna a capitalei, stain- genuncliîatâ si părea a asculta slujba kisericescâ nu o devoțiune adevărat catolică. Onesta temee a lost si este âncâ Irumosâ. d bruna. 5re ocini verdi cu o nuanța abia sîmtitâ de încrucișare in privire, Dortâ perul in dnun bucle mari pe frunte. nari îi dau aerul, in unele memento, de madona: Ia madonă â Ia cbaise,- dapbael piiixîl.8tând in genunciu, srilr pólele popii, imi tâcea etec- tul unei adevărate Nardul ine eugâtnre. Imi viniá inse sâ-i din: »Ori ne Nagdaline in posîtia dumîtale, este ru- gatâ a nu-si ridîcâ ondii in sus.«dât de nmlte Nagdabne sünt in ducuresci, dar nât de puține sn rogâ!itsirâm din biserică si ne pierdurâm câtesi trei printre nnnuineralnle inorminlo nare înconjura sfântul iânss.înțelegi ce cântam. Vream sâ vedem monumentul dela mormântul marelui om. I'u snii na eu nu pre am obineiu sâ dâruesc pe desne-nare muritor nu numele de mare om. Din potriva. Land mse vorbesc de tleliade klâdulnscu, tredne sâ din anest cuveni. Nare poet De- liade n' a fost. In timpul Iui, a fost tocmai ceea ne tre

buia sâ sie cin român: mare patriot, lia. sustiu câ lle- liade a lost, inai pe sus de tóté. ma.re patriot. d'ot ne-a scris, tot ne-a gândit, tot ee-a greșit, a scris,-a gândit si a gresii spre a arata lumei ce sânge curge in vinele I nostim. t8i in aceste timpuri de șovinism universal, cel mai mare om pe lume este cel mai mare patriot.tic gândescî eâ-am găsit Ia mormântul Iui?voi pruni, âs-un pustnic rssââi^i, La doi orfani stau ps mormont, Lu t'runfits eatrâ pâment, poetici, tineri Hi 'nilor^i.

Lânct vtzntut priinLvsrsi trece tzi rnîHcâ ramurile lor, Lu'n kreinst lung, intristâtor, Lad Lorils ps buma rece.

tzi-aceste lac râmi ale krei par plânse cle un oetnn ceresc, Lâci Lori, ele se vestejesc, Dur 6in parfumul lor «el âulcs. Ventul ce trece sâ se culce, priuâe tâmâla usmurirsi.amatorilor de-u deveni omeni mari.- -- l am esit din. ^'eocesepierde in , . .grațiosul ivisselelc.in adever, stersind o ascce. .dracul e vieta asta, ce inai e si mórcm.te nkinuesci cât trâesni, ea sâ luminexi un pop^.^i-erâsi la ce sâ trâesni când n'ai pentru ce te ckincn, cum trăim noi?...8i mergând tot înainte, am mers si mai 'nainte...

Von padil

L o Q d Ó n 6.da bal.Lavaierul: O-sorâ, mi se pare câ me țineți cam prost...Dama: Ve înșelați, ve rog,- eu nu judec pe nime dupâ esterîor.da Nonte-darlo.O domna câtrâ una din prietenele ei:— di bine! anul acesta câștigi ceva?— I'erd vr'o suta de napoleoni: anul trecut instz mi-am perdut ginerele!— rVtuncî, se compensesĂ!drMiner recrut câtrâ capitancil seu.— Domnule căpitan, fi-vetî bun a-mi da sâ aprind țigara?dâpitamd întinde țigara, dicend:— dune : dar, decâ am st lost în dusia, nu ti s'ar si îngăduit a te purta ast-kel cu căpitanul teu.— ^veti dreptate; respunse tîul darpatdor; dar, decâ am si tost in ldisia, d-ta nici odatâ nu ai si ajuns căpitan. chq-q-l'e bulevard.X... se intorce dela club avend un ockiu umtiad bulevard il intelnesce un prieten.

46 D N I b I Lc ánul XXII— Dar os ai pátit? ii intreba el.-— âm kost provocat in duel de un domn care mi-a aruncat mânușa in kalâ.— lVIanusa! o lovitura asâ de tare c'o mânușa!— De, ce sâ clic! póte câ si-a uitat mâna in ea!Xaintea curții ou furați.Xousatul este un omoritor. duriul dâ un veid iot afirmativ asupra oiroumstantelor atenuante.Dresedintele puse acusatului intrebarea de riMre:— âcusatule, ai sâ taci vr'o observattune in privința aplicării pedesei?— lina singura, d-Ie prosediute: nu sünt partisan al pedepsei cu morte!. látsratui'L si s-rts.»Ilársile 8r11eanulni Román« au apărut din sep- ttzmâna trecuta supt redactiunea dlui luau l'op ltetega- ganul. Xumerul prim e destul de interesant; dar decâ redactiunea vre sa petrundâ n popor, mai intőin tro- bue Sâ-si scliimlie ortogralia, câci — cil redactor ea in- vetâtor. o va sei din praetiea sa, ea — ortoMatia eti- mologicâ nu este pentru popor, becturâ plâcutâ si in- struotivâ. in limba poporala si presintatâ eu o ortogra- t,e usorâ. etâ clevisa unei koi poporale, »Dariile 8âtea- nuîui ltornán», eari nu mai sunt cârti, câoi apar informat cle tóié, vor esi odaia pe luna, eu euprins cle o ce ,la; abonamentul pe un au este 1 II 20 e pepim rate pe" >.Vas iude an 66 Lámcel. se trim

' ».Xtt>'ni. âstle' si intrunirea musicalâ-literarâ putui unui nou eielu de intruni"i, Äumineca, ea ince- uu pulea cleeát 8areiesa torte bine, — present tund un public numeros si distins, in frunte cu Ore 8ântia 8a Domnul «pi- cop loan Mtianu. 8erata s'a început ou o legenda a c'e^e- lui nostru poet ccmtâ de doumul X. !)., ur.nând a don» pensie declamata, de dómna 6. ti. Xmendoue pocsiile mi l'ost primite ou insulletire din partea auditorului, — ceea ce de altcum e lucru obicinuit când este vorba de poetul nostru ^lesandri. Domnul ti. V , acoinpaniat pe piano de dóinna D. V., ne-a incântat cu ti ei cântece de iubire, oompositii de autori români. Xplauscle repotite ale ascultătorilor le-a meritat atât dómna cât si domnul V. Din parte-mi nu as dori pentru viitor decât aceea ea sâ ni-se dee ocasie inai dósa de a asculta pe dl V. ou vocea sa atât de mult simpatica, l'artea principalii, de unde trebuia sâ si fac începutul, este lârâ indoialâ cântarea demnei ionescu. Domnia sa a binevoit a lua asupra-si sarcina de a da concursul si tot odatâ lusirul acestei întruniri. Xi-a cântat frumosul cântec italian »II poscalore«. acompaniata. i>e piano de domnul lîrause- wetter. Dste de aAins a aminti, câ dna Ionescu erâ bine dispusâ. — si asâ cine ore din cei presimți s'a putut retine sâ nu aplaude din inima iubitei nostim artete? Iu sscrsit, cu dorul ca in curând sâ ve inai put raporta lucruri bune si t'rumâse din vicia sociala aradani, vc mai spun si aceea, câ venitul acestei serate a fost de patru deci de dorini, tbr usps.' Dra Rlcna IXuriau a secerai din nou entusiaste aplauss pián picul seu pe pian la concertul din sala redutei din budapesta, dat de câtrâ elevii eminenti ai conservatorului din capitalâ. Xdmirând termica sa mass- trosâ. elefant» picului seu. sic urne ntul seu adânc mu- sical. pulilicul nu incetá 4' - cle drâgâlasâ. intatosar X>u audit pe ensusi

Lnul XXII. L L N I L I L. 47relui maestru. Ou asemenea talente ușor se vor des- minti pre/udecâtile eronate contra românilor, dScâ -mea mai esistä. Drmând äesvoltarea artistica a gracióssi copile, putem dbe cu sigurita'e. cä äe va progresa tot in asta mesurâ, sa a/unge Ia culmea artei, deea arta are culme.Hatr/ä Xa^ional «lin kueuie^vi Oronicarul» din lume« al âmânului« scrie: »Guinea s'a mai potolit cu plecarea änei batti, âar teatrul a câdut äin nou in starea miserabiiâ äe mai nainte. bublicul a incceput sâ-I pârâsesca, llină ostenit äe »boccacio« si äe Lettel stu- äent, care s au eternisat pe »k?.8'au äat »Despot Voäü,« »Xean« Hi »Xóptea kurtunosâ,« tot piese vecbi si pre cunoscute, care nu mai au nici o trecere. Ximic nou. Le promite in coronă »kőmálion,« care trebuia sâ tie a âoua piesa äe ouverturâ a stagiunii si »Lra Diavolo.« Dar r» rrozbu/ al 1'eetrului nostru este ca^Zurâal nemților. l'oti așteptă până cană mori äe úrit. In »Lpoca« cetim acestea: »Rarti äe äiminäta pleca Ia Laris privi-

rini care a devenit una Zi» cele m- din lume^dHői-A bârsescu, ' teatru de Ia Vie na; Vmittz ^i e in 8'

gketórea operei nóstre clsóra Leria pe care direcția nu a avut äibacia s'o retie. Xu seiu cum se tace, äar toti artiștii noștri äe merit sânt nevoiti sâ plece si numai in străinătate isi tac un renume. De pilda ' a 'teoclo- imadone Ia burg- e pro- m-c com: Literara«Viena. L cui e Mesa tine seen vorncnu.de teac, rector Ia 'l'eatr silințele ce s'm.^vista. «Lipsa unui kun di- . este asâ cle simtita, incât töte eniar äe ar iz Kuli sä mantie teatrulcu uycle descbise, nici oäata inse nu-I va äuce mai äe- parte. Xu e äestul sä tis cineva om äe societate, intluent si elupe^ Ia bgura, lipit äe o tracțiune politica seu alta, ca sä i se póta Mas- eotta« Hi cras »IVIascotta«; dupâ aceea »boccacio«,adeca in patru seri äupä olalta tot operetă, (intr'un teatru care se nuniesce «Xational!«); in stersit si o piesa originală, «Marțial« äe äl V. L. Dreebia.

O' Reuniunea română «le inu^ieâ tzi cânt äin Du gst? a tinut in septemâna trecuta aăunarea sa generala, cu care ocasiune se constitui asttel: președinte aâv. "titu Ilateg, secretar ärä. /uris I). Llorescu, cassar adv. O. badulespu. arcliîvar l. Oureseu si 8 membrii äe comitet. Le spera, ca beuuiunea va incepe sä desvoite o activitate mai mare, spre a-si redobândi prestigiul äe ódiumra.' Leratâ mu8ieâlâ in O râs De L cincea seratâ s'a tinut Ia 29 I. tr., tlină tată un public numeros, (lu asta ocasiune cil L. L. a continuat d'serbați unea sa «Despre factorii vieții nostre sociale si culturale«; apoi ära IVIa- ria Dopovici a âeclamat cu vervă poesia «Deșteptarea bomâniei« äe bolintinian; in skerHit ăl O. äonärea a re- presintat pe «barbu Lăutarul,« care a proâus etectul cel mai mare.'V Dorul vocal al plugarilor äin Duvin va da al il-Iea concert poporal împreunat cu petrecere äe )oc in sala ospötăriei äin Odorok, äuminecä in 2/24 Lek- ruaris. programa ' 1. «Domne buzele mele . . .« äe (I. Uusicescu, cor mizt. 2. »Lentinela româna«, poem äs

Llexandri, äeclainat äe D. bincbici 3. «Llisabeta Demna«, cor bărbătesc. 4. »Lbt äiua triumtalâ,« äe VV. Lumpéi, cor mixt. 5 «Dor äe rssbunare,« äe Oavadia, cântat solo äe clsóra Lucretia Oâmpian. 6. »Oisla«, äe O. porumbescu cuartet comic- atiric cor bârbâtesc. 7. »Nos Llartin«, poesie äe I. ttrozescu, âsciamatâ äe D. Ilis. 8. »Llora Linaiei«, äe 0 porumbescu, cor mixt. 9. »Lull a csillag«, äe larnv, cântata solo äe cipóra D. Lâm- pian. 10. «Dumbrava rosie«, äe 0. porumbescu, cor bâr- datpsc.Donéért in Reyiha. Lsuniunea românâ äe cânt si musica äin ticsita arangeza astâdi sâmbâtâ Ia 6 tebr. un concert urmat äe äans. programa concertului este urmatorea: »Da arme« äe X. li. Karrasz. »Oueuruz« äe corul bârbâtesc. «Leneș Ourcanul« äe Llecsandri, äecla- mat äe äl L. Liuba. «Oântec sicilian« äe Po. unbescu. »Ilora Linaei« äe porumbescu. »Nonänaebt« äe L.Xbom, esecutate äe corul bârbâtesc.Irnpa 6. L.. keteuleseu a )ucat in luna trecuta Iá Lipova, äe unäe o parte a trupei s'a äus la Llios si acolo a äat äoue represintatiuni, ^ucanä contonete si monologări, äin cari mai mare etect a tăcut »Oiobanul äin Lräeal« äe losit Vulcan, represintat äe câtra äl L. Do- bricean cu multa vervă si in costuin pitoresc. Lseme- nea si äirectorul äl Letculescu a kost mult aplauäat in «Olteanul in OucurcHci«, care ia cerere a trebuit sa se repeteze si 'n sera urmatóre.

. ' 'pjminora Leuniunea românâ âe iecturâ a aran- gia sc - trecuta un concert, cu âeciamatiuni si cu lepresmtmcm piese teatrale. Nembrii corului sunt : Damele. Lâ, Cocean, NariaOrastanescu. Loba Oarte (â. . ^iäonia Danu, Lulonm binos Imeretia .Iorgovan, v» . ...'koâoroviciu si Domnii: Demetriu Le Iun,, , tanescu. Iziäor Xisenstääter, tîeorgiu .lorga/î-" viciu, Ltanasie Ltoico, Larol Ltoico, Lureliu OtVi.^a' tiu, lioinuius Xarie. I-a piesa teatrala au conlucrat: ăl Oeorgiu .buga, ä^ora Oatarina /arie, äsora Licionia 9a- nos, äsora Lersilia Locean, äl 9oan lc'etroviciu, ăl Lo- mulus Zarie. Dealamatorii au tost : äsora Eugenia boceau («Oopila românâ« äe losik Vulcan), ăl .loan Obi- Hozan (LIorea Iui Letac« satirâ äe .1. Orozescu).Os 6 QOU?

8eii'i personale. O/ lV âupa eumaliâin äin äiarele äela Dueurssei, va äimisiona äin postul äe ministru resident la Laris ; äecä scirea acesta se va aäevert, am äori äin adâncul sulletului, dupâ cum mai diserâm, ca bardul nostru sâ ia postul de director general al 'teatrului Xational din tiucuresci. — âsts- «bere/ /,-Et/m I/a/nr, carele dimpreunâ cu pârintele seu regele se ocupâ ca diletanti in arcbeologie si are trumose coiectiuni, a trimis, dupâ cum ne spune »Lo- mânul« dlor D. Lturdza si N. Lutu, prin iegatiunea italiană din bucuresci, o cupâ de bronz pe picior de sco- pentinâ pentru dl Lturdza si un gladiator armat pentru dl Lutu. --//)/ /xbio-' (Ss^cm, puie r. in bozovici, a tost numit /ude ia tribunalul din Llba-regalâ. —7 ,0/ (a/m /ócsearru. vice-notar Ia tribunalul din budapesta, a tost numit notar Ia acelas tribunal. —'HZ Ds/ra Oprea a kost promovat de universitatea din budapesta Ia gradv! de doctor in drepturi.ll^me» OZ ^vram Xtrba, invetator in 'ticvaniu- INÎC lângâ Oravita, ia 21 tebr. se va cununa cu cira Lua bogdan. — DZ /oan Kara^of, tunctionar regesc de comptabilitate Ia direcțiunea tmantiarâ reg. din Olus. s-a incredintat de soție pe dra Xlena Xestor, kiica /uclebc Xestor dela tribunalul din Olus. — ^Z Veoc/or Oâm

vorncnu.de

48 k V N I k I V. nul XXIIteolog abs., la 14 kekr. 86 va oununá vu dra Na- orina Xioolioi in Unnia in kanat. — />/ 2oma te- legrakist in kobritin, si-a inoredintat cl6 soti'e ps cipóra Inba krodanovioi din keoioa-romLná.kai tmsln.nat In öuenlstzci dói sera, sorié »ko- mánul« s'a dat la 61 krigore 8utu un mars dal 008- tumat. 8plendidul ospel srá in koo si tlaoari ?i párea castelul inoântat al unei povesti din o mis si una äs nopți. Istoria, geografia, fantasia erau frumos represin- tate in acolo salons. Os bogatio, os lass, os tru- musete! lin vis äs aur fârâ agio! k-na Irina 8utu, inobipuiâ istoria. Oratiosa stăpâna a oasei, purta un oos- tuin äs damâ äsla ourtsa regelui kudovio al XI, avsnâ ps oap un oorn mars inoäroat ou brilianturi äin oare oääsa un vtzl äs aur, roobis äs âainasoâ alba si aldastrâ tssutâ ou lei äs aur. 88rbarea a fost splen- äiää, s'a dantat nsoontsnit pana la diuâ. 8upeul a fost la inâltiinsa situației oa si apotiturils. Ootilionul, oare a terminat balul sub luminele aurorei, ainintiâ un ma- mare tablou a Iui kaul Vermiede maestrul oulorilor.OaiUlSVal. ramâ cit a Oteacr ooupâ aoumâe apróps äoue äsosnü un loo onorific intre balurile äs tzlitä als reședinței imperiale, Voesta intrsprinäsrs si-a

'or. Acestei misiuni mă -român, kinstudii ie l ssu

propus dela inosput a aduna un oapital ou oare sâ potâ pe do o parte veni in ajutorul studenților români lipsiti de miMoe. or pe de alta sâ sustinâ soci"' do studsnti, »komânia-.Iunâ« oare inmvuc - Ia uu dentii români veniti la Vier (do ,' ' r.esco ' ,'ukura, . â I'C '«0plu.»-bLluIlin.se, taxe de u alte obisots de d er societatea »ko-.... äs apropo 13.000 - .uiui ssu de întrunire, sto. In. > - va da butul român din Viena la 8/21in »Nusibvsrsinsaal« sub augustul protectorat al Viteleim sale imperiale Vrcbiăucsls kainer si sub distinsul patronat al stimatelor domne: Lontssa Na- ria konda, karona klisabetba de Vaux, karona Antonia Orasoke de Varlinksrg. Naria Oumba, Naria de kuna^svvslc^, kksrsss Xanit^, (.lontssa Anastasia Kisl- mansegg, klarisse äs Kinäbsim-Vivonot, Olga Nauro- ^sny, koelsstins äs Oppsl^sr, konstansé kamalo, Aurelia âe 'I'rapsia-Kron, karona katinoa Vassilco. kress- dintsle äs onüre al balului va ti ăl Vlex. baron Vassilco membru senatului eto. Lomitetul arangiator o compus astfel: președinte ärä. 8t. X. kiurou, vios-prsssäinti stuâ. Mr. Kb. baron Vasiloo si stuâ. .jur. I. Navrooorâato; oâssier ärä. meä. Or. kora ; secretari, st. mec!. I. kapán iool, st. in. I. ktzran, st. ^ur. I. baron 8t^rcsa si st. agr. 'l'b. cav. de klondor; controlor, st. ^ur. X. cav. de kopovioi. -x /emrr/or - âa ciraci siprovincia va da balul seu Ia 25 kebr. n. in sala dela »tlranä 11ntel« (mai ne in te »Oruoea albâ.«) Vinitul este menit pentru fondul reuniunii. Kamele sünt rugate a se presint», pe cât e ou putintâ, in costum national, kre- sidentâ dna krmina k. kessean ; oasierâ dna ketitia On- ou. soc/c/dOr »k- OAres»/« a meseriașilor românidin Vraci ss va line Ia 2/14 fsbr. tot in sala mare din Orand-llótel. kin vinilul ourat jumstate este destinat psntru invblâosii săraci si ou purtare bunâ dela diferite maeștrii. —Ku se va da in 11 febr. n. un bal filantropic, in lolosul fondului pentru ajutorarea studenților sâraoi in oas de bolâ: președintele comitetului arangiator e dl Vlesandru kilacan. 07// in Vrdeal se va da la 14 tebr. un picnic in folosul soolei gr. o. de acolo. — ka kcr/â se va arangiâ in 11 kebr. o Proprietar, redactor respundator editor: tk8Hf V Lu tipârml lui Lugsuiu Kollos^ in Ki-sdeL-mars.

pstrsosrs sooiala in favorul soülei gr. > looalitais.Ordere so va äa in 20 fsbr. nou un bal äe câtrâ inteligenta româna,,oare lass tote pregătirile oa balul sâ roiesâ bine. — /n Mr/ra/« lângă kimisórs. s'a aran- giat in stzptemâna treoutâ un bal in favorul fondului soó- lei româns äs aoolo si a reușit kürte bine.X8solâ iii