Y h a j

■ c *-. . . . . . . S - - _ _ s ú 'S l s r . ’ j2 _ _ _ _ _ _ _ _ 2i l l i î I l Ă S i W i f i

m\m m

f i f i - - f i Ü

Cheia UniversalăUMANE DIN OCOLUL IIS

( O P E R Ă I L U S T R A T Ă ) .

COPRINDEND :

1- iu. Explicarea Sciinţelor şi a SnM ivisiunilor lor.2 - lea. 280 Apborisme antice şl noul asupra ne-cârei Sciinţe.3 - lea. Catalogul B M otliecel Autorului.

|9P L O I E S C l

TIPOGRAFIA FABRICEI ..PROGRESUL

I

ZACHARIADANTINESCU

PROFESSOR ONORIFIC.

Decorat cu Medalia Română .,Bene merenti“ ;OHicier al Ordinului Regal Hospitalier şi Umanitar :

,,St. Catherine du Mont Sinai11;Cavaler al Ordinului Regal şi Umanitar „Mélusineh din Francia.

Membru al Academiei Regale ,.La Stella d' Italia“ din Chieti şi al Academiei litterare ,,Della Cultura Modernaa din Pisa în Italia.

Membru activ al Societăţii Geographice Român' şi al Societăţii Geographice din Lisabona în Portug alia.

Membru al ..Atheneului Român11.Membru onoriiic al Societăţii „Pressa Română -.

Membru al Associaţiunei Transyîvane pentru Literatu ;i * Cultura poporului Român,

şi al altor Societăţi sciinţifice, literare şi umanitare din Italia, Francia, etc., etc.

1899

C

7 V jV

Preţul 1 leii şi 50 "bani.

/ / d a _

CHEIA UNIVERSALAA

SCIlNfELOR UMANE din SECOLUL al XIXC O PR IN pÉ N D :

1- iú. Explicarea Sciinţe/or şi a Subdivisiunilor lor.

2 - !ea. 280 Aphorisme antice şi noül asupra fie-cărei

Sciinţe.

3 - lea. Catalogul Bibliothecei Autorului.

DE

ZACHARIA ANTINESCUPROFESSOR ONORIFIC

Decorat cn Medalia Română „Bene inerenţi“.Of'ficier al Ordinului Regal Hospitalier şi Umanitar

„St. Catherine du Mont-Sinai“ .Cavaler al Ordinului Regal şi Umanitar de ,,Mélusine“ din Francia.

Membru al Academiei Regale „La Stella d' Italia“ din Chieti şi al Academiei litterare „ Deila Cultura Moderna“ din Pisa în Italia.

Membru activ al Societăţii Geographice Române şi al Societăţii Geographice din Lisabona în Portugalia.

Membru al „Atheneuhn Român“ .Membru onorific al Societăţii ,,Pressa Română“ .

Membru al Associaţiunei Transylvane pentru Literatura şi Cultura poporului Român

şi al altor Societăţi sciinţ fice, literare şi umanitare din Italia, Francia, etc., etc.

- ..... ...........................

P L O I E S C I

STABILIM ENTUL DE AR TE GRAFICE „PROGRESUL“

1 8 9 3

Tote Drepturile reservate Autorului

D E D I C A T I U N Etinerime! stúdiósé române actuale

ŞI

A CELLEI YIITÓRE DIN SECOLUL AL XX-lea

CA. SEMN DE IUBIRE ILLIMITATĂ DIN PARTEA AUTORULUI.

P R E F A Ţ A

Motto: Ori cât de scurtă este viueţa, trăîescî mult, când cugeţî mult.

Ersmit'il din Carpaţî.

Acuma când suntem agîa de aprópe de a călca pragul pră­fuit al Secolului al XIX-Lea egind, spre a intra în spaţiul Seco­lului necunoscut al X X -lea din Era Christiană, m’am decis a pagi cu Cartea presentă subţioră,— de gi Ceriul ’mi a accordat vhieţa gi puterea, memoria şi vederea de a o elabora în al 73-lea an al viueţii melle cu multă plăcere, fâră a mé plânge de oboselă— gi a veni să întâmpin pe noul Secol, (de’lü voiü apuca, fiind în viüéja,) cu cuvintele: „Iată-me şi eü cu Cadoul m eii! Bine ai ven it!

Şi din ce se compune cadoul meü ?Vom vedea acum:încă de când eram Elev în Şcolă, pe ia începutul secolului

presinte, sciém, câ tbesaurul Şciinţelor universale, séü totalitatea Sciinţelor umane theoretice, se conservă în cârţi tipărite şi în ma­nuscripte, care sunt unităţi mici, separate gi speciale ; iară acesta adunare de cârţi la un loc gi regulate, se numesce: Bibliothecă.

Acest cuvént, acest tercnin înţeles de mine încă de atunci, influentă atât de mult asupră’mî, în cât avém o ardentă dorinţă de a posseda gi eü un asemenea thesaur.

O attracţiune mysteriosă simţcm în mine când vedem câte o carte, dorind de a o posseda. ; dér prevedem atunci impossibi- litatea prin obstacolul, câ ori-ce carte se cumpără cu bani; gi a avea atâţia bani, mai cu semă ca să cumper un thesaur, începând din etatea copilăriei, pe când eram Student, eram convins, câ era o impossibilitate.

Era însă questiunea de a cumpera un thesaur ideal, spre a’mi cultiva spiritul prin cârţi instructive, iar nu material, care se câş­tigă séü prin laboré assiduă gi onestă, séü—ceia ce este ruginos §i detestabil, mai cu semă în secolul presinte, care curând ’gî va lua catrafusele— prin miţliloce neoneste séü forţate cu devisa: a se îngrăşîa cineva din grăsimea altora.

Ideîa despre possedarea unui thesaur ideal mé predomina deră cu pasiune, gi nu putem sâ resist acestei aplecări.

fi

M ’am decis dér, ca în tot cursul viüeteí melle, câtă ’mí va, accorda Ceriul, o parte din ce voiü câştiga prin laboré, să încep* a sacrifica şi pentru acest scop, şi fiind impossibil a posseda un thesaur întreg, complect, (câci tóté lucrurile în lume sunt incom- plecte) sa fac a posseda măcar o parte, séü o părticică dintr’însul: un thesaur în miniatură; câci a avea ceva, <jicóm eü, este mai. mult de cât a nu avea nimic.

Am început dér la lucru. Ori-ce product literar ce s’a întâm­plat sä’lü véd eşit de sub pressă, într’o limbă cunoscută mie, 1’am prins în possesiunea mea cu bani, (pe cât mé ajutaű puterile) con- servéndulü cu îngrijire, şi folosindu-me de întrebuinţarea lui.

A stă di possed o Biblio thecă, nu tocmai în miniatură, cu cârţî Românesci, Franceze, Italiene, Germane, Latine şi Grece,, unele mult voluminöse, altele mai puţin voluminöse; dór înaintea mea au aceiaşi valóre ; câci ori-cine scrie ceva, imprimat séü ma­nuscris, şi lasă posterităţii, generaţiunilor viitóre, ori-ce ideîa e- şită de sub pressă, este un profit de Sciinţă, realisabil séü irreali- sabil, bun séü mediocru: este o avere a posterităţii; şi de va fi o posteritate norocită, ea tot ce este bun va ameliora şi ce este mediocru va repara, fiind-că acésta este destinaţiunea şi devisa progresului. Am adunat dór ce am putut din Opere de ori-ce na­tură : literare, sciinţifice, artistice, morale, pedagogice, unele se­riöse altele umoristice ; câci tot ce este scris negru pe alb, este pentru om, şi nu trebuie nimic trecut cu vederea, pentru cuvântul că tot ce se scrie este o ideiă pentru cultura omului, care va sei appreţia, admiţând fie-cârei scrieri meritul ei.

Este o distracţiune plăcută şi folositöre tot d’odată, umblând omul pe nemărginitul câmp al Sciinţelor umane. Din scrieri omul póte alege ce este bun din ráü. Alegă binele, şi arunce ce este vătămătoriu lui. De aceia ver-ce bucăţică de hârtia nu trebue a. fi aruncată cu dispreţ, fiă manuscrisă, fiă imprimată, să nu o lase neobservată. De multe ori, asemenea petecuţe de hărtiă aü făcut fericirea omului, fără a se fi aşteptat. Este un profit la capitalul intelectual al omului, în folosul comun al omenireî. Eü ast-feliü. am urmat.

Am voit dóra a prelucra un Catalog al Bibliothecei melle în mod alphabetic, dupé Numele Autorilor şi arrangiat dupé speci­alitatea materiilor.

Dér am ere du t că nu este destul a pune în mâna Lectorilor mei, (şi mai cu séma, să mé presint viitoriului prunc drăgălaşiu înaripat) cu un simplu Catalog de cârţî ca al D-lor Librari, pu­nând numai titlul cărţilor şi preţul lor; ci fiind că eü m’am fo­losit de cârţile melle, doresc ca şi alţii, (de nu le va fi având, şi nu le va fi plicticosă cartea) să şi le potă procura, folosindu-se măcar de bogăţia titlurilor cărţilor coprinse în Catalog, şi de feliül cărţilor la care Sciinţă aparţin.

Dupé titlul acestei cârţî se póte dér înţelege, câ eü am voit a presenta o Exposiţiune de titluri în cunóscerea Sciinţelor umane, nu numai cât sé cere de la un Catalog de cârţî, ci am dat o mai

7

mare întindere acestei Opere, împărţind Cartea în trei părţi: 1-iü: Felîul Sciinţelor şi a Subdiviziunilor lor. 2-lea. Ce aü opiniat Inve- laţiî lumii antice şi moderne despre fie-care Şedinţă în parte, şi 3-lea Titlurile cărţilor şi numele Autorilor din Bibliotheca mea, în mod al- phabetic, relativ la fie-care Sciinţă.

Totalitatea Sciinţelor o am împărţit în 28 Capitole principale dupé natura lor, şi fie-care Capitol coprinde Subdivisiunile lui, espli- când fie-care Sciinţă spre a fi înţelesă.

La fie-care Capitol al Sciinţei, urmeză apoi câte dece Apborisme, relative la Sciinţă ce ocupă Capitolul, şi în fine, urmeză Bibliographia séü Catalogul Cărţilor ce aparţin la aceiaşi Sciinţă, astfeliű, câ fie-care Capitol compune o colectivitate, un buchet compact, care dâ Lectorului o ideiă complectă a Sciinţei.

Spre a ajunge la acest scop, a trebuit să citesc mult, sâ caut mult, spre a combina celle 28 buchete séü Capitole.

La acéstá lucrare anevoiosâ, unică cred în feliül ei până acum, m’am servit 1° de Lexiconul german Universal al lui H. A. Pierer, compus din 34 Volume, conţinând 1037l\2 cble, pe doué colóne. Alten- burg 1840—1846) 2° de „ Dictionaire complet Mustre, de Pierre Larousse“ Paris 1890 ; 3° de : L e grand Dictionaire historique par Louis Aloreri, Pretre, Dr. en Theologie. Paris 1732 în 7 Tomuri m ari; iar celle 280 Aphorisme speciale, le-am cules din cele 5466 Aphorisme, co- prinse în „Buch der B ü c h e r coordonată de Egon Berg, în doué volume mari, (Wien und Teschen;) şi de Cartea : ,,Democritos'i de Weber. Stuttgard 1843 în 12 voi.—

Nu (ţie că possed o Bibliothecă complectă universală, câcî nici aur nu aşiii fi putut avea atât pentru a cumpăra un asemenea thesaur de Sciinţe ; dér, cum am <jis, am numai atâtea Cârţî, câte am putut prinde prin cumpărare, după putere, începând din Copi­lăria. Dór mé pot lăuda cu atâta, câ am sciut ce se aleg.

Catalogul Bibliothecii mele se póte considera de Ou. Lectori ca un Tablou al titlurilor sciinţifice universale, póte încă necuno­scute multora, şi este bine a se cunósce lucruri, necunoscute încă.

Tot d’odată acestă Ooeră va servi mult şi pe tinerimea stu- diosă din Şcolele nóstre superióre, avend’o ca un Manual indicativ de cunoscinţe encyclopedice în differitele Sciinţe: un thesaur de etichete în miniatură al Sciinţelor umane. Tinerimea va afla în acest thesaur : Sciinţă şi Morală.

între titlurile Cârţiloi didactice speciale în Sciinţe, sunt lu­crări de aceiaşi Sciinţă alle mai multor Autori didactici. Acestea le-am conservat, spre a vedea, carii dintre Autori aü tratat una şi aceiaşi materiă în mod mai raţional şi mai methodic.

Decă câteva Cârţî sunt incomplecte (sunt numai câteva) nu le-am exclus din Catalog; am crecjut câ bine fac înregistrându-le, ca doritorii de a le posseda, sâ le potă urmări după Titlu.

Am înregistrat Opere şi bune şi mediocre ; n’am aruncat nici o hârtiă necitită; Cititorul va alege ce este bun.

Şi spre a înţelege Lectorul, (care nu cunósce limbi străine), Titlurile tuturor Cărţilor a altor limbi din acest Catalog, am tra­

8

dus tote titlurile îu limba Română, cu speranţă, că interesându-se cineva de vr’un subiect folositorii!, coprins în Catalog, şi (avénd avere şi bună voinţă) şi voind a îmbogăţi limba Română cu tra- ducţii interesante din limbi străine spre folosul Naţiunel nóstre, să potă aşi procura Cartea, a o da la Traducere şi Imprimare cu spesele séle, spre memoria sea şi bine-cuvéntarea generaţiunilor viitóre, aprintjend cu acesta încă o făcliă spre luminarea Naţi­une! întregi.—

Nu am aflat în cursul viiîeţiî melle de septuagenarii! o ocu- paţiune mai plăcută, mai folositóre ca oeupaţiunea cu obiectul pe care’lii numim n o i: Carte. Cei ce se speriă de Carte séü fug de densa, preferind somnul, preumblările prea dese, petrecerile de Cafenea, spre aşi perde din preţiosul timp al viueţii (uitând că numai o singură viiieţă are omul aici pe pámeűt) ; séü, cari se scumpesc a sacrifica cât de puţin din averea lor pentru lumină (preferind a se împrumuta cu cârţi pentru citire de la alţii ca orî-ce cerşetorii!) în locu de a forma câte o mică Bibliothecă pentru copiii sei, (cum se obicinuesce la alte naţiuni civilisate), unii ca aceia vor fi totd’auna în întunerec, nefolosind nici familia sa, nici pe alţii, prin mici sacrificii, aceia comit o crimă de Les-Divinitate, care I-aü înzestrat cu minte, inteligenţă, raţiune şi voinţă liberă.

Aşifi avea multe de <Jis asupra acestei questiunî în epoca actuală, dér las, ca să nu se supere laborioşii cei cu musca pe căciulă, (mai cu sémá, cari, din fatalitate, sunt o mare parte şi din tinerime), cari nu vróü a lua exemplu de la Albine şi de la Furnici.

Nu voiesc a termina acesta Prefaţă introductivă, fâră a aminti Lectorilor mei, câ pe lângă Bibliotbeci, ca tbesaur de Sciinţă, se con­servă şi Obiecte de Artă, care complectóza mai bine o Bibliothecă sub numire d e : Galeriă de Tablouri.

Astfel după modul procurării Cărţilor mele, mi-am procurat şi un număr de Tablouri istorice, Portrete importante, Peisage încântătore, Charte geographiee, litographiate tóté ş. a. fiind con­servate tot cu acelaşi interes ca şi Cârţile care sunt trecute în Catalog; Arta musicală este încă bine representată cu un Număr de Caiete de Musică vocală şi instrumentală, pe care le-am primit ca dar de la o Afigustă personă din Paris; enumărând şi câte-va Acte, ca recompensă a muncii intelectuale pentru activitate şi în- coragiare la fapte umanitare şi lucrări literare ; şi în fine, terminând cu o Listă de Specimene din Organele de publicitate, atât din ţerră cât şi din străinătate, din diferite Epoce, începând cu Anul 1848, spre satisfacerea curiositâţii literare şi artistice.

Ca Conclusiune repet ceia ce am 4 's la început:Ori-cât de scurtă este vuieta, trăiesc! mult, când cugeti mult.

^ L u t o r u . 1 .

CAPITOLUL I iú

TOTALITATEA SCIINŢELOE UMANE (ENCYCLOPEDIA)se împarte în Subdivisiunite urmétóre :

I. Introducerea în cunoseinţa SeiinţelorA) Invăţlăm ântul Seiinţelor generale. Obiectele sciinţifice generale

dau introducerea la Sciinţă, precum: Carte, Bibliothecă.B) C unoseinţa L itera tu re i: La acesta aparţine:a) Cunoseinţa Literaturen în genere, s. e. cuvintele : Codicil, Incunablu,

(Ediţiune), Lexicon, Encyclopediă, Manual, Autor, Recensiune.b) Cunoseinţa Literaturei fie-căreî Sciinţe în parte. Prin acésta se înţelege

Literatura fie-cârei Sciinţe, Arte, Meserii, cu subdivisiunile şi Istoria fie-câreî Sciinţe.

c) Cunoseinţa Literaturei a tuturor Naţiunilor. Fie-care popor cu însemnă­tate are propria sea Literatură. Literatura Naţiunilor vechi (Grecii, şi Ro­manii) să distinge, fiind-că anticitatea au format multe Şcoli de savanţi, şi pentru interesul câ anticitatea mişcă pe orî-ce om cult.

d) Bioqraphiile Inveţaţilor în genere. Aici se înţelege: Toţi învăţaţii cari au făcut Epocă la progressul Sciinţe! şi Specialităţii lor.

e) Titluri de Opere literare prea faímóse. Acestea sunt collecţiuni de o- pere alle Autorilor (cunoscuţi şi necunoscuţi) s. e. Anthologiă, Edda, Nibe­lungen, Cartea heroilor, séü, decă aceste Opere sunt atât de renumite, în cât chiar adese ori sunt fără numele Autorului, precum: Iliada, Odyssea, Eneida, Decameron, Ierusalimul liberat, Messiada, Henriada, Michaida, ş. a.

APHOHISME

1. Ştiinţa este puterea. Jiacone.2. Un om fără ştiinţă este ca un soldat fără

sabia, ca o holdă fără plóie: este ca un car fără rote, ca un scriitoriu fără condeiu ; chiar Dum­nedeü nu suferă capetele de Asin. Abrakom a St. Clara.

3. Să stimaţi Ştiinţa departe de iHusiunî pre- sumptióse, pentru că ai lui Dumnedeü sunt a- ceîa cari o învaţă şi o doresc; şi cine o laudă, laudă pe Dumnedeü. Koránul.

4. Studiul ’mi a fost remediul suveran contra desgustului de vifieţă; nici odată n’am avut mâhnire, nu m’am spăimântat nici măcar o oră, petrecând timpul cu lectura. Montesquieu.

5. Pentru unii Ştiinţa este divinitatea supremă, ceréscá ; pentru alţii este o vacă grasă, care-i provede cu unt. Schüler (Poesii).

6. Ştiinţa este un Ocean, care stâ deschis atât

Parcel cât şi Fregatei. Cea dintâifi plutescecu bunuri precióse commerciale ; ceia-l:altă vrea să readucă acasă o încărcătură de sardelle séü scrumbii. Buhncr, (The Caxtons).

7. Omenii vicleni despreţuesc studiile ; omenii simpli le admiră şi omenii înţelepţi le întrebu- inţeză. Macaulay. (Essays).

8. Ignoranţa nu vrea să înveţe, seu pentru că se crede că scie tot, séü pentru că este leneşe. Diderot. (L’esprit de routîne).

9. Cu cărţile se întâmpla ca şi cu focul pe vatra nostrâ; noi aducem acest foc de la ve­cinul nostru, ’lü ţinem în casa arílend, ’lü co­municăm şi altora, şi el aparţine tuturor. Vol­taire, (Dictionaire philosophique).

10. Â înviHa este a trăi; a trăi este aînveţu. / . Antinescu, (1899).

10

B I B L í O G R A P H I Á

i

ENCYCLOPEDI A

A lexa n dri V asile cu colaboratorii: P. Balşiă, I. Ghica şi M. Cogălnicenu.Fóia ştiinţifica şi litterară. (Anul I-iti) Iaşi 1844. 1 volum.

A lexandrescu C. FHcţionariul Geographie al judeţului Ilfov Bucurescî 1892 1 volum i).

n „ Dicţionariul geographic al judeţului Muscel. Bucurescî 18931 volum.

„ „ Dicţionariul geographic al judeţului Yâlcea. Bucurescî 18931 volum.

A ntineseu Zacharia. „Aűtobiographia m e a séű „ Un voiagiă în timp de 70 Ani■* {Prosa şi Poesiă, cu lllustraţiunî). Ploiescî 1896. 1 volum.

Antonescu-B em us S. P. Dicţionariul geographic al judeţului Vlaşca. Bucurescî 1891. 1. volum.

A ristia C. D. Omer-lliada ( Traducţiune) Tom. I-iu, Bucurescî 1837. 1 volum. A thénéul Bomân. ( Revistă periodică Anul 1 & II ) Bucurescî 1866-1868. 14

Broşuri,Baritz G & P olizu A . G. Vocabular Romano-German şi Vice-versa. Braşov 1857

2 volume unite.B obb Ioan . Dicţionariă, Românesc, Latinesc şi Unguresc. Cluj 1822. 2 volume. Brătescu Paulina cu colaboratorii: I. C. A . Moruzi şi C. Ălexandrescu. Dic-

ţionarîul geographic al judeţului Prahova. Tergul-Vesteî 1897. 1 volum.

Cambary A na & M anoil M. Dicţionariul geographic al jud. Doljiú. Bucurescî1896. 1 volum.

Canella C. Vocabular la căte-va vorbe synonime. Bucurescî 1867. 1 volum. Canianu M. & C ondrea A . Dicţionariul aeograpkic al jud. Putna. Bucurescî

1897. 1 volum.Chiritâ C. Dicţionariul geographic al jud. Iaşi. Bucurescî 1888. 1 volum.

„ „ Dicţionariul geographic al jud. Falc,iu, laşi 1893. 1 volum.„ .. Dicţionariul geographic al jud. Vaslui. Bucurescî 1889 1 volum.

Ciuntă N. T eodor Dicţionariul geographic aljúd. Tecuciă. Bucurescî 1897. 1 voi. Condrea Petre. Dicţionariul geographic al jud. Tutova. Bucurescî 1887. 1 voi.

v, _ „ Dicţionariul geographic al jud. Roman. Bucurescî 1891. 1 voi.Condurăţianu P. D. Dicţionariul geographic al jud. Dămboviţa. Bucurescî 1890.

1 volum.Cretzuleseu Em. D. Athénéul, Rolul şi Utilitatea lui. Bucurescî 1890. 1 voi. Dănescu Gr. Gr. Dicţionariă, geographic al jud. Romnicul-Sărat. Bucurescî 1896.

1 volum.•, „ „ Dicţionariă, geographic al jud. Tulcen. 1 volum.

„ „ Dicţionariă geographic pi jud. Constanţa. 1 volum.D eleseu Iul. D im itrescu Opr. şi V aleu Th. N. Dicţionariă geographic al

jud. Brăila. Bucurescî 1894. 1 volum.F ilipescu-D ubâu Nieu. Dicţionariă geographic al jud. Dorohoiă. Iaşii! 1891.

1 volum.Prunzescu Dim. Dicţionariă, topographic şi Statistic al României. Bucurescî

1879. 1 volum.G eergeseu Pandelli. Dicţionariul geographic aljúd. Teleorman. Bucurescî 1897.

1 volum.

') Tóté Dicţionarele geographice coprinse în acest Capitol, sunt premiate de Societatea geographică româna ; eile aparţin la Eneyclopediă. ca Dicţionare propriu dis.

11

Gheorghiu O. D. Dicţionariul geographic al jud. Ncmţu. Bucuresci 1885.1 volum.Iarcu Dimitrie. Repertoriul Biblio-Chronologic, seu, Catalog general de cărţi ro­

mâne. Bucuresci 1865. 1 volum.lon escu Seraphim. Dicţionariă geographic al judeţului Sucéva. Bucuresci 1894.

1. volum.Iorgu leseu B. Dicţionariul geographic al jud. Buzeă. Bucuresci 1892.1 volum.Lahovari. I G. Dicţionariul geographic aljúd. Argeşiă. Bucuresci 1888. 1 volum.Laurian T. A. şi M axim C. I. Dicţionariul limbei Române (Academic). Bu­

curesci 1878. 2 volume.„ ., „ Glossariű (Academic). Bucuresci 1871. 1 volum.

L ivad itu X . I. Dicţionariă Latin o-Românesc. Bucuresci 1852. 1 volumL ocusténu I. C. Dicţionariul geographic al jud. Romanaţi. Bucuresci 1889 1.

volum.M aior-de-D ieio St. Martin Petre. Lexicon Romănesc-Latinesc-Unguresc şi

Nemţesc. Buda 1825. 1 volum.N ădejde V. C. şi I. Ţ itu Dicţionariă geographic al jud. Botoşîanî. Bucuresci

1895. 1 volum.N ăsturel X. Vasile (C olonel). Dicţionariă geographic al jud. Gorjiu. Bucuresci

1892. 1 volum.N egu licI D. I. Vocabulariă Român de vorbe străbune. Bucuresci 1848. 1 volum.Paeu N. M oisi Dicţionariul geographic al jud. Covurluiă. Galatz 1893. 1 volum.Provian D. Dicţionariă geographic al jud. Ialomiţa. 1 volum.B aeoviţă Ortensia. (D-şora). Dicţionariă geographic al jud. Bacău. Bucuresci

1895. 1 volum.Şăinănu Lázár. Dicţionariă Universal al limbei Române. Craiova.Sflnţescu G. I. Dicţionariă geographic al jud. Olt. 1 volum.Spinénu D. N. Dicţionariul geographic al jud. Mehedinţi. Bucuresci 1894. un

volum.Urechiă A. V . Albumul Macedo-Romăn. Bucuresci 1880. 1 volum.V ulcan Iosif. „Familia“ Foia encvclopedică-belletristică pe Anii 1865-66-67-

70-71-74-75-76-77-78. Peşta. 5 volume.„ „ Bantheonul Român. Peşta 1869 (illustrat). 1 volum.

Berg Egon. (Leopold Anspitz) Das Buch der Bücher. Aphorismen der Weltlitte- ratur. Wien u. Teschen. 2 volume ( Cartea cărţilor: Apho- risme alle Litteraturei Universale).

Clemens Fr. Lesus der Nazarener. Berlin 12 broşiuri (Isus Nazarinénul).Diezmann A ug. Neuer Plutarch in Biographien und Bildnisse. Wien, Pest,

Leipzig. (Noul Plutarch in Biographii şi Portrete). 20 bro­şuri cu 600 Portrete.

E itner Karl. Dante ’s göttliche Komödie (Die Hölle, Das Fegfeuer, das Para­dies) Hildburghausen 1869. (Comedia divină a lui D ante: In­fernul, Purgatoriul şi Paradisul) 8 broşiuri.

G eschichte des K abbi Ieschua ben Io s e f Hanotzri. Altona 1853. ( Istoria Rabinului Ieşua ben Iosif Hanotzri—Isus Christos) 4 volume.

G ohl Ernst & K oher W ilhelm . Das Leben der Griechen und Römer. Berlin 1864. (Viăeţa Ellinilor şi a Romanilor) 1 volum.

Klemm Gustav Dr. Die Frauen, Dresden 1854 (Femeile—Biografi Universale) 5 volume.

K lotz R einhold Dr. Handwörterbuch der lateinischer Sprache. Braunschweig 1867. (Dicţionariă purtativ al limbei Latine) 2 volume.

N ork F. Etymologisch-Symbolisch-Mythologisch Real-Wörterbuch. Stuttgard 1843.(Dicţionariu-Real-Etyrnologic-Symbolic- Mythologie). 2 volume.

Payne ’s Universum (illustrirt) für die Jahren 1848-44-'45-46-47-48-49. Leip­zig (Universulillustrat al lui Payne pe Anii 1843-49) 3 volume.

Pierer A. H. Universal-Lexicon der Gegenwart n. Vergangenheit, bearbeitet von mehr als 300 Gelehrten. Altenburg 1840—1846 (Lexicon Uni­versal pentru present şi trecut, prelucrat de mai mult ca 300 învăţaţi). 1037 cole octav. Numărul total al Articolilor 507,000 de la Littera A-Z. 34 volume.

12

Pierer A. H. Atlas der Abbildungen zum Universal Lexicon. Altenburg 1846.1 volum. (Atlas de figuri sciinţifice şi artistice aparţinmd Lexiconului).

„ „ Erläuternder Atlas zur Universal-Lexicnn. Stuttgard 1844. (Atlasexplicativ la acelaşi Lexicon1. 1 volum.

Benan Ernst. Das Leben lern. Berlin 1864. ( Viuiţa lui Isus) 1 volum.„ „ Die Apostel. Leipzig-Paris 1866. (Apostoliit 6 broşuri.

Schleyer Mart. loh . Wörterbuch der Universal Sprache Wolapüh. Wien. (Die- ţionariă al limbei universale Wolapük). 2 volume.

W eber I. I. lllustrirte Zeitung. Leipzig. Anii 1864—1892. (I)iariú Mustrat de Lipsea). 26 volume.

A bbé de V illiers (M -signore). Histoire de Napoleon. Paris . . . cu 12 Gra­vuri. ( Istoria lui Napoleon) 1 Tom.

A lbum -P a r is—Mureie. Journal publiée au profit des inondations d’ Espagne.Paris 1879. (f)iurm publicat în profitul inundaţilor din Spa­nia). 1 broşură.

A lem bert (d ’). Discours pré'iminaire de V Encyclopedie. Paris 1874. (Discurs preliminariu de Encychpediăk 1 broşură.

A ncelot. Vie de Chateaubriand. Paris 1859. ( Viăeţa lui Chateaubriand'). 1 voi. broşat.

A rnaud Achille. Abraham Lincoln. Paris 1865. (Abraham Lincoln) 1 broşură.Constant] o S. E. Dictionaire des langues francaise et portugese el vice-versa.

Paris 1859. (Dicţionariit de limba francezo-portugeră şi vice­versa. 2 volume.

Pelens B. J. Louis Napoleon sa vie politique et privée. Paris . . . (Louis Napo­leon, viăeţa sea politică şi privată). 1 broşîură.

Journal (L e ) illustré avec V ic to r Hugo. Paris 1885. ( Diariü illustrat cu V ictor H ugo). 2 Folio.

K ieffer Jeanne. Les mysteres du Chateau de Lusignan. Paris 1898. (Mysterele Castelului de Lusignan).

L archer I. L. Petit Dicţionaire historique. Paris 1835. (Mică Dicţionariă istoric). 1 volum.

Larousse Pierre. Dictionaire complet illustré. Paris 1890. (Dicţionariă complect illustrat) 1 volum.

Lerm ina Jules. Dictionaire universelle illustré. Paris . . . (Dicţionariă universal illustrat) 1 volum.

M ém orial de Sainte Héléue. (Napoleon dans V Exil.) Paris . . (Memoriul de la S-ta Elena—(Napoleon în Exil). 1 volum.

M oreri Louis. Prétre Dr. en Theologie. Le grand Dictionaire historique.Paris 1732. (Marele Dicţionariă istoric). 7 Tomuri mari.

Padula Ant. Mmrie de Lusignan. Génes 1881. (Maria de Lusignan). 1 broşîură.Paris—M urcie. Journal publié en faveur des innondées en Espagne. Paris 1879.

(piariu publicat în favórea inundaţilor din Spania). 1 bro- şiurâ.

Boum anie (La) illustrée. No. 1 -3 1 inclusive. Bucurescî 1882. (Romania Mustrată) 1 volum.

T hibaut A. M. Nouveau Dictionaire Franşais-Allemand et Allemand-Franşaise Braunschweig 1856. (Noul Dicţionariă Francezo-German şi Germano-Francez). 2 volume unite.

V ictor H ugo. La Maison de Victor Hugo. Paris 1889. (Casa lui Victor Hugo). 1 volum.

V oltaire. La Henriade. Leipzig . . . (Henriada). 1 Tom.„ Histoire de Charles X II. Paris 1884. (Istoria lui Carol X II). 1 volum.

Bălăşescu Nieolae. Dictionarium Latino-Romanicum. Cibiniî 1848. (Dicţionariul Latino-Romăn). 1 broşîură.

G esnero C onrado Dr. Onomasticon propriorum Nominum prinmm. ( Vocabu- lariă de nume proprii prima Ediţiune). 1 Tom. Lipsiae 1692.

13

H om eri Opera Graeea et Latina ad optimus Editiones Expressa, continent Iliadem. Basileae 1779. (Opera lui Omer reprodusă Qrecă şi Latină dupé celle mai bune Ediţiunî. con ţin étid lliada) 1 Tom.

Pasora G eorgio. Syllabus Graeco-Latinos omnium Növi Testamentum vocum Franr.ofyrti 1657. (Tabella Greco-Latină a tuturor cuvintelor din Noul Testament). 1 Tom mic. Francfort 1657

Pom ay F rancisco Augustae. Magni Dictionarii Regii trium linguarum: La­tináé, Gallicae et Germanicce. Francoforti et Lipsiae 3767. (Marele Dicţionarul regal în trei limbi: Latina, Franceza şi Germana). 1 Tom. Francfort şi Lipsea 1767.

Schreveli C ornelius Lexicon manuale Graeco-Latinum et Latino-Graeeum. Tipis Setninarii 1778. (Lexicon manual Greco-Latin şi Latino-Grec). 1 Tom.

A u lerio d ’ E nrico. Comm. D ott. La Cultura moderna. Atti et Memorie An.III. Voi. II. Fasc. 7. (Gennaio 1898) Pisa 1898. (Cultura modernă: Acte şi Memorii). 1 broşiură.

B illió ti B . V . La Croce Bianca (Bolletino officiale) Livorno 1883. (Crucea albă Buletin offîcial). 1 broşiură.

, „ „ Pantheon Biographico. Livorno 1883. (Pantheonul Biographie, Su­pliment la „Croce Bianca11). 1 broşiură.

„ „ „ Uli Schanz. Prato 1882. ( Uli Schanz) 1 broş. 2 Ex.L a Com edia d i Dante A lighieri . . . MDCCLI (Comedia divină de Dante

Alighieri). 1 Tom.M aineri E. B, A proposito di Stefano il Grande e di Michele il Bravo. Roma

1883. (Despre Stephan cel Mare şi Michaiă Bravul). 1 broş. Tauchnitz . Nuovo Dictionario Italiano-Tedesco e Tice-versa. Leipzig . . . .

(Noul Dicfionariü Italiuno-German şi Viee-versa). 2 volume Ediţia stereotypă.

CAPITOLUL AL I I lea

LI NGUI S T ICA (PHILOLOGI A)

Acésta este în genere studiul differitelor Idiome şi în particolar al fie­cărui Dialect, şi se împarte :

A) P hilologia în genere, coprinde tot ce este de (Jis despre limbi, şi se întinde asupra Grammatirii, despre Nume, Substantiv, Adiectiv, Pronume, Articol, Verb, precum şi a modulu formârei (diminutiv, augmentativ, Com- para(iune etc) şi a modului flexiunei (Deciinaţiune, Conjugaţiune); despre Nu­măr (Timp, Persóne, Caşuri, Activ, Passiv, Timp etc) apoi despre inflexibile, precum : (Adverbii, Preposiţiunî). Interpuncţiuni (Virgula, Punct, Semnul în- trebărei, etc.).

B) Philologia fie-cârui popor. Fie-care limbă are un resumat al spi­ritului ei, care difim ă între eile prin semne vécinte (litterile Alpbabetului) şi pronunciarea (vocea umană).

Sunt de considerat urmátórele limbi: a) Limbile Semitice (arameieă, sy- riană, bebreă, phenicianâ, arabă, etbiopică) b) Limbile Classice (grécá, latină) privindu-se ca base alle mai multor limbi până în detail, c) Din Limba latină se nasc limbile nouî: (italiană, franceză, spanică, portugeză, română, în sens strâns : romanice; apoi rethieă (în Elveţia); macedo-română (în Macedonia); pro- venzalică (în Francia: ) ş. a. d) Limbile vechi celtice (galică) în Galia; (Valică, compusă din germană, romana şi galica) în Britania; (irică) în Galia; baskikă (între limbile vechiului Continent, se vorbea parte între Pyrineii superiori şi cei

14

inferiori), e) Limbile germanicei (germană, holaudeză, daneză, snedică, islandică, gotică, anglo-saxonă vechia, germană vechiâ-mediă—şi nouă superioră, pe lângă care ca limbă mixtă: cea engleză); f) Limbile slavei (slavonă, russâ, polonă, serba, bulgară, vendicâ) în Saxonia superioră (boemă ş. a.) g) Limbile finnice (syriana) în Syria; mordvinnică (în Asia rusésca); Ceremisică, (esthnică, tot acolo), litta- nică (în Moravia); maghiară (în Ungaria) ş. a. h) Idiome turcescî ; i) Limbile indo-persiane (Sanskrit, Prakrit, Zend, Persană modernă) (înlndia şi Persia^ k) Limbile mongolo-tartarice (în Mongolia chineză); !) Idiome Chineze (în China) m) Alte limbi asiatice şi australice (în Asia şi Oceania) n) Limbi africane (în Africa); o) Limbi americane (în America) ş. a. *)

A F X I O H I S M E

11. Philologil noştri! să asemănă mai mult cu cultivatorii de vii, carii cultivă vinul, ílü mus- tăresc. dér nu ’Iü béü denşii. Weber (Democritos).

12. Cine nu cunósce limbi străine nu scie ni­mic nici din a sa propriă. Goethe. (Sentinţe).

13. Stilul este Omul. Buffon.14. Fie-care, fiind-că vorbesce, crede că póte

vorbi şi despre limba sea. Goethe, (Proverbe).15. Să pot găsi o milă de învăţaţi, până să în­

tâlnesc! un bărbat înţelept. Klinger.16. Fie-care om care scrie, fie-care om care

vorbesce să înalţă în amorul propria nemărginit preste alţi omeni, şi orgoliul cugetării întrece încă cu mult pe orgoliul puterii. Noi ţinem cu­vântul nostru cu nimic mai puţin ca o sabie şi

condeiul nostru cu nimic mai pe jos de cât un Sceptru. Cormenin. (Livre des Orateurs).

17. Gernéla omului învăţat şi sângele marti­rului, are egală valóre înaintea Ceriului.

Koránul.18. Nu este nici o strălucire fără lumină; a-

césta este prima regulă, pe care fie-care Autor trebue s’o aibă înaintea ochilor.

{Eötvös, (Cugetări).19.Oamenii pe când ei instruesc pe alţii, ei

singuri ínvétá. Seneca.20. Criticând însuţi cu rigóre textul, grama­

tica şi ortographia scrierilor téllé faci Philolo- giă, şi al aflat callea care conduce la Erudiţiune.

Z. Antinescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă

i i

PHILOLOGrIA.

A ntinescu Z. Trilimbariul Româno-Germano-Francez. Manuscris. 1 Caiet. Bălăşescu N. Gramatica Română. Sibiiü 1848. 1 volum.B arcianu-Popoviei Sabba. Grammatica germană teoretico-practică. Sibiiü 1864.

1 volum.Belissimus C. George. Manual de Limbă Română. Sibiiü 1859. 1 broşiună.

„ „ „ Theme pentru înveţiămentul Limbei Române. Sibiiü 1880.1 broşiură.

,. „ „ Disertaţiune asupra Themeî: Inveţiătorîul şi Instrucţiuneafundamentală. Sibiiü 1866. 1 broşiură.

„ „ „ Şcola elementară din Braşiov. Sibiiü 1890. 1 broşiură.„ „ „ Drepturile în Şcola poporală. Sibiiü 1870. 1 broşiură.,, ,, „ Proces- Verbal şi Meditaţiuni a Adunărei Despărţirei l-iu

a Reuniunei Inveţiătorilor Români Orthod.-Orient. din Ţerra Bărsiî. Sibiiü 1881. 1 broşiură.

*) Pe pământ se vorbesc 2533 de limb! differite : în America şi Oceania 1264; în Europa 587 ; în Africa 376; în Asia 306.— Limba engleză (ca limbă mixtă) preste tot se vorbesce de 116 milióne omeni.—Limbile gintei germane de 86 milióne ; alle Ginlei Slave 63 milióne; alle Gintei latine de 132 millióne. (Francezi 46 millióne; Spanioli şi Portugezî 44 millióne; Italieni 30 millióne ; Ro­mâni peste 12 millióne) — Aceste millióne dinparentez adunate la un loc compun, 132 millióne, sunt limbi de una şi aceiaşi gintă. Ginta latină dér este în majoritate în faşia gintei germane şi slave. Drept a <jis dér nemuritorul Bard Român B. Alexandri, câ: Latina gintă este Regină între celle 1’alte ginte sorori.

N o t a A u t o r u l u i .

15

Bosianu Eliă. Tratat de Stenographiâ. Bucurescí 1861. 1 broşiură.Oetăţânu Ión. Elemente de Grammatică. Galaţi 1878. 1 volum.Cipariü Timoteiű. Grammatica Limbeî Române. Bucurescî 1870. 1 volum. C odru Germ. Ión. Rudimentele Gramaticei Române. Ploiesci 1848. 1 volum. C odrescu Theodor. Dialoguri francezo-române. Iaşi 1851. 1 broşiură. Culegere de tot fe liü l de Scrisori. Bucurescî 1865. 1 broşiură.Cuţarida B. Tractat de Verbi neregulaţi ai limbeî franceze. Bucurescî 1842.

1 broşiură.D ogariü Dometiu. Abecedariű Mustrat. Craiova 1885. 1 broşiură. 2 Ex. F ro llo L. C. Grammatica Italiană. Bucurescî 1886. 1 broşiură.Gallin O & N ădejde C. V. Carte de Citire. Botoşiani 1889. 1 broşiură. G eorgescu N. Noika Carte de Citire. Iaşi 1881. 1 broşiură.H ill G. Grammatica Latină. Bucurescî 1851. 1 broşiură.Ioan ide George. Grammatică de Limba Elinescă. Bucurescî 1843. 1 volum. Ion escu V. Legile istorice care esplică limba Română. Iaşi 1884. 1 volum.

„ Ioan. Carte de citire. Bucurescî . . . 1 broşiură.„ Ioan. Carte de citire illustrată. Bucurescî . . . 1 broşiură.

Bazar George. Povăţuitorîul tinerimeî către adevărata şi dreapta citire. (Ediţia I). Buda 1826. 1 Tom.

L icherdopolu P. I. Method de a învăţa limba Volapük. Bucurescî 1887. 1 broş. M anuelescu P. Manual de Syntaxa latină pentru Classea a IlI -a secundară.

Ploiesci 1890. 1 broşiură.„ „ Exerciţii la Grammatica latină pentru CI. l-iu lyceală şi gymn.

Ploiesci 1890. 1 broşiură.„ „ Elemente de Grammatica Latină pentru Cl. I-iü lyceală şi gymn.

Ploiesci 1890. 1 broşiură.,. „ Grammatica Latină pentru CI. Il-a secundară. Ploiesci 1895.

1 broşiură. A 3-a Ediţiune.„ ,, Exerciţii la Grammatica Latină idem Ploiesci 1895.

1 broşiură. A 3-a Ediţiune.M arin A lexe. Prima Carte de Lectură. Bucurescî 1872. 1 broşiură.

,, „ Prime cunoscinţe. Bucurescî 1858. 1 broşiură.M aurer I. Systemul Verbal (Limba Franceză). Ploiesci 1885. 2 volume. M axim C. I Repede ideiă de Grammatica Macedono-Romănescâ. Bucurescî 1862.

1 broşiură.„ „ „ Elemente de Grammatica Română. Bucurescî 1855. 1 broşiură.

M ichăeseu Gr. Carte methodică pentru a învăţa Limba franceză [Traduci) ' Craiova 1852. 1 broşiură.

M ichelţianu I. N. Grammatica Română. Sibiiü 1872. 1 volum.M unteanu Gavriil. Carte de Lectură Romănăscă. Braşov 1857. 1 volum. N eagoe Stephan. Grammatica Română. Bârlad 1870. 1 broşiură. 2 Ex. N ice for E. G. Chrestomatia germană pentru Classea elementară. Braşov 1854.

1 broşiură.Orthographia L im beî Bom âne de Academ ia. Bucurescî 1885. 1 broşiură. Pann A nton. Dialog în Rusesce, Românesce şi Turcesce. Bucurescî 1848, 1 broş. Pontbriant (B aoul de) Alphabetul francez în paralel cu limfia franceză. Bucu­

rescí 1871. 1 broşură.„ „ Curs de limba franceză. Bucurescî 1867. 1 broşiură.

P opp I. Tractat de punctuaţiune. Bucurescî 1858. 1 broşiură.Başian Stefan. Exerciţii de Lectură. Bucurescî 1873. 1 broşiură.B egulile Orthographie! alle L im bei Bom âne. Bucurescî 1893. 1 broşiură. Bom anescu Th. I. Curs elementar de Limba Maternă. Bucurescî 1875.1 broş. Bom anescu. I. I. Orthographia Limbei Române. Ploiesci 1891. 1 broşiură.

Manual de Grammatica Limbei Române. Ploiesci 1891.1 broşiură Bomână (O). Limbagîul florilor. Bucurescî 1872. 1 broşiură. Şiulnţ-Carpenişianu Aurel. Syntaxa franceză pentru CI. I lI-a şi I V second.

Ploiesci. 1 broşiură. 2 Ex.Speranţă D. T. Grammatica Română. Ploiesci 1890. 1 broşiură.Stileseu B. Gramatica Latină după Longchamp-Bligniéres. Bucurescî 1859.

1 broşiură.Stoieescu S. C. Manual de Grammatica Română (Syntaxa) Bucuresci 1885.1 broşură

16

Stoicescu S. C. Manual de Gramatică Somând ( Clasa Il-a ). Bucuresci 1882.1 broş. * „ „ „ Grammatica Românâscâ. Bucuresci 1888. 1 broşiură.

„ „ Manual de Grammatica Eomănă. Bucuresci .1881. 1 broşiură.Sueevénu Eugeniű. Curs de Stenographiă Română. Viena 1872. 1, broşiură.

„ „ Curs systema tic de Stenographia Română. Viena-Cernăuţî.1882. 1 broşiură.

Torpan. Gramatica germană. Bucuresci 1886. 1 volum.Tufescu Gh. I. Gramatica Română (Etymologia). Iaşi 1889. 1 broşiură.

A b cb u ch der deutschen und lateinischen Sprache. Kronstadt 1888. (A- becedariul limbei germane şi latine'). 1 volum.

A nleitung zur deutschen K echtlesung u. Bechtsehreibung. Ofen 1820.1 broşiură. (Introducere ín drépta citire şi scriere germcma) 1 broşiură.

Berthelt Aug. Lesebuch für Oberklassen. Leipzig 1859. (Carte de Citire pentru c‘lasse superióre). 1 volum.

B ock Eduard. Deutsches Lesebuch. Breslau 1875. (Carte de Citire germană). 1 volum.

Böhm H. & Steinert W . Kleine deutsche Sprachlehre. Berlin 1877. (Mica Gram­matica germană). 1 broşiură.

B ösche T heod . Ed. Portugesische u. Deutsche Gespräche. Hamburg 1886. (Con­vorbiri portugeze şi germane). 1 volum.

Claroarroye D on Bafael. D er beredte spanische Sprachmeister. Wien 1870.(Elocuentul professor de limba spaniolă) 1 broşiură.

D oretti Luigi. Der Italienische Trichter. Wien 1816. (Pâlnia limbei Italiene). 1 broşiură.

Erstes Sprach-u. Lesebuch für katholischen Schulen. Wien 1871. ( Prima Carte de vorbire şi de citire pentru Şcoli catolice). 1 broşiură.

Erstes Sprach-u. Lesebuch fü r israelitische Schulen Wien J867. (Prima carte de Citire şi de Vorbire pentru Şcdla Israelită) 1 broşiură.

F ibe l für katholischen Volksschulen. Wien 1875. (Abecedariü pentru Şcoli populare catholice). 1 broşiură.

Gands P. Neue Methode in 6 monathen französisch zu lernen. Frankfort a. M.1857. (Noüa Methodă de a ínvéka în 6 luni limba franceză). 1 volum.

„ „ Schlüssel für franz. Gramatik. Frankfort a. M. 1857.' (Cheia pentruGrammatica franceză) 1 volum.

Gesenius W illi. & B ödiger E. Hebräischer Lesebuch. Leipzig 1845. (Carte de citire evreiască). 1 broşiură.

„ „ „ „ Hebräische Grammatik. Leipzig 1845. (Gra­matică hebreiască). 1 broşiură.

G ravisi de V . A. Die Kunst italienisch zu lernen. Wien 1818. (Arta de a învăţa limba italiană). 1 broşiură.

H am m erschm idt,loh. Erster Unterricht in der ungarische Sprache. Güns 1836. ( Prima instruire în limba maghiară). 1 volum.

Heinsius T heodor Dr. Kleine theoretisch-praktische deutsche Sprachlehre. Berlin 1884. (Mica Gramatică germană theoretică-practicâ). 1 volum.

Heise A. C. I. Leitfaden zum gründlichen Unterricht in der deutschen Sprache.Hannover 1846. (Conducétoriú spre instruire fundamentală în limba germană). 1 volum.

Julius. Der Sprache der Blumen.NIRn u. Leipzig 1844. (Limba florilor). 1 broşiură.Lafosse. Der geschwinde Franzos. Wien 1847. (Francesul accelerat). 1 broşiură.H ahn F. A. K. Dr. Die Kunst Sprachen schnell u. gründlich zu lernen. Berlin

1864. (Arta de a învăţa limbi repede şi fundamental). 1 volum.M ozart 1. Deutsches Lesebuch. Wi-n 1853. (Carte de citire germană). 1 volum.Biele Edward. Englische Sprachqudle. Wien 1871. (Isvorul limbei engleze) 1

broşiură.B oberto C. & Julvécourt. Kleine franz. Sprachlehre für Deutsche. Wien 1847

(Mica Gramatică franceză pentru Germani). 1 volum.

i?

Schleyer Mart. loh. Mittlere Grammatik de Wolapük. . . . (Grammatka media pentru Wolapük, limba universală). 1 volum.

Schridâe Otto, Praktisch-Kritischer Wolapük-Trichter. Brün 1887. (Pâlniaprac- tică-cntică a lirnbei Universale Wolapük). 1 broşură.

Thomas Louis. Erstes Abc-Lese u. Denkbuch. Leipzig 1855. (Prima carte de Sylabisare, de Citire şi Cugetare). 1 volum.

TJhlrieh G. & W E rnst Fr. Branky. Lesebuch für oster. Volks-u, Bürger­schulen. Wien 1877. (Carte de citire pentru şcolele Poporale şi Urbane in Austria). 1 volum.

W ackernagel Phil. Deutsches Lesebuch. Gütershof 1825. (Carte de citire ger­mană). 1 volum.

mana). 1 volum.Stuttgart! 1865. ( Carte de citire ger-

Stuttgard 1867. (Carte de citire ger­mană). 1 volum.

W ersaint M. I. Schlüssel zum 8-ten theoretisch-praktisch Cursus zu Ollendorfs- Methode der franzözischen Sprache. Frankfort a. M. 1856. i Cheia la cursul al 2-lea theoretic-practic la Methoda lui 01- lendorf pentru limba franceză). 1 volum.

Zimmerraann Iacob Dr. Deutsche Sprachlehre. Pest. 1867. (Gramatkă germană)Zw eites Sprach-u Lesebuch für die kath. Haupt-u. Stadtschullen im Kaiser-

thume Oestreich. Wien 1864. (A doua Carte de Vorbire şi Citire pentru şcolele principale şiurbaneîn Imperiul Austriac). 1 volum.

A bbeatici Jeronim. Abecedarul Francezo-Bornăn. Bucurescî 1862. 1 broşiurâ.Larive & F leury. La deuxiéme Anée de Grammaire. Paris 1888. (Al doüilea

An al Grammaticei). I broşiurâ.N oel M. & Chapsal M. Abrégé de la Grammaire francaise. Paris 1868. (Pres­

curtare a Grammatkiî franceze) 1 broşiurâ.„ „ Exercices élémentaires adapté a V abrégé de la Gram-

maire frangaise. Paris 1868. (Exerciţii elementare adoptate la Prescurtarea Grammaticei franceze). 1 broşiurâ.

Biom L. I. La Stenographie simplifice et perfectionée. Paris 1881. (Stenographin simplificată si perfecţionată). 1 broşiurâ.

W ersaint. Cours de Litterature frangaise, adapté â la Methode d’ Ollendorf.Francfort a. M. 1852. (Curs de litteratură franceză, adoptat dupe Methoda Ollendorf). 1 Tom.

j Alvari Emanuelis. Institutiones Grammaticae in usum Scholarum Catholicorum i in M. Principatus Transylvania. Csik-Somlyoviensis Anno

1831. (Inveţiături grammaticale în usul şcolarilor catholici din \ Marele Principat al Transylvanieî). 1 volum,i Maxi mus C. I. Introductio in Linquam Latinam. Bucarestiensis 1856. (Intro- I - ducţiune in limba Latină). 1 volum.

III p icco lo Carlo. Novelle e Conversazioni pei Fanciulli e Fanciule. Milano . .| (Novelle şi Conversaţiunî între Copii şi Copiile). 1 broşiurâ.

CAPITOLUL AL III1“

S T I L I S T I C A , RETORI CA ŞI POETICA.Immedittt la Grammatică apparţine :

*■ N) S tylistica ; La acesta se numérá şi eorrespondenţa Epistolelor; B) K etorica este ca o putere mai superiórá preste dénsa, şi

32,931 2

18

G) Poetica ocupă cel mai înalt loc cu subdivisiunile e i :Sipopea CPoesiâ pentru heroî, poemă epică).—Poemă didactică.— Epistole

poetice, Poesia lyrică. (Odă, Hymn, Cântă) Fabulă, Parabolă, Idyllă, Satyră, E- pigrammă, Bontan, Narraţiune, Novella, Dramă. (Tragedia, Spectacol, Comedia, Poesiâ Dramatică, Preludiu, Farsă, Operă, Operettă).

La acésfca aparţine tot ce să referă la Metrică.

A F H O H I S M S

21. Oratorii mari se ţin, asemenea aquilelor, care sboră pe d’asupra nüorilor, în înaltele re* giuni alle principiilor. Cormenin. (Livre des Ora- teurs)

22. Sciinţa şi Poesia sunt cercuri separate; Poetul nici odată nu cunósce pacea, şi înţeleptul nici odată nenorocirea. Lorm. (Poesii).

23. Ignoranţa, înainte de töte, este viciul şi sorgintea miséidéi. Nu die acesta eü, ci Socrate şi Franclin, şi acela care este învSţiătoriul nostru ta toţi. Nu a tjis el acésfca: „Omul nu trăesce numai cu pâine ?“ V. Cousin. (Diseours poli- tiques).

24. Poeţii şi Heroil sunt de acelaşi Origină. In­tre denşii nu este altă differinţă de cât între cugetare şi fapt. Unii execută ceia ce ceilalţi creiază cu spiritul. Lamartine. (Girondins).

25. Sciinţa se asemănă mâncării; se cere nu- j mai atâta cât cere moderaţiuneo, numai atât cât póte coprinde bine spiritul. încărcarea ’lü |

apasă, şi înţelepciunea devine nebuniă, ca şi nutrimentul care produce desgust (Grétá). Milton. (Paradise lost).

26. O limbă maternă, simplă şi comună, tu cuvént pios şi vechiü! Când numai un bărbat pronunţia „Tatăl meü“ ’mi sună ca o rugăciune ! Aşia de raajestos nu sună nici un ton de Harpă, nu cântă nici o philomellă şi la răsunetul téü lacrămi limpe<ii isvorăsc de^a din Ochi. O limbă maternă, frumosă şi melodiosă, cât de graţiosâ esci, cât de familiar îmî suni m ie! Klaus Grot.

27. Cărţile au sortea lor. Horatius.28. Pe cine nu’lu bate cuvéntul, p’acela nici

vergéüa nu’lu bate. Socrate.29. Cunoscinţele sunt unica putere, pe care

ni-o putem procura când nu o avem; energia este puterea şi puterea este totul. Ráhel.

30. Nu profită din lectură cel ce citesce multe cârti, ci cel ce scie a alege. Z. Antinescu. (1899)

B I B L I O G R A P H I Ă

i i i

STILISTICA, RETORICA ŞI POETICA.A lexandrescu M. I. Poesii diverse. Braşov 1868. 1 broşîură.

„ „ „ Preda Militarml. Bucurescî 1859. 1 broşîură.A lexan dri Vasile. Ostaşii noştril {Poesia). Bucurescî 1883. 1 broşîură. A lm anacbul Societăţii academ ice Social-litterara „Bom ania ju n ă “ . Viena

1883. 1 volum.A ngelescu N. Preot Manual de stil epistolar. Ploiescî 1890. 1 broşîură. Anonim ul. Conversaţii morale a unui June cu o flore. Bucurescî 1858. 1 broş. A ntinescu Zacharia „Flori de pe CarpaţF (Poesii). Ploiescî 1882. 1 volum.

„ „ ,.Nu citiţi.'“ Conferinţă publică ţinută în folosul săracilordin Oraşiu. (Manuscris) 1 caiet.

„ „ Satyrn în tóté epocele şi la tóté popórele. Conferinţă (Ma­nuscris).

„ „ Origina Dansului. Conferinţă. (Neimprimată). 1 caiet.A ricescu D. C. Lyra. (Poesii). Bucurescî 1858. 1 broşîură

„ „ „ ŞÎoîmul Carpaţilor ( Poesii istorice). Bucurescî 1860. 1 volum.Arîstia C. C. Prinţul Bomân {Stanţe epice). Bucurescî 1843. 1 broşîură. B ălcescu Paca. Poesii inedite. Bucurescî 1860. 1 volum.Barac Ioan. Istoria lut Arghir şi Elena, (versuri). Bucurescî 1878. 1 broşîu ră . Baritz George. Fóia pentru Minte, Ânimă şi Litteratură pentru A nii: 1842—

43—44—45—46 — 47— 48—49. Braşov. 6 volume.Baronzi G. Amor, Patriă şi Dumnezeii. (Poesii dupe Poeţii indiánt). Galaţi 1874.

1 broşîură.B olintineanu Dimitrie. Bătăliile Bomănilor {Poesii). Bucurescî 1859. 1 volum C andiano-Popeseu A. {Colonel). Ţara {Poesii). Bucurescî 1891. 1 broşîură.

19

C onachi C. Logofătul. Alcătuiri şi Tălmăciri (Poesü). Iaşi 1856. 1 volum. Cottachi M. I. {Căpitan). Husiuni perdute (Poesii). Brăila 1881. 1 broş. 2 Ex. Creţianu George. Melodii intime (Poesii). Bucurescî 1855. 1 volum.Cuvânt la tăierea Capului St. Ioan Botezdtoriul. {Styl bisericesc). Bucurescî 1820.

1 broşîură-Damé F riedrich . Visul Dochiei {Poemă dramatică). Bucurescî 1879.1 broşîură. Dem etrescu Dem. Recreaţiuni litterare. Bucurescî 1887. 1 broşîură. D em etrescu Traian. Cum iubim. Somán. Craiova. 1 broşîură.Dionisie Archim andritul. Principii de Retorică şi Elocuinţa Amvonului. Iaşi

1859. 1 volum.D on ici şi Negrutzi. Satyre şi alte alle lui Antioch Cantemir. Iaşi 1858. 1 voi. Dorul. Cântece naţionale. Bucurescî 1874. 1 broşiură.Fragm ent d in Athénéul Bomân. Bucurescî 1866. 1 volum.Fundescu C. I. Poesii noui. (Poesii). Bucurescî 1868. 1 broşîură.G. A. Collecţiuni de Fabule Române din celle mai alese. Bucurescî 1874. 1 broş. G aroflid N. Dr. Arta oratorică: Retorica şi Dialectica. Buzeii 1891. 1 broşîură. Georgeseu Th. L yra : Mică collecţiune de Cânturi. Bucurescî 1872. 1 broşîură. Guşti Dimitrie. Ritorica. Iaşi 1875. 1 volum.H alepliü G. Serbarea naţională séű Visul fericirei pastorale. Bucurescî 1859.

1 broşîură.H eliade B ădulescu I. Brebenei şi Viorelle {Poesii). Bucurescî 1860. (36 pagini).

„ „ „ Meditaţiunî poetice. Trad. dupe de Lamartine. Bucurescî1830. 1 volum.

„ „ „ Un Fragment din Athénéul Român: Literatură-PoliticăBucurescî 1868. 1 volum.

Ilariü Gregoriű. Ore de desgust {Poesii). Bucurescî 1854. 1 volum.Ilariű Papiű A. Discurs de recepţiune: „ Viueţa, Operile şi Ideile lui George

Şincai din Şinca şi răspunsul de Gh. Baritz“ . Bucurescî 1869. 1 volum.

Invâţîătură forte folositóre pentru facerea Răvaşelor, Instanţiilor, Dietelor şi Titluri. Sibiu 1803. 1 volum.

Ioan in Christ. Cullegere de mai multe cântece naţionale din ambele Principate de, mai mulţi Poeţi Români. Bucurescî 1858. 1 broş. 2 Ex.

Lapedatu A. Ión. încercări în Litteratură şi „ Tribunul“ Dramă în 3 Acte.Braşov 1874. (într’un volum).

Litteratorul. (într’un volum).L iveseu I. I. Generaţia nouă (viitóre). Bucurescî 1889—.1892. 89 broşîurî.

». » „ „ „ „ « (un volum legat).Lum ina. Revista litterară. Craiova 1890. 3 broşîurî.M acedonsky Al. şi B. F lorescu . România litterară. Bucurescî 1888—1889.

16 broşîurî. .M icu lescu Gr. O nâpte pe ruinele Severinulm (Poesiă). 1857. 1 broşîură. 2 Ex. M oruzi C. A. I. Genul enigmatic în litteratura poptilară română. Ploiescî 1896.

1 broşîură.M ureşianu Iaeob. Foiă pentru Minte, Animă şi Litteratură. urmare la Anii

1850—5 1 - 5 2 —53—54—55—56. Braşov . . 3 volume ? Mureşianu Andreiü. Din Poesiile lui. Braşov 1862. 1 volum.N ădejde Ion. Contimporanul. Anul al 2-lea—3-lea —4-lea—5-lea—6-lea. Iaşi

1882—88. 84 broşîurî.„ „ Revista Socială. Iaşi 1884— 85—86. 13 broşîurî.

N egoeseu Christu. Recitări de bucăţi alese în Versuri şi Prosă {Collecţiune de Poesii). Ploiescî 1887. 1 volum.

,, „ încercări asupra Fabulei în genere. {Tesă). Bucurescî 18. .1 volum.

N enitzescu Ión. Şioimiî de la Răsboieni (Poesii). Bucurescî 1884. 1 volum. Orăşianu T. N. Floricelle de Primăveră {Poesii). Bucurescî 1854. 1 volum. Palem on A. Tudor Vladimirescu (Versuri). Bucurescî 1862. 1 volum.

„ „ Traian în Dacia (Poemă în Versuri). Bucurescî 1860. 1 volum.Palicariopolu G. Iane Halvagiopolu (cântec comicii). Bucurescî 1858. 1 broşîură. Pann Anton. Spitalul Amorului. Bucurescî 1850. 1 broşîură.

» „ Proverburî séü Povestea Vorbii. Bucurescî 1853. 3 volume,

20

P apasoglu I. M edelniceriü. Elocuinţa bisericescă (Trad.) Bucurescî 1837. 1 volum.

Pelim on A. Collecţiă de Poem noul. (coprinßnd şi Piesa theat. Păcală şi Tân- dală). Buouresci 1854. 1 volum.

„ „ Faptele eroilor (Poesil cu Illustraţii). Bucurescî 1857. 1 volum.„ „ Flori de Moldo-Romania, Bucurescî 1864. 1 broşîură.

Petrini G. Fabule Române. Iaşi . . . . 1 volum.P op p Gr. V. Conspect asupra Litteratureî Române şi Litteraţilor el, de la început

şi până astaß. Bucurescî 1875. 1 broşîură.„ „ „ Aurora Bucovinei (Poesil). Bucurescî 1872. 1 volum.

Pretorián A . Curs practic de styl epistolar prelucrat după V. Doublet. Bucu­rescî 1857.

R adulian C. Voicu plugarml (Cântec popular). Bucurescî 1859. 1 broşîură. R etorica : adică învăţiătura şi întocmirea frumósel cuvântări. Buda 1798. 1 tom. R evista Contim porană. Bucurescî 1873. 1 broşîură.

„ Populară. Paris 1884. 1 broşîură.B ocnén u Vasile. Studii asupra Epistolelor lui Cicerone. Ploiesci 1883. 1 broş. R om anescu 1. I. Styl epistolar. Ploiesci 1883. 1 broşîură.Rom ania litterară. 4 broşîurî.Roşea Iuliu. Flori de. Primăveră (Poeme şi Legende). Bucurescî 1879.1 broşîură.

„ „ Zîmbirl şi Lacrămi (Poesil). Bucurescî 1880. 1 broşîură.S. B. D. Nemesiş. (Satyre politice). Bucurescî 1861. 1 broşîură.Scrob Carol. Rime perdute (Poesil). Craiova 1881. 1 broşîură.Şerban Radu. Dialog între muncitori. Bucurescî 1887. 1 broşîură.Sion G eorge. 101 Fabule. Bucurescî 1869. 1 volum.Smara. Din Pena Suferinţei (Versuri). Bucurescî 1888. 1 volum.Ştefănescu I. C. Umbre fugare (Poesil). Bucurescî 1888. 1 broşîură. S toicescu I. C. Discurs în Sala Atheneuluî. Bucurescî 1887. 1 broşîură. Stoienescu M. Th. Revistă litterară. Bucurescî 1890-1891. 15 broşuri.Ştrajau M. Estetica şi Poetica. Craiova 1898. 1 volum.

„ „ Cestiuni litterare şi pedagogice. Craiova 1897. 1 volum.Theodoreseu Dem. G. Încercări critice asupra unor Credinţe, Datine şi Mora­

vuri ale poporului Român. Bucurescî 1871. 1 broşîură. 2 Ex. T inerim ea Română. (Revistă a Societăţeî). Bucurescî 1890. 1 broşură. U cenescu G. Magazin de Cânturi naţionale. Bucurescî 1866. 1 broşîură.

„ „ Victor şi Camilla ( Traducţie rhitmică). Braşiov 1860. 1 broşîură.U niversul literariű. 4 Pachete.Ureehiă A. V. Femeia Română dupe Istoria şi Poesiă. Bucurescî 1865. 1 broş.

„ „ „ Despre Fabulă şi despre Cichindeal. Bucurescî 1866. 1 volum.„ „ Patria Română. Bucurescî 1868. 1 broşîură.

V ăcărescu I. Collecţiă din Poesiile marelui Logofăt I. Văcărescu. (Poesil). Bu­curos cj 1848. 1 volum.

Valentinénu G. I. şi Crfnini. Cugetări, Maxime, Proverbe, Anecdote. Bucu­rescî 1890. 1 volum.

„ „ „ ,, (Recrutul) şi Norma, tradusă de Felice Romani(Tragedia lyrică). Bucurescî 1858. 1 volum.

V ărgolio i G. I. Flori de Câmpii. (Trad. dupe Henri Conscience). Bucurescî 1873 1 broşîură.

Varlaam Ierodiaeon . Poesil. Buzeii. 2 broşîurî mari.V arrón C. Nopţile lungi séü Poveşti. Fabule. Brăila 1871. 1 volum.V u lcan los if. Poesil. Peşta 1886. 1 volum.X en op olu D. N. B ra ß şi Putrigaiü (Moravuri provinciale române) . Bucurtscî

1881. 1 volum.Zorile, ţtiariii litterar illustrat săptămânal. Bucurescî 1844. 6 Numere.

A lx in ger lo h . Gedichte. Wien 1817. (Poesil). \„ „ Doolin von Mainz. Wien 1817. (Poesia Cavalerésca) I 5„ „ Numa Pompilius. Leipzig n. Klagenfurt. (Numa Broşhirî

Pompilius. Traducţiă după Florian). )Brün F riederike, geb. Münter. Gedichte. Wien 17921 (Poesil). 2 broşîurî.

21

Bürger A. G. Gedichte. Wien 1844. (Poesii). 3 broşiuri.E ckardt Ludw ig. Socrates. (Trauerspiel). Leipzig. 1 broşiură. (Socrate).F ink Vilh.. Gottfr. Gedichte. Wien 1816. (Poesii). 1 broşiură.G erstenberg v. Gedichte. Wien 1817. (Poesii). 1 broşiură.Gleim L. W . I. Fabeln. Erzählungen u. Romanzen. Wien 1816. (Fabule, Nara­

ţiuni şi Romanţe). 1 broşiură.Goldene Früchte in silbernen Schaalen. Stuttgard. (Fructe aurii în Cescí

argintine). 1 broşiură.Göthe. Hermán Dorothea. Wien . . . . (Hermán şi Dorothea). 1 broşiură.

„ Lieder. W ie n ........... ( Cânturi şi Poesii). 2 broşiuri,Götz Nie. loh. Vermischte Gedichte. Wien 1817. (Poesii mixte). 2 broşiuri.Halem (A. G. v.) Gedichte Wien 1818. (Poesii) 1 broşiură.H eidenreich Heinr. Carl. Gedichte. Wien 1817. (Poesii). 2 broşiuri.H erder (G, I. v). Vermischt Gedichte. Wien 1818. ( Poesii mixte). 1 broşiură.

» „ „ „ „ 1 broşiură.„ » „ „ „ „ _ 1 broşiură.„ „ Morgenländische Blumenlese. Wien. (Colecţia de flori orientale).

1 broşiură.„ „ Griechische Blumenlese. Wien. ( Collecţiă de flori Grecesci). 1

broşiură.„ „ Lateinische u. Italienische. Blumenlese. Wien. ( Collecţiă de flori

latine şi italiene). 1 broşiură.„ „ Terpsichore 1-ter Tbeil. Wien. ( Terpsichore, partea I-iű.) 1

broşiură.„ II-lea Theil. Wien. ( „ partea Il-a ) 1

broşiurăDer Eid. Wien. (Jurământul). 1 broşiură.Gedichte religiösem Inhaltes. Wien. (Poesii religiöse.) 1 broşiură. Stimmen der Völker in Lieder. Wien. (Voci alle popörelor în

versuri), Partea I. 1 broşiură.(Voci alle popórelor în

versuri). Partea II. 1 broşiură.Iaeob i G. I. Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 2 broşiuri.Kästner G otthelf A br. Sinngedichte u. Einfälle. Wien 1818. (Epigramme şi

Fantaziî). 1 broşiură.K eller Ernst. Mustersammlung deutscher Gedichte für Schulen und Haus. Berlin

1867. (Collecţiă de exemple poetice germane pentru Şcolă şi Casă). 1 broşiură.

K ind F riedrich . Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 3 broşiuri.Kleist. Oden, Lieder, Idylle v. Seneca Ossidis u. Pasches. Wien 1839. (Ode, Poesii,

Idylle, Seneca, Ossidis şi Pasee). 1 broşiură,K oller A. & Seidel Fr. Buch der Erzählungen. Weimar 1885. (Cartea nar-

raţiunilor). 1 broşiură.K osegarten Theob. L udw ig . Wien 1816. (Poesii). 3 broşiuri.Lessing Ephraim Gotth. Gedichte. Wien 1816. (Fabule, Narraţiunî poetice).

2 broşiuri.Logan F riedr. (v.) Sinngedichte. Leipzig . . . . (Epigramme). 1 broşiură.M ayrhoffer loh . Gedichte. Wien 1843. (Poesii). 1 broşiură.M ereau Sophie. Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 1 broşiură.M eyers A lfred. Moses u. Samuel Gespräch. Frankfort a/p,i 1883. (Dialog între

Moisi şi Samuit). 1* broşiură.M osenthal H. S. Gedichte. Wien 1847. (Poesii). 1 broşiură.M otte-Fouque (B aron de la) F riedrich . Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 3

broşiuri.M üchler Carl. Gedichte. Wien 1817. (Poesii). 1 broşiură.M üller Mart. lo h . Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 1 broşiură.N eubeck W ill. Dr. Die Gesundbrunnen. Ein Gedicht în 4 Gesängen. Wien.. 1817. (Fontăna sănetăţeî. 0 Poesiă în 4 cânturi). 1 broşiură.Ohlenschläger A. Gedichte. Wien 1818. (Poesii). 1 broşiură.Prechtler Otto. Gedichte. Wien 1844. (Poesii). 1 broşiură.

22

B ichter Ioseph. Ein Bändchen kleiner Gedichte. Wien 1795. (Un .mic volum cu mici Poesii). 1 broşiură.

Schanz Iu lius Karlsbad Elegien u. Gedänkeblätter. Rom. 1870. (Elegia şi cu­getări de Karlsbad1 1 broşiură.

„ Uli. Glück auf Bulgarien. Leipzig; 1886. (Salutare Bulgaria). 1 broş.Schiller v. Friedrich . Gedichte. Wien 1817. (Poesii). 8 broşiurî.Schlegel Fried. Gedichte. Wien 1816. (Poesii). 2 broşiurî.Schreiber A lois. Gedichte. Wien 1817. (Poesii). 2 broşiurî.Schubart D. F. Chr. Gedichte. .Frankfort 1803. (Poesii). 2 broşîuri.Schulze Ernst. Die bezauberte Bose, ein romantischer Gedicht in 3 Gesängen.

Wien . . . . (Rosa fermecată, o Poesiâ romantică în 3 Cân­turi). 1 broşiură.

„ „ Căcilie. Wien . . . . (Cecilie, o Poesiă romantică în 20 Cân­turi). 4 broşiurî.

Staufe A d o l f Ludw . Romanische Poeten. Wien 1865. (Poeţii Români). 1 broş.Streokfuss Carl. Vermischte Gedichte. Wien 1817. l Poesii mixte). 1 broşiură.Tinimmel V . A. M. Poetische Schriften. Wien 1816. (Serien poetice). 1 broşiură.T iedge A. C. Elegien u. vermischte Gedichte. Wien 1816. (Elegii şi Poesii va­

riate). 3 broşiurî.Uz Peter loh . Poetische Werke. Wien 1817. (Opere poetice). 2 broşiurî.W alter Franz, lohann Turgenieffs, Litteratur u. Lebenserrinerungen. Leipzig.

(Litteratura şi suvenire din vieţa lui). 1 broşiură.W ieland M. Ch. Oberon. Ein romantischer Heldengedicht in 12 Gesängen.

Wien 1817. (O Poesiă romantică de heroî în 12 Cânturi). 3 broşiurî.

W iesbach Fred. Zum 90-ten Geburtstage S. M. des Kaisers Wilhelm. Chemnitz in Sachsen. 1887. (La Aniversarea naştere! M. S. împăra­tului Wilhelm — Trei Primăveri.—1 broşiură.

W olfF B. L. O. Dr. Poetischer Hausschatz des deutschen Volkes. Leipzig. 185').(Thesaurul poetic al casei poporului german). 1 volum.

A louette (L ’ ). Litterature. Paris 1889. (Literatură). 2 broşiurî.A . C. li. Asyle Elena Dónina. Bucureşti 1881. (Poesii'. 1 broşiură.Dem ogeot I. Textes Classiques de la Litterature frangaise. Paris 1881. (Texte

classice alle Litteratureî franceze).Fenelon. Morceaux Choisis. Paris 18S4, (Bucăţi alese). 1 Tom.Fontaine (La). Fahles. Paris 1875. (Fabule). 1 broşiură.H ugo V ictor. Notre-Dame de Paris. Paris 1832. (Notre-Dame de Paris). 1 broş.L aplingleux-D eehnyes-A lbert. La Revue contimporaine. Paris 1889. (Revistă

contimporană.) 1 broşiură.M ontesquieu. Lettres persannes. Paris 1875. (Epistole persane). 3 broşiurî.Pessoneax E. Dialogues de Morts de Luden. Paris 1868. (Dialogul morţilor de

Luden). 1 broşiură.Poupin V ictor. Satires de Juvenal. Paris 1875. (Satyrele lui Juvenal). 1 broş.R oque-Ferrier Alphonse. La Poesie populaire de l Ecrivete en Provence!, en

Languedocien et en Macedo-Roumain. Montpellier 1883. (Po­esiă populară a Scriitorilor Provencali, Languedocieni şi Ma- cedo-Romani). 1 broşiură.

Rousseau I. I. Correspondance original^ inedite. Paris 1803. (Correspondinţă originală şi inedita. 2 Tomuri.

Seribe Eugéne. Oevres completes. Paris 1874. )0pere complecte). 1 broşiură.Tim on. Livre des Orateurs. Paris 1847. (Cartea Oratorilor). 1 Tom.

C olloquia lengiana decuriis depem. Coronae 1833. (Convorbiri pentru ‘-eile.ţlece corporaţiunî). Lipsea 1841. 1 broşiură.

Halm Carolus. M. Tulii Ciceronis Oratio P. Sectio Explanavit). Lipsea 1841.(Discursul lui M. T. interpretat P. Secţiune). Lipsea 1841. 1 broşiură.

23

Maineri E. B. Atta Romania. Canto con Prefazione. Eoma 1883. (La Romania. Cântă, cu Prefagiă). 1 broşîură.

Tarantelli Rafaellé. Discorsi all’ Academia „La Stella d‘ Italia1*. Chieti 1894.(Discursuri alle Academiei „ La Stella d’ Italia“ ). 1 broşîură.

„ „ Discorso pel primo Centenario della Morte di FernandoGalliani. Chieti 1887. (Diseurs la primul Centenariű al Morţii lui Fernando Galliani). 1 broşîură. H Ex.

„ „ Canto a S. E. Monsignor Nicola Piccirilli. Chieti 1897.(Cant Mons. E. Nicolae Piccirili). 1 broşîură.

M onsu A. Platonos Menexenos e Fpitafion logos. Paris 1842. (. . . . ) 1 broşîură.

CAPITOLUL AL I V lea

M A T H E M A T I C A

Matbematica este Sciinţa, care se póte înţelege numai printr’o Seria regulată şi numai déeá problemele anteriore sunt determinate.

Mathematica se divide în :A) Mathematica pură. (Theoretică) şi acésta iară se împarte: a) în

Mathematica inferwră, (care esplicâ, afară de introducţiune, idei, subiecte ge­nerale ş. a.) şi se împart în : 1) Aritmetica cu Algebra. (Sciinţa numerilor cu Sciinţa calculului mărimilor reţxresentate prin litere). 2) Geometrie (Sciinţa ce are de obiect întinderea considerată sub celle 3 aspecte alle e i : (linia, su- prafaşîa şi corpul) cu Trigonometrie (Sciinţa ce învăţă a măsura triunghiu­rile) şi Stereometrie, (partea geometriei care trateză proprietatea solidelor). b) Mathematica superioră.

B) M athematica aplicativă (practică). Cea mai mare parte a Sciin- ţelor, care se enumără aici, se trateză sub Physică (precum: Statica, Meca­nica, Hydrostatica, Hydraulica, Optica etc.) sub Astronomia, sub Sciinţa res- belulului (Tactică) s. e. Artileria, Fortificaţiuni (Architectura militară); Le- gistica (Sciinţa care învăţă a calcula executarea unei mişcări tactice şi inter­valul mişcâreî etc.). şi sub Technológia (ş. c. Gnomonica, Architectura civilă).

Părţile care formăză immediat mathematica ca basă sunt:a) Arithmetica întrebuinţată la differite obiecte ;b) Arpentagiul (Măsurarea suprafeţiî pământului) atât economic cât şi

militar, la care sunt esplicate differitele maniere de Desemn. Instrumentele la Arpentagiü şi însăşi procedarea. Aici este a se enumera şi măsurarea şi sondarea Minelor.

C) Istoria Mathematicii, în timpul când cei mai faimoşi Mathematici au făcut Epocă cu Systemele loru.

A . r > H O n i S M E

'11. Cel activ produce prin ceia ce are, şi suf- ferindul sufîere prin ceia ce nu are. Spinoza.

32. Cum ar putea cineva măsura lucrurile altuia, care pentru sine însuşi nu are nici o mésurá V. J’linius.

33. Când Pythagora descoperi cunoscuta séa doctrină, aduse (ieilor o Hecatombă *); de atunci tremură Boii, de câte ori un noii adevăr ese la lumină. Boeme.

34. O miiă de musce am ucis aseră; dér totuşi una m’a deşteptat prea de diminéfá, făcendu-mi bine. Goethe.

35. Mai fericit este a da decât a lua. Biblia. B(j. „El a dis‘-, strigaü Şcolarii lui Phytagoras

când ei sustinéü de adevărat ceva ca incontesta­bil. Sentinţă de mari bărbaţi activi.

37. Mai bine stelle fâră rade, de cât rade fără stelle, —■ mai bine sâmburi fâră găoci, de cât

1;» U n Sftcrifk 'îu d e 100 Hoi.

M

gâdcî fâră sâmburi, — mat bine ban! fără buzu- ) nare, de cât buzunare fără bani, — ma! bine vin fără butelii, de cât a comanda vice-versa. Bo- denstedt.

38. Să te feresc! de acella care în affacer! precuniare ’ţi spune că nouS şi cu unu fac opt, când are să dea; şi când are să ia, diee câ : nouă şi cu unu fac unspredece. Păţitul.

I 39. Grijile mic! te fac delicat, iar celle mar! te fac aspru şi sélbatic. Andre Chénier. (Mélan- ges litteraires).

40. Cel ce ţine comptabilitatea Budgetului casei sélle în fie care di regulat, acela este a- devératul Protector al familiei sélle. Z. Anti- nescu. (1899A

B I B L I O G R A P H I Ă

I Y

MATHEMATI CA

Assooiaţiunea de Invâţiătorî. Elemente de Geometria. Bucuresci 1880 1 voi. Cantilli Gr. Explicarea systemuluî metric. Bucuresci 1865. 1 volum. C iocănelli (Eustaţiu) G. Geometria elementară. Bucuresci 1861. 1 volum. Crapellianu N. Geometria elementară. Ploiescî 1888. 1 broşiură. 2 Ex.

„ „ Aritmetica elementară. Ploiescî 1883. 1 broşiură. 5 Ex.„ Dimitrie. Noüa systemă a Numeraţiuneî. Ploiescî 1888.1 broşiură.

E liad P. I. Noţiuni de Aritmetică. Ploiescî 1882. 1 broşiură.F lorenţiu C. M. Curs elementarm de Aritmetică practică. Bucuresci 1875. 1

broşiură.G ălescu C. I. Noţiuni de Aritmetică usualâ. Galaţi . . . 1 volum.Ganea I. Noţiuni de Systemul metric. Ploiescî 1890. 1 broşiură.Gaudi H. G. Desluşirea noului System metric din România. Bucuresci 1865.

1 broşiură.Gerotă C. D Systemul metric în comparaţiune cu vechile măsuri din Muntenia

şi Moldávia. Craiova 1871. 1 broşiură. 5 Ex.Lege pentru înfiinţarea unui noü System monetariű şi fabricarea monetéí naţio­

nale. Ploiescî 1867. 1 broşiură.M áráeinónu Mich. Systemul metric. Craiova 1868. 1 broşiură.M arin A. Manual de Aritmetică. Bucuresci 1871. 1 broşiură. 2 Ex.

„ „ Prime noţiuni de Aritmetică. Bucuresci 1874. 1 broşiură.M ărdărescu D. Titus. Aritmetica elementară. Iaşi 1889. 1 volum. M ichailescu C. St. Lecţiuni de Aritmetică. Bucuresci 1860. 1 broşiură P. D. Elemente de Aritmetică raţională. Bucuresci 1855. 1 volum.P. C. Mitfîloc de a deveni cineva Mülionariú. Bucuresci 1868. 1 broşiură.P op p G. Aritmetica practică. Bucuresci . . . . 1 broşiură.

„ „ Prescurtare de Aritmetică. Bucuresci 1848. 1 broşiură.„ ,, Prescurtare de Geometria practică. Bucuresci 1851. 1 volum.„ „ Elemente de Aritmetică ( Trad. după M. Bezu). Bucuresci 1850. 1 voi.„ „ Prescurtare de Geometria practică. Bucuresci 1854. 1 volum.„ Michail. Întâia carte de Aritmetică. Iaşi 1880. 1 volum.

Povăţuire către Aritm etică. Buda 1806. 1 volum.Predeseu C. Măsurile celle noul. Bucuresci 1884. 1 volum.R íurónu I. & A ngelescu E. Elemente de Geometrie {Trad. după A. M. Le-

gendre) cu adăogire de M. A. Blanchet. Bucuresci 1866. 1 volum.

Schwarz M. Elemente de Aritmetică. Bucuresci 1866. 1 broşiură.Spirescu Bucur. Curs elementar de Aritmetică. Ploiescî 1890. 1 broşiură. Stephănescu B. Manual de Aritmetică. Bucuresci 1856 1 broşiură.Sturdza Dimitrie. Reforma monetară. Bucuresci 1889. 1 broşiură.V er goli 2i M. Explicaţiunî Systemuluî de măsuri. Bucuresci 1844. 1 broşiură.

ă5

König Al. los . Der nützliche Rechnungsfaulenzer, oder, der unfehlbare Rechnen­meister für Alle. Wien 1851. (Cél mai folositoriü calculator pentru leneşi) séii Maestru perfect de Calcul pentru toţi). 1 broşîură.

Padua (Iu liu s Cesar d e ) Arithmetisches Practic. Hermanstadt 1778. (Practică de Calcul). 1 volum

Rausch Carl Dr. Merkur für 1892. Wien 1892. (Mercur, piariü de tragereaLoteriilor). 1 volum.

Schullehrer (von Einem). Das kleine u. das grosse Einmaleinz, nebst Angabe der Masse, Gewichte u. Münzen. Hermanstadt 1868. (Tabla pythagorică mare şi mică, cu arătarea Măsurilor, Greutăţilor şi Monetelor). 1 volum.

Catalan E. Manuel de Geometrie. Paris. (Manual de Geometria).

CAPITOLUL AL V4ea

P H I L O S O P H I APhilosophia este cunoscinţa lucrurilor physice, morale şi intelectuale,

prin caiisele lor şi prin effectele lo r ; ea se împarte (cu escluderea (Anthro­pologie!) în :

A) T heoretică : a) Logica (Sciinţa care înţelege a raţiona just), b) Me- taphysica (Sciinţa care trateză căuşele prime, fiinţele spirituale, lucrurile ab­stracte, abusurile abstracţiune! séü lucruri afară din lucrurile physice) cu Ontologia (Sciinţa fiinţe! în general) şi Cosmologia (Sciinţa legilor generale care guvernă Universul), cj Esthetica (Sciinţa care trateză frumosul în ge­nere, şi simţimântul care ’lii face a se nasce în noi.

B) P ractică : a) Dikeologia (Sciinţa dreptului politicii pe basele care să răzămă o Constiîuţiune). b) Ethica séú Morala, care se privesce din punct de vedere Christian), c) Philosophia religiöseî.

C) Istoria Philosophie!, care coprinde differitele Systeme alle Philo- sophilor celebri din timpurile celle mai vechi până în timpul presinte.

AFHORISME

41. Socrate trebui a goli paharul eu otravă, deră philosophia socratică sé înălţa ca sóreie I>e ceriu şi rövársá radeie sélle preste întregul firmament al lumei spirituale. Christianii aü foât aruncaţi leilor, dér Biserica creştină crescu ca un arbore măreţ si rămuros, care stâ d’asupra tuturor plantelor betrâne şi slabe şi se adăpos­tesc la umbra lui. Mill. (On Liberty).

42. Philosophia este în adevér dorul de Patria, un îndemn, de a fi pretutindenea acasă. Novalis.

43. Până când Philosophiî nu vor deveni mai íntaiü Regi în State, séú Regii şi Guvernanţii nn vor philosopha în adevér fundamental, şi până când ambii nu se vor uni în acelaşi punct,f>ână atunci nu va avea loc nici retragerea de a réü pentru State. Platon. (Statul).44. Laptele dulce a! Nenorocirii este — Philo­

sophie! Shakspeare.. (Romeo and Juliét).45. Dupé opiniunea lui Platon, omul fu creat

Pentru Philosophiă; dupé opiniunea lui Bacon, Philosophia fu creată pentru omeni. Macaulay. (Essays).

46. Philosophiî nu sunt mai mult de cât ferariî, 32,921.

cari confecţioneză plugul. însă trebue a se face multe, până se va putea băga pane în gură.Boeme.

47. A lua Philosophia preste picior, este în adevér a philosopha. Pascal. (Penseés),

48. Zoroastru întrebă pe Del despre începu­tul şi finele lumii, despre bunătate şi răutate, şi priimi réspuns: Fâ bine şi merită immorta- litatea. Weber. (Democritos).

49. Domnii Philosoph! mai de tóté Epocile aü fost şi sunt omeni originali. Ei vorbesc despre creaţiunea lumii, ca când ar fi fost acolo; el defineză illimitatea, că când ar fi şecjut la mésá cu ea Ani întregi; ei discută cu assigurare despre ,,Nimic“ şi ,.Ceva“, despre ,,eu‘ ' şi „nu eü“ , despre „pentru sine“, şi „la sine“, despre universalitate şi singularitate ; ei subtiézá şi unge pe celle mal simple idei şi opiniuni cu un asemenea chaos de cuvinte şi dialecte pompöse, în apparintă sa­vante, dér nesemnificative şi neînţelese, încât aprópe sö nu fiă aurite şi vé<}ute de un om in­telligent. L. Büchner. (Kraft und Stoff).

50. Sérac a fost Secolul al XlX-lea de bărbaţi

2*

«

de odinioră ca Thaies la Greci; ca Marc-Aurel la Romani; ca Bacon în evul-mediü la Englezi; ca Leibniz ía Germani; ca JoutTroy la Francezi şi alţii avend amóre pentru înţelepciune şi ar- dóré pentru veritate; avend fermitatea sufletu­lui care pune pe om mal pre sus de passiuni,

meprisand onorurile, bogăţiile şi prejuditiile. O Secoîule al XX-lea, care esc! ca si sosit, fi-vei tu mal i.'Ogat ca predecesorul tóü V Da-vel tu scumpei nóstre Românii, în durata ta, GeniurI mal bune?! x". .\>ttirtcscn. n sW),>.

B I B L I O G R A P H Í Á

Y

P H I L O S O P H I A

A ntinescu Zacharia. Provedinţa, séű, nici o faptă fără răsplată. Bucurescî 1856. 1 broşiurâ.

„ „ Recitări de Poesiî şi mici compuneri de felicitări. Ploiesci1887. 1 broşiurâ.

B olintinénu D. Cartea poporului Român (Cugetări philosophice şi politice). Bu­curescî 1869. 1 broşiurâ.

Brătăşîanu A, Preot. Adunare de Maxime. Ploiesci 188L. 1 broşiurâ.Chrismos séű Proroeia Ierom onachuluî Agatanghel. Iaşi 1838. 1 broşiurâ.D obrescu C. Constantin. Era nouă de T. Maîorescu. Bucurescî. 1 broşiurâ.Enáeénu Ghenadiâ I. Principii de Philosophie. Bucurescî 1868. 1 broşiurâ.Esop. Viiieţa şi pildele acestui înţelept Philosoph. 1812. 1 volum.Garoflid N. Dr. Omul şi menirea Im. (Conferinţă). Buzéü. 1 broşiurâ.G rigore, E piscopu l Argeşiuluî. Logica. (Traducţiune). Bucurescî 1826. 1 Tom.H eliade B. I. Equilibru între Antithesí, séű, Spiritul şi Materia. Bucurescî

1859—60. 1 volum.„ „ „ încă odată Progressul, Conservaţia şi Adunarea generală. Bucu-

resci 1860. 1 broşiurâ.„ ,, „ Unirea şi Unitatea. Bucurescî 1863. pag. 65 771 volante.

Ionaşcu B. Finitul lumea prin Sciinţă (Trad. I Iaşi 1874. 1 volum.Logica. ( Traducţiune). Bucurescî 1826. 1 volum.liUpulov P. Omul povăţuit de minte (Trad.) Buda 1848. 1 volum.

,, „ Măestria de a se feri de răul sărăciei. Buda 1846. 1 volum.M oldovónu I. Iancu. Cullegerv de înţelepciune. (Trad. dupé D. N. Dar rari,

dupe grecesce). Bucurescî 1827. 1 volum.N icolescu-D aeian I. Scóla modernă şi Principiul naţional. Bucurescî 1887. 1

broşiurâ.„ „ „ Încercări asupra înţelesului Evoluţiunei intelectuale şi is­

torice a Omenireî. Plciesci 1880.P opp loan. Anal-ysă logică. Bucurescî 1848. 1 volum.P oteca E uphrosin D. Philosophia curentului şi a năravurilor, adică, Logica

şi Itica elementară de I. G ottlieb Ainechie. (Tradus din • Latinesce în Elinesce de Marele Ban Grigore Brancovénu

şi în Românesce de Poteca. Buda 1829. 1 Tom.Privirea divină. (Trad. după David Bogue). Bucurescî . . . . 2 broşîurî.

Hartm ann K arl Ph. Dr. Die Kunst des Lebens froh zu werden. Berlin . . . . (Arta de a fi vesel în viiieţă). 1 volum.

H einichen Dr. Die Kunst sich in unsere Tagen durch die Welt zu helfen. Leip­zig.—Berlin 1827. (Arta de a se ajuta în <1;Uleie nóstre cineva prin lume). 1 broşiurâ.

H offm an Ionathan. Guillivers-Reisen. Stuttgart 1864. ( Călătoriile hă Guillivers). K eller V ictor G. Ideale für alle Stände u. Sittenlehre ia Bildern. Aarau 1831.

(Ideale pentru löte stările de învăţiătură. morédé în Mustraţii).

27

Í K örner Friedr. Das Buch der Welt. Leipzig 1855. (Cartea lumei). 1 volum.' M entor. Die Berufsarten des academisehen Studium mit Beiträgen. Darmstadt

1870. (Modurile Vocaţiuneî alle Studiului academic cu Adaose). 1 broşîurâ.

I M oritz Iu lius Dr. Das Buch der Welt. Leipzig 1855. (Cartea lumii). 1 volum. : S ich ter Ioseph. Wienerische Theater-Kritik. Wien 1794. ( Critică theatralä[r vienezd). (Vecjî litera C).f W eber. Demokritos, od. Iunterlassene Papiere eines lachenden Philosophen. Stutt- | gart 1843. (Democritos séií hârtiile lăsate alle unui Philo-ä soph rhfetoriii). 12 volume.I W ieland M. O. Die Dialogen des Diogenes von Sinope. Troppan 1785. (Dialo- I gurile lui Diogenes de la Synope). 1 volum.

I Diderot. Miilanges philosophiques. Paris 1874. (Miseelle philosophier). 1 broşîurâ. I Erasme. Eloge de la Folie (Trad. par G. Lejeal). Paris 1875. (Lauda (Nebuniei). I 1 broşîurâ.| E sprit de V oltaire. Paris 1857. (Spiritul lui Voltaire). 1 broşîurâ.I H eliade Bad. I. Souvenirs et Impressions <Vun Proserit. Paris 1850. (Suvenirile | şi Impressivnile unui Proscris). 1 volum,f R ochefoueou ld (Le). Maximes. Paris 1874. (Maxime). 1 broşîurâ.I R ousseau I. I. Oevres complctes. Paris 1841. (Opere Complecte). 1 voi. broch. 1

Souvestre Emile M. Un Philosophe sous les toits. Stuttgart. . . . 1 brodi. [ (Un Philosoph sub Acoperişuri).

Tam pueci H yppolite . Maximes <P Epictcte. Paris 1875. (Maximele lui Egyle­tet). 1 broşîurâ.

Charle E. Cicero. Cato Major de Senectute. Paris 1880. (Catone cel Mare despre Senectute). 1 broşîurâ.

Dozin E dm ondo II Miracoh. Napoli 1895. (Miracolul). 1 broşîurâ.N ovelli Ettore. Due rite. Roma—Torino 1882. (Două vieţi). 1 broşîurâ.Tarantelli Raffaele. Autoritarism» ed Umanitarismo. Chieti 1888. (Autorita­

rismul şi Umanitarismul). 1 broşîurâ.« ,, Amore ed Associazione legge suli’ obligo dél lavoro Tassa de

la pace. Cliieti 1890. (Amóre şi Associaţiune, lege asupra obli- găreî Muncii: Taxa giâceî). 1 broşîurâ.

CAPITOLUL AL VI4-

T H E O L O G I A .

> Aici nu póto fi vorba decât numai despre Thoologiă, care recunósce ca• principiu Monada sen Unitatea lui Dumnezeu. Religiuuile păgâne, care tra- ;; teza Mythologin, ca Antithese (contraste) alle Theismnluî şi adică alle Mono-

theismuluî, alle Istoriei şi alle Ethnographie! apparţin ca Sciinţe auxiliare. Theologia se împarte în :A) Religiunea naturala ca trecere a Philosophie! la Theologia; ca

: parte dintr’ensa este privit Deismul ş. a.B) Religiunea Christiană, aici sunt a se privi :

, _ a) Cunoseinţa Bibliei care are de obiect revelatiunea ca basă a Reli- giunei Christiane. Dér nu numai Biblia singură, ci tóté persónele, evenimentele.

28

numele localităţilor mal importante şi obiectele antiquarice ce se presintă sunt esplicate.

b) Exegesa (interpelaţiunea grammaticală a textului, asupra a tot ce vorbesce Biblia şi cărţile sacre) şi Hermeneutica (care esplică cărţile sacre).

c) Dogmatica, (ce vorbesce detalliat despre doctrinele Religiunei chreştine).In Dogmatică, precum şi în cunoscinţa Bibliei, în Exegesa şi Hermeü-

tica sunt tratate differitele opiniuni: 1) Ortodoxă (de Biserica răsăritului). 2) Romano-Catholicâ. 3) Greco-Catholică. 4) Biserica Evangelică seu Protes­tantă, şi în acésta iară care se divide în aa) Biserica Lutherană şi bb) Re­formată şi adică după modurile differite de concepţiune (Supranaturalişti. Ra­ţionalişti). Mai sunt apoi opiniuni alle differitelor partide religiöse dissidente încă existente s. e. Quăkeri : (Sectă religiosă în secolul al 17-lea în Anglia fondată de George Fox, Fie-care Sectar prin rugăciune îndelungată caută pe sf. Spirit. Cultul este simplu).

Herrnhuter. Societate fraternă religiosă evangelică, fondată de dulgherul David din Saxonia-Prusiană în Anul 1722, în Oraşiul Herrnhut, cu devisa: A- móre fraternă.—Arminiani: iacoh Arminius din Oudewatter în Hollanda, mai îndulci severa doctrină a lui Calvin ca disident al Calvinismului; devisa : (Christos a murit pentru toţi, şi a câştigat tuturor graţiâ de la Tatăl).— Soci- nianii: Sectatorii lui Lelius şi Faustus Socinus ai Socinianismului. Devisa : Sânta Scriptură este unicul isvor, prin care se recunósce doctrina mântuirei; fără dânsa mintea umană nu cunósce nimic din lucrurile divine. —Anabaptiştiî. Sectă, care nu priimesce botezarea copiilor şi pretind ca cei botezaţi să se mai boteze odată ca să pótá fi adevăraţi participanţi al Christianismuluî.—Svenk- feldianeri. Canonicul Şvenkfeld Kaspar fu un entusiast al Reformaţiunei, intrat în acăstă Religiune în An. 1B25 în Germania, fu apoi renegat şi dispută cu Luther despre S-ta Cuminecătură; căută aşi face Proselyţi, dér numai fu su­ferit nicăirî ca Sectar.

d) Ascetica. Introducţia sciinţifică séu şi practică, cum omul póte fi con­dus la exersarea virtuţii şi la întărirea şi consolidarea ei.

e) Theologia pastorală cu Katihetica, Homiletiea şi Lyturghică. Katihetica este sciinţa de a învăţa pe altul prin întrebări şi răspunsuri în Religiune. Homiletiea: are de basă Retorica generală la celle spirituale. Liturgica: Theoria cultului religios: Sciinţa faptelor sânte: Botezul, S-ta Cuminecătură, formele cultului esterior pe care le reunesce Biserica, şi obiceiurile, Cununiile, în ­gropăciunile, Introducţiunile. ş. a.

1) Istoria Bisericescă şi Religiosă la care aparţine : Patristica. (Partea Theologiei istorice, care se ocupă cu viűét.a, doctrinele şi scriptele Părinţilor Bisericei. (Viăeţele sânţilor), precum şi Istoria Dogmelor. Ea tratézá Istoria Religiunei Chreştine până în fiii ele nóstre. La acésta aparţine şi Ordinile spi­rituale. (Rangurile bisericesci). Ordinile eclesiastice.—

C) Iudaism ul. Pe lângă vechiul Testament. íorméza principalul isvor:a) Talmudul, care este esplicat cu tradiţiunile séle, şib) Doctrinele sile principale sunt esplicate, în cât eile se depărtâză de

celle Christiane, tot ast-feliu.c) Liturgia noului Judaism, descrierea şi propriile séle caractere şid) Istoria Iudaismului de la Isus Christos íncóce. —D) Muhamedanismul (Islamul) tratézá adică :a) Coranul cu Anexele şi Mythurile coprinse în e l ;b) Doctrinele Muhamedanismuluî;c) Obiceiurile, Qualităţile şi Tradiţiunile;d) Istoria Muhamedanismuluî cu popórele principale muhamedane. De

la privirea înaltului adevâr, vine Sciinţa la intuiţiunea sensualitâţii, adică, la ce este mai superior din tóté.

A P H O R I S M B

51. Ce este Dumne<jeü ? El este mânia în si­nul apăsatului! El este muşcarea consciinţeî în sinul apăsătorului! Este focul sacru în anima patriotului! Este curagiul morţii In anima apă­

rătorului Patriei! Este sufferinţa, devotamentul şi sacrificarea pe sine în sufletul bărbatului, care simte o voce intimă, că are a împlini o misiune pe pământ! El este o pură strălucire pe fruntea

29

| celui drept! Este pudórea pe obraji! frumuseţii ! I El este delicateţa în sînul Mamei! Este Min* | tea, Libertatea, Virtutea, Amórea; el este Tev- l rórea! Hämmerling, Danton şi Robespicrre.| 52. Vréí să vezi pe Dumnezeü faplă ’n faţlă* cum este în sine? Nu’lü căuta dincolo de nuorl;| tu poţi a-lu afla pretutindenea unde te-vel afla. \ Privesce la viüéfa supuşilor sei şi ’lü poţi privi. I supune-te lui, şi lü vel afla în peptul téü. Fichte ; '? 53. Ce a fondat Isus pe păment, va rămâneaI de la densul etern; acela este doctrina despre I libertatea sufletului. Renan. (La vie de Jesus). | 54. Fără o divinitate pentru om, nu se aflăI nici scop, nici semn, nici speranţă, de cât nu- I mal un viitoriO tremurând, o temere eternă de I orl-ce Obscuritate. J. Paul. (Seline). ţ 55. Dumnedeü este o Tabella, pe care nu este

scris nimic, de cât numai ce vei scrie tu însuţi.; Luther .56. îndată ce respectul pentru Religiune s’a

, desrădăcinat; îndată ce numele lui Dumnecjeü■ din ânima omului s’a esterminat — spiritul urel■ îşi procură contra concreaturilor nóstre o intrare , lesniclosă în o asemenea animă sécá, (golă).

Ganning. (Political Speeches).57. O consciinţă fâră Dumnedeü este un Tri­

bunal fâră Judecătoriu. Lumina consciinţel nu este altceva de cât lucirea ideii lui Dumne­deü în sufletului omului. Dccă să stinge cre­dinţa în Dumnedeü, atunci se face nópteín su­fletul omului. Lamartine (Girondine).

58. Noi putem căuta pe Dumnedeü cu mintea, dér de a’lü afla nu putem de cât cu ânima. Eötvös. (Cugetări).

59. Ce este contra natúréi, aceia este în con­tra lui Dumnedeü. Hebbel. (Inditt).

60. Sângele fiului lui Dumnedeü vărsat pe Cruce pentru salvarea omenirei întregi din păca­tul lui Adam, cu ce’lü vom recompensa noi ome­nii de cât imitând Doctrina lui evangelică, care varsă morală în lume prin cuvintele: „Ce ţie nu’ţi place, altuia nu face“ .

Când omenirea s’ar conforma acestor precepte divine, pământul ar deveni un paradis şi omenii Semi-Angell.

Toţi savanţii lumii de ar aduce altă doctrină divină mal sublimă, mai salvatore, care cu symbo- Iul Crucii a cucerit lumea, tot nu ar puteacâştiga victoria strălucită, câştigată prin semnul Crucii lui Isus. care astădl strălucesce cu rade luci- tóre pe Templele Christiane de pe supra-faşia pământului. Z. Antinescu. f!899).

B I B L I O G R A P H I Ă

v i

T H E O L O G I Ai A catistieriű vechiü.; A ctele Synodulu i B isericii Greco-0 dentale în Ardei din Anul 1864. Sibiíü.

1 broşiură.A ntinescu I. senior. Extract de înveţiătura dogmaticescă. Manuscris inedit. A ntinescn Zacharia. Istoria Bisericcscă coordonată. Text inedit.

: B iserica orthodoxă română. Jurnal periodic eclesiasticű. Bucuresci 1881. 6 broşiurî.

Brănescu D. Preot. Istoria Biserici'scă. Craiova 1878. 1 broşiură.L Constantinescu Barbu Dr. Confesiunea orthodoxă (Traductiă). Bucuresci

1872. 2 Ex.; Costescu-Duca I. D iacon. Manual de Istoria sântă a vechiului Testament.

Bucuresci 1882. 1 broşiură.Dam aschin Ion (Sântul). Descoperire cu de-amănuntul a pravoslavnicei Cre­

dinţe. Iaşi 1806. 1 volum.E xtract de dogm e de A. I. ( Tatăl meu). Manuscris.Qhim et G. St. Elemente de Istoria sacră (Testamentul vechiü şi nou). Galatz

1877. 1 broşiură.I H eliade Băd. I. O nópte pe Ruinile Tergovişteî. ( Poesii). Bucuresci 1889. 1 i volum.

. _ „ „ Christianismul la începutul séü. Bucuresci 1836. 1 broşiură.Invâţiătura theologicésca asupra năravurilor şi detoriile ómenilor creştini

pentru_ Neuniţi, Candidaţi de Preoţia. Sibiíü 1820. 1 broşiură voluminos ă

Ionescu N. D iacon. Manual de Istoria sacră. (Vechiul Testament). Ploiesci1884. 1 broşiură.

w „ şi M. A lexandru. Prescurtare din Istoria sacră. Bucuresci 1887. 1 broşiură.

Istoria Biblicésca. Buda 1815. 1 volum.Istoria Sacră. Bucuresci 1886. 1 broşiură.

30

M editaţiuni seriöse asupra Eternităţii. 1862. 1 volum.N itzu lescu N. Dr. Contra Pseudo-Orthodoxieî şi Obscurantismului. Bucurescî

1876 1 broşiură.N ou l Testam ent de Societatea britanică. Bucurescî 1863. 1 broşiură.Papasoglu D. Maior. Răspuns orthodox contra Ereticului Ernest Renan pen­

tru viăeţa lui Isus. Bucurescî 1861. 1 broşiură.Pârvulescu M ichail E conom ul. Istoria noului Testament. Ploîescî 1881. I

broşiură.„ „ „ Curs elem entarii! despre Dogmele şi Mysterele

Relig. Chrestine. Ploîescî 1881. 1 broşiură.„ „ „ Desbaterile conferinţei pastorale a Preoţilor din

jud. Prahova. Ploîescî 1888. 1 volum.Societatea b ib lică britanică. Sânta scriptură a vechiului Testament. Iaşi 1885.

3 volume.Statul organ ic al Bisericii Orth. Române din Ungaria şi Transylvania. Sibiîu

1869. 1 broşiură.Tălmăcire Romăn'escă pentru Unaţiă şi Uniţi. ( Tălmăcire pe larg a Symboluluî

credinţii. Bucurescî 1829. 1 Tom.T eotocon N ich ifor M itropolit. Tălmăcire Romănescă al St. Symbol al cre­

dinţei, Bucurescî 1829, 1 broşiură.U cenescu G eorge Sonor. (Prohodul). Braşîov 1874. 2 Ex.

„ „ Canonul St. Cuminecături. Braşîov 1874. 1 broşiură.„ „ Introducerea Elevilor şi cunóscerea orîndueliî Bisericesci. Bra-

şîov 1875. 1 broşiură.

B ib lisch e G eschichte der R eligion. Wien 1836. (Istoria biblică a Religiu- neí). 1 Tom.

Christgeschenk. Kronstadt 1865. (Darul lui Christ). 1 broşiură.Clemens F. Geschichte der Iesuiten. Hamburg 1845. (Istoria lesuiţilor). 1 broş.Ionitschen. Uiber die Verhältniss der Kirche zu den Christen. Predigten Amphi-

theatron. Wiesbaden 1855. (Despre relaţiunea Bisericii cu Christianii).

Illustrite B iblische Geschichte. Leipzig. (Istoria biblică illustrată). 1 broş.Ullman C. D. Die Siindlosigkeil Iesu. G-otha 1863. (împccabilitatea) Nepăcătui-

rea lui Isus). 1 broşiură.Was sagt die Geschichte von der Römischen Kirche ? Basel 1867. (Ce <ţ,ice Istoria

despre Biserica Romană (Catolică) ?. 1 broşiură.

.Alembert d\ Destruction des Jesuites en France. Paris 1874. iDistrucţiunea lesuiţilor ín Francia). 1 broşiură.

O sterwald F. I. La sainte Bibié. Londres. (Societé bibligue) ( Sânta Scrip­tură). 1 volum.

Fetite Journée du Chretien sanctiflcée, par la Prier et la Meditation augmentce du Rosaire. Wienne 1826. (Mică Jurnalier al Creştinului sănţît prin Rugăciune şi Meditaţiune adăogat de Rosariu). 1 Tom.

Sixtus F. et Clemens. Biblia sacra. 1870. (Sânta Scriptură şeii Biblia sacră). 1 Tom.

Annotazione deli’Evangelio (di guaresima). 1 volum fóra dată.M artin A ntonio. II Nuovo Testamento. Trad. Londre 1846. (Xoul Testament)

1 volum micü.

31

A rchieraticon perihon tas Teias. Kai Gerus Leitourgias loanis ton Hrisos- tomos, Basileion ton Megaion kai Gregorion ton Dialogon. Anul 177. (Lyturgliiile lui Ioan Chrisostom (Gură de Aur) lui Basilie cel Mare şi Grigorie Teologul. 1 Tom.

P idalion tis Noitis, tis mias agias katolikis ke apostolikis ton orthodoxon ecli- sias, para agapion Ieromonachos kai Nicodin Monachoii. En Lipsia tis Saxonias. (1800). 1 Tom.

I. Entolmez. Odoipopil ton Christianon Apodimiton etc................... ton parontoscosmon Mehri ton Mellontos. Ioan Bunianos. Meliti 1831. 1 broşîură.

CAPITOLUL A L V I I ' -

M O E A L A

Morala este doctrina despre simţi meritele şi scopurile morale pornite séü numai din mintea propria, ca Morală Philosophică, séű, în basea precep-, telor religiöse, care este Morala Christiană, după măsura Doctrinelor lui Christ. Isvórele ei sunt din scriptele noului Testament (Evangeliul) în cât acestea se concordeză la vechiul Testament, de aceia se numesce Morală evangelică şi Morală biblică. Ca princip trebue a afla proposiţiunea aceia pe care s’o punem în fruntea unde ne-aű condus Fondatorul ei.

Morala christiană se împarte mai cu séma în Morală pură şi Morală aplicată:

A ) M orala pară. Fiind-că după opiniunea Christianismului, Moralitatea consistă în aspiraţiunea liberă, mulţumitore, neîntreruptă, representând în noi şi prin noi tot ce este divin, a) Ideia Bunului celui mai sublim o presintă Christ sub imaginea Imperiului Dumnedeesc, şi ea este Principiul Moralei sélle. In acest Imperiu moral există virtutea, numai prin adevărata correcti- tudine să face cineva demn de a fi priimit / începerea acestui Imperiu este aici pe pămănt, scopul său este înfrăţirea ómenilor între dânşii şi perfecţiunea se termină în lumea viitóre. b) Reiaţi unea omului cu ideia Bunului celui mai sublim se fondăză pe libertatea sea. Acestă libertate este parte externă, de a voi aceia ce nu voesce, şi internă ceia ce voesce în consciinţă; dér se con­duce de raţiune. Dér fiind-că omul ca fiinţă materială nu are o spontaneitate pură, atunci în tot chipul are o differinţâ gradată în Libertatea sea în pri­vinţa Moralei, a disposiţiunilor naturale, a temperamentului, a obicinuinţei

. etc. acóstá mărginire a Libertăţei nu este cassarea lor, şi limitarea chiar dis- : pare în aceiaşi măsură, pe cât se desvoltézá mintea, c) Despre împrejurarea

omului la espressiunea Ideii moralităţii dâ Antropologia morală răspuns. Sânta ; Scriptură privesce înclinaţiunea spre réü în proces cu mintea, ca un réü pro- ■ pagator şi înăscut sub imaginea păcatului strămoşesc. Păcatul este acţiunea : fiinţei libere morale contra poruncii lui D-zeii. Obiectiv tóté păcatele sunt vă- • tămătore şi condamnate şi conduc la corrupţiune, fiind-că se înmulţesce de- < prinderea de a păcătui, atrăgând neliniştea minţii, atrăgând împuţinarea fe- I ricireî proprie şi streine, grămădind asuprăşi şi streinului nenorocire, corrum- é pând pe alţii şi făcând a perde fericirea eternă. De şi omul de la natură este Islab, totuşi póte trece în starea correcţiunei. TrecerPa de la păcat la virtute I pretinde atât o transformare în minte cât şi în simţire şi voinţă. Mediile vir- ituţeî, pe care le oiferă cu preferinţă Christianismul sunt: Sânta Scriptură, Cu- Iminecătura, Rugăciunea, Serviciul divin public şi casnic, Examinarea de sine, iMeditaţiunea, "Viitâţa singuratică (retragerea) şi Rigóre contra sa proprie.I B) Morala aplicată. Acesta are a face cu fie-care relaţiune a vîueţei |?i cu prescripţiunile morale. După sentinţele lui Isus, aeésta se împarte în : jo ) Datoriile către sine : adică omul trebue a se stima pe sine şi a fi m oral; laşi conserva viităţa şi sănătatea în ori-ce mod permis convenabil; aşi cultiva

82

spiritul şi corpul în scopul cuvenit; bunurile páméntescí să şi le apreţieze cum se cuvine şi într’un módii permis să îngrijasca pentru conservarea şi îmulţirea averii salle; aşi ameliora şi conserva onórea sea şi buna reputa- ţiune; şi să’şi sasţiâ şi să’şi adaoge fericirea sea. b) D atoriile către alţi omeni. Fiind-că Ohristianismul învâţă ca omenii să se considere între sine ca copiii unui părinte, prin urmare ca membri ai unei familii mari, şi cere a avea între sine ca principalul precept Ambre ca pentru sine însuşi, adică, a stima, a susţinea şi îmulţi demnitatea umană a altora ; să căutam a susţinea viîibţa şi sănătatea altora prin ori-ce mod permis; perfecţiunile corpului şi a spiritului altora să le susţinem şi să le îmulţim; bunurile páméntescí alle altora sâ căutăm ale susţinea şi îmulţi; Onórea altora, fără de care viueţa nu are nici o însemnătate să o susţinem şi să o salvăm; fericirea altora să o sus­ţinem şi sâ o adâogâm; să fim către fie-care sincer şi loial; să conservăm pacea între omeni pe cât se va putea; datoriile relaţiunilor casnice şi cetă­ţenesc! să le observăm de aprópe. c) Despre datoriile către Dumnetjeüriu póte fi vorba de cât sä crescă favorabil prin împlinirea lo r ; Dér aceste da­torii cu atât mai puţin trebue să purcédá din relaţiunea în care se află în raport cu cea mai sublimă fiinţă ca Om şi Christian. Ohristianismul comandă respectarea şi adorarea Iui Dumnec[eu; să iubim pe Dumne4eu mai pre sus de to te ; asemenea să mulţumim lui Dumne4©u pentru tóté; să fim mulţumiţi cu disposiţiunile lui Dumnezeu; să ne confiem în Dumnezeu mai pre sus de tóté; sá’lü ascultăm mai pre sus de tóté.

Mai mulţi moralişti întindă aceste datorii şi asupra altor -fiinţe afară de Om, şi se pronunţă şi despre datorii către animale, decedaţi, producte de artă etc.; şi în adevér omul moralist nu póte a chinui animalele, a profana cor­purile morte şi a distruge monumentele făcute pentru faptele bune umani­tare, fără a face crima în contra Creatorului tuturor lucrurilor, a acelei Fiinţe supreme a Universului. Omul: el, viermele pământului!!

A P H O H I S M E

61. în Morală ca şi în Artă, Vorba nu este nimic, fapta este totul. Renan. (La vie de Jésus).

62. Tóté lucrurile se întâmplă din necesitate ; în natură nu se află nici un bine şi nici un réü, Spinoza. (Dumnedeü, Om şi fericirea lui).

63. Virtutea nu este o Sciinţă, ci o Voinţă. ZachaHa. (Patru <Jeci de cărţi din Stat).

64. Totd’auna Dreptatea pentru alţii; Coragiü pentru noi înşine. Acestea sunt doué virtuţi, în care consistă tóté celle l’alte. Ráhel. (Epistole).

65. Purismul Cynicului şi uciderea simţua» litâţii a Anachoretului fârâ buna viăeţuire so­cială, sunt figuri consumate şi abandonate de Graţii. Kant. (Anthropologia).

66. OrI-ce ar dice Theologií, omenirea are în total cu mult mai multe virtuţi de cât viciuri. Buclele. (History of civilisation).

67. A fi onest, dupé cum merg în acéstá lume lucrurile, este unul Alesă între 4®cl de mii. Shakespeare. (Hamlet).

68. Nici măcar Dumne4eü nu râmâne tot­d’auna în liniştea Sea majestosă; ci el se mişca cu vânturile şi se schimbă cu furtunile. U. Fos- colo. (Ultime lettere di J. Ortiş).

69. în genere cei mai mulţi óraenl faeü ne­dreptate, îndată ce ei sunt în stare de a o pu­tea face. Aristoteles. (Retorica).

70. Precum pământul nu rodesce fâră ploiă, aşia şi omul phisic nu prosperă fâră morală, nu póte fi perfect. Cu cât cine-va scote apă mal multă dintr’o fontână, cu atât apa isvo* reşce mai abundentă. Iubirea aprópelui este e- senţa Moralei Christiane, Ea consistă în : a a- lina fómea celui ce mare pane; a adăpa pe se­tos ; a îmbrăca pe cel goi ; a învâţa pe cel ne- învâţat; a consola pe cel întristată şi bolnav; a cerceta pe cel din închisore; a ajuta pe ne­norociţi ţ a contribui la fericirea altuia pe cât se va putea.—Acesta este frăţia ómeniior de pe pământ al cârora Părinte prea bun este în Ceríü. Isus a 4is: «Ce vreţi sâ ve facă voüá omenii, faceţi şi voi lor asemenea'-. Omul care este surd la aceste precepte divine nu este demn de a fi considerat nici ca creatură umană, nici ca fiinţă morală. Z. Antinescu (1899).

33

B I B L I O G R A P H I Ă

virM O B A L A

Aaron Theodor. Catichetica practica. Buda 1843. 1 broşîură.; Adunarea Cazaniilor la Dumineci şi Sărbători. Beciü (Viena). 1753. 1 broş.

Baíulescu Bartholom eiű (P rotopop ). Unele Cuventărî. Braşov 1867. 1 broş. Bâlăşescu N iphon. Viueţa St. Gheorghe. Bucuresci 1861. 1 volum,

i Benescu Eliă. Principii de Morala Christiană. (Trad. după Vamva). Bucu­resci 1h65. 1 broşiurâ.

Bune Istorii pentru Copii.Cartea Psalmilor. (Traducţiâ după textul original). Bucuresci 1866. I Tom. Catechism m icű. (Românesc şi German) pentru Neuniß. Yiena 1784. 1 Tom. Catechismul m icű. Sibiiü 1866. 1 broşiurâ.C onstantinescu I. Preot. Reflecţinni morale asupra Evangeliilor Dominieale.

Bucuresci 1874. 1 volum.i Creţescu A . Crucea de lemn, séű, Mângâieri în nenorociri (Trad.) Bucuresci

1842. 1 broşiurâ.C ritil şi A ndron ius. Traduci, din Greceşte. Iaşi 1794. 1 Tom.D iscurs funebru la înmormentarea Profesorului I. Sburlan. Buzéü 1891. 1

broşiurâ.; Evangelia d in (Jiüa de Pasce la L ytu rgh iă : Romănesce, Elinesce şi Rusesce;

la V e c e r n i i : Romănesce, Elinesce, Latinesce, Rusesce, Nem- ţesce, Franţuzesce, Bulgăresce şi Turcesce. Buzéü 1840 1 broş.

E xtract din Protocolul şedinţei consistoriale ţinută la Sibiiű în 26 Iunie 1869 pentru Biserica Grecă din Braşov. Braşov 1869. 1 broş.

Ghenadie A rchim andritul. Discurs la Dumineca lăsatului de brânză. Espl. ! Evang. Bucuresci 1864. 1 broşiurâ.

„ „ Discurs la Dumineca fiului cellui rătăcit. Expl.Evang. Bucuresc| 1864. 1 broşiurâ.

G olesci (Constantin din). Adunare de pilde bisericescî şi philosophice. (.Trad.din Grecesce). Buda 1826. 1 broşiurâ.

H eliade Băd. I. Ruge şi Morala evangelicâ. Bucuresci 1861. 1 broşiurâ.„ „ „ Crucea de Argint. (Trad. dupé Eug. Sue). Bucuresci 1858.

1 volum.„ „ „ Biblia Sacră (Vechiul şi Noul Testament) a cellor 70. Paris

1858, 18 cóle volante.„ „ „ Biblicile, séű Notiţe historice, philosophice, religiöse şi po-

J litice asupra Bibliei. Paris 1858. 24 cóle volante ').„ „ „ Veritatea (Propheţia lui Heliade). Fóiá volantă.

Ilariü E piscopu l Argeşlului. Cuvent la sănţirea Mitropoliei. Buzéü 1839. 1 broşiurâ.

„ „ „ Cuvent la îngroparea Mitropolitului Ungro-Vla-hiei Grigore. Bucuresci 1834.

Ion escu C. Ieonom ul. Despre Proprietatea şi Datoriile în Morala christiană. ţ (Thesă). Bucuresci 1895. 1 volum.: M athelescu Buse, Preot. Icóna Morţii celui păcătos şi răsplătirea lui. Ploiesci

1899. 1 broşiurâ.M icul Catechism, séű Datoriile omului creştin moral şi social. Bucuresci 1887.

1 broşiurâ.M iniat Eliă, E piscop. Cuvăntări. Bucuresci 1839.

i) Mar« pagubă c i nu le-a terminat Autorul. Â.

38,031 3

u

Nanian Iosif, lerod iacon . Cuvent funebru pentru răp. întru fericire Prea St. Chesarie, Episcopul Buzăului. Bucuresci 1847.

N ecrologu l râp. Marin Michailescu. Bucuresci 1886. 1 broşiură.P itişi B onifaţiu sen. Paroch. Paraclisul St. Haralambie şi St. Mina. Braşov

1824. 1 broşîură.Popeia N icolae, Archim andrit. Exel. Sea Archiepiscop şi Mitropolit Andreiű.

B aron de Şîaguna. Sibiíü 1878. 1 volum.P opescu A lexandru , Preot. Paraclisul şi Acatistul St. Alexandru, Fatriarchul

Constantinopolei. Buzéü 1839. 1 broşîură.„ Ión. Sinuciderea, Căuşele şi Remediile ei. Bucuresci 1897.

P oteca Euphrosin. Enchirid, adică: Mânelnic al pravoslavnicului Christian.(Traci, din Grecesce dupé Al. D. Sturdza). Bucuresci 1832 2 Tom.

Prale Ión. Psaltirea în Versuri. Braşov 1827. 1 volum.Psaltirea P roroculu i David. Buzéü 1841. 1 Tom. (nelegat).

„ „ „ Legat solid. Braşov 1816. 1 Tom.B aphail M onachul. (din Monastirea Nemţu). Uşia pocăinţei. (Trad. d. Gre­

cesce) Braşov 1812. 1 Tom.Sânta Scriptură. Braşov. 1 Tom.Soriban N eophit (Archiereü). Cuvinte bisericescî. Bucuresci 1868. 1 volum.

„ „ ,, Scurtă istorisire şi Chronologiă despre MitropioliaMoldavieî. Paris 1857. 1 broşîură.

Sion G. Influinţa morală. Bucuresci 1869. 1 broşîură.Şiuluţ-Sterca Al. M itropolit. Cuvântare la Alba-Iulia. Braşov 1861. 1 broş.Societatea Tratatelor Creştine. O victoriă întreită. — Observaţi Sâmbetele

mele. — Noi suntem orfani. — Dumnezeii e milostiv. — Copilul Minariuluî.— Crăciunul lui Sallah.—Naivitatea unui Copil.— Eritagiul Copilului.— Credincios şi numai credincios.—Aduţi aminte de piüa Sâmbetei. Bucuresci 1861. 10 broşiurî.

Societatea b ib lică britanică. Verset evangelic în tóté limbile. London 1883. 1 broşîură.

V ernescu Ion (Serdariű). Slujba Cuv. Părint. Stelian Pamphlagomd. (Trad. d. Elinesce). Buzéü 1840. 1 broşîură.

Zachariad I. Consultare către tineri de St. Basiliu cel Mare. (Trad. din Eli­nesce). Bucuresci 1852. 1 broşîură.

IAktenm ässige Sachverhalt, des Kirchenstreites der griechischen Kirche in Kron­

stadt, (Situaţiunea cu Procesul Bisericesc al Bisericei Grece din Braşiov). 1 broşiură.

Campe. Sitten und Lebensregeln für Knaben und Mädchen. Frankfort u. Leip­zig 1801. (Reguli de moravuri şi de villa pentru Băieţi şi Fete). 1 broşîură.

Chimani L eopold . Gottes weise Fügungen. Wien 1824.1 Heft. (Provedinţa, séű, Nici o faptă fără răsplată), tradusă de mine în Romănesce.

Clemens F. Jesus der IM azarener. Berlin. (Isus Nazarin'enul). 12 broşiurî.Fenchtersleben Dr. Ernest (Freiher v). Zur Diätetik der Seele. Wien 1883.

(La dietetica sufletului).F lorey K öbért. Biblischer Wegweiser für geistl. Grabreden. Leipzig 1861. (Con­

ducătorii), biblic pentru Discursuri funebre spirituale). 1 Tom.Gehrig M artin loh . Neue Sonn-und Festtags-Predigten. Bamberg und Würz­

burg. (Predici noui pentru Dumineci şi Sărbători), 3 Tomuri legate la un loc.

Heinsius Dr. Vom Wiedersehen nach dem Tode. u. der Unsterblichkeit der Seele- Berlin. (Despre revederea după morte şi nemurirea sufletului)1 volum.

K atechism us (der grosse). Ofen 1820. (Catechismul cel mare). 1 broşiură.Khünl Búd. Iacob. Fasten-Predigten. Wien 1824. (Predicipentru Post). 1 broş.Lang Heinrich. Pfarrer. Religiöse Reden. Zürich 1871. (Discursuri religiöse.

1 broşîură.

35

B oi (I. de le). Christi Lekre u. Einfluss auf die Welt. Trad. nach Antonia Binhof von Ely, aus Englisch. Breslau 1878. (Doctrina lui Christ şi influinfa asupra lumeţ. 1 broşîură.

W eith Emanuel loh . D e. Die Heilung des Blindgeborner. Wien 1860 (Vin­decarea celui Orb din nascere). 1 broşiură.

Zäugerle Sebastian, B isohof. Das Bild des Christen in 7 Fasten-Predigten.Grat/ 1826. (Imaginea Creştinului în 7 Predici din Post). 1 Tom.

Lamenais. Paroles d’un Croyant. Paris 1875. ( Cuvintele unui credincios). 1 broş.

Sixtus F. et Clemens. Biblia Sacra. 1870. (Sânta Scriptură, seu, Biblia sacră). 1 Tom.

Tarantelli RafFaele. Fiori e Spiné. Chieti 1881. (Flori şi Spini). 1 broşîură.„ II M ondo non e angusto. Chieti 1884. Lumea nu e

îngustă). 1 broşură.„ „ M oralita del passato e del presente. Chieti 1888.

(Moralitatea trecutului şi a presentuluí). 1 broşură.,. ., Sferza ed A more. Chieti 1892. (Biciul şi Amórea). 1

broşiură. (Dedicată Autorului Operei: Cheia Universală).„ „ T orn iano a Dio. Chieti 1897. (Săne reîntârcem la D-şeii).

1 broşîură.„ ■■ La Croce. (Reflexióm). Chieti 1897. (Crucea) (Refle-

xiuni). 1 broşiură.> „ ., „ Fra C ielo e Terra ossia G ioie fe dolori. Chieti 1897.l (Intre Ceriu şi Pămînt, séű, Bucuria şi Dureri). 1 broşiură.

• ,. Luce interna. Chieti 1898. (Lumina internă). 1 broş.' v ,, II D io vivente dei Christiani. Chieti 1898. (Viul

Dumnezeii al Christianilor). 1 broşiură.

CAPITOLUL AL VIII*»

A S T R O N O M I AEa privesce :a) Ceriul Stellelor fixe cu Constelatiunile şi Stellele principale, Stellele du-

ple şi triple, unicolore séű multicolore, Stelle nebulöse, şi nebulositâţî lumi- nóse, cu celle mai noul descoperiri la eile ;

b) Systemul planetar solar, differitele planete, Trabantéi, (Sateliţii) lor, Cometele şi tote mişcările lor ş. a. şi în fine:

c) Pămentul cu orbita lui şi cu liniile desemnate pe densul,d) Instrumentele astronomice differite, Observatoriile, *) şi ori-ce aparţine

la Astronomiă, dupé noüíle inventiunî şi organisaţiuni.e) Istoria Astronomiei.Ca suplement se află o rătăcire a Astronomiei (Sciintâ chimerică):f) Astrologia. (Arta mincinósá de a predice evenimentele dnpé inspec-

ţiunea stelelor cum şi viitoriul copiilor când se nasc sen (Horoscop). Acesta absurdă superstitimie dispăru încă din Secolul al XVII-lea).

*). Stabilimente pentru observări astronomice şi meteorologice.

36

A P H O H I S M ES

71. Astronomia este născută din superstiţiuni; Elocuenţa din ambiţiuni, din ură, din linguşire, din minciună; Geometria dinavariţiă; Physica din o vană curiositate; tóté, chiar Morala din orgoliul uman. J. J. Bousseau. (Discours sur Ies Sciences).

72. Este póte cel mai spăimântătoriu darü ce a făcut Epocel actuale un geniü inemic: Gu- noscinte fără abilitaţi. Pestalozzi.

73. Nu este rătăcirea care se oppune progre­sului verităţii; ci sunt: moliciunea (lenea) cer­bicia, spiritul de ruginism, tóté ce aduc inacţi­unea. Targot. (Pensees).

74 Cuvintele (Rugăciunea) fără sens nu străbat la Ceriü. Shakespeare. (Hamlet).

75. Gurile false, urîte sunt înaintea Domnului. Biblia. (Exemplele lui Salomon).

76. De la Philosophiă la Atheism este tot atât de departe, cât de la Religiune la Fanatism; dér de Ia Fanatism la Barbariă este numai un pasü, Diderot. (Dedicare de l’essai sur le mérite et la vertu).

77. Puţină Philosophiă depártézá de la Reli­giune — multă Philosophiă, readuce la densa.Bacon.

78. Nimic nu este mai plăcut ochiului, de cât veritatea sufletului. Nimic nu este mai odios şi a uni puţin cu mintea, de cât minciuna. Locke. (Of human understandinz).

79. Adevărul, precum se dice* prea adeseori se întunecă, dér nu se stinge nici odată: Livius. (Hist).

80. Pythagora, Ptolemeü, Copernic şi Galilei se ocupară în anticitate, în timpul paganismu- lui, de systemul planetar, observând jocul pă­mântului în fa^îa stelelor, differind în idei. Treba lor! Noi în Epocanostră christianâ, să ne ocu­pam, uniţi în cugete şi în simţiri, mai mult de noi şi de copiii noştri, de moralizarea nostrâ şi alor ;câci altfelíü ne vom pomeni într’o di eădend preste noi stelele, şi ne vor prăji ca pe nişte pesci fâră de voce şi fâră raţiune. Z. Anti- nescu. (1899).

B I B L 1 0 G R A P H I Á

VIII«

A S T R O N O M I A .* t

Calendariű pe 112 Ani. Iaşi 1785. 1 volum ■).Calendariű pe lOu Ani. Buda 1814 Sub Editura lui Nicolaü.Calendariű pe A nul 1825. Buda.

,, „ 1826. Buda.„ „ 1831. Euda.„ „ 1833. Braşov.„ „ 1834. Sibiíü.

„ 1835. Braşov.„ „ 1837. Braşov.„ „ 1838. Braşov.,, „ 1839. Braşov.„ r 1840. Sibiíű.„ ,, 1841. Braşov. (Interesant cu Anecdote).„ „ 1842. Braşov.„ „ 1843. Sibiu.„ „ 1844. Braşov.„ „ 1846. Bucuresci. (Almanachul Statului de Zacharia Kar-

kaleki).„ „ 1846. Braşov.„ „ 1847. Braşov. (Dupé Cazamia).

*) A m p ă s tr a t în c ă d in C o p ilă r ia m e a a tâ t C ă lin d a re a fla te în B ib l io th e c a T a tă lu i m eü , c â t ş i cu m flé ra te d e d en su l d u p é n a s c e r e a m e a m a i în t o ţ i A n ii , d u p é cu m le -a m n o t a t a ic i, în l im b a m a te rn ă şi în l im b i s t r ă in e ; în s ă d in c o r p u l f ie -câ ru i C a lin d a r iu ('a fară d e c â te -v a ) a m s co s L u n ile A n u lu i, ş i ara c o n s e r v a t n u m a i m a te r ia c o p r in s ă în f ie -c a r e , ca re t r a té z á Literatură, Sciinţă, îstoriă şi materiă de distracţiă. C a u n c e in te re s a n t p e n tru m in e , a m c o n s e r v a t în tre g u l C o r p al C a le n d a r îu lu i d i n A n u l 1 8 2 6 A n u l n a s c e r i i m e l l e , ş i, c u r i o s l u c r u ! o b s e r v c u m ir a r e , câ A n u l 1 8 2 6 se p o t r iv e s c e în ţ o t e p r iv in ţe le c u A n u l p re s in te 1 8 9 9 . s . e. Regentul Anului acelaşi, Pascile cadă în 18 Aprilie; Eclipse 3 în sőre si 2 în lună ; începerea primăverel tot asia de /rigurdsă €9 cea actuală etc. Autorul

37

Calendariú pe A nul 1848. Bucuresci. (Călindar popular; interesant).„ „ 1850. Sibiü.„ „ 1851—52 —53. Bucuresci.„ „ 1852. Bucuresci.„ „ 1853. Bucuresci. (Dupé Cazamia).„ „ 3855. Bucuresci.,, „ 1856. Braşov.„ „ 1856. Sibiiu.

1857. Sibiiu.„ „ 1858. Bucuresci. (Diverse).„ „ 1850. Bucuresci. (Istoric şi popular).„ „ 1860. Bucuresci. (Nichipercea).n „ 1850—60. Bucuresci. (pe Î l Ani. — Domnii Români. ■

Ghicitori; de Gorjan I. Gherasim.„ „ 1861. Bucuresci. (Nichipercea).„ „ 1861. Bucuresci. (Satanii).

, 1862. Bucuresci. (Pentru toţi Românii).„ „ 1863. Bucuresci. (idem)„ ... 1863. Bucuresci. (Aşecţat pe 7 Planete).„ „ 1864. Bucuresci. (Important).„ „ 1865. Bucuresci. (Al Convenţiuneî).„ „ 1865. Pesta (Almanachul Tanda-Manda).

1866. Bucuresci. (Almanachul Statului:.(Calend. Dracului).(Pentru toţi Românii de N. D. Popescu). (Cu mâna lui Damaschin).(Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).

(Călind, bunului Cetăţen, de Zacharia

„ „ 1888-„ „ 1889.

„ 1889.„ 1890.

„ . 1894.„ 1895.

„ „ 1896.„ r 1896.„ „ 1896.

„ 1896.„ 1897.

„ „ ' 1898.„ 1898.„ 1899.

„ îi 1899.Drághioénu Mi Matheiű.

1 volum.

1867.1868.1869.1870.1874. Ploiesci

Antin eseu).1875. Bucuresci. (Anuariul sciinţific).1875. „ (Calend. Ghimpelui).1877. „ (Calend. Bazinelor).1880. „ (Calend. Poveştilor).1881. „ (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).1883. „ (Calend. Frăţia Romano - Italiană de

„Universul“).1885. Bucuresci. (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).1886. îî „ îî „ -1887. „ _ îî îî îî îî îi1887. Sibiiu. (Amicul poporului).1888. Bucuresci. (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).

■89 (Anuariul Bucurescilor).„ (Anuariul Şcoleî).„ (al ţiiarîului „Universul“).„ (Calend. Politic illustraţ).„ (Al Universului).„ (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).„ (Calend. Lumei illustrate).„ (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).„ (Al „Universului“).

(Al „Universului“ ).„ (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu).„ (Ai „Universului“).„ (Lumei illustrate).„ (Pentru toţi Românii de N. D. Popescu) „ (Lumei illustrate).

Elemente de Cosmographiă. Bucuresci 1866. T ext

„ „ Charte1 volum. *

38

Ferea O. Imerometru (Măsurătorul pilléi). Bucuresci 1841. Zodiile. Bucuresci 1882. 1 volum.

Berg O. F. Kikeriki-Kalender. Wien 1868. (Calendariul luî Kikeriki). 1 broş.„ „ „ In Arest. Wien 18U4. (Kikiriki in Arest). 1 broşiură.

B uch des Schicksals od. der Zauberer în Salon. Wien. ( Cartea Destinului seit Vrăjitorul în Salon). 1 broşiură.

D ainecke T. W . Neues, fasslich bearbeitetes Planetm-Buvh. Wien 1869. (Cartea prelucrată cu înţeles lesne a Planetelor). 1 broşiură.

K ronstädter Kalender, pro 1845 Kronstadt. (Calendariul Braşîovuluî pe 1845). 1 broşiură.

Nieritz. Deutsche Volks-Kalender. Leipzig 1874. (Calindar german popular). 1 broşiură.

Oestr-Ungar. Fam ilien K alender. Wien u. Teschen. 1888. ( Calendarm Aus- tro-Ungar pentru Familia). 1 broşiurâ.

Paynes. Miniatur-Almanach. London u. Leipzig. (Almanachul în Miniatură al lui Payne pe Anii 1845—1870, pentru 25 Ani).

„ illustrirter Familien-Kalender, für 1889. Leipzig, (Calendariul de Fa­milia Mustrat, de Payne). 1 broşiură.

„ „ ,, „ für 1894 Leipzig-Dresden. (Calendariul deFamilia Mustrat al lui Payne). 1 broşiură.

B athgeber (der nützliche Kalender), für 1847. Kronstadt. (Consilierul util). (Ite- ceptă pentru Reumatism). 1 broşiură.

Sebastopol-K alender. für 1856. (Calendariul Sebastopolulu'i). 1 broşiură.Traum buch. Olmütz. (Carte de Visuri).W ahrsagebuch. (Horoscop). Karten legen. Träume). Hanover 1846. (Carte, pro-

phetică-Horoscopul- Visuri, Dare cu Cărţile). 1 broşiură.

Fontenelle. Histoire des Oracles. Paris 1875. (Istoria Oracolelor). 1 broşiură. M athieu (de la Drome). Le triple Almanach Paris 1882. (Triplul Almanach).

1 broşiurâ.

A ulerio (d ’ Enrico Comm. Dott), La Cultura moderna, Alti e Memorie delhi B,. Academia de la „Cultura modernaY. Pisa 1898. (Acte şi Memorii de la Academiei regală: „Cultura moderna)11.

Calendarlü grecescü incomplect pe Anul 1820.

CAPITOLUL AL I X 1<a '

G E O G R A P H I A ( D e s c r i e r e a P ă m â n t u l u i )

A) Geographia m athem atică concurge cu Alineatul 8 Litera e) al Astronomiei.

B) G eographia physică coprinde tóté obiectele mai mari ce se află pe pământ, ca: Mare, Fluviű, Lacü, Insulă. Vulcan ş. a. care se esplică dupé fiinţa lor physică.

C) Geographia p olitică se tratâză cu îngrijire. Acésta coprinde tóté împărţirile esistente acum alle unei Ţâri, în Provincii, Guvernâminte, Depar-

* tamente, Districte séü Judeţfe, Officiuri, Cercuri, Cantóne ş. a. tóté Mările, Şiruri de Munţi, (Defileuri), Munţi, Torente, Bîurî mai însemnate, Păraîe, Ca-

nahm, Lacuri, Cetâţî, chiar Sate, decâ se disting prin Băt&iiî, ce avură locü acolo şi alte Evenimente.

Descrierea Ţârilor, Provinciilor séü Cercurilor se arată prin, compunerea acestora, a Frontierelor, întindeiea în miluri pătrate, Munţi, Ape, (Fluvii, Canaluri, Lacuri, Palude, (Bâltoce), Clima şi qualitatea (natura) solului, Lo­cuitorii, Religiunea, Productele, Industria şi Comerciul (Drumuri, Şiosele, Cai ferate, Navigaţiunea, Forma Statului şi Constituţiunea (precum şi veniturile şi cheltuielile Ţârei, Datorii şi Hărţii de Stat (Bancnote), Autorităţi impor­tante, Organizaţiunea judiciară, Armata şi Flotta, Ordinile şi Mărcile Ţârrei, Colon naţionale, Pavilion, (Bannieră), Mésurí, Greutăţi, Valuta ('cursul mo­nedelor); împărţire, Capitală, Caracteristica naţionalităţii, (caracterul naţional), Vmeţa populară, Vîuâţa familiară, Obiceiuri la nascerea copiilor, îmbrăcămintea (séü portul), obiceiuri la ospeţe şi alte serbări, Educaţiunea, Raporturile sec- suale, Insurátórea, Căsătoria, Obiceiuri la morte şi înmormântări, Industria, Comerciui ş. a. şi Antiquitâţi.

La Cetăţi mai importante să tratézá şi obiectele în ordine propriă (po- siţiune şi împărţire, Autorităţi, Strade şi Pieţe, Biserici, Castelle şi Edificii pu­blice, Edificii private memorabile, Institute publice (Orfanotropiü) Casă de orfani, (gymnasii ş. a.j şi alte Instituţiuni importante, industria, locuri de plăcere (Theatru, Circu) Suburbii, Numărul locuitorilor, etc.

A F Z Z O H I S M E

81. „Şi cu tóté acestea, tot se mişcă.“ Galilei. (Când a fost silit a abjura că pămentul se mişcă).

82. Întrebaţi pe Marinari ce preferă ? Pericolul de a naviga pe-o Mare furtunosă, séü arşiţa apăsătore Ia care este espus între radele soré­iul. De sigur el preferă furtunele, véntul şi valu­rile Mâreî. Valuri, mişcare, furtună, forţă; ace­stea, numai acestea, constitue Libertatea. E.Cas- ttlar. (Discours).

83. Daţl-ml un punct afară de pe pământ, pe care se pot sta, şi eu ’lü voiü mişca. Archimedes.

84. Eü mé tem fórte mult, câ micul nostru glob terrestru va ii considerat ca Casă de nebuni (balamuc) a lumel. Voltaire. (Memnon).

85. Când îmi imaginez despre tristul tabloü al nopţii, care a fost pentru mine ultimul In sânta Cetate, ’mi rechîâm nóptea.care mé separa de toţi scumpii mei, şi acum încă curg lacrâml din echil mei. Ovidius. (Elegiae).

8ti. „Nu mé genaţi în orbitele (crugurile) mele“. Archimed. (Când Romanii asaltară Sy- racus cu soldaţii lor).

87. Vaîti de poporul că<}ut sub Anathemă, al câru! nume nu se mai aude şi al cărui orgoliü se vede perind fără ca lumea să regrette pe successori, fără ca pe cenuşia lui să iie vre-o suvenire frumosă; este asemenea ca o lumină ce arde pe un sicriü. Victor Hugo. (Odes),

88. Pe cine altul putem întreba de cât pe Natura ca să seim, cum sâ trăim, spre a trăi bine?! Wieland. (Agathon).

89. Singurătatea este pentru spirit, ceia ce este Dieta pentru corp. Vanvenargues (Reflec- sions et Maximes).

90. Mé înfiorez de faptele inumane ce se co­mit în Epoca nostră, acum la finele Secolului al XiX-tea. Pămentul inundat de crime, falsi­tăţi. Amórea fraternă, sinceritatea, adevérul nicăirea. Unde să fugim spre a nu mai vedea asemenea rane sângerose in moralitatea ómé- nilor ? Ceriul sâ ne cruţe de o fugă ca a lui Loth din Sodorna ; şi dupé preceptul evangelie, să fim scutiţi de a nu fi fuga nóstra iérna séü Sâmbăta! Z. Antinescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă

IX.

GEOGRAPHIA MATHEMATICA, PHYSICĂ ŞI POLITICĂ.A ntinescu Zacharia. Oeographia României şi a Ţerrilor învecinate. Ploiesci

1876. 1 broşiură.j! ii „ „ „ „ locuite de Români.

Ploiesci 1878. (Aprobata de Mmisteriü şi decorată cu Me­dalia. „Bene-merenti). 1 broşiură.

B olintinénu D. Călleţorii la Ierusalim şi în Fgyptă. Bucuresci 1867. 1 volum. „ „ Călleţorii la Românii din Macedonia şi Muntele Athos. Bucu-

resei 1863, 1 volum.

40

Butoian E liodor. Elemente de Geographiă physică şi mathematică. Brăila 1868. 3 broşiurî.

Campe H ainrich I. Descoperirea Americei (Traducţiă). Buda 1816. 1 broşlură.Descrierea scurtă a Ţerreî Ardeiului. (Trad. din Ungurescej. Blajin 1847. 1

broşîură.Duca Costeseu I. Diacon. Manual de Geographiă sântă. Buzéü 1884. 1 voi.

(legat cu Tomul lui Erbiceanu)Pava B oberto. Amintiri din Ţerrile Române. Bucuresci 1895. 1 volum.G allin Const. Geographia României şi a Ţerrilor locuite de Români. Botoşani

1883. 1 volum.G ăiienu I. Statistica Urbei Ploiesci. Ploîescî 1880. 1 broşîură.G enilie 1. Geographia. Bucuresci 1858. 1 volum.

„ „ Principii de Geographiă. Bucuresci 1852. 1 volum, (legată la unloc cu Erbicénu, Gorjan C. Duca şi Gr. Vlădescu).

„ „ Geographiă istorică, astronomică, naturală şi civilă. Bucuresci 1855.1 volum.

G oţjan A . Elemente de Geographiă. Bucuresci 1889.„ „ Noul Methocl de Geographiă elementară. Bucuresci 1888. 2 broşiurî.„ „ Elemente de Geographia physică şi politică a Continentelor şi de Cos-

mographiă. Bucuresci 1871. 1 broşîură.n n » „ ., Bucuresci 1880. (în Tomul seiut legată).„ „ „ „ „ Bucuresci 1883.„ „ Atlante geographic. Bucuresci 1883. 1 broşîură.

Ion escu Io s if jun. & Crapellianu C. Elemente de Geographiă a Jud. Pra­hova şi a Oraşiului Ploiesci. 1882. 1 volum. Cu Harta Ju­deţului Prahova, mare.

Jennescu C. Geographia Jud. Prahova, a României şi a Europei. Ploiesci 1887. 1 broşîură.

îi n n » n ti n n ii ii 1832. 1broşîură.

„ „ Elemente de Geographiă. Ploiesci 1885. 1 broşîură.» _ ,, „ „ „ Ploiesci 1878. 1 broşîură.

Lahovari I. George. Acte de alte Societăţii geographice. 2 foi volante. 3 cărţi poştale şi 7 broşiurî.

„ „ „ Buletinul Societăţii geographice. An. I-ift, 8 numere. Bu­curesci 1876.

„ „ ,, „ ,, „ An. II-lea lipsesce.,, „ „ „ „ .. An III-lea pe Ianuarie

şi Maiu. Bucuresci 1882„ „ „ „ „ An. IV, sem. I & II.

1883.,, „ „ ,, „ An. V. sem. I & II. Bu­

curesci 1884.„ „ „ „ „ „ An. VI. Trim. I. II. III.

IV. 1885 şi Raportul general. „ „ „ ,. „ An. VII. Trim. I. II. III.

IV. 1886.„ „ „ „ „ „ Au. VIII Trim. I. II.

III. IV. 1887 şi un supli­ment al Materiei de Dicţi- onariü 1888-89.

„ „ „ „ ,. „ An. IX. Trim. I. II. III.IV'. 1889.

., „ „ „ „ An. X. Trim. I. II. III.IV. 1889.

„ „ An. XI. Trim. I. II. III.IV. 1890-91.

„ „ „ „ „ „ An. XII. Trim. I. II. III.IV. 1891.

„ „ „ „ „ „ An. XIII. Trim. I. II.III. IV. 1892.

41

Lahovari I. George. Buletinul Societăţii geographice. An. XIV. Trira. I. II.III. IV. 1893.

An. XV. Trim. I. II. III.IV. 1894.

,. „ ,, „ „ „ An. XVI. Trim. I. II.III. IV. 1895. 2 broşîuri.

„ ,, ,, „ „ An. XVII. Trim. I. II.III IV. 1896.

„ „ „ ,. „ An. XVIII. Trim. I. II.III. IV. 1897. 1 volum.

„ „ „ „ „ „ An. XIX. Sem I. 1898.Laurian T reboniü A. Atlante geographic. Paris-Bucuresci 1868. 1 volum.

,, „ G engraphia Ţerrilor Romane. Bucuresci 1866. 1 volum.Lefevre Béné Parisul în America. (Traducţiă). Bucuresci 1864. 1 volum. • Lista M em brilor Societăţii G eographice Komâne. Bucuresci 1890. 1 broş. L ocustónu B.. N . Dare de séma. Bucuresci 1867. 1 broşiură.

,, „ „ S obrogea . Bucuresci 1878 1 broşiurăM anuilescu C. Manual de Geographiă. Focşianî 1889. 1 broşiură.M arescu Ion . Curs de Geographiă. Bucuresci 1882. 1 broşiură.M ihailescu N. Geographiă. Bucuresci 1884. 1 broşiură.

,, _ „ Curs de Geographiă. Bucuresci 1882. 1 broşiură.M iehăiescu M. Elemente de Geographiă physică şi politică a 5 Continente. Bu­

curesci 1876. 1 broşiură.„ C. Ö. (Colonel). Catalogul Bibliothecii Societăţii Geographice. Bu­

curesci 1898.N azariténu A . I. Notiţe istorice şi geoqraphice asupra Provinciei Dobrotieî. Tulcoa

1882. 1 broşiură.N estor Sylvestru. Geographiă topica şi naturală a Ungariei Blajiu 1885. 1

broşiură.N icolaű N. Geographiă. Buda 1814. 2 volume.Paschides A. Th Itinerariű la pelerinagiü printre trei Mări: Albă, Négrá şi

Roşia. Bucuresci 1874.Fapasoglu D (M ajor). Ghid de Călăuză în Bucuresci. Bucuresci 1871. 1 broş.

„ „ ,, Călăuza pe Rîul Dunărei, Bucuresci 1871.1 broşiură.Pelim on A . Impressiuni de Călletoriă în România. Bucuresci 1863. 1 broşiură. P op p N. D. Geographiă Ungariei şi Elemente de Geographiă, Braşov 1882. 1

broşiură.Popeseu-CIooănel Gheorghe. Monastirea Găvanul, etc. Ploîescî 1898.

„ „ „ G eographiă Bom anieî, etc. Ploiesci 1897.R om an V isarion. Geographiă împărăţiei austriace. Sibiiü 1856. 1 volum (ne­

legat).Rusü loan. Iama pământului (Geographiă). Blajiu 1842. 3 volume.Şîaîcariu C. B. Geographiă antică. Bucuresci 1866. 1 volum.Tincu Const. Noţiuni elementare de Geographiă generală, Iaşi 1888.1 broşiură. Universul. întunerecimile Africii. Trad. dupe Stanley. Bucuresci. 4 volume în

52 i'ascicole.V lăd escu Gr. Elemente de Geographiă. Bucuresci 1870. (lntr’un Tom cu Er-

bicénu).

A rends Cari Dr. Deutsche Rundschau für Geographie u. Statistik. Wien—Pest— Leipzig 1879, 1881, 1883. (Circumprivire germană pentru Geographiă şi Statistică). 14 broşiuri.

B albi Adrién. Allgemeine Erdbeschreibung mit 400 Illustrationen u. 150 Karten.W ien-Pest—Leipzig 1883—1884. (Geographiă generală cu 400 Illustraţii şi 150 Charte), în 3 volume).

Bellinger I. Leitfaden der Geographie. Wien 1874. (Conducétoriul Geographiei). 1 broşiură.

B em atz M. I. Bilder aus dem heiligen Lande. Stuttgard 1839. (Imagini din ’ _ Jérra sântă). 4 broşiuri.Chihago (în America) München. 1893. (Chihago, Oraşiii în America). 1 broşiură.

42

C. B. Der Künstliche Globus. {Globul pămentului artificial). 1 broşîură.Führer durch Buda-Pest. München 1885. ( Conducétoriü prin Buda-Pesta). 1

broşîură.Hübner. Otto. Geographisch-Statistische Tabellen. Wien 1889—1892. {Tabelle geo-

graphico-statistice). 2 Ex.E uttner Ales:. Kleine Schulgeographie. Pest 1872. {GeograpJiiă mică pentru Şcâlă).

1 broşîură.L u x E. A. Geographischer Handioeiser. Stuttgardt. 1871. {Manual Geographie).

1 broşîură.Seherzier E arl Dr. Reise, der öster. Fregatte Rovarra um die Erde in den Iahren

1857—1858—1859. Wien 1868. {Callétoria Fregattéi „ No- varra“ împrejurul pămentului în Anii 1857—5 8 - 59). 2 vo­lume în 30 broşiurî.

S im ony F. Kleiner Schulatlas. Wien 1867. (Micii Atlas de Şcdlă). 1 volum.Stauber A nton. Das Studium der Geographie. Augsburg 1888. {Studiul Geogra­

phiei, premiat de Regele Belgiei). 1 volum.W oerl. Führer durch die Reichshauptstadt. Buda-Pest. {Conducătorml prin Ca­

pitala Buda-Pest). 1 volum.W o lf P h ilipp Dr. lerusalem. Leipzig 1872. (Ierusalimul). 1 volum.Zimm ermann A. W . Physische Geographie. Berlin 1866. {Geographia physica)

1 volum.

Cáyl M. I. Constantinople ancienne et modern. Paris 1855. ( Constantinopolul vechiü şi modern). 1 broşîură.

Conty. Guide {Paris en poche). Paris 1889. Ghidű {Parisul ín buzunarvü). 1 voi.C ordeiro Luciano. Societé de Geographie de Lisabonne, (Statut en traduction

fran.) Lisabonna 1895. ■(Statutele Societăţii geographice din Lisabona). 1 volum.

H ellw ald v. F. Au Pole Nord. Paris. {La Polul Nordică). 1 broşîură.H ogner d ’ (B aron). Renseignement sur la Dobrogea. Buoarest 1879. {Noţiuni

asupra Dobrogei). 1 broşîură.E le in M. M. & Thom a Pares. La Globe terrestre et ses Merveilles. Paris.

{Globul terrestru şi minunile lui). 1 broşîură.Levassenr E. L ’Europe, Paris 1873.1 Broşîură.Privat d ’ A hglem ont A . Pans inconnu. Paris 1861. {Parisul necunoscut). 1

broşîură.B hin {Le) et ses Envirrons. Mayence 1867. {Rinul şi împrejurimile lui). 1 broş.Y ilem ek. Guide pour visiter Prague et V Exposition Nationale. Prague 1891.

- Lauriano Treb. A. Tabula Daciae. Bucurescî 1862. {Charta Daciei). ! chartă.#

f Orbis terrarum antiquum. (un Atlas mică latin) {Pământul antic).Terra saneta. {Pămentul sântă—Palestina). 2 Chârţi vechi.

• Jäareotti G iuseppe. Confine Austro-Italiano. Firenze. {Fruntariile Austro-Ita- liene). 1 broşîură.

CAPITOLUL AL X lea

P H Y S I C A

Tote Phenomenele şi legile natúréi precum şi Instrumentele ce servesc la physica experimentală, şi la observaţiunile physicale : celle dintéiü dupe opi- niunile şi invenţiunile cele mai nóüí, cele din urmă numai dupé invenţiunile mai noüí, se explică şi aparţin la Physicâ). Subdivisiunile sunt urmätörele:

43’

A-» Statica : (Partea mecanicei care are de obiect equilibrul corpurilor , solide).

B) D ynam ica: (Partea mecanicei care se ocupă cu calculul mişcărilor şi al forţelor'..

C) M ecanica în genere (mecanica specială) : Instrucţiunea maşinelor precum maşinele de torsü ş. a. (aparţin la Technológia).

D) H yd rosta tik a : (Partea mecanicei ce are de obiect equilibrul liqui- delor şi pressiunea ce eile exercită asupra vaselor . Hydrodynamica: (partea physiciî care trateză mişcarea, greutatea şi equilibrul fluidelor) ş i : Hydraulika : Sciinţa care învăţă a conduce, a ridica apele) séü, învăţământul despre Apă.

E) Pneüm atologia .: (Partea Metaphysiciî care tratézá despre spirite, de acellea: despre Dumnezeii, suflet, etc. seu A ero log ia ): (Partea physicii, care trateză despre proprietăţile aerului: ca învăţământ despre Aer, coprincţând învăţământul despre Vénturí, despre Aburi şi despre Temperatură).

F) învăţăm ântul despre vibraţiuni, mai cu séma despre Akustikă: (Theoria sunetului, a nervului acustic, care merge la urechiă) cu subdivisi- unile ei.

G) Invăţiămentul despre Lumină. (Optica) (Partea Physică care tra­teză legile luminei şi alle vedere!) (Katoptrica) (Partea Opticei care trateză reflexiunea luminei). (Dioptrika): (Partea Physicei care se ocupă de acţiunea centrurilor asupra luminei pe care le traversâză). Invăţiămentul despre Trans­parenţă. Invăţiământul despre Telescópe: (Instrument de optică care servă a observa obiectele depărtate. Ochiane ş. a.).

H) Invăţiăm entul despre Calóre. (Căldură). Qualitatea de aceia ce este cald.

I) Invăţiăm entul despre E lectricitate. (Proprietatea ce aü tóté cor­purile d’a attrage în ore care circumstanţe corpurile uşiore d’împrejur, de ă emitte scântei, de a causa commoţiuni nervöse la animale etc.). Despre Gal- vanism (Micţiloc de a descoperi electricitatea în substanţe animale, făcând a se comunica între eile muşchii şi nervii prin micţilocirea conductorilor me­talici) ; şi despre Magnetism: (Tot ce privesce proprietăţile magnetului) : agent cu care magnetul ’şi dă proprietatea sea d’a attrage ferul, şi care se iden­tifică cu Electricitatea).

K) Invăţiămăntul despre Greutate.Ca rătăcire a Physicei proprii este :L) Magia. Arta pretinsă de a opera effecte minunate prin micţîloce

supranaturale).M) Superstiţiunea, mai cu sémá şi propriile obiecte alle ei, în cât eile

nu cadă în Psyhologie: (Parte a philosophiei care trateză despre suflet, de fa­cultăţile şi operaţiunile séle; (séü în M ith o log iă ): Istoria fabulosâ a ţleilor, a Semi-ţ)eilor şi a Eroilor din anticitate, din Evul mediii şi Present).

N) Istoria Physicei. (Explicată la începutul acestui Capitol).

AFHORISME

91. Cea mai bună Mamă este şi rămâne Na­tura. Surrîssul ei este tot d’auna noü şi blând; o de m’aşiu adăpa neîncetat numai la peptul

! eí, eü, copilul ei bine-crescut şi nici odată în­ţărcat ! Cât de suave sunt trăsurile (liniamen- tele) ei sălbatice, până când cultura nu întineză

; callea e i ! Mie ’mi rîde tot d’auna în cursul diliéi şi nopţii, de şi o pândesc, cum nu face nimenea altul, şi în mănia ei mai cu plăcere mă apropiiü

; de densa. Byron. (Childe Harold).92. Natura este unica carte, care ne ofîeră

:pé tote paginile coprindere mare. Göthe.(Sprüche). ; 93. A fi anuuţiătorul Naturei, este o frumósa Şi sântă funcţiune. Novalis.

94. Nimenea din cei ce suffere să nu blesteme Natura! Ea este orbă la ori-ce durere, surdă la ori-ce plângere; ea viforézá şi rîde singura ?n sine; nici un sorginte de amóre nu are în ■abundenţa e i ; nici o sylabă de compătimire nu ase din respixiul ei! Maim. (Iphigema).

95. Omul este format, nu creat. Oken.96. Natura, întocmai ca un mare Poet, scie

cu celle mai puţine midilóce să producă effecte. Iată un Sóre, Arbori, Flori, Apă şi Amóre. Ne­greşit, când cea din urmă lipsesce din ânima Spectatorului, atunci ni se offeră întregul o ţi­ntă privire şi atunci Sórele ni se pare numai atâtea şi atâtea miluri în Diametru, Arborii sunt buni pentru a arde spre a încălzi; Florile se clas. sifică după Stamine şi Apa este umedă. Heinet (Reise -biiderj.

97. Lucrurile sunt ce sunt prin Natură, nu piin Voinţă. Cudivorth.

98. Natura produce mai mult ca cât ne dâ stofa; ea ne offeră şi forţa. Mül. (Political e- conomy).

99. Nimic nu conduce la bine, ceia ce nu este natural. Schiller. (Briefe).

100. Mama binefacétóre a tot ce viüézá şi ve- getéza în Univers este Natura. Ea este totali

44

tatea totală, ea dominéza T otu l; Ea nasce flin­tele şi vegetaţiunile, le cresce şi tot ea le ucide, le distruge. Iii esistenta lor vitală, fiinţele şi vegetatiunile aü trei Epoce variate: când se nasc, când cresc şi când mor. Vorbind numai despre Om, el fiind fiinţă phisică nu este per­

fectă de nu va avea Morală în vlüéía; va fi o fiinţă imperfectă. Dupé morte sufletul unui a- semenea Om imperfect nu póte participa la fe­ricirea eternă; chiarAngelii s’ar spăimânta de o asemenea umbră hidosă. Z, Antinescu. (1899).

B I B L I O G R A P H ! !

x.P H I S I C A.

Gheorghiű I. Inginer. Memoriu asupra alimentarei eu apă a Oraşiuluî Ploîescî. Ploiesci 1899. 1 broşîură.

Ion escu I. Phisica populară. (Traducţiă). Bucuresoi 1870. 1 broşiură.

D öbler & B osco. (der neue). Der Zauberer. Wien 1846. (Fermecătorîul). 1 broşiură.

E. E. C. P....Ó Ingenieur. Katechismus des Hellsehekunst. Wien 1870. (Katichis- mul Artei limpedei—vederi.—Somnambulismü magnetică). 1 broşiură.

L eisch n er Férd. Carl. Die Zauberkunst aller Zeiten u. Nationen. Veimar 1840.(Arta magică a tuturor Epocelor şi Naţiunilor). 1 broşîură.

P oppe (M. H. I. v). Wunder-Schauplatz. Stnttgard 1841. (Scena minunilor). 2 volume.

W illkom m M. Dr. Die Wunder des Mieroscops. Leipzig 1858. (Miracolile Mi­croscopului) . 1 volum.

W ahlforth & Th. Fr. I. Abracadabra. Weimar 1858. (Abracadabra: cu,veni ca­balistic cărui anticii ’i atribuiau o putere magică contra bo­telor). 1 volum.

CAPITOLUL A L X T lea

C H I M I A .

Sciinţa acesta este care studiózá natura şi proprietăţile corpurilor simple. (acţiunea moleculară a acestor corpuri, unele asupra altora, şi combinaţmnea dată din acesta acţiune).

Tóté stofele chimice aparţin laA) Chimia generală precum :B) Stöchiom etria. (învâţiământul despre proporţiunea numerilor, dupé

care corpurile eterogene sé legă în mod chimic la corpuri noul) şi dupé care Articolile pharmaceutice sunt separate şi tratate, apoi :

C) Tóté productele produse prin Chimiâ;D) Instrum entele ch im ice şiE) Term inii Artei se trateză în deosebite moduri speciale.Illimitat, Chimia s ’a perfecţionat în timpul din urmă, priimind tote nu­

mele numiri nwî.

45

Ga o rătăcire a Chimiei este:F) A lchim ia. (Artă chimerică a transformârei metalelor : a face aur din

ori-ce metal; a prelungi viueţa înfinitamente). Astă-cţi este o sciinţă cu totul părăsită.

G) Istoria Chimiei.

APZXORISMi:

101. Cel mai sublim Chimist a fost Cel ce a făcut Aliaglul omului, unind două sexe în Pa­radis, spre a produce genul uman. Z. Antinescu. (1899).

102. Cu dulceţuri, cu prăjituri şi cu bombóne nu se cresc copiii de a fî omeni sănătoşi. Pre­cum nutrimentul corpului aşia şi al spiritului trebue a ii simplu şi tonic. Maeştrii Artelor au îngrijit neîncetat pentru cel din urmă: ţine*ţi-vă de dânsul. Schumann. (Musik und Musiker),

103. în secolul în care trăim, Orisontul Artei s‘a întins immens. Odiniórá Poetul dicea: -Pu­blicul“ ; acum el (jice : -Poporul!4. Victor Hugo. (Angelo).

104. Arta, de şi nu este partea, dér este vinul viiieţei. «7. Paul. (Museum).

105. In regiunile unde aü înflorit Artele, s’aü născut şi omenii cei mai frumoşi. Winkelmann. (Nachahmung der alten Kunstwerke).

106. Arta. are proprietatea de a face pc om blând, liniscitâ şi pacificii. Gtrvinus. (Geschichte der deutschen Dichtung).

107. Cea mai sublimă frumuseţe a Natúréi este fiinja egală cu Dumnedeö: Omul. Oken.

108. Sigiliul verităţii este simplitatea. Boerhave.109. Arborele Ştiinţei nu este un arbore al

vifteţei. Byron. (Manfred).110. Pentru ce dorescî, Majestate, ca să mai

trăesc până voift apuca şi eü încă câţî-va Ani din secolul al XX-lea? Aliaglul corpului este debil, spiritul abia respiră ! Z. Antinescu. (1899)

B I B L I O G R A P H I E

XI.

C H I M I A .

Schulz G. C. Die Liquerfabrication. Theorie u. Praxis. Guedlingburg u. Leip­zig 1849. (Fabricaţiunea Liqueruluî : Theoriă şi Practică). 1 volum.

Steinbach Ed. Ludw . Gründliche Anweisung guten u. gesunden Essig binnen 24 Stunden zu machen. Wien 1862. (Instrucţiune fundamen­tală de a face Oţet bun şi sănătos în 24 ore). 1 broşiură.

CAPITOLUL AL X I I lea

I S T O R I A N A T U R A L Ă .

Istoria universalităţii lucrurilor create este, precum: essenţa fiinţelor natura divină, umană; organisaţiunea şi natura fie-câruî animal trăitorm, în aer, în apă ş. a. starea natúréi Omului e tc )

A). M ineralogia partea Istoriei naturale care trateză despre Metale, se împarte în :

a) Oryktognosia. (Cunoscinţa despre metale'; cu Oryktochemia (Cercetare chimică a Mineralelor).

b) Metalurgia. (Arta de a estrage, de a purifica şi a lucra metalele); Ea stâ în óre-care privinţă la Technologiă.

Ca Appendice sunt a se privi:c) . Geologia (Sciinţa ce are de obiect studiul materiilor care compun Globul

natura lui, situaţiunea lui relativă la căuşele care aü determinat acestâ si-

46

tuaţiune,) ş i : Geognosia (Sciinţa caro tratézá diversele minerale, eompuind Globul terrestru). Ambele Sciinţe sunt rude intime.

d) Cunoscinţa Petrefactelor, relative la Zoologia şi Botanica. (Trans­formarea în pétrá a unui corpu organisat, a animalelor şi vegetalelor).

B) Botanica. (Sciinfca despre Vegetale, Arbori. Plante), Ea se împarte în :a) Phytologiâ (Cunoscinţa generala a plantelor. coprin4end natura plan­

telor dupé determinaţiunea lor internă) cu Phytochimia: (Analysa chimică a cellor 4 Stoffe naturale întinse în genere : Oxigen, Carbon, Hydrogen, Nitrogen séü, Azot).

bj Phytotomia. (Coordonarea plantelor) şic) Phytonomia. (Cunoscinţa legilor víüeteí plantelor).G) Z o o lo g ia : (Hamura istoriei naturale care trateză, despre animale)

cu Subdivitfiunile e i :a) Mammaliologia. (Cunóscerea mamiferelor, (animale cu tHe)*b) Ornithologia. (Partea Zoologiei care trateza despre paseri).c) Amphibiologia. (Partea Zoologiei care tratézá despre vietăţi ce pot

trăi în aer şi în apă).d) Ichthyologia. (Partea Istoriei naturale care trateză despre pesci).e) Entomologia. (Partea Zoologiei care trateză despre Insecte).fj Helminthologia. (Invétiáméntul Istoriei naturale a vermilor intestinari

(din mate,).g) Conchyliologia. (Sciinta care trateză despre scoici etc). hj Zoophytologia. (Sciinta care se referă la animale, a cărora formă este

ca a plantelor s e. coralle, mărgen, burete e tc )Ca Appendice acestora, este, a se privi şi Zootomia. (Dissectiunea Ani­

malelor).Afară de acésta este şi :

D) Istoria Sciinţei Istoriei naturale.

A . P H O

111. Natura este Totul. Ea este aspră şi blândă, plăcută şi tiorosă, impotentă şi omnipotentă. Tot-d’auna Totul este în ea. Ea nu cunosce tre­cutul şi viitoriul. Presentul este Eternitatea ei. Ea este bună, O stimez şi o admir în tóté Ope- rile ei. Ea este înţelăptă şi tăcută. Nu-i smulgi nici o declaraţiune din corpul ei, nu-ţi refuză nici un daru. Ea este vicléná, dér are scop bun, şi mai bine este a nu observa fineta ei. Ea este íntrégá şi tot-d’auna imperfectă. Fie-câruîa eaiappare într’o figură propriă. Ea se ascunde în mii de nume şi răstimpuri, şi este tot-d’auna aceiaşi. Ea m’a introdus, tot ea mă va scote afară. Facă cu mine ce va v o i; ea nu-şi va urî opera ei. Goethe.

112. Natura nu face nici o săritură. Lessing.113. Clima, séü temperatura aerului, modifi­

cata prin Munţi şi Oceane, Solă, Cultură şi Vânturi predominătore este pentru Om ceia ce este pământul pentru plante. Weber (Democritos).

114. Mysterul Naturei în revelaţiunile ei celle mai complecte : formalitatea şi Individualitatea, de a le lega una cu altă, este inexprimabil. Mommsen. (Römische Geschichte).

H I S 3YX E

115. Natura nu răspunde la plângerile şi în ­trebările omului; ea i le înapoiază neînduple- cabilâ asupra luî însuşi. Feuerbach.

116. Eü am cea mai tare convingere, câ ori­care progres mare în adevărata cunoscintă a Natúréi, immediat séü indirect, trebue să aducă şi o correspumţâtore perfecţiune morală a iiinţeî umane. Haeckel. (Natürliche Schöpfungsge­schichte).

117. Numai Natura este loyală! Ea singură stâ tare de fundul prins de Ancoră, de şi tote celle-l’alte se silesc a rătăci inconstante pe va­lurile mişcate de furtunile viueţei. Schiller.

118. Legile Natúréi sunt forţe inculte, inflexi­bile, care nu cunósce nici morala, nici simţi- mentalitatea. Vogt.

119. Natura nu pretinde alt-ceva vreodată de cât prudenţa. Martialis.

120. Când cuget că sum fiü al Natúréi şi mă privesc cât de micü sum în faţia maiestăţii ei, nu sciü decă aşifi putea a’mi considera fiinţa mea nici cât un milimetru dintr’un Atom, décá aşiti putea a măesprima asia. Z. Antinescu. (1899)ş

B I B L I O G R A P H I Ă

XII.ISTORIA NATURALA

A nanescu D. Contemplaţia Natúréi, (trad. şi adăog. dupé Charles Bonnet) Bucurescî 1864. 1 volum.

47

Barasch Iu lius Dr. Isis séű Natura. (Ştiinţe naturale şi exacte). Anii 1856_ 1857-58-59-62-63. Bucuresci. Legată în dou<; volume.

„ „ „ M inunile Natúréi. Bucuresci 1852. 1 volum.„ „ „ Istoria naturală. (Zoologia). Trad. dupé Beleze. Bucu-

resei 1858. 1 broşîură.E liad P. I. Elemente de Ştiinţe naturale, (prelucrat după Paul Bert). Ploîescî.

1886. 1 broşîură.„ „ ,, C ultura v ielor in, România şi Vinificaţiunea. Ploîescî 1874. 1 broş.

X . A. Elemente de. Istoria naturală cu 250 figuri colorate. Bucuresci 1870, 1 Carton.

Nanian B. Elemente de Istoria naturală. (Mineralogia cu noţiuni geologice). Bu­curesci 1870. 1 broşîură.

Baum Emil. Ein Combinations—Studium über die Entwickelung Geschichte der Erdkruste. Wien 1-87. (Un Studiu combinaţia despre Istoria desvoltăreî cójei pământului). 1 broşîură.

Saamenhandlung. Haupt-Catalog. 1881 Buda-Pest. (Comertiii de seminţe. Ca­talog principal). 1 broşîură.

CAPITOLUL AL XIILlea

A N T H R O P O L O & I A .(Is to r ia n a tu ra la d esp re Om).

Preste tote celle-l’alte creaturi stâ sublim Omul. Sciinţa despre Om consistă în părţile urmátóre :

A) Anatomia. (Acţiunea, Arta de a desmembra corpul uman sóü al unui Animal) care se tratézá cu subdiviziunile sélle :

a) Osteologia. (Tratamentul despre őse).b) Syndesmologia. (Tratamentul despre legămintele anatomice).c) Myologia. (Partea Anatomiei care tratézá despre Muschi).d) Splanchnologia. (Parte din Anatomiă care tratézá despre măruntâî,

maţe, etc.)e) Angiologia. (Partea Anatomiei care tratézá despre organele circu-

laţiunei.)f) Neurologia. (Partea Anatomiei care are de object studiul systemului

ner.'os).Aici trebue luat în consideraţie descoperirile făcute în ultimii Ani, a-

supra Anatomiei microscopice.B) Physiologia. (Sciinţa care tratézá despre vîîieţa şi funcţiunile or­

ganice prin care se manifestă viueţa).C) Psyehologia. (Partea phylosophică care tratézá despre suflet, de fa­

cultăţile şi de operaţiunile sélle). *)La acésta se mai adaogă:D) M nemonica. (Arta de a ajuta memoria, de a crea o memoria ar­

tificială);E) Physiognom ien. (Arta de a cunósce pe Ómeni dupé Aerul, trăsu­

rile (Liniamentele) feţii), şi •F) Chiromantia. (Arta pretinsă de a ghici, de a predice prin Inspec-

ţiunea mânii (în palmă); Somnambuli sinul magnetic etc)

*) în asemenea mod mai sunt qualitäp alle sufletului aduse In esperientă, dér nu destu' Gsplicate, care nu sunt de a se arunca în sphera superstifiunilor, precum: fHapietismul (Magne- tisarea)—Somnambulismul magnetic, presimţimentul. etc.

48

A P H O H I B M 33121. M u lţ i o m e n i t r e c v ifiă ţa c a v o ia g io r í ,d é r

s c la v ! a l p â n te c e lu i şi a ! s o m n u lu i, fâ r ă cu i* tu ră sp ir itu a lă ş i m o ra lă ; lo r le s e r v e s c e e v i ­d e n t în m o d c o n tr a n a tu r a l , c o r p u l p e n tru p lă ­ce r i, su fle tu l c a o p o v a r ă . Salustius. (C a t ilin a ) .

122. D u m n e tje ü c r e a p e O m d u p ă e h ip u l ş i a* s e m ă n a r e a se a , d u p ă ch ip u l şi a s e m ă n a re a se a T a cre a t , ş i -i su fla u n r e sp ir iü d e v iü é tá . Biblia. (M o is i) .

123. F ie - c a r e o m c a r e v r e a s ă ’ ş i s u s ţ iă ra n g u l s é ö m a i p r e s u s d e a n im a le , tr e b u e s ă ’ş i p u n ă ín tré g a s e a p u te re , c a să n u t r é c á p r in v iă ă ţâ în tă c e r e in a c t iv ă c a a n im a lu l, p e c a r e n a tu ra 1’ a p le c a t c u c a p u l p le ca t s p re p ă m e n t şi i a f ă c u t s e r v ito r iu a i p â n te c e lu i s é ü . Salustius (C a t ilin a ) .

124. A n im a lu l c a r e ’ ş i ca fttă n u tr im e n tu l séü , îş i s a p ă o s p e lu n c ă sé ü îş i c lă d e s c e u n cu íb ü , e s te s i lit d e u n . in s t in c t o rb s p re c o iis e r v a r e a s o iu lu i s é ü , d ó rm e şi m ó ré . C e fa c e m a i m u lt c e a m a i m a re p a r te a ó m e n ilo r ? Wieland. (A g a th o n ).

125. O m e n ir e a e s te m a re ş i ó m e n it su n t m ic i. Borne. (C o le c ţ iu n i d e E p is to le ).

126. De şi sunt numai puţini omeni Cesari --d e cari voim a fi mulţumiţi — dér cu tóté a- cestea fie-care este destinat a sta odată la Rubi- conul séü. Benzei (Sternaü:).

127. Oamenilor ! de şi purtaţi capul în sus, cu tóté acestea în cap sé tîrăsc atâtea înjosite cugetări. Heine. (Atta Troll).

128. Despre ómeni se póte dice în genere a. césta, câ, ei sunt nerecunoscători, inconstanţi^ ipocriţi, fugitori de pericole, şi lacomi după câştig, Machiavelli. (H. Principe).

129. O jună fâră amor, un térg fâră pungaşi, un jidan betren fâră avere, un june fâră cora- giü, Arii vechi fâră şioreci, cojóce vechi fâră molii, ţapi bătrâni fârâ barbe, nu sunt — în mod natural! Weber. (Democritos),

130. Omul să nasce ca sé crésca, şi eresre ca să moră; ferice de el décá în viuăţâ a făcut nu­mai bine; el atunci, în ora morţii póte espira liniscit, (fleend: .Creatorul meü omnipotent! acum când m’ai chiămat, vinü la tine, dispune de mine cum voesci!“ Z. Antinescu. (1898).

B I B L I O G R A P H I Á ,

XIII

A N T R O P O L O G I A .

A nanescu D. Omul şi Rassele umane. (Sciinţe naturale). Bucuresci 1868. 1 broş. A ntonie M onachul. Mâna lui Damaschin. Iaşi 1830. 1 broşiură.Q ioeanelli Bust. Extract de Phisiognomonia, Fisionomiă şi Patognomoniă. Bu­

curesci 1855. 1 broşîura.Stephănescu Barba. Fisiographiă. Bucuresci 1884. 1 broşîura. Vasici-U ngurénu Paul Dr. Antropologia. Buda 1830. 1 volum.

B uch des Schicksals oder dez Zauberer in Salon. Wien. (Cartea Destinului sau Fermecătorul în Salon).

E iber A nton Dr. Die Fortpflanzung des Menschen. Pest 1867. (Progenitura omului). 1 broşiură.

H artenbach Ewald Dr. Kunst ein vorzügliches Gedăchtniss zu erlangen. Que- dlingburg u. Leipzig 1860. (Arta de a ajunge la o memoria preferabilă). 1 broşiură.

K othe Hermann. Katechismus der Mnemonik od. Gedächtnisslehre. Leipzig 1854.(Katechismul Mnemonicii, séü, înveţiămentul memoriei). 1 brOş.

P hysiologie der W eiber (Die). Leipzig 1865. (Physiologia Femeii). 1 volum.R ubem pre-M orel I. Geheimnisse der Zeugung. Altona u. Leipzig. . . . (Mys-

terele produefiunei). 1 broşiură.W ahrsagebuch, Horoskop, Kartenlegen, Träume. Hanover 1846 ( Carte profetică,

' Horoskop, Darea cu cariile, Visuri).Zim m erm ann A, P. W . Dr. Der Mensch: die Räthsel u. Wunder seiner Natur.

Berlin 1868. (Omul: Enigmele şi Mîracolile natúréi Seite). 1 volum.

Brillet-Sayrrin. Physiologie de Goiit. Paris 1874. (Physiologia gustului). 1 broş.

49

CAPITOLUL AL X I V lea

* MEDICINA (THERAPEUTICA):(Partea Medieinel care învăţa maniera de a trata

maladiile (bóléié).M edicina, se împarte în :A) Dietetica. (Disciplina care tratéza despre întreg nutrimentul (mân­

care şi béuturá), despre îmbrăcămintea omului, ş. a).B) Pathologia. (care tratéza căuşele şi symptomele maladiilor) cu sub­

diviziunile lo r :a) Nosologia. (Partea Medicinei care tratéza despre maladii în general).b) Pathochemia. (Cunóscerea bóléi prin Chemiă).c) Aetiologia. (Inveţîănwntul despre căuşele, originea mai cu séma, a

ivirei bólelor).d) Symptomatologia. (Sciinţa care învăţă despre semnele ce indică o

bolă : o schimbare în cursul acestei bólé).e) Semiotica. (Este o ramură a Pathologieî, care învăţă a cunósce în­

semnătatea appariţiunilor speciale la fie-care boia, şi a explica symptomele fie-cârei bólé în mod pathologic.

f) Diagnostica. (Partea Medicinei, ce are de obiect de a recunósce bó­léié dupé symptomele lor), şi

g) Prognostika (Arta séű Invăţiământul despre predicerea într’o bolă a cursului şi successului ei, în urma ore-câror semne).

C) Therapia. (Explicată la începutul acestui Capitol).Subdiviziunile aceştia sunt:a) Therapia propria (însăşi Therapia).0) Pharmakologia. (Sciinţa la Medicină care trateză composiţiunea şi în­

trebuinţarea medicamentelor).c) Therapia specială. (învăţă numai întrebuinţarea regulilor generale la

formele mai bune alle bóléi).D) Pharmacia. (Rudă de aprópe cu Pharmacologia) şi T ox ik o lóg ia :

(Invăţiământul despre otrăvi saü substanţe, care distruge séű altereză func - ţiunile vitale, precum şi despre ce este mai necessar la Arta prescrieri Re- ceptelor).

Aici aparţine :E) B alneologia (Sciinţa care să referă la băi);P) Chirurgia. (Partea Artei medicale care se ocupă cu vindecarea ore-

câror lesiuni, a vătămârei, a stârei bolnăviciose a corpului, cu mictflócele di­verselor operaţiuni prin mâni exersate asupra părţilor atinse alle corpului) ;

G) Sciinţa obstetrică. (Moşitulj. (Este o parte a Sciinţei therapice care în Therapia are partea ei practică. Ea coprinde tot, ce se consideră atât la nasceri naturale, cât şi în caşuri de nascere contra-natarale, spre binele Mamei şi al Copilului, ca să conlucreze spre bine în caşuri mai grele de nas­ceri, când este necesitate de a întrebuinţa şi Operaţiuni prin instrumente).

II) M edicina legală. (M edicina forensis). (întrebuinţarea, care The- rapeittica şi Seiinţele ei auxiliare priimesc de la administraţia justiţiei, co­municând ea Judecătorîuluî Explicaţiuni şi Olarificaţiuni pentru decisiuni ju­diciare).

1) Istoria M edicinei.

a r h o H i s n a un

131. -Pentru ce omenii din vechiul Testament tráiéü cu sutele de Ani?“ întreba cineva pe un Philosoph ; rőspunsul fu : Pentru că pe a- tyinci nu existaü încă Doctori“ !. Weber. (Demo- critos).

a182. Stimézá pe Doctor, ca sâ'Iă aîbi la nevoia, căci Domnul l’a creat şi pe densul. Tsus Syrach.

133. Róla înegureză chiar spiritul; de aceia chiar Doctorii când se bolnăvesc consult un Doctor sănătos. Un Philosoph.

134. La ori-ce bolă Natura şi Boia sunt’ în certă; Doctorul este al treilea intervenit. Weber. (Democritos;.

135. DupD mâncare trebue să stai locului seu

432,981,

50

s i mergi o miiă de paşi. Pe cea din taiü o ur- mézi tie-care animal care simte prin instinct, că după mâncare trebue repaos. Este questiune de alegere. Scóla din Salerno.

136. Trăiesce dupé natură, fii pacient, evită Doctorii, de şi pe mórte nu o vei putea evita; dér o vei sufferi numai odată. 1.1. Rousseau.

137. Credinţa ta te-a mântuit, mergi în ]3ace. Iată te-ai făcut sănătos, de acum înainte sâ nvt mai greşesci, ca sâ nu ’ţi fiă ţie ceva mai réü. Isus Christos. (Evangeliuf).

138. Nici odată nu va avea putere vindecarea

Medicului la ori-ce bolnav; adese ori puterea réului este mai mare de cât Seiinţa şi Arta. Weber (Democritos).

139. Bucuria, cumpătarea şi liniscea sufletului închide fiilor lui Esculap uşîa. Prudentius.

140. Sănătatea şi Prudenţa sunt date omului ca două preţios© daruri ceresci,%ca amendouă să se susţină una pe alta. Omul sănătos fâră prudenţă devine bolnav pe jumătate; iar cel prudent fâră sănătate este bolnav deplin. Pentru cei sapienţi este destul acésta./f. Antinescu.(\'&&)

B I B L I O G R A P H I Ă

X IV

M E D I C I N A ( T H E R A P E U T I C A ) .

A părătorul Sănătăţii, (ţtiariu therapeütic). Bucurescî. B volume.B. I . Dr. Manualul Sănătăţii (Trad. după Raspail) Bucurescî 18B2. 1 volum. Barasch Iu lius. Cursul de Hygienă populară. Bucurescî 1857. 1 volum. Casenave Prof. Doctorul de casă. (o mică broşîură verde).Cosma G. Dr. Despre Neurastenia. Bucurescî 1890. 1 broşîură.Dem etriade C. Doctorul poporului. (Trad. după Dr. Hippolit Meunier). Bu-

curescî 1873. 1 broşîură.D em etrieff Dr. Kephirul adevărat. \Cumis de lapte de vaca). Bucurescî 1886.1

broşîură.E piscupesou B. Ştefan Dr. Practica Doctorului de casă. Bucurescî 1847. 1

volum.„ „ A pele m etalice alle Rom âniei. Buzău 1837. 1 voi.

G arofiid Ti. Dr. Manual pentru cura de struguri. Ploîescî 1878. 1 broşîură.„ „ „ Despre A pele minerale ale Rom âniei. Bucurescî 1886.1 br.

Jennescu Constantin. Reclădirea Spitalului Boldescu. Ploîescî 1894.1 volum îndreptarea D regétoriilor de ţinerea sănetăţii contra bălei Cholera. (O bro-

şiură mare vechia/Ivanov B. A lexandru. Curs theoretic yi practic de Massagiü. Bucurescî 1884.

1 broşîură.M ayr I. Dr. Scurtă invăţiătură despre puterea vindecătăre a băilor de Aburi.

Braşîov 1857. 1 broşîură.N egreseu Ch. V alerian Dr. Anghina Deftericâ. Focşani 1888. 1 broşîură. O bedenariu Gheorghiade. Despre Friguri. Bucurescî 1883. 1 broşîură.Păunescu Chr. Dr. Elemente de Hygienă publică şi privată. Ploîescî 1879. 1

volum.„ „ „ Câte-va cuvinte medico-legale asupra morţii prin spăinzurare.

Ploîescî 1883. 1 broşîură.P opovio i A lexandru Dr. Electro-Homöopatia. Medicina şi tămăduirea popo­

rului, sistem Martin. Bucurescî 1884. 1 broşîură.E egulă de scăldat la băile de Abur din Braşîov. 1 broşîură.B izu E. Dr. Prescurtare de Hygienă şi medicină populară, laşi 1887. 1 volum. Schipöz Ludw ig. Isvărele şi produsul apelor Carlsbad. (Traducţiă română).

Carlsbad. 1891. 1 volum.Thevenel Dr. Consilii de sănătate. Paris 1 broşîură.Thör Friederich Dr. Neputinţa bărbătescă. Bucurescî 1874. 1 broşîură. V asiéi Paul Dr. Neputinţa şi a ei totală vindecare. Braşîov 1846. 1 broşîură. Vasiliű C. Dr. Raport general al Hygieneî publice. Ploîescî 1895. 1 broşîură.

51

Clement Paul Dr. 'Heilung der Taubheit. Frankfort a. M. ( Vindecarea Asurţli- rei) 1 broşîură,

F leekler Ferd. Dr. D er Carlsbader Curgast. Carlsbad. (Oaspătul Curei din Carisbad). 1 broş'mră.

„ „ ,, jun). Carlsbader H andbuch. Dresden. (Manualul de Carls­bad). 1 broş'mră.

F riedrich . Dr. .VIed. Die Krankheiten des Gehörorganes. Guedlingburg u. L.eip- zig 1866. ( Holde organului aurului), 1 broşîură.

H law acek Eduard Dr. Der Wegweiser für Karlsbad u. Umgebung. Carlsbad 1879. ( Conducétoriul pentru Carlsbad şi împrejurime) l broş.

Hufeland W . O. Der Leibarzt von 500 beste Hausarzneimittel. Guedlingburg u.Leipzig. 1861. (Doctorul de 500 celle mai bune medicamente de casa). 1 broşîură.

„ „ „ V on der M acht des Gemüthes. Leipzig. {Despre putereaminţii). 1 broşîură.

K neipp Sebastian. Meine Wasserkur. Kempten (Bayern) 1893. (Cura mea de Apă). 1 volum.

Kräuterm ann Valentino. Zauber-Arzt. Frankfort u. Leipzig. 1726. (Doctorul fărmecător). (Manuscris copiat şi tradus din cartea Autoru­lui, într’un Oaetü de hârtia').

Pfizerum N icolaum Iohannem med. Dr. Weiber-Natur. Altdorf 1691. (Natura femeilor).

„ „ K rankheiten Gebrechen u. Curirung der Weibs­personen u. Kinder. Altdorf 1692. (Bóléié şi cura Femeilor şi Copiilor).

Saint Gervais (G irardin von). Handbuch der Gesundheit od. erläuterndes Wör­terbuch der üblichen Heilkunde. Paris. (Manualul sănătăţi, séu Vocabular explicativ al celeî-l’alte Medicini). 1 broşîură.

Schreiber E. Der homöopatische Hausarzt. Wien 1857. (Medicul homöopatic de casă). 1 broşîură.

Stephanide Ed. Med. Dr. Karlsbad u. seine Thermen. Karlsbad 1883. (Karls­bad şi Thermele séle). 1 broşîură.

Zw ingeri T heodori Dr. Leib-Medici derer Studenten-Buch. Nordhausen / s 1727. (Cartea Doctorului pentru Studenţi). j ^

„ „ TJntericht ein hohes A lter zu erlangen. 1727. (In- 1 ■£strucßune de a ajunge la o etate înaintată). I 5

Amandoué într’un vo­

lum.

A libert L. I. Dr. Fornmlaire magistral. Bruxel 1828. (Broşîură mică). (For­mularul magistral), (Receptele bólelor).

Castelar Charles. L ’Hygiene-Journal de Familles. Paris. 1 broşîură. (Hygiena. Jurnal de Familia).

F o y Dr. Cholera morbus. Paris 1849. (Bola Holeriî). 1 broşîură.H ufeland Dr. Conseils aux Mérés sur l’Education physique des Enfants. Paris

(Consilii Mamelor asupra educaţiuneî physice a Copiilor). Nichelson. Les Tympans artificiels ou Tambours d’oreilles. Paris. 1 broşîură.

(Timpanele artificiale séü Tamburele urechilor).P ich ler W . Dr. Carlsbad topographique et medical. Carlsbad 1873. 1 volum.

(Carlsbadul topographic şi medical).

P opescu Constantin. Disertazione sulla Ranula (Hydroglossa). Torino 18i>7 1 broşîură. (Disertaţiune asupra Hanulei).

I

*52

CAPITOLUL AL X V 'lea

SCIINŢE POLITICE DE STAT ŞI DE POLIŢIA. (POLITICA).

Sciinţele politice se divid în :A) învâţiâm entul despre guvernem entű şi despre relaţiunile Sta­

tu lu i, eile coprind :a) Statul. (Situaţiunea ce are o ţărră ca forma de guvernământ), scopul

Statului, dominaţiunea. ş. a.b) Differitele Condiţiuni: Nobilitatea, Cetăţănul, Ţăranul, Domesticul, Scla­

vul, Robul; de altă parte : Funcţionarii, Miniştrii, Servitorii Statului (după differitele lor numiri), ş. a.

c) Forma Statului: Monarchia. (împărat, Rege, Mare-Duce, Duce, Prinţii). Constituţiune, Parlament, (Camera Deputaţilor. Senatul). Deputat, Delegat, Membru parlamentar, Republică, Drept uman, Revoluţiune, Revoltă, etc.

d) Legislativa Statului: (Ambele Camere legislative).B) Invăţîăment despre P o litica Statului. (Sciinţa despre Finanţe în

sens strâns). Sciinţa financiară, Finanţele, Economia naţională, Averea Statu­lui, Veniturile şi Cheltuelile Statului, Contribuţiuni şi Jmposite directe şi In­directe (cu numele lor proprii), Domeniuri. ş. a.

C) Sciinţa poliţienăscă. (în sensul cel mai întins).Aa) Politia de assiguranţă. (Acăsta apără corpul şi averea cetăţenilor

contra atacurilor natúréi şi a ómenilor réű-voitori în Stătu).a) Siguranţa contra inemieilor externi : Resbelhî, Pace; Armată perma­

nentă, Miliţiile ţârreî, Garda naţională, Glotele, (numai la scopuri relative) ; Inquartiruirea, Equilibru politic, ş. a.

b) Diplomaţia. ( Politica externă) : Ambasadori, Agenţi diplomatici, Con­suli, Miniştrii plenipotenţiari, Negoţieri politice, ş. a.

c) Siguranţa internă: Autoritatea siguranţei, Poliţia, Găndarmeria, Pe­nitenciare, închisori, (Casă de correcţiune), Paspórte, Carte de liberă petrecere, Pompierii, (Institut stingétoriű de foc), de Inundaţiuni, Poliţiă de băi, Poliţia sani­tară, Scumpete: taxele pâneî şi a cârnei. Case de Caritate pentru săraci, Cerşitoria, Hospital pentru nutrirea săracilor, Orphanotrophiî (casă de orfani, copii fără părinţi) —Casă de copii găsiţi; Hospitale (nu pentru bolnavi), Societăţi pen­tru văduve sărace, şi pentru omeni ce nu pot munci. Asigurări de vibăţâ, Rente viagere. Lege de pressă, Censură. ş. a.

Bb) Poliţia pentru prosperitate. PopulaţiuneRegistrele de Nascerî şi de Morţi, Legi pentru Căsătorii, Servitori şi Luxü. Lege pentru Uşura (dobîndâ nelegiuită (Camătă), Falimente, Industriă, Colonisaţiă, Fond pentru Drumuri, pentru Navigaţiă, pentru regularea Rîurilor, a Canalelor, Irrigaţiunilor, a Ar- chitecturei navale. (Aceste 3 din urmă aparţin şi la Architectura civilă, ş. a).

D) Istoria S eanţelor de Stat şi de Poliţiă.Ca anex mai este la acest Capitol:E) Societăţi secrete, care nu sunt Ordine cavaleresc!, nici eclesiastice

şi care se presintă în Stat, óre-cum ca Stat în Stat, şi cel puţin aü o óre-care însemnătate europănă, precum: Francmasoni, Illuminaţi, Cruciaţi de Rose, Carbonari, ş. a.

A F B O R I S M E

141. Décá s’ar afla un popor de pei, ar fi guvernat în mod democratic. Dér o asemenea perfectă guvernare nu se potrivesce pentru Oa­meni. Rousseau. (Du Contrat social).

142. Nu este bună Polycraţia (Guvernarea prin mulţi) Unul să fiă Domnitoriü, un Rege. Homer. (Iliada).

143. Forma monarchică de Guvernământ, este cea mal naturală pentru Om. A. Schopenhauer. (Parerga şi ParalipomeneJ.

144. Intr’o Republică este necesitate de virtute ; într’o Monarchiă de Onóre; la un guvern despotic, frica; Aici virtutea este netrebuinciosă şi onorea ar fi periculosă. Montesquieu. (Del’esprit de loi).

145. Un guvern nu trebue sé se cletine; şi alésá odată callea, trebue să mérgá înainte, fără a privi în drépta şi în stânga. Bismarck (Discours).

146. Lasă pe nebuni să se certe, care Constitu­ţiune ar fi mal bună; unde se guvernâză mal bine, acolo este Constituţiunea cea mai bună. Pope.

I

53

147. Cea mal aspiră şi mai dificuitósá problemă din lume este, dufrâ opiniunea mea, demna în­vestitură a demnităţii regale. Eü excuz unui Principe mult mai multe errori, ca dupé cum se usitézá în commun, în consideraţiunea enor­mei sarcini a datoriilor sélle, de care eü mé înspăimânt, şi cugetând cât de greu este a ţinea dreaptă măsură la o asemenea nemăsurabilă Autoritate. Montaigne. (Essais).

148. Voi cei de jos ce fericiţi vă repausaţi! Greii este Capului Celui ce portă o coronă. Shackspeare. (Second part of-King Henry; IV;

149 O Regilor! Căutaţi a ii mari. ca şi popó- rele să fiă mari. Victor Hugó. (Les feuilles d’Automne).

150. Nu dorescü fericirea Patriei acei Cetăţeni', cari pentru interes personal ’şi vând credinţa politică de altă dată şi lăudăroşi, cari să imbul- 4esc la alegerile pentru Parlament spre a fi aleşi, cu promisiuni mincinóse, ca se ’şi facă interesele lor şi ale rudelor lor. De binele Patriei nici gându.

J Ei sciü să moţăie şi să tacă, căci Diurna merge. Aşiă vrea să pătrun<} Ia anima lor cu radele lui X. Chiar lor le ar ii ruşine ce ar vedea. Ei sunt Vampiri cari sub mască de patriotism, sug sângele Mamei lor, plătind astfel laptele cu care i-a nutrit la pept. Ei <jic, câ Patria este vaca grasă a lor şi a némurilor lor. Nu e vorbă, sunt şi excepţiuni, onorabile dar ele sunt: rara avis in Terris . . . . Z. Antinescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă

XV

SCIINŢE POLITICE DE STAT ŞI DE POLIŢIA: (POLITICA).

A lexandre seu M ichail. Discurs la Adunarea electorală. Ploiesci 1868 1 broş & ntinescu Zaeharia. Francmasoneria Femeilor. (Traducţiă). 1868. 2 volume

„ „ Alianţa secretă seu M órtea unui Angel. (Urmare laFrancmasoneria Femeilor). Manuscris. (1 Caiet).

A pelu l P loieştenilor la Opiniunea publică. Ploiesci 1875. 1 broşiură. Boerescu Basilie. Bomania dupé Tractatul din Paris din 30 Marte. Paris 1857.

1 broşiură.Brătianu C. 1. Memoriul dat Domnitorului Oarol I. 1 broşiură.Brătianu C. I. & G ogáln icónu M. Discursurile lor la discuţia pentru Proiec­

tul la Discursul Tronului. Bucurescî 1868.B ujorénu M. J. Degradarea Instituţiunei statistice. Bucurescî 1866. 1 broşiură- Buletinul Oficial din 1834. Iul. 3 şi 1857. No. 49 până la Decembre 31. 1854. No. 97. (2 broşîuri mari).C onferinţele din Paris. Bucurescî 1856. 1 broşiură.Constituţia R om ânilor şi Legea electorală, de Comitetul Amicilor Constituţiuneî.

Ploiesci 1866. 3 broşiură.Uesvoltarea drepturilor Principatelor Române în urma Tractatului de la Paris

din 30 Martie 1856. Bruxel 1857. 1 broşiură.D obrescu C. C. Concentraţii şi Alegerile Judeţene de Prahova. Bucurescî 1891. E xpunerea situaţiunei judeţelor pe An. 1880.E xpunerea situaţiunei Jud. Prahova. PJoîescî pa Anul 1883,1884,1885,1886.

4 volume.GaTOflid N. Expunerea Situaţiunei Jud. Prahova pe An. 1888 Ploiesci 1889.

1 broşiură.„ „ Partidele p o litice şi Ţârra. Buzéü 1891. 1 broşiură.

Genielónu Dim itrie. Conferinţa, despre starea economică naţională în Bomania. Bucurescî 1887.

Ghica Ion. Convorbiri economice. Bucurescî 1872. 1 broşiură.G. M. P. Pacea din Paris este sau nu solidă ? (Dupé un vechili Diplomat). Bu-

curesci 1858. 1 broşiură.H eliad I. R . Politica şi Diplomaţia. Bucurescî 1860. 72 pagini.

„ „ „ E pistole şi A cte ale dmenilor mişcărei Române din 1848. Paris1851. 1 broşiură.

„ „ ,, Isaehar sóü Laboratorul. Scriere socială, politică şi literariiParis 1854. 24 cóle volante.

Jidanii şi Statul german. (Traducţiă). Bucurescî 1867. 1 broşiură.

54

L iga Română. Revistă săptămânală. (Urmăză a se pástra). Bucuresoí 1897. 4 volume.

L ista Electorală. 1 Faquet.M inisteriul de Interne. Expunerea pentru Situaţiunea Judeţelor pe Anul 1881.

Bucuresci 1888. 1 volum.M icescu I. N Darea de séma Alegătorilor Col. al 11-lea de Prahova. Ploiesci

1891. 1 broşiurâ.N eniţeseu Ión. (Ţărra nouă). Rostul politicei Române. Bucuresci 1887. 1 broş. Páltinénu £>im. D. Suplement la Codicele comunale. Bucuresci 1883. 1 broş. P etrov ici D. P. începutul politicei Rusescî. Bucuresci 1889. t broşîură. Pencovici E. Recrutarea. Explicarea acestei Legi. Bucuresci 1862. 1 broşîură. P lebiscitu l p op oru lu i Român. Bucuresci 1864. 1 broşîură.Principatele Rom âne înaintea E uropei. (Trad.). Paris 1857. 1 broşîură. Raţiu F elicia (Dom nişoră). Memorialul ei. Bucuresci 1893. 1 broşîură. Regulam ent de Poliţia com unală Ploiesci 1872. 1 broşîură.R epublica Rom ână No. 2. Bruxel 1853. 1 broşiurâ.Rom ân (Un). O Aruncătură de ochi asupra Administraţiei Valachieî de la An.

1849—1853. 1 broşîură.R ossetti A. C. Dare de séma către Comitenţii sei. Bucuresci 1862. 1 broşîură. R usso N. Conservatorul. (Romania şi Turcia). Bucuresci 1856. 9 cóle volante.

„ „ U n discurs către Deputaţi. Bucuresci 1863. 24 pagine.Soriban N eophit Archim . Folósele tfnirei Principatelor Române. Iaşi 1858. 1

broşiurâ.Serghiescu T. Tractat de Economiă politică. (Trad. după A. Blangus). Bucu­

resci 1855. 1 broşîură.Societatea A m icilor Constituţiunei. (Sucursala din Ploiesci). Ploiesci 1866.

1 broşîură.Sturdza Dim itrie. Partidul Naţional-Liberal de la 1876—1888. Bucuresci 1888.

1 broşiurâ.„ „ D iscursul de la Iaşi. Bucuresci 1875. 1 broşîură.

Sturdza A . A lexandru . TJnde duce Socialismul ?. (Trad. după Eug. Richter). Bucuresci 1895. 1 broşîură.

T ornton Torna. (Englez). Starea de acum a Valakiéi şi Moldaviei. Buda 1826. 1 volum.

T urcia şi Principatele. Paris.V alentinénu G. I. Austria şi Principatele Române. (Trad.). Bucuresci 1859. 1

broşîură.

Freimaurer. Die Braut des Freimaurers. (Aus der hinterlassenen Papiere eines verstorbenen Freimaurers). (Roman). Hamburg 1874. (Mi- résa Francmasonului). 2 volume.

„ Maurer-Gesänge. (Poesie). Frankfort a. M. 5831. (Cânturi maso­nice). 1 broşîură.

„ Maurer-Gesänge. (Poesiă). Frankfort a. M. 5829. (Cânturi maso­nice) 1 broşîură.

C loos Georg. Die Freimaurerei in ihrer währen Bedeutung. Berlin 1855. (Franc­masoneria în adevăratul ei înţeles). 1 volum.

„ „ Geheimnisse der Freimaurerei Paderborn 1872. (SecreteleFrancmasoneriei). 1 broşiurâ.

M onselet Charles. Die Freimaurerei der Frauen. (Tr ad.). Leipzig 1856. (Franc­masoneria femeilor). 4 volume.

N orm ann H. B. Vadé mecum für Freimaurer. Kattovitz 1879. (Vadé meeum pentru Francmasoni). 4 broşîură.

R oth L udw ig Stephan Dr. et Magister. Der Sprachkampf în Siebenbürgen.Kronstadt 1844. (Lupta limbilor în Transilvania). 1 broş-

Unbefangenen (E inen). Ein juridisch-politisches Characterbild getreu nach dem Siebenbürgischen Leben gezeichnet. Hermanstadt 1868. ( Un

portret de caracter juridie-politic, fidel descris după viăţa Tran- sylvanéna). 1 broşîură.

ßß■__,t__________*«

A pp el des R oum ains á la Conference. Paris 1866. (Apelul Românilor la Conferenţă . 1 broşîură.

Arche (L* Sainte). Guide de Franc-Magon Paris 1865. 1 volum. 'A rniable L ou is F.... Discours de Cloture en Or.... de Constau tinople. Paris

1884. (Discurs de închidere ín Or... din Constantinopol). 1 broşîură.

Belát T.... Orateur. Discours de Cloture en Or.... de Valence. Paris 1881. (Dis­curs de închidere în Or.... de Valence). 1 broşîură.

B latin A. Discours de Cloutre e« Or... de Paris. Paris 1883. (Diseurs de închi­dere in Or.... de Paris). 1 broşîură.

B. S. C. Bulgarie devant VEurope. Bucuresci 1866, {Bulgaria înaintea Europei).1 broşîură.

B uletin de Grand Orient de France. Paris 1883. (Buletinul marelui Orient de Francia). 1 broşîură.

Cahiers de Grades sym bolique. Paris 1880. {Caiet al gradelor symbolice).1 broşîură.

C onstitution, Statuts et Reglem ens genereaux de 1’ Ordre M asonique • en Franc. Paris 1882, {Constituţiuni, Statute şi Regula­ment general al Ord. Masonic in Francia). 1 broşîură.

Cauchits H. Instruction de Francmasonerie Symbolique. Paris 1867. ( Instruc- • ţiuni de Francmasonerie symbolică). 1 broşîură.

Durget E. Calendrier Republicam et Magonique. Paris 1882-83. {Calendar repu­blican şi Masonic). 1 broşîură.

R evision C onstitutionelle M aţ.'. Or.', de Paris par C om ission eollec-tiv Paris 1883. {Revisiune constituţională masonică Or... de Paris prin Comisiune collectivă). 1 broşîură.

G uide del Fratello libero mur.'. Napoli 1874. 1 broşîură.

CAPITOLUL A L X V I lea

JUEISPRUDENŢA. (Sciinţa de Drept)

(Maniera dupé care Tribunalele şi Curţile judeca de obiceiu Procesele).

Acóstá ramură de Sciiuţă este tratată dupé modelul Sciinţelor de Stat şi aceste raporturi seu relaţiunî alle tuturor caşurilor ce sé întâmplă în viüé(a comună sé claseză şi sâ predă cât se póte mai popular în privinţa legisla­turilor cellor mai importante, aşia câ, decă să ivesce în relaţiunile viueţiî un casú, care e de natură de Drept, trebue sâ se judece imparţial şi consciin- ţiosiî. Terminiî juridici trebue bine înţeleşi, spre a se pronunţia Sentinţa aşia, ea Dreptatea ómenilor sâ correspundă Dreptăţi divine, iar nu intereselor ome­nesc!, care de multe ori deraiază de la dreptă raţiune.

Sciinţa juridică înclină la olaltă cu Politica prin :Aj D reptul pu b lic . (Jus publicum) (al Statelor) şi Dreptul popó-

relor, (Jus gentium). La acestea sé include ş i:B) D reptul guvernamental. (Competenţa putere! supreme, de a ob­

serva tot ce se petrece în Stat, pe cât este spre binele lui. Totuşi Statul sâ nu se amestece în lucruri care nu privesc binele Statului. Puterea observa- tóre sâ nu fîă o Poliţiă secretă şi sâ nu se amestece în Justiţiă, etc.).

sg*

Ca Subdivisiunî sunt:ă) Dreptulü de a declara resbelü.b) Dreptul criminal (Jus criminale) ca Drept al Siguranţei.c) Dreptulü poliţienescu. ('Ce se contopesce cu Sciinţa poliţienâscâ).Ca subdiviziuni sunt:C) D reptul privat. (Jus privatum) (Acesta formeză jumătatea cea mai

mare a Jurisprudenţei. La acésta aparţine : Dreptul Cetăţenesc; (Jus civitatis) şi Dreptul sătescu, Dreptul privat al Regilor: (Jus regale). Dreptul Burgezilor (La noi în România toţi Românii aü Drepturi egale). Dreptul Satelor: (Jus commune). Dreptul militarilor: (Jus militiae). Drepturile funcţionarilor publici. Drepturile comerciale: (Jus commerciale). Dreptul de schimb: (Jus cambiale). Dreptul maritimă: (Jus maritim), Dreptul profesional: (Jus professionale). Drep­tul industrial: (Jus industriale), ş. a.

D) D reptul B isericesc; (Jus eclessiasticum). Cu tot dreptul canonicii greco-oriental, papalü şi protestant. Dreptul civil: (Jus civile).

E) D reptul feu d a l; (Jus feudale). (Dreptul ce avéű proprietarii de pământ asupra clăcaşilor). Dreptul criminal: (Jus criminale). Dreptul divin: (Jus divinum). Dreptul ultiméi instanţe: (Jus de non appellando). Dreptul de proprie­tate : (Jus Dominii). Dreptul de moştenire: (Jus hereditarium). Dreptul roman: (Jus romanum). Dreptul familiar : (Jus familiare). Dreptul canonic: (Jus canoni­cum). Dreptul de a ju ra : (Jos jurandum). Dreptul natural: (Jus naturale). Drep­tul de a opta: (Jus optionisX Dreptul personal: (Jus personarum). Dreptul depos- sesiune: (Jus possessionis). Dreptul justinian: (Jus justinianeumb Dreptul de a pedepsi: (Jus puniendi). Dreptul de Successiune : (Jus successionis) Dreptul Ta­lionului: (Jus talionis). Dreptul tutelar: (Jus tutelae). Dreptul preste vmeţă şi morte: (Jus vitae et necis). Dreptul primei nopţi: (Jus primae noctis). Transfor­mat în timpul feudal într’un birii, între Possesor şi Clâcaş.

E) Invâţiămentul Sciinţei practice de Drept, ilnvăţiămentul despre Processe. ş. a.

G) Istoria Jurisprudenţiî.

A. r» H O H .1 S 3VT IE

151. Nu produceţi chiar contra vóstrá, Bărbaţi Athenienî, un asemenea exemplu, câ, décá gă­siţi pe vreun bărbat modest din popor cu vre-o greşeală, ’lu trataţi fără cruţare şi milă şi ’lü ucideţf séü ’lü desonoraţi; când însă un om bogat calcă legea cu arroganţă, i accordaţi iertare. Acésta fie departe de voi 1 Acésta nu ar ü drept. Arătaţi mai mult severitate egală fie-căruia în parte şi la greşelele tuturor în genere. Demosthe­nes. (Discurs către Midias).

152. Nu se află nici o dreptate contra Dreptăţii, fără de care pe păment nu are nimic de cât o viüéfa fâră demnitate şi o morte fâră speranţă. lioyer-Gollard.

153. Numai un ultragiü cunosc eü pe acest păment, şi acesta este: a face nedreptate. Grill­parzer. (un serv fidel).

154. In acéstá |érrá bună, şi tot atât de su­blimă cât fericită’şi tot d’odată echitabilă (justă) totul este limitat, imparţial şi precis; trebue satisfăcute legile, mai nainte de a urma pena­litatea, şi mai nainte de a se putea scote din cap un pérü, trebue culpa legală să se aflirme prin jurăment, prin dovedi legale. Scheridan. Political Speeches").

155. Cine conchide ceva fâră a fi ascultat şi partea ceial’altă, nu face dreptate, chiar de ar fi decis a face dreptate. Seneca. (Medea).

156. Decă Judecătorlul este acusatorul téü fiă-ţî Dumnezeü ajutoriul téü. Proverb turcesc)

157. Dreptatea prea înaltă este şi nedreptatea prea înaltă. Cicero. (De officiis).

158. Unicul isvor al Dreptului este consciinţa comună a poporului íntregű: séü spiritul ge­neral. Lassalle. (Theorie der erworbenen Rechte)

159. Prescripţiunile Dreptului sunt urmetórele : â trăi onest, a nu vâlăma pe altul, şi a da fie­căruia ce este al séü. Democritos. (Instit. ond 1.3)

160. Magistraţii, pe lângă Titlul de Sciinţă tre­bue să fiă şi în etatea majoră în care timp, de preferinţă mai lung, sâ câştige şi esperienţă de viOâţă socială, spre a putea judeca drept/Ma­gistraţii prea tineri, de şi cu titluri supuse la presupuneri, dér fâră esperienţă, nu pot judeca drept şi serios caşurile din viueţa bötränilor, pe care judecătorii tineri nu le-aü cunoscut, căci se pot întâmpla errorl judiţiare. Este între­barea : Un Arbore tíriérü, póte acoperi cu mica lui umbră pe un arbore botrân, presto care aü I recut iernile şi verile care adăposlesce la umbra lui deeimi de omeni? Să nu ne jutám cu sânta Justiţie, care este drépta cumpănă a lui Dumne- deü. Z. Antinescu. (1838).

B I B L I O G R A P H I E

X V I

JURISPRUDINŢA.

Aflkeerea de la Şiosea. Bucuresci 18B9. 1 broşîură.Affacerea de la V îleov. Bucuresci 1872. 1 broşîură.Antim escu A lexandru ........................................... (Tesa pentru Licenţă. Bncn-

resci 1868. 1 broşîură.Antineseu V ictor. Teoria culpelor. ( Tesă pentru Licenţă). Bucuresci 1883. 1

broşîură.Antineseu Haralarabie. Despre Testament în Dreptul Român şi Roman. (Tesă

pentru Licenţă. Bucuresci 1896. 1 volum.A riceseu D. C. Procesul şi Exilul meü la Znagov. Bucuresci 18B9. 1 [volum.

n n „ Despotismul şi Constituţia. Bucuresci 1861. 1 volum.n „ „ Procesul meu pentru „ Odă la Grecia“ Bucuresci 1863. 1 broş.

Athanasiad B. I. Cine sunt Românii şi Cine sunt Ungurii? Bucuresci 1869. 1 broşîură.

Athanasiu G. Despre questia Monastirilor. Bucuresci 1860. 1 broşîură.„ „ ('Jurisconsult) Lucrările legiuitóre presentate în An. 1885 Tnâlţ.

Séle Barbu D. Stirbeiű. Bucuresci 1861. 1 broşîură.B onvier A lexis. Dreptatea ómenilor séiî condamnatul nevinovat. (Universul.

(Traducţiă). Bucuresci. 3 volume.Brezoianu. Vechile Instituţiuni ale României. (An. 1327—1866). Bucuresci 1882.

1 broşîură.Campiniű. S. K. Oare-care Noţiuni despre Istoria Societăţii omenesci şi despre

Drepturile şi Datoriile Cetăţcnuluî. Brăila 1866. 1 broşîură.Oolineanu N. Cestiunea Românilor de preste Carpaţii Transylvaniei în faşia

pretenţiunilor Ungariei. (Trad.) Bucuresci 1861. 1 broşîură.Convenţiune pentru Organisarea definitivă a P rincipatelor-unite R o­

mâne. Bucuresci 1864. 1 broşîură.D im itrescu Stelian. Judecătoriul de Instrucţiune. {Tesă pentru Licenţă). Bu­

curesci 1882. 1 volum.D reptul de successiune al cop iilo r naturali. Cernăuţi 1865. (Editor Ni-

colae Rosetti Roşnoveanu). 1 broşîură.F ilo-R om ân (Un). Elemente de Dreptul Român. Braşîov 1846. 1 broşîură.F urtu l vaselor sacre şi profanate B isericii Cathedrale d in Ism ail. Bu­

curesci. 1 broşîură.G aroflid N. Dr. Legea Timbrului şi înregistrării. Bucuresci 1872. 1 broşîură.

„ „ ,, D espre D reptul C opiilor naturali în succesiunea Tatălui lor.(Memoriu). Ploiesci 187B. 1 broşîură.

„ „ „ R epertoriul legilor. Kevistä lunară. Ploiesci 1897.12 broşiuri.H ajdáű Petricescu B. Obiceiurile juridice alic poporului Român. Bucuresci

1878. 1 broş.Ion escu Al. Ioan. Gagiul civil şi comercial în Dreptul Român. (Tesă). Plo­

iesci 1897.Legea com unală. Bucuresci 1864. 1 broşîură.M anóié D. Avocat. Este proprietatea unei Pharmaciî aţii la noi un Privelegiu

séű nu ? Bucuresci 1867. 1 broşîură.M em oriul studenţilor universitari Români. Bucuresci 1891. 1 broşîură.

10 Exemplare.M in ov ici M. Dr. Discursul pronunciat la Ploiesci. Ploiesci 1884. 1 broşîură.M usceleanu G rigore (Preot). Schiţă despre o organisare a Bisericii Române

şi a Clericilor ei de tóté stările. Bucuresci 1859. 1 broşîură.N acian I. Octavian Despre Adopţiune în dreptul Roman şi Român. ( Tesă pen­

tru Licenţă). Bucuresci 1887. 1 broşîură.4*

58

N ioolescu A. Administraţia comunală. Ploîesci 1889. 1 broşiură.P retorián Al. Noţiuni de Drept Constituţional şi Administraţie. Ploîesci 1884.

1 volum.P rocesu l réseólei Creştinilor din Cahul con tra Jidanilor. Bucurescî

1872. 1 broşiură,P rocesu l Testam entului lui D im itrie Sfetescu. Ploiesei 1898. 1 broşiură. Şoim escu M. St. Usufructul în Dreptul Român ( Thesă de Licenţă). Bucurescî

1865. 1 broşiură.Stoicescu I. C. Discursul redeschiderii Curţii în 1880, şi răspunsul lui Adolf

Cantacuzino. Bucurescî. 1 broşiură.T ocescu Al. Constituţiunea şi Legea electorală.V ăcărescu C. T. Interpelarea în Affacerea Zappa. Bucurescî 1892. 1 broşiură V alentinénu G. I. Cucerirea lumei de către Ovrei. (Trad. după Maiorul Oss-

man-Beg.) Bucurescî 1879. 1 broşiură.

L ö ffle r C arl Dr. Die Justizmorde der Neuzeit aller Länder. Leipzig 1867. (Uci­gaşii moderni ai Justiţiei din tóté Ţerrile). Uu volum mare.

B iloiurescu-V arlaam George. These pour la Licence. Paris 1873. 1 broşiură. S toicescu Jean-Pierre. These pour la Licence. Paris 1874. 1 broşiură.

„ „ Constantin. These pour la Licence. Paris 1873 1 broşiură.

Tarantelli Baffaele. L ’Injustizia e la question Sociale. Chieti 1886. 1 broşiură.

CAPITOLUL AL X V II lea

P E D A G O G I A .

Este Sciinta care formeză aptitudinile naturale alle omului; care ’lü cresce spre a deveni Cetăţen educat, şi al înveţa de a respecta şi a urma le­gea cu onóre.

Pedagogia în privinţa generalităţii fi, se înparte în trei părţi alle Edu- caţiunei :

a) Dietetica pedagogică: (Sciinta despre regulile şi basele, cum se póte susţinea puterile şi dispositituile celui ce este a se educa într’o stare sánétósá;

b) înveţiămentul Vultureipedagogice : (Sciinţa despre regulile şi basele cum trebue a se forma puterile şi dispositiunile conform cu natura; şi

c) Medicina pedagogică: (Sciinta despre basele şi regulile pentru vinde­carea defectelor, viciurilor şi errorilor Elevilor.

Pedagogia mai este o Sciinta despre legile şi regulile pentru activita­tea la Educarea omului, precum : Didactica. (Arta cum trebue a trata o Sciinta instruind pe altul şi Methodica. (Maniera de a spune, de a face, d’a instrui pe altul la un lucru dupé principii neîndoiose şi cu o Ordine adevărată).

A P H O H I S M E

I8l. „Educaţi poporal“ a fost prima îndemnare a Iul Fenn Ini colonia pe care o fonda e l; „Edu­caţi poporul“ a fost Testamentul lui Washington către Naţiunea pe care a saivat’o. Macaulay. (Sphechee).

162. Questiunea Educaţiunei eete pentru So­

cietatea actuală o questiune de viueţâ séü cl® morte: o questiune de care depinde viitorlul. Renan. (La Reforme intellectuelie et morale)-

163. Numai Educaţiunea luminând şi moralj- sând pe toţi, Cetăţenii pot a .fonda dominaţi- unea adevăratei Democraţii. în ea trebue să

59

căutăm deslegarea problemei care ne preocupă. ] Regenerarea Societăţii este regenerarea indivi­dului prin educaţiune. Laboulaye. (Preface aux discours populaires).

104. Vai de omul care la vatra séa ’şl-a crescut mare un copil denaturat; în el cresce propria séa miseriă, şi prin el va fi de ocară printre inamicii sei. Sophocle. (Antigone).

165. Este o piosă dorinţă a tuturor părinţilor, ca aceia ce le-a lipsit lor sâ vé4& reálisát la fii. Goethe. (Dichtung und Poesie).

166. Prima Educaţiune, dată prin o Mamă tan­dră şi virtuosă, are totd’auna atâta influenţă asupra viitorului nostru, cât are qăalitâţile na­turale celle mai precióse. Napoleon III. (Jules Cesar).

167. Genul uman ne dâ noă Tată şi Mamă. Umanitatea însă ne dâ numai Educaţiune. We­ber. (Democritos).

168. Omul nu este un lut, pe care Educătorul Tö póte modela dupé plăcerea sea, ci o plantă, care aduce cu sine o deosebită natură şi formă, şi este îngrijită numai ca de un grădinar; crescut mare Omul, póte ii adus la cea mal posibilă per­fecţiune. Educătorul nici odată nu va putea a face să créscá dintrun márü pădureţ un persic; dér Tu va putea aduce acolo ca merele acestui ar­bore să fiă dulci. Garte.

169. Prima şi cea mai importantă iecţiune ce un copiltrebue să înveţe este, de aputea supporta sufferinţile. J. J. Jîousseau. (Emile).

170. De câte ori mé urcam pe Cathedră ml credém a mă urca pe un tron ca Domnitorlü preste un popor mic şi inocent. Spaţiul Clasei mi se părea strâmt, dér imaginaţiunea asupra missiunei mele se întindea pe un câmp vastă şi sacro-sânt. Avém înaintea mea viitoriul Ţerrel, tinerii Elevi, pe cari eram obligat a-I instrui pentru mari fapte. Patruzeci şi trei de Ani am stat cu mâna pe consciinţă şi cu ochii la Disci­polii mei, pe cari-i íubém ca pe copiii mei na­turali. Am fost şi sum recompensat moralmente cu recunoscinţă din partea lor când mé în­tâlnesc cu dânşii pentru munca mea până a- cum, când împlinesc 78 A ni; dér acéstá recom­pensă era din semânţe ce am semănat în fra- getile animi care a résárit în abundenţă. Nici odată nu m’am simţit mai fericit în viueţa mea de câţ atunci, când stând pe Cathedră privém cu dragoste la Elevi mei, şi dicéra în sme’m i: Aceşti Copii al mei sper câ vor face, când vor fi mari, din actuala Romaniă o Rornaniâ mare, intinsă şi gloriosă! Mai íntaiü împlinirea missi­unei. şi apoi salariul. Dea Ceriul ca în Secolul XX Luminătorii tinerime! stúdiósé sâ nu fiă ne-

i gligenţi în missiunea lor şi indifîerinţl fiind zeloşi j numai pentru primirea salarielor, ca majoritatea

celor din Anii din urmă ai Secolului al a IX ; câcl acésta o facü şi năemiţii despre care se vorbesce defavorabil în Cartea Evangeliştilor. Z. Anti* nescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ä

X V II

P E D A G O G I A .

A ctele privitore la urzirea şi înfiinţarea A sociaţiunei Tîransylvane.Sibiîă 1862. 1 broşiura.

Adunarea generală a I l-a a A sociaţiunei Transylvane ţinută în Bra- • şov. Sibiîă 1862. 1 broşiura.

m IIX-a ţ, ţţ ii )} Blajiü.în 1863. Sibiiü 1963. 1 broşiura.

•ţ ii n IV-a „ n ii. ţţ Haţegîn 1864. Sibiîă 1£64. 1 broşiura.

ii .ţ a ,ţ V -a n . ţţ n n A brudîn 1865. Sibiîă 1865. 1 broşiura.

„ VJ-a „ „ „ „ „ A lba-lu lia în 1866. Sibiîă 1866. 1 broşiura.

A sociaţiunea Transylvană pentru Literatura şi cult. popor. Român.Sibiiă 1862.

Bădescu X. Scipion. 0 monstruosă nedreptate. Botoşîanî 1855.Belissimu8 C. G. Şcola elementară din Braşîov. Sibiîă 1890. 1 broşiura.

,, „ „ şi D ariű X. Şcola şi Familia pe 1888 şi 1889. Braşiov 1889.10 broşîuri.

Brezoianu I. Manual complect de înveţiătura mutuală. (Traducţiă.) Bucuresci 1850. 1 broşiura.

B uletinul Instrucţiune! pu b ice din An. 1865-66. Bucuresci. 2 broşîuri. Canini A ntonio Maren. Program pentru un Institut filologo-scienţifico-comercial.

Bucuresci 1858. 1 broşiura.

Cuvântări ţinute la B isericile parochiale din Braşov, cu ocasiunea ci­tire! înaltu lu i D ecret G uvernial despre p u b lic ita ­tea Gym nasiuluî greco-résáritén d in Gróverí. 1 broş.

D obreseu C. C Starea învăţîămhituluî sub Era nouă, 1888—1891, Bucurescî 1891, 1 broşiură.

E liade P. I. Manualul bunelor cuviinţe şi al manierelor plăcute. Ploîesci 1880. 1 broşiură.

„ ,, „ Şcola Română. Ploîesci 1884. 1 broşiură.„ „ „ Istoria U niversală a Pedagogiei. (Prelucrată dupé Iulez

Paroz. Ploîesci 1886. 1 volum.„ ,, „ E lem ente de Pedagogiă şi M etodologiă theoretică şi

practică. Ploîesci 1890. 1 volum.„ „ „ Starea Instrucţiune! publice prim ară d in Judeţul Pra­

hova. Bucurescî 1872.E xternatul secundar de fete „D espina Dómna". Ploîesci î 894-95.Plechtenm acher Maria. învăfmmentul femeii şi Educaţia copiilor. Bucurescî

1868. 1 broşiură.Góna Scólelor d in An. 1871. Iaşi 1871. 1 broşiură.G ólján I. Gherasim. Şcolarîul säten. Bucurescî 1840. 1 broşiură.Gregorescu C. & Crângă V . Reeénu. Învăţîătorhd Copiilor, laşi 1833. 1 broş.Haram B. Cartea Şcolarilor începători. Bucurescî 1883. 1 broşiură.Iarcu Dimitrie şi B. Grediénu. Prietina Copiilor. (Mic curs de morală pus

în practică, tradus dupé ideîa asupra stării actuale a In­strucţiune! publice pentru Invâţiătoriî din şcolele normale de M-me Guizot). Bucurescî 1883. 1 broşiură.

Iennescu Constantin. Activitatea Secţiuneî de Prahova. Ploîesci 1875. 1 volum.Instrucţiuni pentru învăţiătorii din şcolele normale din marele Principat al Ar­

deiului. Sibiiü 1865. 1 broşiură.Inveţiătoriul Satului. Anul Il-lea. 1845 \

„ „ Anul IV-lea 1846-47-48-49. / 2 volume raan r0?"'Legea asupra Instrucţiune!. (Offîcială). Bucurescî 1865. 1 volum.Lista nom inală de Institutori, Institutrice şi Învăţători rurali din Ţcrrăpănă

la 1890. April 1. Bucurescî. (OfficialbM elidon R. G. Elemente de Pedagogia. Bucurescî 1874. 1 volum.

„ „ „ Manualul Învăţîătorhdm, séű Elemente de Pedagogiă. Bucurescî1874. 1 volum. *

M ichailescu Michail. 0 privire a metodelor de învăţăm ént. (Conferinţă). Bit- cureseî 1882. 1 broşiură.

N egu lici D. I. Educaţia mumelor de familia. .Trad. dupé Aimó Martin). Bu­curescî 1844. 2 volume.

N ico lescu M. Revista învăţiătorulin. Bucurescî 1890. 1 broşiură.p etrov ic î rfaum . Pedagogia şi Methodica. (Trad. dupé Villont). Buda 1818. 1

volum.P opescu Ion. Organ pedagogic pentru Educaţiune şi Instrucţiune. Sibiiü 1863.

1 broşiură.Prim ul Congres cd Corpului didactic din Romania. Bucurescî 1885. 1 broş.Program a a Ii-a

n j, H l-(l„ „ IF-a„ „ V-a„ „ Vl-an PIl-aii ii X l-a

„ X Il-a , X V I I

a Gymnasiuluî din Braşîov. Dir. Ión Muniénu 1859-60.1 broş.„ „ „ 1861-62.1 broş.

„ ,, 1862-63.1 broş.„ .. „ 1863-64.1 broş.„ „ ., 1864-65.1 broş.„ „ „ 1865-66.1 broş.

„ , 1871-72.1 broş.Dir. Dr. I. Meşotă. 1872-73. 1 broş.

Dir. Stefan losif. 1881. 1 br. Popescu-Ciocănel Gheorghe. Răspuns D-lui C. Calmuschi, Profesor la Foc­

şani. Ploîesci 1899.R âdulescu Matheiü. Scota primară. Bucurescî 1890. 3 broşiuri.R aport despre Activitatea Asociaţiuneî pentru sprijinirea învăţăceilor şi Sodalilor

meseriaşi din BraşîovRegulam ent pentru promoţiunea Şcolarilor. Bucurescî 1886.

61

R egulam entul Scoici normale. Ploíescí 1885.„ Societăţii Corpului didactic din Prahova. Ploíescí 1880.

Hevista populară. Paris 1884.R iurénu M. I. Vocabulariă de Morală seu bune Consiliurî. Bucureşti 18C0.1 voi.

„ „ „ Morala în faptă. Bucurescî 1862. 1 Ex.n „ „ Familia creştină Bucurescî 1862. 1 Ex.„ „ „ Ajunul Nascerii Domnului. Bucurescî 1864. 1 broşiură.„ ,, „ Istor ihre pentru Copii. Bucurescî 1869. 1 Ex.„ „ „ Ouăle pascelor, urmate de Petru şi Alexandru. Bucurescî 186'.). iE x .,. ,, „ Cei două Fraţi. Bucurescî 1870. 1 Exemplar.„ .. „ Celle două Surori. Bucurescî 1870. 1 Exemplar.„ „ „ Despre Detoriile Copiilor către Părinţii lor. Bucurescî 1870. 1n „ Mielul urmat de Lieuriciă. Bucurescî 1881. 1 broşiură.

„ „ Rosa de Tanenburg. Bucurescî 1871. 1 broşiură.„ „ ,, Rosariul urmat de Muscă. Bucurescî 1872. 1 broşiură... „ Conferinţă despre Economii. (Tra i. după Laureat). Bucurescî

1875. 1 Ex,. „ „ Nőtte Tstorióre pentru Copii. Bucurescî 1887. 1 broşiură.

,, „ Privighetórea urmată de Todora, seit, Copilul perdut. Bucurescî1888. 1 Ex.

,, „ Inelul găsit. Bucurescî 1883. 1 broşiură.„ „ Opere alese. (Prauclin). Bucurescî 1888. 1 Ex.

,, „ „ Trandafirul. Bucurescî 1888. 1 broşiură.„ „ „ Emigraţii în Brasilia. Bucurescî 1888. 1 broşiură.„ „ „ Merloinl. Bucurescî 1883. 1 broşiură.

Kom ano D ion isie Ierod iacon . Bibliotheca tinerilor începători sau Culegere de întâiele Cunoscinţe. (Trad.) Buzéü 1837. 1 broşiură.

Şcola rurală primară în Comuna Vânători jiul. Ncmţu.Şcola Română. Diariu pedagogic. Ploíescí.Şcola viitóre. (Revistă lunară). Ploíescí 1891). 1 broşiură. (O. loneseu-Lungu

înveţiător).Societatea pentru învâţiătura poporulu i român. (Főid mensuală). Bucu­

rescî 1970-71. 1 broşiură.Starea Instrucţiune! publice prim are din Judeţul Bűzéit 1866-67. Plo­

íescí 1867.Statutele Societăţii corpului didactic dim Judeţul Prahova. Ploíescí 1895.

n ' „ „ „ „ România. 188.1.. „ ., „ „ de Lecturăşi Musică. M inerva Ploîesbî 1880.

U rechiă A. V. Anuarul general al Instrucţiuneî publice din Romania. Bucu- ; rescî 1866. 1 broşiură.

. Zalom it. I. Discurs la distribuirea Premiilor. Bucurescî 1864. 1 broşiură.

Lassel Prânz. Programm des Evang. Gymnasiums în Kronstadt 1871. (Pro­grama Gymnasiuluî evangelic din Braşîov). 1 broşiură

Pichler. Kleiner Lehrmittel Catalog. Wien. (Micul Catalog pentru mefiiile ele in­struire 1 broşiură.

Schm idt Christopol. Lehrreiche Kleine Erzählungen für Kinder. St. Gallen. ( Istoriöre mici pentru Copii). 1839.

Sittenbüchlein für die Jugend in die Städten. Wien 1832. (Anticul tinerimei Mustrat). 1 broşiură.

Thom as Louis. Der illustrirte Jugendfreund Leipzig 1855, (Anticul Tinerimei Mustrat). 1 broşiură.

In stitu to A cadem ico Um berto. I. Statuto de la Soeieta Cannottieri.

Huret C. Xenofontos tis kyroy Paidias. Paris 1882. 1 broşiură.P aidagogia itoi prota Matimata ton Paidion. Neofit Duca. Wien 1813. 1 Tom.

62

CAPITOLUL AL XVIII*1“

TACTICA SÉŰ SCIINŢELE EESBELLULTJÍ.(Arta de a face evoluţiuni militare şi a dispune de trupe armate)

Ea se împarte în:A) Organisaţiunea Armatei. (Compunerea unei Armate dupé differi-

tele Arme şi pentru fie-care parte a trupelor şi ramuri laterale, pentru Charge care se află la Armată; pentru micul Serviciu ş. a.

B) Instruirea la Arme. Invâţiâmentul despre Armele albe, tSabiä, Baionet), despre micile Arme, despre Artilleriă şi eifectele ei. (Theoria tra­gerii) ; precum şi despre miflilócele de transportarea tunurilor. (Inhärnare etc).

G) Tactica, a) Logistica. (Invăţîămentul despre exerciţiu, b) Inveţîâ- mentul despre lupta inferioră (micul resbell). c). Tmieţîămentul despre înalta luptă.

D) Strategia. (Partea artei militare care se applică la operaţiunile res- belului.

E) P orliflcaţiune şi R esbellű de A ssediű la fortifleaţiunî.F) A rta de a mina (a lucra sub pământ) şi a ponton i (a arunca po­

duri spre a trece oştirea peste ape).G) R esbellü navalii. (Resbellü pe Mare, pe Fluvii, pe Apă) şi ca adaos :H) Invâţiământul despre adm inistrare şi întreţinere a Armatei.I) Arta signalului şi Telegraphia în Besbellü.K) Istoria Sciinţei de resbellű.

A F B O R I S M E

171. Resbelul este cea mai fortificantă cură de ferö a Omenire!. J. Paul. (Fasten-Predigt).

172. Resbelul există intre popóre cum există in tótá natura şi în anima Omului. Proudhon. (La guerre et la paix).

173. Pe acela ’lü recompensézá pacea Genului, care trage sabia sea într’un resbellü drept li pios. Shakespeare. (King lohn).

174. Résbelul contra unei invasiuni străine, în j fapt, are totd’auna immensul avantagiü de a facea înceta divisiunile interióre, reunind pe Cetă­ţeni contra inamicului comun. Napoleon III. (Jules César).

175. Mai ’nainte de a declara un resbel, medi­taţi cât de incalculabil este durata unui resbellü. Tkukidides. (Peloponesischer Krieg).

176. Mai apropiată este o adevărată Onóre ştergând o lacrimă, de cât a vârsa nuri de sânge. Byron. (Don Joua).

177. Este un început criminal în sine, când

doué mari .Naţiuni aü din parte-le o voinţă se- riosă, de a trăi între densele in pace, care n’afi interessé evidente, care ar putea să le separe, şă voiescă când intră în resbelü. Bismarck. (Reden).

178. în sunetul armelor, tacü legile. Cicero. (Orationes).

179. „V ’am convocat pe voi, grecilor, sâ ve espun înaintea ochilor nebuniâ Commandanţilor persianî, cari aü venit la noi, cari trăim aşîa de rcü, având ei masa abundenţă, spre a lua bu­catele nóstre modeste.“ Pausanias. (Dupâ victo­ria de la Fiataea).

j 180. Mai bună este o desarmare generală de ! cât vărsări de sânge omenescü. Cea din urmă I este o crimă odiósá, cea din taiü este fruntţa de

dafin, symbolul păcii. Isus a <ţis: „Pace vouă!“ Âtheistu! şi Anarchistul sunt inemiclî păcii universale. Ruşine vouâ Rebelilor contra Divi­nităţii şi a Umanităţii! Z. Antinescu, (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă

X V III

SCIINŢA RESBELULUI. (TACTICA)

A ntinescu Zacharia. Proscrissul de la Sewastopol. (Traducţiă). Bucurescî 1858. 1 broşxură.

B ilcireseu E cat er ina (D-şoră). Sceptrul şi Caţd séű Soldatul devenit Rege. (Traducţiă). Bucuresci 1852. 1 broşiură.

63

Centenarîul Revoluţiunei Bom âne din 1784. (H oria, C loşca şi Crişan). Cîoranu Michail. Revoluţiunea lui Tudor Vladimirescu. Bucurescî 1853. 1

broşiurâ.N ădejde I. Spartacus séű Résboiul Robilor contra Românilor. (Trad.) Iaşi 1882.

1 broşiurâ.N egrea Gr. Gíulom Teli séű Elveţia slobodă. (Traducere dupé Florian). Buzéü

1830. 1 broşiurâ.N iels W . Gade. Cruciaţii. Braşiov 1875 1 broşiurâ.Nişcovănu. Critică asupra Armatei şi Administraţiei. Bucurescî 1870. 1 broş. Páclénu N. Atanase. Ienicerii. (Traducea din Elinesce). Bucurescî 1848 1

broşiurâ.Pelim on A. Crimeia séű Campania oştirilor aliate la Sebastopole. Bucurescî

1852. 1 broşiurâ.Sergiescu T. Resbelul şi Civilisaţiunea. (Trad.) Bucurescî 1869. 1 broşiurâ. Văcărescu C. T. Luptele Românilor din Resbelul 1877-78. Bucurescî 1888.

1 volum.

A nagnosti M. Les idées de la Revolution et les affaires d’Orient. Paris 1841.1. Tom. ( Ideile revoluţiunei şi affaeerile Orientului).

Fonvielle (W de). La terreur du la Commune de Paris en l’An 1871. Bruxel 1871. ( Terörea Comunei din Paris în An. 1871). 1 broşiurâ.

Paris en feu. L'Agonie de la Commune. Bruxel 1871. (Agonia Comunei). Bruxel 1870. 1 broşiurâ.

Cros86t P. Crispi Salustii Catilina et Jugurtha cum selectis fragmentis. Paris 1869. 1 broşiurâ.

B egnier A d. C. <7. Caesaris Commentarii de bello Galico et civil. Paris 1871.1 volum. (Memoriile lui C. I. Caesaré despre resbellnl galic şi civil).

CAPITOLUL AL X I X 1“

S O I I I I Ţ E EC ON OMI C E .Sciinţele economice se împart în :A) A gricultură. (Cultura Câmpului) şi a Luncilor (Livezilor) care în­

văţă modul administrârei şi a feliurilor productelor, şi a differitelor spece de plante câmpene, a buruienilor şi micţilocul de a le stârpi, şi a Instrumentelor necesarii ş a.

B) Horticultura. (Grădinăria) cu arătarea procedârei în genere la cul­tura plantelor mai importante, precum : Rose, Resedă, Crinii, Garófe, Cono­pide, Salată ş. a.

C) Cultura arborilor fructiferi şi V inicultura. La care se adaogă:Ii) Pom ologia. (Tratamentul asupra fructelor) cu varietăţile lor.E) Silvicultura. (Sciinţa care are de obiect cultura şi întreţinerea pă­

durilor, mal cu séma meditaţiune detalliată a iîe-cârul arbore din pădure, in- clusivamente cultura pădurilor şi folosul ce produce.

F) Cultivarea anim alelor. Fie-care animal ce se întrebuinţeze la A- gronomie, (plugăriâ) (la care aparţine şi albinele şi vermii de mătase). O ra­mură laterală a cultivârei Animalelor este ş i :

G) Zoo'iatria. (Arta veterinară) care sé tratezâ în asemenea mod ca şi medicina la omeni, mai puţin însă detalliată, însă cu deplină considera- ţiune la tot ce este practic.

H) Vénátoria. (Arta de a véna cu câni dresaţi) şi Paséritura (prinde­rea pasărilor). Animalele vănătore sunt speciale, unele a ucide altele a prinde. Instrumentele de a véna séű a prinde paseri, precum şi dresarea Cânilor şi a Şioimilor aparţinu la aceste doué operaţiuni.

I) Pesoăritul. Să tratózá în asemenea mod.

64

A F Z Z O R I S M E

181. Tu, pe care aroganţa ómenilor le-a con­damnat aşia pe nedrept la înjosire; care eşti născut fără străbuni; totd’auna liberat de mo­liciune, care singur porţi sarcina creată prin lege ; tu, care în muncă aspră te ostenesci, ser­vind Patria; tu, care totd’auna eşti in unirea cetăţenilor, activ, demn de stimă; pe la Curţi despreţuit, dér, de înţelepţi mult stimat; tu po­por, cărui dispreţul ţi se dă cu arroganţă, mă oppun aici, căci ai flatat destul pe puternici, şi seriü, Poporule, numai despre tine ! ( Weber. Dem)- (Thomas.).

182. Omul drept are milă de animalele séle, dér anima celui împiu este plină de crudime. Solomon.

183. Grecii adoraü în Ceres şi Bachus pe ţerrani pentru că e! aü fost primii Agricultori şi Viticul­tori ; şi la Romani era Agricultura în cel mai înalt preţ, mai nainte de a se moleşi prin vo­luptăţile Asiei. Weber. (Democritos).

184. O grădină în dosul Casei mai mult valo- rézá pentru necessitâţile bucătăriei, pentru să­nătate şi plăcere, când pui singur mâna la lucru. Fiind în mijlocul cetăţii, te visezi pe un pământ simplu şi în Natură. Ó grădină te conduce la amore pentru Natură. Weber. (Democritos).

185. Grădinăria este a doöa Artă liberă după Architectură, Arta devine Natură, şi Natura Artă. Verdéta arborilor, florile şi fructele lor offeră ochiului o plăcere. Ce eftect plăcut face surîsul soreluî chiar şi ierna! Pictură încântătore ! Herder.

186. Fiul Natúréi iubesce vénátórea, ca să traíéscá. Dér sunt mai mulţi vânători de cât cred

cei mai mulţi, şi sciü singuri. Oijiul mare vănozâ Ţârrt, Demnităţi, Ordine, Titluri. învăţatul vénézá cărţi; Amatorul de anticităţî vénézá hîrburi ; Avocatul vénézá argumente judiţiare ; Tânărul scos din cutiă vâneză Domne şi Domnişore ; Femeile şi Domnişorele vénézá bărbaţi; Avarul vénézá aur; dér omul brav pane şi esistenţă. Cel mai uricios venat este acela contra Onoreî şi a Existenţei altuia. Weber. (Democritos).

187. Cine-şi cultivă holda sa, acela va secera pânea cu abundenţă ; cine umblă însă după lu­cruri netrebnice acela este un nebun. Solomon.

188. Un pesce bun trebue să înotc de trei ori: 1-iü în apă, 2-lea în unt şi 3-lea în vin !.. Weber. (Democritos)

189. Omul ca să fia. înţelept, are a parcura în vitieţă pe trei căi: cea din tăi prin a cugetării: cea de a doua prin a imitării, acesta este cea maî lesniciosă şi a treia prin a esperienţei, a- césta este cea maî amară. Confucins.

190. Sciinţele economice ne întreţine viüéta; eile ne daü pânea, legumele, florile, fructele, vi­nul, lemnele de construcţiuni şi de ars, carnea, mierea, laptele, vânatul, pescele şi töte Artico- lile ce sunt pentru nutriment. A nu avea cu­noştinţe despre fie-care în parte, este a se nutri cineva fără a sei cu ce. De aceia e datoria lie- câruia de a avea aceste cunoştinţe, dér nu nu­mai a vedea cu ochii materialul, dér a soi şi de unde provine şi a le sei cultiva. Pământul este totd’auna gata a le produce, dér omul nu tre­bue a sta cu mâinele în sínü. Ora et labora. Z. Antincscu. (1898).

B I B L I O G R A P H ! A

XIXS C I I N Ţ E E C O N O M I C E

A lexandrescu P. Noţiuni de Horticultura scit, Grădinăria practică. Biicuresci 1873. 1 broşiură.

D atculescu C. C. Gazeta şatenului pe Anii 1884-85-86-87 şi 88. Rőmnicul- Sărat. 5 volume.

Dem etrescu-Agrariu I. Délül mare şi viţa americană. Craiova 1895. 1 broş. Paserénu I. Gazeta Satelor. (Revistă agricolă). Craiova 1890. 1 volum. Stefanescu D obre. Casa rurală. 1890 2 Ex.

Bazar. (Der illustrirte litterarisch) pe Anii 1862-74-66-67-70-71-72-73-74-75-76- 77-78-79. Berlin. (Bazarul litterar Mustrat). 1 volum.

Haus (Das) illustrirt pe 1870 (No. 31—51 pe 1871 No. 1 13). Berlin. („Caim“ Mustrat).

Cretulescu Emmanuel. La Eoumanie au point de vue economique. (Mémoire). Bucuresci 1879. 1 broşiură.

Tarantelli Haffaele. La Scienza e VOperajo. Ohieti 1887. 1 broşiură. (Sciinţa şi Muncitoriul).

65

I

CAPITOLUL AL X X lea-T E C H N O L Ó G I A .

(Sciinţa care are de obiect Istoria şi Descripţiunea procedă­rilor industriale; în^total terminii proprii la o

Arta, la o Sciinţa).Tote Meseriile, Protessiunile, Industriile sunt de a se privi din patru

puncte de vedere : a) ca Meserii, cu obiceiurile lor, cu reiaţi miile lor şi cor­poraţia ni le aparţinânde la Meserii cu istoria lor etc. b) ca instrumente şi Maşine ce sunt necesarii !a eile, c) Ca manipulaţiune a Meseriei de a trans­forma materia brută intr’o altă formă şi a-i da espresiune de Artă. d) Pro­ductele produse prin Meserii.

A) Esploataţiunî de Mine. (Descoperirea Minelor). M etalurgia (Arta de a estrage, a puriiica şi a lucra metalurile); Carrierra de pétrá. (Locu de unde se estrage petre) ca câştiguri de materii.

B) Professiunî m ecanice, precum :a) Inveţîămentul despre Mori şi al Maşinelor teehnice ; construcţia Mori­

lor, precum : Mori de apă, Mo*i de vént de uleiu, etc. Maşine de ascuţit, de hârtia, de tors şi alte Maşine, în cât eile sunt importante pentru eile; nu însă pentru produsele lor, fia, câ : apa, vântul, aburul sóű ori-care altă putere le mişcă, precum sunt: Maşinele de abur, etc.

b) Mişcarea progressiva de la un loc la altul;aa) Sciinţa navigârei în tóté rapórtele şi terminii Artei ;

* bb) Sciinţa voîageriî cu Maşine, locomotive şi pe căi ferate;cc'. Sciinţa Voiagerei cu cai (precum: Oăruţaşiii, V isitiű şi ditferitele fe-

liurî de Trăsuri;dd) Balóne aeriene şi încercări de a sbura;c) Meserii care lucreză în metal.: Aurariu şi argintarii!, bijutierii!, fonde-

riă de metal galbin. Clopote : Metal roşiii, Tunuri (Arămârii) Turnătorii de fit­tére şi de vase de cositoriű; Tinicfiigeriă, Tragétoriü de dop la Butelii (tire- bouchon) Maşină de lăţit metale, Monetariü (turnätoriü de monede); lucrăto­rul în bronzü şi în oţel; tot feliül de făurari (ferari) în tote metalele, Lăcătuşi, Pilariü (facétoriü de pile); fabricaţiune de cuţite, sâi ii, ţeve şi arme; confec- ţiuni de Instrumente şi maşine cbirurgice şi mathematice; Turnătoria de ferű, Orologieriă etc.

d) Meserii, care lucreză în sticlă şi alte asemenea stoffe: fabrică de sti­clăria, umflarea sticlei, netezitoriű (şleifuitoriu de sticlă); fabricaţiune de oglinzi; fabricaţiune de porţelan şi de faîenţâ (vas de păment alb); Olâriă etc.

e) Meseriaşm-Constructor. (Zidaríü, Tencuitoriú, Tapiţer, Acoperitorii!, (Şindrilariii), Cărămidarii!, Värariü, (care face vară), Lipitorii! (cu Iută), Co- şariu, (Măturătorii! de coşiuri) ; Lemnarii! (Dulgherii!, teslariű); Petrariű, (Cioplitorii! de petră, Aşecţetoriii de petră) etc. etc.

f) Meserii în lemn: Tâmplari (Mâsarî), Strungari (în lemn) ; Dogari, Si­tari şi Coşerari (cari fac site şi coşiuri) ; Lucrător de Instrumente, (mai cu séma de Instrumente musicale), Cărbunari, (Cătrănarî de păcură); Prepara­tori de smólá (Behe).

9) Meseria care se lucreză pe—în chărtiă şi în—Mucava (Papetăriă) car- ' tonagiü). Fabricaţiunea hârtiei; Scriitoriú (ca Mobilă). Tipograph, Legätoriü de . cărţi, Oartonagin (vefii la II. 22. Arte. A. B./.I h) Asociaţiunî, care lucreză în materii animale, brute: Măcelari, Argăsitori,, Şelari, Curelari, Preparatori de pergament, Preparatori de perii, Peptenarî, 5 Strunga) i (la lucruri de corn, de osű etc).'• i) Meserii dt ţesut: Torsături pentru pânură, Cânepă şi Lâna, mai cu

séma cu Maşine; ţeseturî de In, Lânuri, Bumbacurî, Mătăsuri, Catifea, (bar- Şon, velură) şi Covóre (tapete, chilimuri).

k) Meserii care se ocupă cu prepararea de îmbrăcăminte şi cu înfrumuse­ţarea corpului uman (Cosmetica) (séű) tote Substanţele ce servă la ornarea şii 5

66

conservarea frescheţiî pârtilor esterAre alle corpului: (Croitoriű, Pantofariű, Pálárieriü, Cojocariü, Násturariü, Perucariü, Pungariü, Modist, Bárbieriü etc.

C) M eserii chim ice. La acestea appartin: Ferbătoria de Sare, de P o­tasse (Ünsórea cenuşii), de Saliträ, de Sare ammoniacä, de Petra acră, de Vi­triol, de Trestia şi de Sfeclă; prepararea colóreí şi vápsitoria, Arta înălbireî, Lustruirea cu firnissü, a auri, a face cleiu şi săpun, lumânări, a face Bere, a ferbe oţet, rachiu şi liquerü, pe lângă alte destilatiunî, prepararea, vinului pescuirea şi fermentatiunea), prepararea de vin de fructe, cócerea pâneî, a covrigărituluî, a prăjiturilor, scrobélá, fabticaré de pulbere, de tabac, prepa­rare de gaz, ş. a.

D) Istoria Technologie! în genere şi în special a fie-câreî Meserii.

A F z z o m s m x i191. Cine voesce a fi Maestru, sé exersézá mai

dinainte. Schiller. (W. Teii).192. Acela este Maestru în specialitatea sea,

care unesce folosul cu plăcerea, când totd’odată cu Instrucţiunea ofîeră lectorului gust şi plăcere. Horatius. (Epistolae).

193. Ceia ce sunt florile în grădinele nóstre, sunt Artele în viüéfa nóstrá. Weber. (Democritos)

194. Nu rătăcirea se oj>pune progressului veri­tăţii, ci moliciunea, cerbicositatea, spiritul dibă­ciei mecanice, scurt, tot ce conduce la inactivi­tate. Turgot. (Pensées). *

195. Ceia ce câştigă omul de la superficialitate, aceia s<5 perde din putere. Cine se întinde la mai multe obiecte, lucreză mai slab la tóté. Astfel puterea şi cultura stau continuă în relaţiuni contrarii. W. v. Humboldt. (Ideen über Staatsver­fassung).

196. Progresul fie cărei Sciinţe depinde mai mult de la planul care va fi prelucrat, de cât de' la adevörata capacitate a însuşi lucrătorîuluî. Bouckle. (History of Civilisation).

197. Littera ucide, dér spiritul face viü. Biblia. ('Epistole câtre Corintheni).

198. Nu numai Arta şi Sciinţa singură, ci pa- cienţa este necesariă la lucru. Un spirit finiseit este mulţi Ani ocupat, câci numai timpul face dospitura fină cu putere. Goethe. (Faust I).

199. Voi vé tinejl sus, semeţi, lăudăroşi ca sa nu die mincinoşi;*dér póte cineva a fi óspele vostru ? Multa lectură v’a recompensat pe voi vreodată? Tot d’auna aţi dormit în Mansardei; în arşiţă şi în îngheţă aţi purtat aceiaşi haină, numai umbra vostră vé îiisoţesce ca servitori. Despreţ şi sarcasm este partea vóstra! Lasă să vorbéscá nebunii; singură Sciinţa vö ajunge vouă ca recompensă. Weber. (Democritos).

200. Pluguri de aur sunt Meseriile, Profesi­unile şi Industriile, care ne índestulézá tóté ne­cesităţile, când manile se pun în lucrare. Tota­litatea Procedeurilor, Artelor şi Meseriilor se numesce Technică. Metalele ne daă Maşini şi Instrumente pentru lucrarea ornamentelor, atât pentru Salónele avuţilor, cât şi pentru Instru­mentele classelor muncitóre. Construcţiunile, Fabricele de tot feliül, care lucrézá în stofe ani­male, în ţesături, în confecţiuni de îmbrăcă­minte, precum şi în profesiunile chimice şi altele; sunt de resortul Technologien Décá Technológia este plugul plugurilor de aur, omul nu are de cât să se scóle de diminâţă şi sâ pună manile în mişcare spre a dobândi aur, dupé Proverbul: ,,Cîne se scolă de diminéfá are aură în gură“ . Z. Antinescu. (1898).

B I B L I O G R A P H ! !

xxT E C H N O L Ó G I A .

B utculescu C. D. Catalogul official al Exposiţiunei din Bucurescî. 1883. 1 broşiurâ.

C atalog la E xposiţiunea d in B ucurescî 1873. 1 broşiurâ.Com issiunea Bomână pentru Exposiţiunea Universală din Paris. Bucurescî

1866-67. 2 broşiuri.Ion escu I. (Inspector general). Catalog official al Exposiţiunei naţionale din Bu-

curesei. 1867. 1 broşîuiă.M arin A. Technológia. (Trad. după H. Guillery). Bucurescî 18 . . 1 broşiurâ.N oua călăuză a Căllctorului pe căile ferate Române. Bucurescî 1890. 1 broş.T esio I. Indicatorul practic al Poştelor şl Telegraphelor în România. Bucurescî

1 broşiurâ.W in k ler F. şi Poenariu St. N. Călindarîul căilor ferate române. Bucurescî

1890. 1 broşiurâ.

67

Buda-Pest. Exposition îm Jahre 1885 mit Illustrationen. 1 Heft. (Exposiţia din Buda-Pesta în Anul 1888 cu IUustraţiunî).

.G roos Daniel. Goldenes Haus u. Familienschatz. Stuttgartit 1862. (Thesaurul Casei şi al Familiei). 1 broşiură

'Poppe M. H. I. Allgemeines Ökonomisch— Chemisch-TechnologischHaus u. Kunst-* buch. Leipzig 1826. (Carte generală economică, chimică; tech-

nologică pentru Casă şi Artă I. 2 volume.^Preiscourant der Sehrif'tgiessereî gedruckt (Tarifa tornătoriei delitere tipărită).

1 broşiură.Schröter Aug. Das Goldene Familienbuch. Plauen 1870. (Cartea aurită a F a­

miliei). 1 volum.Schulze Aug. Dr. 500 Geheimnisse. Quedlingburg & Leipzig. 1845. (Cinci

sute secrete). 1 volum.

Conty. L ’Exposition en poche. Paris 1878. (Exposiţiunea în Buzunariü). 1 volum.E xposition U niverselle de 1867 illustró, Paris 1867. (Exposiţiunea Univer­

sală din 1867) 480 pagine cu Illustraţiî.Guide illustré. Exposition 1889. Paris 1889. (Guid Mustrat al Exposiţiunei din

1889). 2 Exemplare.G uide b leu de Figaro. Exposition 1889. Paris 1889. (Guid albastru al lui

Figaro, Exposiţiunea 1889) 1 Ex.G uide illustró de Trianon. Versailles 1889. (Guid Mustrat de Trianon) 1 Ex.Guide du prom ener aJardin d’Acclimatation 1873 Paris. (Guidulpreumblâreî

în grădina Acclimataţiunei). 1 broşîurâ.Un Journé. a Versailles. Versailles 1889. (O rli în Versailles). 1 Ex.V oyage (U n) en Diligence. Paris. Wienne 1826 ( Un voiagiű în Diligentă). 1

broşiură.

CAPITOLUL AL X X I lea.

S C I I N Ţ A C O M M E R C I A L A .

Ea sé împarte în :A) T heoriâ şi differite feliuri alle Commerciuluî.a) Affaceri de Bancă; b) Oomerciü cu producte brute, (crude) mai cu

séma Bucate şi Lână, c) Oomerciü de Materiale şi materii de Pharmacia, Dro- gueriă; d) Oomerciü în Detaliü (mărunţişuri ce sé taiâ) ; e) Oomerciü cu o- biecte de toalettă ('marfă de Modă şi mărfuri precum : tot feliül de obiecte mici de ferü, alamă, alamă galbină, cíóíe) ; f) Oomerciü cu Cărţi, Obiecte de Artă şi Musicale ; g) Comercift cu vinuri, de care sunt şi străine s. e. Vin de Burgundia, Medoc, de Rhin etc.

B) Ţinerea R egistrelor în partidă simplă şi dublă şiC) Sciinţa eom ptoarului cu termini! technicî necesarii la Commerciü;D) Cunoscinţa M ărfurilor înrudită şi adeseori contopită cu cunoş­

tinţa productelor menţionate la Technológia.E) Invăţiământ despre Poliţe (Cambii) şi Assiguranţe, parte conve-

iind la Sciinţa de Drept (jurisprudinţăl.F) Cunoscinţe generale despre cursul M onedelor, a M ăsurilor şi

reutaţilor.

A. r II O H IS IVI 33 :

201. Precum un cuiii stâ înţepenit în zid între ué pietre, nşîa stâ şi pecatui între véndeto-

6 şi cumpărătorii! în comerciü. Isus Sirach.202. Istoria omenirei este o luptă continuă tre idei şi interes; pentru moment învinge

totd’auna cel din urma, pentru ceîalaltă durată învinge tot d’auna ideiíe. Gastelar. (Reden).

203. A cumpăra ieftin, şi a vinde scump este devisa Commercianţilor. Weber. (Democritos).

204. Istoria nu este de cât un tabloü de crime

68

şi de opressiunî. Mulţimea ómenilor inocenţi şi pacifici dispar totd’auna de pe aceste vaste scene theatrale ale lumii. Persónele principale sunt numai ambiţioşii perverşi. Istoria semănâ cu o tragediă la care ţi se uraşce, déc-á nu este ani­mată prin passiunl, prin Acte de violenţă şi de mari nenorociri. Trebue a înarma pe Clio cu Stilet câ şi Meipomene. Voltaire. (L’ingenu).

205. Commercîul décá este mic, este murdară ; déca este mare nu prea este de blamat. Cicero. I.

206. Libertatea, şi nu Theologia este inspira- ţiunea Secolului al XIX-lea. Acei bărbaţi cari s’aü făcut odinioră Sânţi, acum sunt faimoşi Revoluţionari; pentru cap e când eroismul şi desinteresarea lor ’şi terminâ propria lor opera, direcţia lor se hotărîsse de câtre îmboldirea Secolului lor. Hartpole Lecky. (Raţionalism în Europe).

207. Ţineţi prăvăliile vóstre în bună stare, şi

prăvăliile vóstre ve vor ţinea pe voi în bună stare. Comerciantul englez.

208. Unicul progres, care este în adevér eficace, nu depinde de la bogăţia natúréi, ci de la forţa t eficace a omului. Buckle. (History of Civiiisation).

209. Decă comparam difîeritele popóre alle Europei din timpurile nóstre, aflâm câ celle . mai bogate sunt şi celle mat puternice, mai* umane şi mai fericite. Buckle. (History of Civi- lisation).

210. în timpurile presinte fii fiilor lui Mercur sunt mai perfecţi în calcule ca însuşi fiii lui Mercur. Fiii lui Mercur cerü un preţ pentru intrarea în Magasia Marelui Mercur, ca să cum­pere ceva marfă, şi fiii fiilor adaogă preţul fâră scirea Şefului pentru buzunarele lor inocente! Chilogramele nu sunt sincere câtre preţ, nici vice-versa. De aceia este Proverbul unui Némtü Comerciante: Jaf în Prevélie! Z. Antinescu. (1898).

B I B L I O G R A P H I Ă .

XXI

S C I I N Ţ A C O M M E R C I A L Ă .

B udgetul casei com unale al TJrbeî Ploîescî pe An. 1873. 1 broşiurâ.■■ ■■ n " t, n n ii 1875. 1 broşiurâ... C onsiliului Judeţului de Prahova pe An. 1876. 1 broşiurâ.

Dacia, Societate de Asigurare. 1 broşiurâ.Darea de séma a „C ooperativei". Bucurase! An. 1895. 1 broşiurâ.

„ „ „ „ „ PloiescI An. 1898. 1 broşiurâ.Iareu Dimitrie. Elemente de Gomptabilitate seit ţinerea Begistrelor în partidă

simplă şi dublă. Bucuresci 1863. 2 Ex.P rospectu l Institutului de Înveţîăment Comercial de Adolph Spitzer. Braşiov.

1 broşiurâ.R aportu l general al Camerei de Comerciú Ploîescî. 1894. 1 broşiurâ. Societatea Cooperativă d in P loiesci. Bucuresci 1835 şi 1892. 2 broşiuri. Statutele Societăţii „ Cooperativau din Ploîescî la întemeierea ei. Ploiesci 1880.

1 broşiurâ.„ „ „în florirea" din Ploiesci. Pioiesci 1890. 1 broşiurâ.

„ „Prim ăverei" Regulament. Ploiesci 1898. 1 broşiurâ.„ „ „Transylvania“ Banca naţională şi assigurarea reciprocă.

Sibîiii 1868.„ Prim ei Societăţi Rom âne pentru încoragiarea Artelor şi Sciinţelor.

Bucuresci 1875. 1 broşiurâ.„ O bştescului Institut de pensiuni din Braşiov. 1846. 1 broşiurâ. „ Societăţii „Caritatea“ din judeţul Dămboviţa. Tergovişte 1890. 1

broşiurâ.Societăţii de A gricu ltură. Ploiesci 1889. 1 broşiurâ

„ A sociaţiunei um anitare „D ilforag “ . Ploiesci 1898. 1 broşiurâ. ,, A sociaţiunei Transylvane pentru Litteratura română şi Cultura

poporului român. Tipărit de Asociaţiune. Sibiiă 1862. 1 broşiurâ.

Preisconrant der Porzelan-Fabrik in Dalwitz bei Karlsbad. (Fabrica de Porce­lan). Buda-Pest 1886 1 broşiurâ.

69

Statuten der Kronstädter algemeine Pension Anstalt (Institut de Pensiune). Kronstadt. 1 broşiură.

Strehl Carl VII. Programme Handels Lehranstalt. (Programa Institutului Co- * mercial). Wien 1871. 1 Heft.

A seher Albért. Au hon golit. Bucuresci (Catalogul general des Modes). 1 broş. Ja luzot Jules. Exposition generale de Kouveauté d'Eté. Paris. 1 broşiură.M. A. P. Progres et Liberte. (Commerce, Finances, Agriculture dans les Princi-

pautes-Uniés). Galatz 1861.

CAPITOLUL AL X X I I lea-

E C O N O M I A C A S N I C A .Acésta sciinţa se împarte în :

A) Cunoscinţa practică a Tatălui şi a Mamei de F am ilia ; Con­duita către vecini, către domestici (omenii casei) către cop ii; îngrijirea bol­navilor, scăparea la tóté pericolile, apărarea contra hoţilor, medicamente do­mestice ("de casă) medii contra cloţanilor (ş0reci mari) şî0reci, păduchi de lemn, pureci şi alte părăsite (Gângănii), insecte stricátóre etc.

B) Invăţiământ despre Nutrimente relativ la Botanică şi Zoologiă, şi asupra Dieteticii şi a Artei culinare (Bucătăriă).

C) Arta Culinară şi a Cofetăriei.D) Serviciul mesei şi Arta de a tranşia (a tăia). Serviciurî, lucru­

rile mesei (Tacâmuri) Şervete şi Mese de pânză etc.E) Arta de a orna şi a m obila.F) Illum inarea şi încăldirea. Illuminarea cu Uleiü, cu Lumânări, cu

Gaz etc. încăldirea, aşezarea sobelor, a maşinelor de bucate, încăldirea ae­rului, încăldirea cu ţevi (burlane) etc.

G) Lucrări fem eiesc!: Torsul, cusutul, împletitul, brodatul, spălatul, călcatul, (Maşine de spălat) repararea hainelor, scóterea petelor ş. a. sunt o- biecte alle acestei Sciinţe.

A r> H o m » TUT E :

211. Cum este isvorul aşîa şi pârâul; cum sunt părinţii aşîa vor fi şi copiii. Oampe.

212. Décá ai copil, pedepseşte-1 şi plécá-le cerbicia lor până sunt tineri. Biblia. (Exemplele lui Solomon).

213. Trataţi pe femelă cu îndurare, câci ea fu creată dintr’o costă strâmbă ; nici un Deü nu ar putea, să i-o mal îndrepteze; câci décá ar voi s’o îndrepteze s’ar frânge costa. Weber. (Demo- critos).

214. Numele ..Mamă“ este dulce,- dér„Dómna Mamă“ este adevărată miere cu sucü de lămâiă. Leasing. (Dramaturgia).

215. Nici odată sâ nu uitam la Educ.aţiune, câ mintea, spre a fi necesariă, trebue a fi nu numai ageră, dér şi tare, ca şi lama Săbiei; şi că prea multă ascuţire o face nu numai mai ageră, dér şi mai slabă. Eötvös. (Cugetări).

216. Détoria este sufletul intern, este viüéfa Educajiunei. Michelet. (La Femme).

217. Femeia rîde când póte, şi plânge când voesce. Weber. (Deroocritos).

218. Să respectezi pe Tatăl tlö şi pe Mama ta, décá vréí ca sâ ţi fiă ţie bine şi sâ trăesci Ani mulţi pe pământ. Biblia. (Moisi).

219. A educa, ínsemnézá a deştepta din somn, a freca cu zăpadă ce este îngheţat, şi a răcori ceia ce arde. Hippel.

220. Ordinea în conducerea unei case să nu- mesce Economia casnică. Unde nu este reservă în cheltueli şi bani puşi la o parte, séü asigu­raţi la Societăţi economice cooperative, acolo este risipă şi dărăpănarea familiei sigură. Dér spre a nu ajunge acolo, trebue evitat luxul, ţinând compt de drépta raţiune şi calcul. Yoesci a trăi bine ca în urmă să te căescf, ia-te după systemul următorii!: Cumpărăţi cai şi trăsură mai nainte de aţi cumpăra casă, şi aşîa mer­gând înainte pe acéstá caile în tóté, te vor a- plauda nebunii în viăâţă, şi te vor uita moş­tenitorii după morte. Z. Antinescu. (1899).

70

B I B L I O G R A P H I Ä .*

XXII

ECONOMIA CASNICĂ.

A ricescu C. Mysterele căsătoriei. Bucurescî 1862. 1 volum.Balşiu N. T. Despre îndatorirea femeilor. iTrad. după D. Găti Gumond). laşi

J854. 1 volum.B ucătăria Bomână. Bucurescî 1865.D im itrieff Dr. Kephirul adevărat. (Kumis de lapte de vacă). Bucurescî 1886. 1

broşiură.H inţescu O. I. Carte de bucate. Braşîov. 1 volum.

D orn Ana, geb. Pellet. Kleines bürgerliches Muster-Kochbuch. Wien u. Leipzig.{Carte de bucate cetăţenescă de model mică). 1 volum.

Frau (Eine). Die Frauen u. Ihr Beruf. Frankfort a. M. 1856. (Femeile şi Mis- siunea lor). 1 broşiură.

Klem m Gust. Die Frauen. Dresden 1854. [Femeile). 5 volume.M anz F. et Comp. Der Galanthome od. der Geselschafter w-ie er sein soll. Qued­

linburg u. Leipzig. (Galantomul séű Societariul cum irebue să fia). 2 volume.

M ode Zeitung. Jurnal de Mode.W o lf B. L. O. Dr. Practischer Hausschatz des deutschen Volkes. Leipzig 1850.

( Tesaur practic de casă al poporului german). 1 volum. W ü ck ert Ludw ig. Leitsterne für das Familien-Leben. Leipzig 1839. (Stelle con-

ducetóre pentru viăeţa familiilor). 1 volum.

CAPITOLUL AL X X III lea.

ARTELE FRUMÖSE. (BELLE-ARTE).(Acestea sunt ca amusamente favorite la multe: ca obiecte alle

‘ fo ilor periodice şi a petrecerii de tóté cjilele, şi ca dis­tracţia a Sciinţelor seriöse care dau un relief şi

illustréza mai cu séma în privinţa istorica, de şi mai puţin în Sciinţa technica).

A) Sculptura înclusivamente cu fondarea (turnarea) de Statue, Vase, (.în Metal) Sculptură în lemn, lucrări în relief, Arta'lucrării în cójá plutósá de stejariü; Arta de sculptură (gravare, săpare) în pétrá şi în metal; lucrare în Papier-machée (un feliü de aluat din care se face capete de păpuşi şi ori-ce felni de figuri care şe ungă cu Lac séű se aurescü).

B) P ictura şi Desemnul, gravură în metale de Aramă şi Ocel (gravură, săpătură); gravură în lemn şi Lithographie: (Arta de a reproduce o figură séü scriere prin o petră calcariă).

Ca Suplement la Litera A şi B este :C) M osaicul (figuri compuse din petricele mărunte şi din Smalţu ;D) A rehitectura adică: a) Architectara civică, b) Architectura idrau-

lică (Sciinţa de a clădi în apă, s. e. (poduri, stâlpi), c) Architectura navigală (de corăbii, vapóre) ; d) a stradelor, şi: e) a podurilor cu toţi terminii A rtei;

71

E) Frum ósa H orticulturâ (Grădinăria), (O nobilizare a grădinăriei ordinare s. e. Parc, Dumbrăvîoră, Pădurice).

F) Theatru. Estetica (Sciinţa frumuseţii) întregă a Theatruluî. Tóté re- jquisitele (necesariile). Garderoba etc.

G) (HCusica. Asemenea cu tóté Instrumentele musicale.H) Istoria specială a tuturor acestor specialităţi, în genere, şi în ( ,

parte; a Şcoielor la care aparţine, şi cu preferinţă a Autorilor meritoşi du pe timpuri.

A.FZZORISMIÍ:

221. Cre<}i tu câ Raphael nu ar ii fost cel mai mare geniu de pictură, décá din fatalitate s’ar fi născut fără mâni? Lessing. (Emilia Ga* lotti). ,

222. Pictorul şi Sculptorul sunt doui Poeţi; dér cel din urmă nici odată nu trece preste mă­sură. Sculptura nu suffere nici glumă, nici bur- lescü, (schimonosélá) nici ridicolul, rar chiar comicul! Marmora nu rîde. Diderot. (Salons).

22B. Fără o ardentă amóre pentru omenire nu există o pură amóre pentru Artă. Fr. Horn.

224. Décá lipsesce Arta, temerea de a greşi conduce tocmai la culpă. Horatius. (Epistolae).

225. Estetica unei Arte este aceia a cellei l’alte Arte; numai materialul este differinţa. Schumann. (Musik und Musiker).

226. Stylul este Physiognomia spiritului. Ea este mai infaillibilă de cât aceia a corpului. A imita styl străin se chiamă a purta mască. Affecfiunea în styl este a se asemăna cu gură— strâmbă. Â. Schoppenhauer. (Parerga und Para- lipomena).

227. Cântul cu tonurile sélle provine de a în­dulci şi veseli sufletul. Este ca o negură trans­parentă, lină, care se varsă în văile tăcute, înălţîndu-se din suprafaţa Mârei. Poems o f Ossian.

228. Pe Scenă omul trebue să stea mai sus cu o tréptá, ca în viăâţă. Börne. (Gesammelte Schriften).

229. Scena este o Arenă brilliantă; pe cât timp te afli pe densa, te exaltezî şi tóté emoţiunile viăeţii appar reci şi palide în comparaţiune ; dér când te depărtezi aeculat şi obosit, atunci singur nu scii, cum ai putut supporta acéstá terribilă probă focosă, şi dorinţa de a o renoüi se luptă cu frica. George Sand. (Consuelo,).

230. In lumea acésta, plină de amărăciuni, décá omul nu ar căuta a’şi îndulci viuâţa, ar trăi ca într’o celulă obscură, într’o turmentare. Mintea şi raţiunea lui, cu care este el dotat a inventat differite Arte frumóse, folositóre, prin care ’şi delectézá ochii, şi care eontribue mult la sănătatea corporală şi la mulţumirea spiri­tului. A căuta „bunul“ şi „frumosul“ este da­toria fie-cârui om. A imita Natura prin copierea ei prin Arte, este o dovadă de simţire omenéseá. A privi lucrurile imitate după. Natură, este a admira şi tot d’odatâ a adora pe părintele Na­turei. Omul fâră aceste qualitâţi, renunciând ladreptul de fiinţă, este un...... Obiect! Z. Anti-nescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă .

XXIII

ARTELE FRUMÓSE. (BELLE-ARTE).A lexandrescu D. Gregoriü. AIzira seă Americanii. Tragedia (Theatru) Tra-

ducţiă. Bucuresci 1835. 1 broşiură.A lexa n dri V. Fontâna Blundusieî. (Theatru). Bucuresci 1884. 1 broşiură.

„ „ Ostaşii noştrii şi „L a Turnul Măgurelleu. (Theatru). Bucuresci1878. 1 broşiură.

„ „ B epertoriu l Dram atic. (12 Piese theatrale şi 3 Cânturi într’unvolum). Iaşi 1852. 1 broşiură.

A ntinescu Z. Socrate. (Traducţiune. Manuscris).A sach i G. Ţiganii. (Idyllă în cânturi). Iaşi 1856. 1 volum.B ăgescu St. Mackbeth. (Theatru). Trad. din Franţozesce. Bucuresci 1850. 1

volum.Baronzi G. Danubianele . f p (

„ „ ţ)înele Carpaţilor \ 0 11 J Bucuresci 1858„ „ Matheî Basarab séü Dorobanţii şi Seimenii | într’un volum„ „ Lucreţia Borgia. Trad. dupé Feiice Romani l

B. A. G. Eleonóra. (Theatru). Bucuresci 1884. 1 volum.B u d escu G. Geniul bun şi Geniul cel reü. Trad. după Carlo Goldoni. (Thea­

tru). Bucuresci 1858. 1 volum.

72

broşîurâ.

ß yrad a M aria, născută Isácésca. Clopotaríul de la St. Paul. Trad. dupé de Bouchard. (Theatru). 1 volum.

Carada Eugeniü. Munténul şi Pandurul cerşetoria. (Şiansonettâ). Bucuresci 1857. 1 broşîurâ.

Caragiale Iorgu . Surdul. (Şianzonettâ). Bucuresci 1857. 1Cătină 1. Zoe. (Tbeatru). Bucuresci 1847. 1 broşîurâ.Chitz G. Evréka din Algeria. Viena 1851. (Theatru). 1 broşîurâ.Crăciune8cu Ioan H. Omul din Codru negru. Trad. după Boari şi Frederic.

Bucuresci 1849. 1 volum.Creţianu George. Doué Billeturi. (Trad. dupé Florian). Bucuresci. 1843 (cu

alte 4 Piese legate la un loc).Damă Er. şi D ’Orm eville. Haiducul. Operă lyricâ în 3 Acte. Bucuresci 1883.Desem nul şcolelor. Bucuresci 1874.D im itrescu I. Logofătul Satului. (Theatru). Bucuresci 1852. 1 volum.

„ „ Badea Defterül. (Theatru) Bucuresci 1849. 1 broşîurâ.„ „ SmâTăndiţa sóű. Fata Fândariului. (Theatru). Bucuresci

1855. 1 broşîurâ.„ „ O Toalettă neisprăvită, séd Obrăznicia Slugilor. (Theatru).

Bucuresci 1852. 1 broşîurâ.„ „ Dragostea din Copilăria. ("Theatru). Bucuresci 1847. [1 broş.„ „ B adu Calomfiresou. (Theatru). laşi 1854. 1 volum.

Dim itriade C. & E. Carada. Fraţii din Munte. (Theatru). Bucuresci 1856.1 volum.

D nnca Constanţa. Martira Ânimeî. (Dramă, Theatru). Bucuresci 1870. 1 broşîurâ.

E xplicaţiunea O perilor, de Pictură, Sculptură, Architectură a Artiştilor în viuiiţă. Expos. 1881.

Finali T . Căderea Misolunghi. (Theatru). Bucuresci 1862. 1 broşîu”ă.Gavra A lexandru . Theatru Bomănesc. (Dramă Theatralâ). Buda 1844. 1 voi.Gorjan A. Desemnul Copiilor. 2 Caiete.Grădiştănu G. {Fiul). Domnul Pursoniac. (Trad. dupé Moliére). Bucuresci

1835. (Theatru). (legate cu alte 4 Piese la un loc).H alepliu C. Serdarîul Iliuşiă, Tombatera Căne-roşu. (Theatru). Bucuresci 1871.

1 broşîurâ.„ „ C um plitul amăgit. (Theatru). Bucuresci 1847. 1 volum.„ „ Săracul cin stit (Theatru). Bucuresci 1851. 1 volum.„ „ P usnicu l Sălbatecului Munte. (Theatru) Bucuresci 1853. 1

volum.„ „ Mórtea lu i M ichaiű V itézü l la Torda. (Theatru). Bucuresci

1854. 1 broşîurâ.„ „ U cen icu l Şiarlatanului. (Theatru). Bucuresci 1851. 1 broş.

H eliade I. B. Proces-General între doué Hordiî şi Naţia, séü Spoiţii cu roşiu şi Spoiţi cu alb. (Theatru). Bucuresci 1861. 1 broşîurâ.

„ „ „ Ghiaurul şi Ceriul şi Pământul. (Theatru). Trad. dupéLord Byron. Bucuresci. 1 volum.

„ „ luliű. Cesar. (Theatru). Trad. dupé Lord Byron. Bucuresci. 1volum.

Herm es W . Şcola systematică de Desemnă, 101 foi în 8 Fascicole.Istrate N icolae. Michul. (Theatru). Iaşi 1850. 1 broşiură.Lăzârescu A. George séü un Amor romănescă. (Theatru). Bucuresci 1851. 1

broşiură.L upescu Ioan. Paragraphul 37 séü Palestina în Iaşi. (Theatru). Focşiani 1875.

1 broşiură.„ „ V lăduţul Mamei. (Theatru). Focşiani 1875. 1 broşiură.„ „ V lăduţu l politic. (Şiansonettâ). Focşiani 1881. 1 broşîurâ.,, „ G ogoşescu F luerovici. (Şianson6ttă). Focşiani 1881 1 broş.„ „ Ţ iganul Curcan. (Şiansonettâ comică). Focşiani 1881. 1

broşiură.„ „ V eteranul Pom pieriű. (Şiansonettâ comică). Focşiani 1881.

1 broşîurâ.„ M aior Buimăcilâ. (Theatru). Focşiani 1882. 1 broşiură

78

Lupescu Ioan . Artiştii moderni. (Theatru). Focşîani 1882., 1 broşiură.„ „ Două M inistere. (Theatru). Focşîani 1882. 1 broşiură.„ „ Prim ăriul şi Guardistul. (Theatru). Focşîani 1882. 1 broş.

M anio B. D. Amelia séu Victima Amorului. (Theatru). Bucurescî 1849. lbroş. M anole A. Peticarîul din Paris. (Theatru). Trad. dupé Felix Chati. Iaşi 1859. M ichalescu A. C. Idiotul séű Suteranul. (Theatru). Trad. dupé Eilberg. Bn-

curesci 1852.M iilo Matheiű. Apele de la Văcăresci. (Theatru). Bucurcscí. 1 volum.

„ „ Baba Hîrea. (Theatru). 1851. 1 broşiură.M oroiu C. Veduva md'enă. Trad. din ital. dupé Coldoni. (Theatru). Bucu-

resci 1886. 1 broşiură.M osenthal Dr. Debora, séu Amorul între un Chreştin şi o Israelită. (Theatru).

Bucurescî 1858. 1 broşiură.N. I. Şîamil (Theatru). Trad. dupé Paul Maurice. Bucurescî 1855. 1 broş. N. JNT. Bourgeois Gentilhomme. (Trad. dupé Moliére. Theatru). Bucurescî 1835.

'Intr’un volum legate 5 Piese la Literile G. G ‘şi F. N egrutzi C. Doui Ţerrani şi 5 Cârlani (Theatru). Iaşi 1849. 1 broşiură.

„ „ Muza de la B urdujenî. (Theatru). Iaşi 1851. 1 volum.Palem on A. Fiul Mazîluluî. (Theatru). Bucuresci 1851. 1 broşiură.

„ „ Păcală şi Tăndală, seu : Şi-a găsit Tingirea Capacul. Bucuresc i1854. (cu collecţiâ de Poesii noui).

P rohodu l. Buzéü 1836. 1 broşiură.B őnduiala cum trebue a se cânta cei 12 Psalmi deosebi în Monastirea Nemţ.

1870 1 broşiură.R osset I. D. Fradié împărat al Răsăritului. (Theatru). Trad. dupé Corneille.

Bucuresci 1831.Scavinsky Daniel. Democrit. Trad. dupé Regnard (Theatru). Iaşi 1840.1 vel. Şioimescu N. I. Jertva lui Abraham. (Theatru). Trad. dupé Cubelici şi Leo­

pold. Bucurescî 1853. 1 broşiură.„ „ „ M acabeií: séű. luarea Ierusalim ului. Trad. dupé Cubelici

şi Leopold. (Theatru).„ ,, „ Mórtea lu i R adu V II-lea de la Afumaţi. Bucuresci 1854.

Theatru. 1 brcşiură.„ M. Ştefan. Ijece Maiű la Ţerră. (Theatru). Bucuresci 1881. 1 broş.

T ! ' 2 K » V o t “ 01” 6' ţ « • * ■ * * la». » 4 . 1 ™l.Slánicénu Iordache V el Paharnic. Ahilefs la Schiro şi Sofronim— Greta

nouă. Trad. din Grecesce. (Theatru). Sibiiű 1797. 1 volum Statutele Societăţii Musicale „Lira Prahovei“ . Ploîescî 1880. 1 Ex.Ţ incu N. Aida. Theatru. Dupé Ghislanzoni. Bucuresci 1876. 1 volum.

„ „ Jone. Ultimile dille alle Pompeiî. (Dramă ital). Trad. dupé Gio-vani Peruzini.

U rechie A. V. Balul mortului: séű Mortul şi Danţul. (Farsă theatralâ). Bú- curesci 1865. 1 broşiură.

V alentinénu G. I. Traviata. Bucuresci 1883. 1 broşiură.„ „ ,, D octoru l negru. (Theatru). Trad. dupé Amicet Bour­

geois & Dumanvir.V erdénu A. Cântă pentru studiul Şcolelor. Bucuresci 1885. 1 broşiură.V olum mare (Un) de Note: Musică occidentală.Zam ürolu A. G. Desemnul liniear şi geographic. Bucuresci. 1 broşiură.

Beer M ichail. Der Paria. Trauerspiel. Leipzig. {Paria. Dramă). 1 volum.:• Bergmann L. Dr. Die Schule des Zeichners. Leipzig 1855. (Şcâla Desemnato-

rului). 1 broşiură. j.,:.: B ilder der Zeit. Zeitung illustrirt. Leipzig 1885. ( Imagini alle Timpului . cu s lllustraţiuni). 1 volum. .. . '•Carstair. Neues Schnell-Schreib-Lehr-System. Weimar 1844. (Sistem de a instrui

repede la Inveţămentul Scrierii). 1 broşiură.•Dollin. Begulus. Tragediă t Theatru). Leipzig. (Regulus), Tragedia. 1 ,ţ>roş.. D örffel A lfred . Choralbuch für Clavier u. Gesang. Leipzig. ( Carte chorală pen­

tru Clavir şi Cânt). 1 broşiură.32,932. 5*

74

E ckardt L udw ig. Socrates. Theatru. Leipzig. (Socrate). Theatru. I broş.Elsner Oskar. Bar-Cochba, der Messias. (Trauerspiel, Theater). Breslau 1868

(Bar-Cochba, Mesia). Drama. 1 broşiură.Gaedertz Th. C. Horatius. (Trad. dupé Corneille) Theater. Leipzig. (Horajiu).

Theatru. 1 broşiură.GrÖthe. Sämtliche Werke. Stuttgard 1869. (9-ter Bandi. Opere

complecte. 1 volum.„ G ötz v. B erlichiugen. (Mit der eisernen Hand). Schau­

spiel. (Cu mâna de fer).„ Claviago. (Claviago). Trauerspiel.„ Stella. (Stella). „„ Egm ond. (Egmond). „„ D ie Geschwister. (Fraţii). Schauspiel.„ D er Gross-Kophta. (Marele Kophta). Lustspiel.„ Der B ürger general. (Generalul civil). „„ D ie â.ufgeregten. (Agitaţii). Politische Drame.„ Des E pim enides Erwachen. (Deşteptarea lui Epimenides).

Pestspiel.„ Pandora. (Pandora). Festspiel.

•ü« (1-te Theil —11 Band\ , „ A„ Paust. ^2 .te Theil-1 2 Band) (-Faust)-

H edw ig loh . Kronstädter theoretisch-Practischer Gesang-Lehre. Kronstadt 1848.1 broşiură. (înveţiămentul Cântului theoretico-practic din Braşîov).

K aiser Friedrich . Geld. (Theater). Wien 1842. (Banii). 1 broşiură.K atalog der neuen Pinakothek. München. 1889. (Catalogul Pinaeotecd nouă

din München. 1 broşiură.K ortenbach R. Geschwind-March über das Lied der Deutschen in Rumänien.

(Marşulă repede pentru Imnul Germanilor în Romania).„ „ Das L ied der Deutschen in Rum änien. Imnul Germani­

lor în Romania).Lam padius W ilchelm . Antonius u. Cleopatra. (Trad. dupé Sheckspier).

Theater. (Antoniü şi Cleopatra). Theatru. Leipzig. 1 broş.L essing Ephraim G ottlieb. Emilia Galotti. (Theatru). Leipzig. (Emilia

Galotti). 1 broşiură.„ „ M iss Sara Sampson. (Theater). Leipzig. (Miss Sara Samp-

son. 1 broşiură.M aler, (der Kleine). (Micul Pictor).Papierblum en. (Die Kunst) anfertigen—Orientalische Blumensprache. Wien 1857.

(Arta de a face fo r i de hârtia.—Limbaflorilor Orientali. 1 broş.Raim und Ferdinand. D er Bauer als Millionär u. Das Mädchen aus der Feen­

welt. Leipzig. (Theater). ( Ţăranul ca Millionärin, şi Fata din lumea Zînelor). 1 broşiură.

R a n d o lf Otto. Sand in Augen. (Lustspiel Theater). Trad. dupé Labich. Leip­zig). (Nisip în ochi). 1 broşiură.

Reim er Karl. Nero. Trad. dupé Picho Cosa. (Theater). Leipzig. (Nerone). 1 broş.R osenau Ferd. Seils, Mond u. Pagat. Wien 1821. (Theater). (Scusa, Luna şi

Firul). I broşiură.Schanz Iulius. Aida. Úibersetzt nach A. Chistanzoni. Mailand. (Theater).

(Aida). 1 broşiură.Schegel v. W ilh . A ug. Iulius Caesar. Trauerspiel nach William Shakspeare.

Leipzig. (Iuliü Cesar). Dramă. 1 broşiură.Shakspeare W . Coriolan. Trauerspiel. Leipzig. (Coriolan). Dramă. 1 broş.Schiller v. Friedrich . ^ R m b e r . / Theater_ Wien i m / Bandiţi. ± broş.

Sch ineckE . Dr. Die Frösche. Lustspiel des Aristophanes. Trad. Theat. (Bróscele)■Soribe Eugen. Die Jüdin. Theatru. Wien 1875. (Evreica). 1 broşiură.Thatsachen, binnen 24 Stunden Kupfer-Stahlstichen zu illuminiren. Handschrift za

copieren. (Fapta de a illumina gravuri în aramă şi ogel şi & copia manuscrise în 24 ore).

Tenelli M. Marion de Lorm. ^Übersetzung nach Victor Hugo. Stuttgardt & Leipzig. 1838. (Marion de Lorm. Trad. dupé Victor Hugo 1 broş.

«

75

Thomas M orus. Natürliche Blumen u. Blätter auf Papier abdrucken. Graz.1846. (Flori şi Frunze a imprima pe hârtia). 1 broşîură.

V oget L. K. A. Landschaften flach erhaben. [Plastik). Crefeld 1886. (A face pei- sage în mod plastic). 1 broşîură.

W est A. C. Donna Diana. (Theatrub Trad. nach den Spanischen von Moretto.Leipzig (Donna Diana). Trad. din Spaniola, ţ l broşîură.

W olzogen (H ans von). Die Bachantinen. Tragödie des Euripides. Leipzig.[Bachantinele). 1 broşîură.

Zeichenm odelle. Modeluri de Desenă.

M oliére. Amphitrion. Paris 1875. Theatru. (Amphitrion). 1 broşîură.„ Ii’Avare. Paris 1874. Theatru. (Avarul). 1 broşîură.

B istori Madame. Marie Antoinette. Bruxel. 1871. Theatru. (Maria Antoanetta). 1 broşîură.

Schiller. Les Brigands. Paris 1875. Theatru. (Briganzii). 1 broşîură.

M auro Giujiani. 16 Studio par laQuitare. 1. Tome. (Studiu pe Chitară). 1 Tom. Piave M aria F rancesco. Vittore Pisani. Bucuresci. Theatru. ( Vittore Pisani).

1 broşîură.

I. B ochopou lu . ton Alpeon.O P rotos nautis, para Antoneon Coroneon Chion.Ta Olympia Drama ton Abba Metastasion ton italon. Wien 1797. Theatru.

CAPITOLUL AL X X lV lea.ABTEIE GYMNASTICE.

(Acestea sunt care au rapport la exerciţiile şi fortificarea corpului) ; sé împart în :

A) Gimnastică şi "Voltigîare (a face diferite exerciţii pe cal fără Şea).B) Căllăritul (O Artă, care orî-ce om cu plăcere o învăţă spre a putea

voîagia pe Cal; despre voîagîarea cu trăsura s’a spus mai sus din punctul de vedere technologic.

CI Lupta, Duelul (Lupta între doué persóne cu arma. Despre armele de foc s’a vorbit la Sciinţele militare, la cunóscere armelor.

Dl Lanţul. Acestă Artă veselă se referă la Danţurile sociale şi la Ballet (Balletul este un Danţiî figurat representând un subject).

E) îunotarea (în Apă) şi A fundarea (în Apă).F) Istoria tuturor acestor Arte.

231. La începutul originei Societăţilor, Artele se aflau brute, Discursurile barbare, Moravurile ţărănesci, cu tóté aceste lucruri, păşesc egal la perfecţiune până când sé nasce gustul nobil. Dér acest gust nobil este ca tăişul unul bricift, pe care cu greű se póte menţinea cineva. Curând [ sé strică moravurile; dominaţiunea minţii se j răspăndeşce ; vorba devine opigrammaticaîă, in- ; geniosă, laconică, sententiosâ; Artele sulîere prin rafinare. Caile vechi se află ocupate de j exemple sublime, care ecuivalézá cu îndoueli. j Se scrie o Poesiă şi se imagineză noui forme ; | devii singuratic, bizar, căutat. Astfelift appar j aceste maniere ca viciul unei Societăţi cultivate, al câreîa bun gust sâ plecă spre decadenţă. Diderot. (Salons).

232. Musica singură este limba universală, şi nu treime a fi tradusă, pentru câ ea vorbesce suflet cu suflet. Auerbach. (Auf der Höhe).

233. Seriosă este viueţa, veselă este Arta. Schiller. (Wallenstein).

234. Arta vorbesce spiritului despre spirit, stofa este numai callea care mi<jilocesce reiaţi- unea. H. Orimm. (Essais).

235. Lucrurile sunt afară de Om, Stylul este însuşi omul. Buffon.

236. Spiritul întregeî Arte antice este plastic, aşia cum şi cel modern este pittoresc. A. W Schlegel. (Dramatische Kunst).

237. Câte odată citesc o carte cu plăcere şi urăsc pe Autor. Swift. (Troughts on varions subject).

238. Poetul sta trist forte mult aprópe de Tron. Baron. (Prophecy of Dante).

239. Pe Tribună domină simţimentul, în Pressă ideile* Cormenin. (Livre des Orateurs).

240. „Minte sánétósá în corp sănătos“ 4ice Juvennal, Poetul latin. Şi înaaever, omul în-

AFIZOHISMS

9

76

telept nu fcrebue sa ceră de la Ceriü decât sănătatea sufletului şi a corpului. Graţia Ceriu­lui, câ aceste doué sănătăţi a bine-voit a mi le conserva până în Anul al 73-lea al viueţel melle, când seriü aceste rânduri. Doresc urma­

şilor mei spre a nu se încella, abuzând în viuoţa lor contra acestui thesaur: singurul thesaur al omului, prin laboré şi mişcare, în viüéta pă- măntâscă: Sănătatea. Z. Antintscu. (1899).

t B ib lio g ra p h iă l ip s e ş te

CAPITOLUL AL X X V lea,A L T E A B T E

Acestea sunt :_ A) Prestidigitatoria. (Scamatoria). Arta de a face sâ dispară un obiect

prin iuţela mânilor fâră ca spectatorii sâ bage de séma) şi alte asemenea Arte.B) Arte pentru trecere de tim p ; precum : a) Jocul pe Table, şi mai

cu séma Síah. fJocü pe doué table de lemn cu 64 quadrate jucat de doué per- sóne, páréndü a fi imaginea resbeluluí strategic. 6) Jocuri de Carp de tot fe­liül. c) Jocul de Cubi (Aruncătură cu Cubi de 03Ü. d) Jocul de Popice, e) Jo­cul de Billiard. f ) Alte differite jocuri socialö. g ) Celle mai întrebuinţate jo ­curi alle copiilor. f>) Istoria tuturor jocurilor, pentru care nu se găsesc în limba Română Bibliographiî.

A F S O R I S M X i :241. N u m a i u n A r t is t p ó t e g h ic i s e n s u l v in e ţii .

Novalis.242. L e g i le M o r a le i su n t şi a c e le a a lle A r te i .

Schumann. (M u s ik u n d M u n ica n te n ).243. D in tre p u ţ in i! lo cu ito r i a ! p ă m â n tu lu i,

ca r i p a r a ii c n iă m a ţ i la p lă ce r ile s c iin ţ ific e séü a r t is t ic e , s u n t în c ă m u lt m a i p u ţin c h iă m a ţ i la a c e s te a , ş i c e i m a i m u lţi a f fe c te z ă v o c a t iu n e a la a c e s te a , d in a m b iţiu n e , v a n ita te , sp ir it de in d u s tr iă sé ü a lte m o t iv e . Hartmann. (P h i lo s o ­p h ie d e r U n b e w u s s te n ).

244. T r ă e s c e c u s e c o lu l té ü , d é r n u fii c r e a ­tu ra l u i ; d â în să C o n tim p o r a n ilo r te i c e le lip se - s c e , d é r n u c e ia c e la u d ă ei. Schiller. (K le in e S ch r ifte n ).

245. D e m n ita te a o m e n é s c á e s te d a tă în m a ­n ile v ó s tre , c o n s e r v a ţ i - o ! E a se a fu n d ă c u v o i , ş i c u v o i s e v a p u te a r id ica . Schiller. (G e d ich te . D ie K ü n s t le r ) .

246. C â n tu l şi A m o ru l su n t v iü é ta P o e tu lu i , ca re fâ ră a c e s t e a a r fi c u to tu l c ă r u n t ş i p u stiu , c a ce r iu l n o c t u r n fâ ră lu c ir e a s te le lo r . Lermontoff.

247. P r a x it e le s a în c ă r ca t p e V e n e r a s e a c u o in a m e n t e c o c h e t e , n u c u rose , f lo r i a lb a s tre şi p e n e d e S tru ţ. E l n u o s u le m e n i ş i n u i -a p u s ru b in u r i în t ó t é d e g e t ile . E l o f o r m a g o lă , d ér c u p u d ó re , f ru m o s ă , în s im p lita te a N a tú ré i. Cor- menin. (L iv r e d e s O ra te u rs ).

248. O Operă veselă este Cântul şi reclamă pentru £ine pacea sufletului. Ovidius. (Elegiae).

249. întreprinderea unei Arte în altă Artă vatămă pe amândouă; Sculptura perde superio­ritatea ei caracteristică, când combate grupele Picturei. Pictura, atunci,—când vrea să ajungă espressiunea dramatică. Artele sunt mărgi­nite in expedientele lor, de şi sunt fâră limite în operaţiunile lor. Stadl. (Gorrine).

850. Ocupaţiunile dilnice, grijile continui pentru existenţă, preocupă Mintea, obosesce Corpul, şi fiind forţate prea mult, le slâbesce pe amândouă. Spre a preîntâmpina r9ul, mintea umană a in­ventat nişte Arte, nisce petreceri, pentru trece­rea timpului numite jocuri, c a : Cărţile de joc, Tablele, Şiahul, Popicele, Biliardul şi'altele spre distracţia’. Precum vătămărea fîinţii omenesci provine prin prea mare forţă, prin prea mult Zel, aşia şi forţa excessivă (care trece preste margini,) conduce pe om la ruină. A juca cârti mai cu sémá, şi alte differite jocuri sociale pe bani (şi nu pe o trataţiune necostisitóre pentru răpaosul muncii dilnice) este o intenţiune cul­pabilă de a goli punga altuia şi a-i lăsa Soţia şi Copiii pe drumuri. Acésta bólá, se numesce: Sărăcia. A h! închideţi uşile vóstre acestei mu­safire criminale, o Oameni ai viitorului! Z. Anti- nescu. (1899).

B ib lio g ra p h iă l ip s e ş te

CAPITOLUL AL X X V L lea.I S T 0 E I A.

(Căutarea adevărului. Recitarea evenimentelor, a faptelor demne de memoria, presentate prin ordin Chronologie, a aventu­rilor particulare ; deacripţiunea fiinţelor răspândite în natura).

Istoria generală tratézá:A) Istoria Statelor şi a Popórelor.B) Istoriile Besbellelor*în detail, care tratézá despre bătăliile, asse-

diurile, blocările, încheiârile de pace, Biographiile Generalilor supremi;

77

C) Tractatele im portante şi alte evenim ente, care aü mai mult in­teres ;

D( Istoria Cetăţilor ce llo r mai renum ite, fondarea lor, evenimentele mai mari întâmplate acolo, schimbarea regimului, Conciliile, Synódele, Con- gressele, Incheîârile pâcei, bătălii, assediâri etc.

E) B iographiile persónelor istorice marcante, a Capilor de Stat, a Bărbaţilor de Stat, a Generalilor supremi în resbelle; se póte menţiona şi de Criminali importanţi, mai cu séma Revoluţionari, Căpitani de Bandiţi. Se pot numi şi Arhonţii (cari eraű odinioră primi Magistraţi de la Athena, şi Consulii Romani (cei doui primi Magistraţi ai anticei Rome) din Epoca athe- niană şi Romană, şi de cei trei primi Magistraţi ai Republiceî franceze de odinioră).

F) Genealogia. (Istoria raselor, gintelor. familiilor, sexelor, care com- plectézá Biographiile, sóü le reunesc într’un întreg.

A F Z Z O R IS M E :

251. De aceia este scrisă Istoria, ca dupé tóté nereguiaritâţile, în fine, omul să înveţe, câ fe­ricirea genului seu sta nu în voinţîa sea illirai- tată, ci în legea esenţială a natúréi, care este: .Mintea şi Ecuitatea. (Raţiunea). Herder.

252. Istoricul şi Poetul differă între sine nu prin întrebuinţarea currentă séü necurrentă a vorbirei, ci differinţa există într’aceia, câ unul spune celle în^adever întâmplate; iar cell’alt spune ce ar putea forte bine sâ se întâmple. De aceia şi Poesia este ceva mai philosophic şi mal serios de cât Istoriografia ; pentru câ Poesia arată mai mult o generalitate validă, Istorio- graphia din contra arată ceia ce este Unitate. (Particularitate). Aristoteles. (Dichtkunst).

253. Imparţialitatea Istoriei nu este aceia a oglindii, care reflectă numai obiectele; ci este imparţială ca Judecătoriul, care vede, ascultă şi se pronunţă. Lamartine. (Histoire des Gi- rondins).

254. Ceia ce avem mai bun de la Istoriă este enthusiasmul pe care’lü produce. Goethe. (Sen­tinţe).

255. Istoria procură Junime! mintea bătrâ­nilor. Diodor.

256. La tóté naţiunile Istoria este desfigurată prin fabule, până când, în fine, vine Philosophia de a clarifica pe omeni; şi când ea a sosit în midilocul acestui tenebru, ea găsesce spiritele atât de orbe prin secolii rătăcire!, în cât abia reuşesce a da importanţă adevărului. Ea află

ceremoniile, faptele, monumentele stabilite—tóté spre a constata minciuni. Voltaire. Essai sur les moeurs et l’esprit des nations).

257. Istoriographul sâ fiă mai mult ca un Pictor; el trebue să fiă ca un Geolog, care ex­plică phenomenele globului, descoperind secre­tul transformaţiunei Societăţilor. Napoleon III. (Iules Caesar).

258. Istoria Omenirei este o luptă continuă între idei şi interessé; pentru moment totd’a- una înving celle din urmă; pentru durată—tot- d’auna ideile. Castelar. (Reden).

259 Tóté ideile mai íntaiü trebue ase realisa pe terrenul Sciinţelor, mai ’nainte de a se re­alisa în Istoriă. Scheling.

260. Statele şi Popórele, Resbelele şi Pacea, Tratatele, Cetăţile, Persónele istorice, Genealo­giile, fie-care Persona şi chiar Criminalii au Istoria lor. Ea descrie evenimentele, faptele me­morabile în mod Chronologie. O Ţâră, un Po­por este ferice când pacea dureză decim! de Ani; când poporul este civilisat, înţelept şi mo­ral ; când pe pământ este pace şi între omeni bună-voire. Lectura cărţilor istorice este ţ Şcolă a trecutului şi Generaţiunile tinere mult pot învăţa din faptele şi esperienţa bătrânilor. Ti­nerime ! tinerime ! Ei v’aü pregătit callea, ur­maţi pe urmele lor; dér priviţi înainte cu ochî de Argus, câcî abusul este deschis tuturor cellor ce umblă cu ochi! închişi. Z. Antinescu. (1899).

B I B L I O G R A P H I E

XXVI.

I S T O R I A . <

A m ic (U n ) al T inerim e!. Noţiuni de Istoria Română. Bucurescî 1872, 1 broşîură.

Anonim ul. Viiieţa lui Michaiü. Vitézül. Bucurescî 1863. 1 broşîura.A ntinescu Zacharia. Pharul, séü, Bunele exemple alle Părinţilor mult folosesc

fiilor. Ploîesci 1874. 1 broşîura.„ „ C leopatra. Frwmósa Regină a Egyptuluî. Romanţ is­

toric. (Traduoţiune din Germană. Manuscris needitat). 20 broşîurî germane.

78

'A rieescu D. C. Istoria Câmpulungului. Bucurescî 1855. 2 volume.„ „ „ Rom ânia sub Prinţul Bibeseu. Bucurescî 1862. 1 broş.

Barao I. Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului. (în versuri). Trad. dupé Iosif Flavie). Bucurescî 1821. 1 volum.

B arasch Iulius. Analele Societăţii istorice, Bucurescî 1888, 1 broşîură.B ojincă T. Damaschin. Răspundere desgurzătore la cârtirea cea din Halle în

An. 1823, sub titlul: Dovedă ca Walachiî nu sunt de origină Romană. Trad. din latinesce. Buda 1828. 1 broşîură.

B olin tinénu D. Istoria lui Herodot. Bucurescî 1859. 1 volum.Canini A ntoniu M arcu. Studii istorice asupra originei naţiuneî Române Bu­

curescí 1858. 1 broşîură.Cantem ir Dim itrie. Scrisórea Moldovei. Iaşi 1868. 1 broşîură. 1 Ex.Căpăţindnu Stanciu Prof. (Craiova). Mărimea Romanilor seu băgarea de semă

asupra pricinelor înălţăreî şi căderii lor. Trad. după Mon­tesquieu. Craiova 1830. 1 broşîură

D răgoşescu B. Extract din Istoria Românilor. Ploîescî 1835. 1 broşîură.Fâtu Ión. Istoria Principatelor Dunărene. Trad. dupé Elias Regnauld. Iaşi

1858. 1 volum.F lorenţiu C. M. Sumariü de Istoria Română. Bucurescî 1869. 1 broşîură.Frunză G. Un pas înainte în Istoria României. Bucurescî 1884, 1 broşîură.G allin Const. Lecţiunî de Istoria Românilor. Botoşîanî 1890. 1 broşîură.Gănescu Barbu. Istoria generală a lumeî. Bucurescî 1852. 1 broşîură.G aroflid N. Domnirea de 25 Ani a M. S. Regelui Carol I-iă. Buzéü 1891. 1

broşîură.Georgeseu M. P. Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ipsilant în Revoluţiunea

din 1821 supranumită Zavera. Trad. din Grecesce dupé Iliă Eotino. Bucurescî 1874. 1 broşîură.

G oijan A. Trajan. Schiţe istorice, chronologice, Biographii şi fapte Mustre alle acestui împărat: fondatorul naţiuneî Române în Dacia. Bu­curescí 1872. 1 broşîură,

Haj dau Petriceieu Bogdan. Studii critice asupra Istoriei Române. Bucurescî 1864. 1 broşîură

H eliade R ădulescu Ión. Istoria Românilor. Bucurescî 186 U 1 broşîură.„ „ . Prescurtare din Istoria Rom ânilor, sm Dacia

şi Románia. Bucurescî 1861. 1 broşîură. î,, „ „ Instituţiunile României. Table istorice de la Tra­

jan până în filele nóstre.„ „ „ Istoria Românilor, séü, D acia şi Rom ânia. Bu­

curescî 1870. 1 broşîură.Iarcu Dim itrie. Noţiuni istorice. Bucurescî 1860. 1 broşîură.Jennescu Constantin. Elemente de Istoria Universală. Ploîescî 1887. 1 broş.

„ „ Privire în trecutu l Rom ânilor. (Conferinţă publică).Ploîescî 1873. 1 broşîură.

Independence Boum ain. Anuariul general al României pe 1896—97. Bucu­rescî. 1 volum.

Laurian Treb. A. Istoria Românilor. Iaşi 1853. 3 volume.„ „ „ Elem ente de Istoria Rom ânilor. Bucurescî 1871. 1

broşîură.M aior de D icio Sant-M artin (Petru). Istoria pentru începutul Românilor în

* Dacia. Buda 1812. 1 volum.M arian George. Ciocoii vechi şi noui. Bucurescî 1879. 1 broşîură.M icbaelescu M. A. Legende istorice şi Poesiî naţionale. (Collecţiuni). Ploîescî

1894. 1 broşîură.„ „ „ Istoria Ţârrei R om ănescî pentru clasa 111-a şi IV-a

rurală şi a IlI-a urbană. Ploîescî 1884. 1 broşîură.„ „ „ Istoria fé r r e i Bom ănesei pentru CI. Y-a rurală şi a

1Y Urbană. Ploîescî 1894. 1 Ex.M ichăescu M. • Manual de Istoria Universală antică. Bucurescî 1872. 1 broş.M uşescu M. Prescurtare din Istoria generală. Trad. dupé I. G. Bredow din

germana). Bucurescî 1860 1 broşîură.

79

P. C. Romania şi Serbia în fagia Evenimentelor europene. Bucurescî 1866. 1 broş.P. I. M. Napoleon I I I în fagia Englitereî şi Execuţia lui Orsini şi Pieri. Trad.

Bucurescî 1858. 1 broşîurăPalem on A. Bucur. Istoria fondărei Bucurescilor. Bucurescî 1858. 1 broş.Papiű Ilarianu A. Istoria Românilor. Wiena 1831. 3 volume.Philem on N icolae. Ciocoii vechi şi nouî. (Editura „Universul“ ). Bucurescî. 2

volume.'P opescu D. N. lancu Jianu. (Din Calendarîul pentru toţi. Volant).Rom anescu I. Ión. Cuvântare ţinută cu ocasiunea serbârei aniversare a 50-a a

chiliei 3 Maii, 1848. Ploiesci 1898.Samitca Ir. Maximilian I împăratul Mexicului. Trad. Craiova 1870. 1 broş.S. G. împăratul Napoleon I I I şi Principatele Române. Trad. Bucurescî 1859. 1

broşîură.Sion G. Istoria generală a Daciei. (Transylvania, Muntenia, Moldova). Trad.

dupé Dionisie Foţi no. 3 volume.S toicescu Ión. Sthitze din Istoria Patriei şi Istoria Ploîescilor. Ploiesci 1880

1 broSiură. Prelucrat de Z A.S. C. Istoria descoperireî Americei. Trad. Bucurescî 1873. 1 broşîură.Strajan M. însemnătatea (fülei din s/15 M aii 1848. Craiova 1898. 1 broşîură.T oeilescu G. Gregoriű. Manual de Istoria Română. Bucurescî 1886. 5 broş.

„ „ „ Istoria Română. Bucurescî 1885-87. 3 broşiurî.„ „ „ Omer la Reşca. Bucurescî 1897. 1 broşîură.

A lvensleben (L. v.). Allgemeine Weltgeschichte. Illustrirt. Wien 1872. (Istoria generala a lumii. Mustrată). 3 volume

B redow G. G. Merkwürdige Begebenheiten aus der Allgemeine Weltgeschichte.Altona 1840. (Evenimente memorabile din Istoria generală a lumei). 1 broşîură.

Ostertag P. I. Die Sechs kleiner Geschichtschreiber der História Augusta. Frank­fort. a. M. 1790. (Cei şese mici istoriographi la História Au­gusta). 2 volume.

Steinebach Friedrich . Maria Stuart. Wien 1862. (Maria Stuart). 1 broş.„ „ D ie Jungfrau, u. Orleans. WTien 1864. ( Virgina de

Orleans. Jenne-d’Arc). 1 broşîură.

Chantard I. & Th. Lejeune. Le Tombeau de V Empereur. Paris. 1 broşîură.(Mormântul Imperatoruluî).

Dantes A lfred. Tablettes Chronologiques et Alphabetiques. Paris 1885. ( Tablette chronologice şi Alphabetice). 1 broşîură.

D riou x (I /A b b é L. M. Précis de V histoir ancienne. renfermant V Histoire de tous les peuples de V AntiquiU jusqu’a Jesus-Christ. Paris 1851. (Istoria vechia, cu Istoria tuturor popórelor antice până la Isus-Christos).

D ufour H. A. La Russie et V Europe. (Histoire de la guerre d’Orient.) Paris (Rusia şi Europa). (Istoria resbelului din Orient). 1 broş.

Fontenelle. Histoire des Oracles. Pariş 1875. (Istoria Oracolilor). 1 broşîură.Illustration (L ’)- Paris 1872. 1 volum. (lllustraţiunea).Laurent M. P. Histoire de V Empereur Napoleon. Paris 1852. (Istoria împăra­

tului Napoleon). 1 broşîură.Linguet. Mémoire sur la Bastille. Paris 1875. (Memoriu asupra Bastilieî). 1 broş.Paris en feu. L ’Agonie de la Commune. Bruxel 1871. (Agonia Communeî). 1

broşîură.Paris incendié. Histoire de la Commune. 1871. En un volume. (Parisul in­

cendiat). Istoria Comunei în 18 71. 1 volum.Pascal (le Chanoine) Histoire de la Maison Royal de Lusignan. Paris 1892,

(Istoria Casei regale de Lusignan). 2 Ex.

80

M axim us C. I. Epitomae históriáé grecae. (Trad. dupé C. Siret). Bucuresci 1858. 1 Tom. (Epitomele Istoriei grece).

Brunetti Antonio. Memoria del 1860. Chietti 1888. 1 broşiură. (Memoriü din 1860).

C hronologion to Sotiriodus Etus 1797. Wiena 1799. 1 broşiură. (Chrono- logia din Anul mântuirei 1797).

CAPITOLUL AL X X V II1- -

S C I I HŢ E A U Z I L I A E E I S T 0 E I 0 E .

La acestea aparţin:A) A rcheológia (Sciinţa Monumentelor şi Artelor din Anticitate) (ve­

chime) şi acésta se împarte iară în :a) Archeológia timpurilor cellor mai vechi, adică: a Egyptenilor, Asia­

ticilor, Grecilor şi Romanilor. La acesta aparţine: Archeológia despre moravurile popórelor din vechime; despre viăeţa naţiunilor de pe atunci; despre mobilele antice; despre organisarea Statelor cellor vechi; despre Sciinţele de stat; despre Sciinţele resbellului; Despre Dreptul grecii şi Dreptul roman din Istoria Dreptului; despre Operile de Artă antice şi Biographiile Autorilor lor etc. în

b) Archeológia timpului mediu şic) a timpului modern, asemenea ca la timpurile vechi;Ca suplement esté şid) Sciinţa despre Ceremonii. (Forma exterioră şi regulată a unui Cult, a

unei Serbări).B) Geographia istorică. (Relativ la Munţi, Rîurî, Popóre, Ţâri, Cetăţi

cu numele lor din vechime).Geographia istorică însă se împarte înа) Geographia antică, coprindénd şi pe cea biblică până la căderea Im­

periului roman occidental, precum: Ellada, Italia şi Palestina, împreună cu Egyptul, Orientul. Germania, Gallia, Britania etc.

б) Geographia medievală (de la căderea Imperiului Roman occidentală până la Maximilian I-iă).

c) Geographia istorică a timpului modern (mal cu sémá relaţiunile teri­toriale, transformate în cei din urmă 3 1 /., Secolî).

C) M ythologia. (Totala Theologiă a tuturor Popórelor şi Epocelor, mai cu sémá) :

a) Mythurile Grece şi Romane ; 6) a Asiaticilor, Perşilor, Egyptienilor şi Indieniior şi tot ast-feliű. c) a Popórelor nordice; d) acelor-Valte Popóre. Ca Su­plement aparţin, e) Figurile poetice medievale şi alle timpului modern ; Tra- diţiunile despre Magi, Fee (Zîne) Sylphide (pretinse geniuri în Poesiă din mediul-Evă).

D) Chronologia. (Sciinţa despre împărţirea timpului şi relaţiunile eve­nimentelor asupra lui). Acésta se împarte în

а) Chronologia mathematieă, care privesce periódele positive alle timpu­lui prin stelle, şi împărţirea timpului în Ani, Luni, jpile, precum şi totă Ca­lendaristica, şi

б) Chronologia istorică. (Inveţiământul, cum se împarte şi se calculeză Anul la differite popóre; la acésta aparţină : Olympiadele (Spaţiul de 4 Ani care servea la Greci calculând Anii lor).— Lustrum (Spaţiă de 5 Ani pentru sacrificiă la Roma).—PLegira. (Eră a Mahomedanilor: (Epocă la care Mahomet se refugiâ de la Mecca la Medina). Subdividiuni alle aceştia sunt: Chronolo­gia politică, biblică şi eclesiastică.

81

Í5) Heraldica. (Sciinţa însemnelor (insigniilor) Mărcilor şi Armaturilor)*F) Bciinţa despre Ordine. (Istoria tuturor Ordinilor Cavaleresc!, E-

clesiastice, ale Societăţilor secrete, precum şi Semnele onorifice, Medalii com- memorative etc).

G) Num ism atica. (Sciinţa despre monedele istorice).H) Diplom atica. (Invâţîămentul despre Documente): ea se împarte în :a) Graphica séű Sciinţa despre Scripturi unde este vorba despre differitele

Littere, Abreviaturi, (prescurtări) etc.b) Semiotica (care tratéza despre Monograme), Cifre séű Nume compuse

de principalele littere a unui Nume); Chrismon (Figuri de Littere şerpuinde în Documente vechi, numite în numele Domnului); Thora (Legea: celle 5 cărţi alle lui Moisi) ş. a. c) Sphragistica, (care tratezâ despre Sigiliuri) ; d) Inveţiă- mentul formelor, fasónelor (în ceia ce privesce semnele, caracterele, indiciile alle Documentelor prin modul şi forma scrierii).

A P H O H I S TUT E :

261. Aducerea aminte este singurul Paradis din care nu putem ii isgoniţî. J. Paul.

262. Narrézá-mi trecutul, şi’ţl voiü recunósce viitorîul. Confucius. (Sentinţe).

263. Numai cei cari speră trăiesc. Halm. (Iphi- genia).

264. Speranţa—amăgitore cum este ea—ser vesce cel puţin la aceia, de a ne conduce la fi­nele viüetií pe o calie plăcută. Le lioche/ou- cauld. (Maximes).

265. Actualitatea, de ar fi cea mai fericită, este aspră! Numai trecutul este adeverata fe­ricire. Grabbe.

266. Pacienta este Arta de a spera. Vauve- nargues. (Reflexions et Maximes).

267. Dulce Speranţă, tu esci deja un început al fericire!, pecare o promiţi. Wieland. (Agathen).

268. O speranţă lungă este mai dulce, de cât o'surpriză scurtă. J. Paul. (Herbst-Blumine).

269. Este o differinţă între o omidă şi un flu­ture: şi totuşi fluturele a fost o omidă. Shakes­peare. (Coriolan).

270. Moravurile popórelor celor vechi, a Asi­

aticilor, Perşilor, Indienilor, Egyptenilor, Gre­cilor şi Romanilor, Peitâtile mythologice, Obiec­tele antice, Instituţiunile de Stat în Resbel şi Pace, Jurisprudenţa Greco-Romană şi Ope- rile antice de Artă sunt un Studíü archeologic, coprindénd Sciinţele Monumentelor şi Artelor.— Cine nu ar dori a cunósce Anticitatea în exis­tenţa ei .de odinioră, a se pomeni pé un terren imaginar ce a existat în realitate înainte cu mii de Ani ? Dór Proverbul latin : „Arta este lungă, viüéta scurtă“ ne taie pofta de a dori realitatea de atunci. „Viüéta omului este 70 Ani, iar de va fi în putere 80 Ani şi ceia ce va prisosi este numai ostenelă şi durere: (adică: viuâţa momentului), flicea un Impérat şi Pro­liét ca David, fondatorul Ierusalimului cu X ecole înainte de Christ. Viüéta nostră fiind

scurtă şi chiar nesigură, sâ ne silim a face nu­mai bine omenirei convmeţuitore până când nu ne va chiăma gura mormântului dicénd: ,,Vino',! „Intră“ ! ca se nu fiă prea tár^iü. A- tunci . . . toţi Deiî mythologici nu ne vor mai putea scăpa! Z. Antinescu (1899).

B I B L I O G R A P H I E

XXVII.

SClINţE AUXILIARE ISTORICE.

B ujorénu M. I. Mystere din Bucuresci Bucuresci 1862. 2 volume.„ „ „ R evederea M oldovei şi României sub A lexandru Ion

I. Bucuresci 1869. 1 broşiură.Gorjan I. G. Almanach Român pe 1866. Bucuresci 1855. 1 broşiură.Jareu Dimitrie. Mythologia. Bucuresci 1867. .1 broşiură.

„ „ Despre adevératul Calendariű. Bucuresci 1863. 1 broş.Preda N. D. Mythologia Grecilor, Romanilor şi Egyptenilor. Bucuresci 1863. 1

broşiură.

6

N eugebauer F. I. Dr. Dacien aus der Überresten des Klassischen Alterthums.Kronstadt 1851. (Dacia din rămăşiţele anticitâţiî classice. 1 volum.

Mauri. Timbre Poşte Album. Paris. 1 volum.Ordre de M elusine Statuts. Paris 1885. lE x . (Statutele Ordinului „Melusine“). Ordre R oyale de Sainte-Caterine d in M ont-Sinai. 1896.1 broşiură. 1 Ex.

(Ordinul Megal al S-tei Kcaterina din Muntele Sinai). Zsch iesche A lw in . Illustrirte Briefmarken Album. Leipzig 1878. 1 broşiură.

{Album de Mărci).„ „ „ „ „ Leipzig 1872. 1 broşiură.

(Album de Mărci).G örög es R om ai M itologia (Ungurescej. Trad. de Kis Ianoş. (Pozson) Pres-

burg 1805. (Mytologia Grecilor şi Momanilor). In limba ma­ghiară. 1 broşiură.

CAPITOLUL XXV IIIB io g r a fi i ş i d i f fe r it e s c r ie r i de v a r ia t e s p e c ia l ită ţ i

s c i in ţ i f ic e .

A) Scrieri variate, seriöse, instructive, umoristice, Anecdote, Miscelle etc.

APH O RISM IE3 :

271. Acésta se pare a fi problema principală a Biographieb de a representa pe om în cir­cumstanţele Épocei séle, şi a demonstra, în cât totul i s’a oppus, séü în cât totul i-a fost favo­rabil, dupé cum şi-afi format el dintr’acestea o o- piniune în lume, între omeni, şi cum el Iară o a reflectat’o în afară, Goethe. (Wahrheit und Dich­tung).

272. Sâ ne plângem splendidei lumini eeresci pentru că vespertilil (Liliecii) nu pot sufferi ra­dele soréiul? Mal bine sâ orbésca mii de ves- pertili de cât sâ se întunece pentru acésta só* rele. Saadi.

273. A devora carne de om este înaintea 0- chilor lui Dumnadeö mal puţin criminal, decât a suffoca (a năbuşi) cugetarea omenéscá. Dra- per. (Intelectual developement of Europe.

274. Ce mé importă pe mine Stiletele şi Uci­gaşii ? Ce-i pasă representantulul poporului de viüétá, când el lucrézá pentru salvarea Patriei ? Când Wilhelm Teil ochi cu arma sea la merül fatal, pe care un Monstru ílö pusese pe capul copilului séü, el strigâ: „Piară numele şi me­moria mea, numai Elveţia sâ fiă liberă!—Moră Adunarea naţională şi memoria el, dâcăpreste cenuşia nóstrá urmaşii noştri mai norocii vor putea clădi o Constituţiune, care sé assigure fericirea Patriei (Franciéi), şi va fortifica Im­periul Libertăţii şi al Egalităţii. Vergniand.

275. Benedicţiunile Pressel libere sunt aşia de evidente şi aşia de recunoscute, în cât re­lele consecuinţe alle abuzului el prevaleză cu mult. Râul este trecétoriü, dér Bunul este im- mortal. Oannino. (Political Speeches).

276. Când sélbaticii din Luisiana voesc sâ aibă fructe, atunci taie arborele de la rădăcină şi culeg fructele. Acesta este Guvernul despotic. Montesquieu. (De l’esprit des lois).

277. Cine omoră un Om, acela omórá o fiinţă re-

sonabilă, o imagine a lui Dumne4eü; acella însă care nimicesce oGarte bună .ucide raţiunea însăşi, ucide imaginea lui Dumne4eü, care, sâ (ţicem aşia, este în germine. Milton. (Areopagitiea).—

278. Mânile, care aü format Universul s’aü găurit de unghiile sclaviei; buzele care aü pfferit Universului vlüéjá, s’aü închis de respiriul de fer al morţii; Acela care aü îngroşiat apa tre­bui să înseteze; Acela care dete soréiul Marea lui de focü, trebui să înghîeţe, şi lupta de morte a sea, care a aerisat pétra mormântului séü nu putu ă mişca ânima tiranului séü. Opera su­blimă a durerii, fu dedicată numai vermeiül pă­mântului, numit Om; dér Opera nefolositore, liberarea falşă este pentru aceia, cari lâncezesc în sclaviă. E. Ca8telar. (Discoursurl).

279. O nascere distinsă este neperitóre, dér este un Bun al predecessorilor. Bogăţia este preţiosă, dér este o proprietate a norocului. Gloria este demnă de dorit, dér este nestator­nică. Frumuseţea este brilliantă, dér de puţină durată. Sănătatea este preţiosă, dér lesne de nimicit. Tăria este demnă de invidiat, dér prin bătrâneţe şi bőle este destructibilă. Sciinţa este nnica, care pentru noi este divină şi immortală; Celle mai mari avantage cu care natura u* mană este dotată sunt: Mintea şi Cuvéntul. Piu- tarch. (Morală).

280. A descrie víüéta unui Om, séü descrierea víüetei orî-cârei persone, este Biographiă. Sâ’lă descrii cum este, alţii 4*c câ nu este aşia. A ’lü descrie cum nu este, acelaşi răspuns s’arpriimi. A nu’lü descrie de loc, este a nega existenţa lui în lume pe pământ vre odinioră; Voiü spi­oni dér prin Atribuţii, nu prin nume de Persone- Unii ómen! décá ajung sus, pe unde nu ş’ar « gândit, îndată devin mândri şi le este silă de alţii; alţii fiind bogaţi, se lauaă că sunt darnici, dér sunt cu mâna strânsă, îndemnând pe alţii

83

a ii darnici; alţii fiind sărăcuţi, dér de natură mândri, fac pe Boieriul arrogant şi ei póte nu aü nici cămaşe; alţii fiind Deputat!, Senatori, séü nu vorbesc în Adunare nici o bobă, câ nu aö Coragíul séü Sciinţă; dér ca sâ nu se <}ică, câ iaü Diurnă în gébá, se laudă câtre Alegători câ prăpădesc în Secţiuni pe tot! cu elocuinţa lor. Asemenea modelle a lăsat Dumne4eü multe

pe pământ pentru păcatele poporului; de aceia mă mărginesc aici, ca sâ nu‘ cad în păcatul câ spun numai adevărul—volesc mal bine a tăcea ca: „tăcerea e ca mierea“ , şi după Proverbu latin câ: „Lumea voesce a ii încellată, fiă, încelle-se!“ —Nu volu putea îndrepta eü lumea cu umărul meü ! Z . Antinfscu. (1899).

B I B L I O G R A P H I Ă .

XXVIII.

BIOGEAPHIÍ, a n e c d o t e , s c h ie b ! d e d is t b a c ţ iA, m is c e l l e .

A lexandrescu M ichail. Bunul şi Norocul. (Memoriile şi aventurile unui in- fortunat). Bucuresci 1882. 1 broşiură.

A lexan dri V . Generalul Ioan E. Florescu. Bucuresci 1878. 1 broşiură.A ntin escu Z. Un Oaspe Pkilo-Bomăn. Ploîesci 1883. 1 volum.

„ „ M isiunea Fem eii pe păm ent şi Fem eile celebre d in an-tioitate. Ploîesci 1883.

A ricescu X). C. Octav. (Trad. din Franz). Bucuresci 1866.B aronzi A . G. Isaac Lakedem. (Trad. după A. Dumas). Bucuresci 1855. 2 voi.B aronzi G. Corbea Haiducul. Bucuresci 1859. 1 broşiură.B lanchard Petru. Plutarch noii. (Illustrat. Trad). Buda 1819. 1 volum.B olintinénu D. Viüéfa lui Vlad-Ţepeş-Vodă şi Mircea Vodă cel bătrân. Bucu­

resci 1870. 1 Ex.„ „ V iuăţa şi Faptele lu i Ştefan-V odă cel M are. Bucuresci

1870. 1 broşiură.„ „ V ideţa lu i Ouza-Vodă.. Bucuresci 1859. 1 volum.

D obrescu C. C. Ovidiu, viüéfa şi Operile Bele. Bucuresci 1881. 1 volum.E ftim escu Stefan. Aureliü Augustin. (Tesă). Bucuresci 1885. 1 volum.N icolescu G eorge şi A lbert H erm ely. Deputaţii noştri!. (Biographii şi Por­

trete). Bucuresci 1896. 1 broşiură.O dobescu X. A . Mihnea Vodă cel Băă, şi Dómna Kiaşna. Bucuresci 1869. 1

broşiură.P oenariű Petre. Gheorghe Lazăr şi Şcola Bomână. Bucuresci 1871, 1 broş.V ăcârescilor (In m em oria). Panegiric. Bucuresci 1863. 1 broşiură.

B ürger M ich. Lében, Wirken u. tragisches Ende Maximilians 1. Kaiser v.Mexico. Wien 1888. (Viüéfa, faptele şi sfârşitul tragic al lut Maximilian I-iü, împăratul Mexicului).

W alter Franz. Iwan Turgenieff. Leipzig. 1 broşiură. (Ivan Turghenieff). W ilhelm A dolph. Äbafi. (Roman. Trad. după Nicolaus Iozsika). Leipzig.

(Abaß). Roman. 1 broşiură.

M urolo Gaetano. Cenni biografici del Comm. Prof. Ba/faele Tarantelli. Acqui, 1898. 1 broşiură.

Tarantelli K. Galliern. Chieti. (Galieni). 1 Ex.„ „ G eorgio Bertilachi. Prato 1882. (Georgio Bertilachi). 1 broş.„ „ Tem po-Spazio-Eternită e Danza degli Astri. Chietti 1899.

84

A N E X Ü MI X T .

A lexa n dri V. Păcală şi Tăndală. Bucurescî 1847. 1 broşîură.A stronom ul Caueu. Bucurescî. 1 broşîură.Athanasiű M. Mich. Ténérul pustnic. (Trad). Bucurescî 1882. 1 broşîură.Barac I. Istoria prea frumosului Arghir şi a prea f rumoséi Elena. Braşîov 1812.

1 broşîură.B arac I. 1001 de Nopţi. Istorii arabicescî síik Halima. (Trad). Braşîov 1836.

Tom. al 5-lea.„ „ Cei 3 fraţi gheboşi séű 3 bărbaţi şi o aauere. Braşîov 1848. 1 broş.

B ileH escu N. Eloisa şi Abelard. (Trad. dupé A. de Lamartine). Bucurescî 1855. 1 broşîură.

B oerescu C. Aldo şi Aminta séű Bandiţii. Bucurescî 1882. 1 broşîură.B on ifaşiu Setosul. Călindariul femeilor cellor relle. Braşîov 1 broşîură.B ouvier A lexi. Otrămtârea. f rumosa Gîurgîuvencâ. Bucurescî. 1 brcs. 2 Ex.Brătăşianu Al. Preot. Măritişîul generósei Bevedd. Bucurescî 1871. 1 broş.B ujorénu M. I. Lăptăriţa de Montfermeille. (Trad. dupé Paul de Kock). Bu-

curescî 1855 1 volum.,, „ ,, Fata sub E pitrop . Bucurescî 1855. 1 volum.

Caragiali Ion . Treanca-Fleanca. Bucurescî 1883. 1 broşîură.Carm en-Sylva. Poveştile Peleşiuluî. Bucurescî 1882. 1 broşîură.Carte gh icitóre a împăratului Solomon. Bucurescî 1839. 1 broşîurăCarte de Citire. Bucurescî 1876. 1 broşîură.Carte de Adrese. BucurescîCe este de fă cu t? Bucurescî 1876. 1 broşîură.Celle trei Inele. Bucurescî 1880. 1 broşîură.Cenuşerăsa. Bucurescî 1876. 1 broşîură.C P. St. Talmeş-Balmeş Bucurescî 1861. 1 broşîură.C ilibi M oisi. O broşiurică.C odrescu T. Coliba lui Moş-Thoma. (Traducţiă). laşi 1853. Tom. II-lea.C onspect despre Membrii Asociaţiunei Transylvane Române. Sibiu 1866. 1 broş.C om icele Satelor. Bucurescî 1870.Deşliu Nicu. Bisericuţa din mißlocul pădurii. (Trad). Buzéü 1840. 1 broş.D im itriad Const. Bărbatul—Femeia, precedat de bărbatul care ucide şi bărba­

tul care iartă). Trad. dupé Henry Ideville. Bucurescî 1872 1 volum.

D im itriu Ión . Collecţiuni mai multor Curiositâţî. Bucurescî 1864. 1 broşîură.D. N. Marea Eşire a lui Satan. (Trad). Bucurescî 1845. 1 broşîură.D ogariű Dom eţiu. Moş Torna Bădicenu. G-herla 1898. 1 broşîură. No. 1 din

Bibliotheca populară„ „ Din viuăţa unui H aiduc. (Vlad hoţul de la Săcele). Gherla

1898. 1 broşîură. No. 2 din Bibliotheca populară.D racul şi Femeia. Iaşi 1851. 1 volum.Dram ele Parisului. (Trad. dupé Ponson du Terrail). Din „Universul“ . 24

volume.Dum a I. N. Blondina. (Trad. dupé Ida Melisurgo Yegezzi Ruscala). Bucu­

rescî 1882, 1 volum.Em anciparea. (ţ)iar bilunar). Bucurescî 1883. 7 broşîurî.Ertarea păcatelor. Bucurescî 1880. 1 broşîură.F atalistu l d in Cismigiu. Bucurescî 1887. 1 broşîură.F loreseu I. (P raporg ic). Gemenii din Bergam. (Trad. dupé Florian). Bucu­

rescî 1835.F loreseu I. Grădinarîul orb, séü : Altoiul înflorit. Bucurescî 1835. Cu alte

Piese la un loc.F ran cesco M astriani. Cadavrul meu. (Trad. Editura „Universul“ ). Bucurescî.

1 volum.„ „ Urm are la „C adavrul m eu“. (Trad. Editura „Uni­

versul") 1 volum.

85

F rey W . Alisma séű Rescóla în Bombay. (Trad.) Craiova 1882. 1 broşîură.„ „ Fata din Afganistan. (Trad). Craiova 1883. 1 broşîură. 2 Ex.„ „ Ivan, Robinsonul Nordului. Craiova 1883. 1 broşîură.„ „ Murád, Căpitanul Negrilor. Craiova 1882. 1 broşîură.„ „ De la Tron la Eşafod. Craiova 1882. 1 broşîură.

G esticone I. Ph. Bastard, seit Copilul lepădat. Ploíesci 1880. 2 Ex.G hica Pantazi. Cămătarîul. (Istoriă simţimentală). Bucuresci 1858. 1 volum. Gíurescu H. Annunciata séű Victima Răbdării. (Trad. dupé Marquisa d’ Eber-

sac). Focşiani.G. T. La Noroc. Bucuresci 1859. 1 volum.H ausen Berth. Junele Marinariű. Craiova 1883. 1 broşîură. "H eliade R. I. Cobza lui Marinică. Beciü. (Viena) 1855. 1 broşîură. H erişeseu N. I. Martha şi Maria. (Traducţiă). Bucuresc. 1853. 1 volum. H oltan N. R. Cetatea din Codru. Sinaia 1893.Iareu Matache. Principessa de Pontiéit. (Trad). Bucuresci 1851. 1 broşîură. In m em oria Văeărescilor. (Panigiric). Bucuresci 1863. 1 Ex. întâm plarea de la Basinul E foriei. Bucuresci. 1 broşîură.Ip ca r I. M aurieiű. O victimă a Amorului. Bucuresci 1880. 1 broşîură. Jmpératésa cea frum osă din pădurea Ursitorilor. (Basmuri). Bucuresci 1886.

1 broşîură.K o ck (Paul de). 14 broşiurî.Lahovari I. G. Buletin al Societăţii geographice Române. Semestru II. Bucu-

curesci 1898. 1 broş.„ „ „ „ „ „ „ Trimestru I. Bucu­

resci 1899. 1 broş.Lazar Philip. Istoria marelui împărat Alexandru Macedón. (Trad). Craiova. 1 broş. Leister L. M arcus. O aventură pe malul Dâmboviţei. Bucuresci 1881. 1 broş. L eresou C. Ión. Onórea şi Banii şi Furii prinşi. Bucuresci 1855. 1 broşiură. Literatorul. Bucuresci 1882.M acri Panait. Stafia din Cismigiü. Bucuresci 1884. 1 broşiură.M arian G. Carmen-Sylva. ( Conferinţă la Athenen). Bucuresci 1885.M. I. Resbunarea unei femei. Bucuresci 1880. 1 broşîură.Mausen B. lulius Gérard, omorîtorul de Lei. Craiova 1882. 1 broşiură. M iehâeseu Grig. Amelia. (Trad). Craiova 1846. 1 broşîură.M ichailescu M. A . Şalele suplimentare şi Cursurile de Adulţi. (Conferinţă).

Ploíesci 1899. 1 broşîură.M inescu Ion . Logodnica hă Triermen, de Walter Scott. (Trad). Bucuresci 1856.

1 volum.,, „ Pustnicul şi N estatornicia de Berquin. (Trad). Bucuresci 1856.

1 broşîură.M irescu D. Ileana Cosinzeana. Bucuresci 1882M oralescu I. Dem. Cartea frumbselor principii: Agricultură, Industria, Co-

merciă. Ploíesci 1882. 1 broşîură.N acu I. Pascal Bruno. (Trad. dupé A. Dumas i. Bucuresci. 1 broşiură. N egrutzi F. N. Amicul Familiei. (ţ)iar beletristic). Gerla 1886. i broşiură. N egu lic i D. I. Maria. (Trad. dupé I. H. Berthod). Bucuresci 1846. 1 broş.

„ „ „ Iudita fran ceză séű Clotilda şi Edm ond. (Trad. dupé I.E. Peccard). Bucuresci 1844. 2 volume.

N en ov ici N. Elisabeta, séü Exilaţii din Siberia. (Trad. dupé Madame Cottin). Braşîov 1845. 1 broşîură.

N icoleseu I. D irector. Discurs ocasional la serbarea şcolară de la Liceu din 10 Maiu 1899. Ploíesci 1899. 1 broşiură.

Noel. Lunatecul. Bucuresci 1881. 1 broşiură.„ U n Omor. Bucuresci 1881. 1 broşiură.

O glinda N orocu lu i în N enorociri. Bucuresci 1867. 1 broşiură.Orăşîanu T. N. întemniţările melle politice. Bucuresci 1861. 1 Ex.

„ „ „ M ysterele Mahalalelor. Bucuresci 1858. 1 broşiură.Oraţiuni la Nunte Ţerănescî. Bucuresci 1874. 1 broşîură.

„ „ ,, „ Evanghelia Ţigăncseă Bucuresci 1877.Paapa V. Testamentul seü. Bucuresci. 1 volum.Păcală în fericire. Bucuresci 1880. 1 broşiură.

86

P. B. Cei trei Muşchetari. (Trad. dupé Al. Dumas). Bucurescî 1857. 2 volume într’un Tom.

Palem on A . Avutul şi Săracul. ('Trad. dupé Emilie Sylvestre). Bucurescî 1856. 1 volum.

Páltinénu D. D. Cutia de Argint. (Trad. după Al. Dumas Fiul). Bucurescî 1860. 1 broşîură.

Păun A nton. Năsdrâvăniile lui Nastratin Hogea. Bucurescî 1880. 1 broşîură. Palim on Al. Paul şi Virginia. (Trad). Bucurescî 1872. 1 broşîură.Pe m alul Ivăţului. 1 broşîură.P ioo lo G. & C. Cestiani. Garibaldi. Bucurescî 1866.Poenaríü Virgilül. Memoriile lui Iuda Iscariotul. (Trad. dupé Petrucelli della

Gattina. Bucurescî 1871. 1 volum.Poenariű M. I. Doué Novelle morale. Bucurescî 1850. 1 broşîură.

„ „ D oué Novelle morale. Doctorul Zebri. (Traducţiă). Bacău1869. I broşîură.

P opp Gr. V. Eufrosina séü Virtutea unei femei. Bucurescî 1875. 1 broşîură. Popescu-Cioeănel George. Basme, Snóve, Ghicitori. Ploîesci 1898. Priveghitórea. Bucurescî 1882. 1 broşîură.B. I. I. Ce timpuri! Ce moravuri! Bucurescî 1880. 1 broşîură.Bahtivan A nton. Leone-Leoni. (Trad. dupé G. Sand). Bucurescî 1850. 1 voi. B ichebourg Emil. Intriga şi Amorul. (Bucurescî „Universul“ ). 3 volume. B om ânul glum eţ. Bucurescî 1874.B otele noroculu i. 1 volum.Busso N. Tandalida. Bucurescî 1860. 42 pagine.Sfârşitul lumei. Bucurescî. 1 broşîură.Sion G eorge. Saphir—petră preşmsă. Iaşi 1857. 1 broşîură.Sîuluţ A lex. Sterca M itropolit. Cuventeri in Alba-Iulia în H Feb. 1861.

Braşiov 1861.S lavici I. Pădurenca. Sibiíü 1884. 1 broşîură.Spartali S. I. Idiota. (Trad. după Emil. Rischebourg). Bucurescî 1888.1 voi. Statutele Societăţii musicale: Lyra Prahovei. Ploîesci 1880.Stefanie! C. Varietăţi culese. Bucurescî 1865. 1 broşîură.Sue E ugen. Plouvenel. (D-şora). Bucurescî 1882.Surugiul V erice . Ţiganul Ceauşiu. Bucurescî 1882. 1 broşîură.Steinberg A dolphe. Adevăratul Cod al manierelor elegante pentru junime. Bu­

curescî 1890.Teiul legănat. (Poveste). 1 broşîură.T esio Zoe. Beginn. (Trad). Bucurescî 1878. 1 broşîură.Teulesou P. Hagi-Stavros: Regele Munţilor. (Trad. dupé Edmond Aboűt). Bu­

curescî 1857. 1 volum.T . * * * Tilu-Buehoglindă. Braşiov 1840. 1 broşîură.Trei Ovrei şi un Ndmţu. Bucurescî 1877. 1 broşîură.U n ginere crim inal. (Trad). Bucurescî 1881. 1 broşîură.Universul. Intriga şi Amorul. (Trad. dupé Emile Bichebourg). Bucurescî. 8

volume.„ Cadavrul meu de Francesco Mastriani. Bucurescî. 1 broşîură.„ Frederic Lennois. Urmare la „Cadavrul m eü“ de Fr. Mastriani.

V araveri C. Cleante. Perul Domneî-Săraciâ. (Trad. din Elinesce). Brăila 1874. 1 Exemplar.

V artic Torna. Volf. şeful Bandiţilor. (Trad. din Rusesce). Iaşi 1854. 1 broş.„ „ Bărbierul d in Paris. (Trad). Iaşi 1853. 4 volume.

V ilhelm ina H. Constanţa, Mirésa Jaşîului. (Trad). Craiova 1833. 1 broşîură. V o lf Leon. Fata mincinósá. Bucurescî 1880. 1 broşîură.V u lcan Iosif. Cavalerii nopţii. (Traducţiă). Peşta 1870. 5 volume în 2 Tom.

„ „ Columba. (Trad. dupé Al. Dumas). Peşta 1866. 1 volum.

A nekdoten-Jäger. Nordhausen .1857. ( Venâtoriul Anecdotelor). 9 broşîurî. B anditen in Prack. Wien u. Pest. (Bandiţii în Fracu). 17 broşîurî.B erg T. O. Kikeriki in Arest. Wien 1863. (Kikeriki în Arest). 1 broşîură. B obric Eduard. (Bruder). Maurerischer Vorspiel. Danzig 1867. (Prolog ma­

sonic). 1 broşîură.

Blum en des W aldes (Die) Greiz 1856. (Florile pădurei). 1 broşîură.B uch gefunden in E gypten (Carte găsită în Egypt). Manuscris.C onducteur (Der) 1887, 1879. Wien 2 Ex. ( Conductorul).C urort Franzensbad in Böhmen. 1881. (Locul de cură în Franzensbad în

Boemia). 1881. 1 broşîură.Eckartshausen. Der Tiger v. Bengal / Tigrul din Bengal. / g rÜT1

A lthello der H offnar ( Altello nebunul Curţii. \1830. 1 volum.

Faust des berühm ten Schw arzkünstler u Teufelsbannes Kreuz u. quer führ­ten u. lustige Abentheuer u. Schreckliche Höhlenfahrt. Wien. (Faust faimosul Negromant (fermecătoriă) exorcist (scoţător de D ran) şi călletoriile în lungul şi largul infernului în ve­sele şi spăimântătore împrejurări alle lui). 1 broşîură.

K eller G. A nton Iose f Dr. 1000 Auserwählte Schulanecdoten und Schulwitze.Leipzig 1855. (1000 Anecdote de Şcolă alese şi Glume şco­lare). 1 volum.

K ön ig A lexander. Tausend eine Nacht. Leipzig 1841. (O miiä şi una de nopţi. Halima, istorii arabe). 3 volume.

L eitner (Q uirin v). Katalog der Sammlungen der Schatzkammer in Hofburg.Wien 1882. ( Catalog al Collecţiunilor Thesaurului din Pala­tul imperial din Wiena). 1 broşîură.

F onson du Terrail. D ie geheimnissvolle Erbschaft. Wien 1887. (Moştenirea mysteriósa). 3 volume în 10 broşîurî.

Prell (Carl Dr). Das weltliche Kloster. Leipzig 1888. (Monastirea mirenésca). 1 broşîură.

R ich ter Joseph. Wieneriche Theater Kritik. Wien 1794. (Critică theatrală vie- neză). 1 volum.

Schirm er A dolph . In salon der Hauptstadt. Wien. (în Salonul Capitalei). 1 broşîură.

Skelton (Miss). Eine inhaltsschwere Stunde. Kronstadt 1843. (0 oră cu grelle Aventuri). O mică broşîură.

Stundenblum en der Gegenw art. (Der Brand von Moskau). Flori de ore din present: Incendiul din Moskwa. 1 broşîură.

W eisflog C. Das grosse Loos. Leipzig. (Losul mare). 1 broşîură.W ien u. seine Umgebungen. (Plan). Wien 1883. ( Planul Vienii şi a împre­

jurimilor).W ildenhahn-A ugust. D er Galeeren-Sklave. Leipzig. (Sclavul de la Galeere)

1 broşîură.ZsChoke H einrich . D er Blondin von Namur. Leipzig. (Blondinul de la Na-

mur. 1 broşîură.

Alm anach de Charivari. Pour 1895. (Almanachul lui Charivari). 1 broşîură. Alm anach de 1’ U nivers illustré. Paris 1881.Berger (L e) de a Plaine de Sallisburg, Paris 1828. (Păstoriul din Câmpul

de Salisburg. 1 broşîură.Bergerac (Cyrano de). Oeuvres comiques. Voyage dans la Lune. Paris 1874.

(Opere comice. Voiagiű în Lună). 1 broşîură. _Cherbulier J. & T. A. Les matinées Suisses. (Dimineţile Elveţiei).

Le divers ages de la vie. (Diverse etăţi alle vieţii).Une femme. (O femeiă).Le voyage involuntaire. ( Voiajul fără voia).La veille des noces. (Privegherea nopţilor.Le Fou de X I X siecle. (Nebunul secolului al XIX-lea.Une nuit a Brezmcisl. (O nópte la Brezmciil).

„ „ „ „ Les aventures querriires d’un Ami de la paix. a ö(.Aventurile resbellice ale unui Amic al pâcei). ~Les projets de mariage d’ Abraham Nothnagel. (Pro- gf- g iedele însurătorei lui Abraham Nothagel). S-2 1Journal d’unpauvre Vicaire Bedoliere. (Jurnalul unui e i “ sirman Vicariű Bedoliéré). 1

C ooper Fensinore, L Espion. (Trad. <1“. Bedoliére). Paris. {Spionul), 1 broş.Harleville (Coliin d'). Le vieux Celibataire. Paris 1875. (Béiránul celibatariu).

1 broşîură.Journal de voyage et des aventures de Térré et de Mer. Paris 1882

{Jurnal de voiagiü pe Uscat şi pe Mare).Kieffer X avier. Esquisse d’un voyage en Boumanie. Altkircb 1873. (Schiţă din-

tr’un voiagiü m Bománia). 1 broşîura.Besage. Le Diable boiteux. Paris 1875 {Dracul Şchiop). 1 broşîuraMaistre (X . de) Voyage autour de ma Chambre). Paris 1875. (Voiagiü împre­

jurul Camerei melle). 1 broşîura.Maeder A. L. Ami de l’Écolier—Livre de Lecture. Paris 1855. (Amicul Şcola-

riuluî).Pom pignan (Lefranc de) Voyages amusants. Paris 1875. ( Voiagiurî amüsante).

1 broşîură.Privat d ’ Anglem ont. Paris Anecdote. Paris 1860. (Anecdote de Paris. 1

broşîură.Eousseau J. J. Julie ou La Nouvelle Héloise. Paris 1822. (Julia, séü noüa Heloisă).

Patru Tomuri mici legate.V erne Iules. Docteur Ox. Paris.Voltaire. Candide. Paris 1875. (Candida.) 1 broşîură.

„ La Princesse de Babylon. Paris 1873. (Principessa de Bobylon. 1 broşîură.

„ L ’homme aux quarant écus. Paris 1875. (Omul cu 40 ecus).„ Candide-Zadig, suivi de Micro m,egas. Paris 1862. (Candide-Zadig, ur­

mat de Micro-megas. 1 broşîură.„ Zadig ou la Destinée. Paris. (Zadig séü Destinul). 1 broşîură.„ Les oreilles du Comte de Chesterfield. Paris ( Urechile contelui de Ches­

terfield. 1 broşîură.„ Le monde comme il va. (Lumea cum voesce). 1 broşîură.

M ontelaticî Giuseppe. Lotte di Cuore. Firenze 1897. (Lupta internă). Regolam ento Organieo. Croce Bianca. Livorno.Taranteli BafFaele. Albero Maravigliose. Chieti 1896. (Alb. Maraviglio). 1

broşîură.„ „ Giuseppe Persiani. Chieti 1891. (G. Persiani). 1 broşîură.„ „ Luce Interna. Chieti 1898. (Lumina internă). 1 broşîură.

Poiim a erotioon legom enon. E rotocritos. Bitzentaon ton Kornaro. 1 Tome. Venezia 1790. 1 broşîură.

CATALÓGE DE ALLE LIBRĂRIILOR ROMÂNE ŞI STRĂINE.

Cárján G. Catalogul Librăriei. Ploiescî din 1880.Ioan id & Spirescu- Catalogul Librăriei. Bucurescî din 1869. Soeec I. Catalogul Librăriei. Bucureacî din 1883.

Brauraüller & Sohn W , Weihnacht-Catalog. Wien 1885-86. ( Catalogul de Crăciun).

Catalog der vorzüglichsten W erke. (Bibliotheca. juridică). Wien 1861. (Cn- talog de Opere juridice importante).

Deutsche Bibliographie. Wien. (Bibliographia germană).Frieh W ilhelm . Monatlicher Catalog für Bücher. Wien 1881. (Catalog mensual

pentru Cărţi)Geroldsohn Carl. Verzeichiss der Bücher u. Landkarten. Wien 1857. (Listă de

Cărţi şi Charte).Giblhoffer & Rauschburg. Verzeichniss der Bücher. Wien 1855. (Listă de

Cărţi).

89

Ném eth W ilhelm . Bücher Verzeichniss d e r Leihbibliothek. Kronstadt 1883.(Lista Cărţilor Bibliotheceide împrumutat).

Prohaska Karl. Lager-Catalog der Bücher. Teschen. (Catalog al depoului de Cărţi).

Stern M oritz. Antiquarische Bücher. Wien 1881. (Cărţi antiquarice). V ierteljähriger Catalog für Bücher. Leipzig pro 1860-61-61-62-62. (Catalog

trimestrial).

A lkan F elix . Catalogue des Livres de fonds. Paris 188B. (Catalog de Cărţi fu n ­damentale).

Grant E. Catalogues des Livres frangaises. Bucarest 1864. (Catalog de Cărţi franceze). . . r :

B ibliographia. Koma 1883. (Bibliographia).

SCRIEM ROMANE DESPRE ISRAELI?!.

A lianza Israelitä din P loíesci. Plöiesd 1869.A polog ia M inistrului D ’ Israel li asupra Iudeilor. Bucurescî.Cestiunea Israeliţilor din România in privinţa Drepturilor civile si politice.

Bucurescî.Cureleseu I. Furtuna marelui réü a năvălirei Jidovilor în România. Foc-

şîanî. 1870.Haşdâu P etrice icu B. Talmudul cu Professiunea de credinţă ă poporului Is­

raelit. Bucurescî 1866.ri n a T rei Ovrei. (Studii asupra Iudaismului). Bucurescî

Jidânaşîul din Romania. Discursul Preşed. Ad. Cremieux. (Trad). Boto-- ! şianî 1867.

Masena. Un adevărat Israelit în puterea cuventulni Dumne^ecsc. Bucurescî 1872.N eophit. Mysterele Jidovilor. (înfruntarea jidovilor. Praştia). Iaşi 1870.P opasu PandellL Sunt seu nu folositori Evreii în Principatele Române ? Bu-

curesci.R eihardt C. I. Destinaţiunea poporului Israelit. Bucurescî 1872.Rom ân (Un). Evreii în România ce sunt şi ce pot fi? Bucurescî 1865.Sárul énu C. N. Judanismul laşilor. Ploiesci 1890.V alentinénu G. I. Cucerirea Lumei de către Evrei. (Trad. după Maiorul Os-

man-Bei. Bucurescî 1879.Vam va N eophit. Jidovii. (Hahamul botezat). Bucurescî 1871.

SCRIERI GERMANE DESPRE ISRAELI?!.

A ugust A lbrecht Gr. Leben, Schicksale u. Bekehrung vormaligen jud. Rabbi.von Selben. Frankfort a. M. 1887. ( Viüéja, destinaţiunea şi convertirea fostului odiniórá Rabbi).

B ecker C. Ein W ort der Verständigung an-und zugleich für Israel. Frankfort a. M. 1873. (Un cuvent de înţelegere către-şi tot-d’odată pen­tru Israel).

Beiträge Zur Selbstprüfung u. Gebete für Juden. Frankfort a. M. 1875. (Do­vedi pentru propria cercetare şi Rugăciuni pentru Ébrei).

6*32,931.

90

Bericht de allgemeine israel. Alianz (Liége de la SocieU. Paris). Szegedin 1867 1 b rogi ură. (Raport al Allianzei generale israelite din Paris)

B ew eise aus den alten Propheten dass der Messias schon gekommen sein müsse.Frankfort a. M. 1881. (Dovefii din vechii Propheţi că Messia trebue deja că a venit).

Beweise dass der Messias der Sohn Davids, auch der Sohn Gottes ist. Frank­fort a. M. 1881. (Deveni că Messia fiul lui David este şi fiú al lui Dumnezeu).

Capadose. Züge aus dem Lebensgeschichte der portugesischen Israeliten Capadose von ihm selbst erzählt. Krankfort a. M. 1876. ( Extracte din Istoria viűeftí a Israelitului portugez D r. Capadose, narrate de el însuşi).

Caul M. A. Die Lehre u. Erklärung des 53-ten Capitels des Proph. Isaias Frankfort a. M. (Doctrina şi Explicaţiunea Capit. 53 a Proph. Isaia).

Delitseh. Iesus u, Hillel mit Bücksicht auf Renan u. Geiger. Frankfort a. M.1875. (Isus şi Hillel cu referinţă la Renan şi Geiger).

„ D er Messias als Versöhner. Frankfort a. M. 1875. (Mesia ca îm­păciuitorii)).

Hartmann O. I. Die Dreieinigkeit Gottes als Lehre des ludenthums. Frank­fort a. M. 1875. (Trinitatea lui Dumnefieű ca doctrină a Iudaismului).

M. I. A. Worte der Liebe an meine Brüder nach der Fleisch die Kinder Israels.Frankfort a. M. 1875. ( Cuvinte alle Amdrei la Fraţii mei dupé Corp, fiii lui Israil).

„ „ „ D er Schaden loseph u. der Balsam am Gilead. Frankfort a. M.1876. (Banele lui losif şi Balsamul la Gilead).

H o ff L u d w ig C. I. Die mosaischen Opfer nach ihrer sinnbildlichen u. vorbild­lichen Bedeutung. Frankfort a. M. 1883. (Sacrificiile mosaice dupé significarea lor symbolicä şi figurativăí).

P. A. D ie geweissagte Geschichte von der Messias erfüllt in Iesus v. Nazaret Predigt v. William Tholy. Frankfort a. M. 1883. (Istoria prophetisatâ despre Messia, împlinită în Isus din Nazaret).

P. H . Glaube in Israel fü r die Krafft des Evang lium. Frankfort a. M. 1881. (Credinţa în Israil pentru puterea Evangeliuluî).

B eihardt C. I. Die Bestimmung des Volkes Israels. Frankfort a. M. 1876. (Des- tinaţiunea poporului lui Israel).

S. A . W er ist ein Jude ? Gespräch zwischen einen Namens-u. einen Wahren Jude.Frankfort a. M. 1876. (Cine este unE breü? Dialog între un Ebreă numai cu numele şi un adeviraţ Ebreű ?).

„ „ W e r ist der Apostat ? Frankfort a. M. 1876. (Cine este ApostatThautropfen der Liebe an Israelsfrauen. Frankfort a. M. 1875. (Picături de

Rouă alle Amdrei către femeile lui Israil).Zeit, (die lieba) od er : Jamim Nornim u. der lom Ita-Kipurim nach ihrer

lyturgischen Rituele u. historischen Bedeutung. Frankfort a M. 1883. (Bunul timp, séű : lanim-Normin şi lom. Ita-Ki- purim: dupé significarea ei lyturgică şi istorică).

P A R T E A ARTI STI CĂ. (Galerie de Tablouri)

T A B L O U R I L IT O G R A P H IA T E Ş t P H O TO G R A P H !A l Ef

I

TABLOURI RELIGIOASE.1. Judecata d in urmă. (A doua venire a Domnului).—2. Crucificarea

lu i Isus Christos. — 3. Im m aculée C onception (de Murillo). Concepţiunea immaculatâ. — 4. Sânta Treime. (Patronul Bisericii din Suburbia de sus din Braşiov). — 5. C ina cea de Taină — 6. Maica Dom nului. - 7. Sântul Ni- colae. - 8. T âm pla B isericii St. Nioolae d in Prund. (Braşiov/ — 9. Un Angel sburftnd cu un suflet în braţe. — 10. P red ica ,de pe M unte. — 11. Ruinele M onastirei Nâmţu. (Moldova). - 1 2 . M onastirea Cozia. — 13. B iserica D om niţa Bălaşa din B uouresci. — 14. M itropolia din B ucu - resci. — 15. M itropolia d in Iaşi. 16. M onastirea Agapia. (Moldávia).— 17. B iserica St. Stephan (din Viena/ — 18. Im K loster. (In Monastire).— 19. M itropolitu l N iphon al României. 20. B aron de Şîaguna Mitro­politul Transylvaniei. 21. .Episcopul loa n Popasu al Caransebeşiului. — 22. P rotopopu l I - ’.ű al Braşiovuluî, actual, Părintele loa n Petric. — 23. P rotopopu l Bartholom eiü Baiulescu al Braşiovuluî cu Soţia sea, — 24. P ius I X Papa Romei. — 25. L eon X II I Papa actual al Romei. — 26. K ho- ren Lusignan Archiepiscopul Armeniei.

II

TABLOURI ISTORICO-NAŢIONALE ŞI STRĂINE

27. M. S. B egele R om âniei Carol I (l-a Ediţiune). 28. M. S. R egele R om âniei Carol I. (2-a Ediţiune!. — 29. B iografia M. S. B egelui C arol I a M. S. R. E lisabethei şi a Principelui F erd inand al României, formate prin littere microscopice Portretele lor. — 30 Trecerea M. S. Carol l »pe un pod, însoţit de Călăreţi Români la sosirea Sea în Ţârră. — 81. Im peratorul Traian (Marcu-Ulpiü). împăratul Romei An. d. Chr. 98.-32. Traian aduce sa­crificii pentru inaugurarea podului preste Dunăre. — 33. Columna lui Traian în Koma. —34. D ecebal Regele Dacilor. - 35. A lexan dru J-iű. (Cuza-Vodă).— 36. Mihaiű Prinţul (Vitézül). — 37. P rin ţu l B arbu D im itrie Ştirbeiu.— 38. P rincipesa Elisabeta Ştirbeiu. —89. A lexandru D. Ghica, Prinţ stăpânilor al Ţerrei Romănesci. — 40. D eschiderea Camerei Naţionale din Romania de câtre Domnitorul A lexandru Ión I (Cuza) în 29 Febr. 1860. —41. Natali a, Regina Serbiei. — 42. lo a n C. Brătianu, Bărbat de Stat.— 43. P . Aurelian, Bărbat de Stat. - 44. C olonel loan F lorescu . — 45. Aga P etru Poienaru. — 46. Constantin B ozianu. Membrii Eforiei Şc01elor pu­blice. — 47. General A. C andiano-Popescu. — 48. H oria, Cloşca şi Cri- şan. — 49. Marţii ii Causei naţionale din Transylvania (Comitetul Naţional 1898). — 50. Fam ilia D octoru lu i loa n Raţiu (Preşedintele Comitetului Na­

92

ţional Komin din Transylvania). — Bl. V lad Ţepeş, Domnul Munteniei. — 62. M eşterul M anóié. — 53. B eînturnarea lui D avid dupé învingerea lui Góliát. — 64. U ciderea lu i Iu liü Cesar — 55 Traian cu óstea trece Du­nărea. — 56. H om er şi Grecii. — 57. M órtea Oleopatrei, Regina Egyptului.— 58. A lexandru I-iű. Domnul Moldaviei. priimind însemnele Domniei de la Imperatorul Paleologul. — 59. Om orîrea lui Michai V itézül, (Offerit Ligei Culturale din Ploesci) — 60. Bătălia de la Călugăreni. — 61. Ştefan cel mare la Cetatea Némtu. — 62. Coriolan şi Veturia. — 63. E xecutarea familiei Brâncovenu la Constantinopole. — 64. U nirea Principatelor Române.— 65. Inaugurarea Academiei Române. — 66. M arcu U lpiu Traian. Imp. Romei.— 67. Professorul Zacharia A ntinescu în etate de 70 ani, în Cabi­netul séü de lucru. — 68. U n portret allü lui Zacharia Antinescu în etate de 30 Ani. — 69. Unus Anim us in tribus Corpopibus : Georgescu, Drăgo- şescu şi ţAntinescu, Profesori la Şc61a din Ploiesci No. 1 în timp continuii de 25 Ani. — 70. Tablou, mare Photographie : Familia Ioan Stoicescu cu fa­miliile : I. N aeiovici, M. G eorgescu şi P. Tănescu. — 71. Fam ilia George B adovici. — 72 Casele D-rulul I. Raţiu din Torda devastate de Unguri şi alte 4 Camere devastate, cum şi Portretele separate ale D-rului I. Raţiu. şi S oţia sea Em ilia, ofierite pentru Sala Ligei culturale din Ploiesci. — 73. Franz lo s e f împăratul Austriei. — 74. W ilhelm I. împăratul Germaniei. — 75. W ilhelm II. împăratul Germaniei. - 76. V ictoria Regina Angliei. — 77. L ou is N apoleon ca Preşedinte al Republice! Franţei. — 78. N apoleon III. ca Imperator al Franţei. — 79. Eugenia Impérátósa Franciéi. — 80. Familia lui N apoleon III cu fiul lor Lulu. — 81. P rin cipele regal: G uy de Lu- signan. - 82. Principessa Maria de Lusignan. — 83. Gover Cleveland, Preşedintele Statelor-Unite alle Americei. — 84. H ubert I. Regele Italiei. — 85.‘ Italia L ib e ră : Victor Emanuel. Cavour şi Garibaldi. — 86. Garibaldi sin-

gur. — 87. Galilei explicând systemul séü. — 88. Portretu l lui Bismark.ancelariul de ferü al Germaniei. — 89. Raffaelle T arantelli: Fondatorul

şi Preşedintele Academiei regale din Chieti (Italia La Stella d’Italia, în Li- thographiâ şi Photographiă).—90. V . A. B illioti, publicist italian.--91. R u­dolph al Austriei fiul lui Franz Ioseph (morţi. -92. Societatea „Frăţia din Ploiesci'. (Photographiatăl. — 93. Daco-Rom ane. (Litographiâ). — 94 M o­num entul proectat pentru heroii căcţuţi la Plevna. — 95. E rem itul de ,1a Köninun. 96. Charles Napier, Vice Admirai Englez. — 97. Deas Dundas, Vice Admirai Englez. - 98. Omer-Paşia, Generalissim turcesc. — 99. O M i- résa Română.—100. U n Mire Român.—101, Sultan Abdul- M edgid-H an.— 102. U n P oet laureat. (Premiu la Desemnul fiului meu Victor, representând „Bătălia de la Călugăreni“ sub Michaiü-Bravul).— 103. Diihamel. General Rusesc. (Parodiat). — 104. P h ilipp de Flandra. — 105. Lupta de la V id in cu Turcii sub Michaiü-Bravul — 106. Constantin A. Rosetti (în Anii 1831- 1848-1883 şi 1885).—107. Imm anuell K ant.—108. Schiller. Poet German.— 109. P rofessorul G. B elissim us din Braşiov. — 110. Profesoru l de Musică G. U cenescu cu So<?ia sea. — 111. N icolae Dumba, Ostaş Román luptând în America. - 112. T u lp ina Odraslei. (Părinţii mei). - 112. Doué Photo- g ra p h ii: Bust mare al meü. — 113. P hotographie mea mare în piciére. — Bruneanu N. Directorul Gymnasiului din Térgul-Vestei şi Z. Antinescu Pho- tographiaţi într’un Tabloü.

T A B L O U R I V A R I A T E .

116. Photographia a 2 Copii m ici: unul strigă de durere : „ AÜ“ şi plânge; cellă-l’alt strigă de bucuria: „A i“ şi rîde după împrejurări. — 117. Scara viăeţii bărbătesoî. — 118. Scara viueţil femeiesci. — 119. Fata cu ochii albaştrii. — 120. O poveste veselă. — 121. Spelunca ţigăn0scă-122 . O Dom nişoră grasă. — 123. A C oquet (Junele Cocoşm). — 124. a u Erin- temps. (Primăverei). — 125. La Partie de Baroes. (Partidă de Barcă—126. A desartsr. (A deşerta). - 127. La peche a la Lignes. /Pescuitul pe liniă,).

93

— 128. I e Iiion am oureux (Leul amorezat).—129. A germ an Cuirassier.(Chiurasierul german), r— L e Printem ps. (Primávéra). — 131. Persecutarea unei D om nişore No. 1. — 132. Persecutarea aeellaşî Domnişore. No. 2. — 133. A pa (Element). — 134. La sourieier. (Cursă de şioreci). — 135 K rach. (Maré' dezastru financiar). — 138. Une Vache. (O vacă). — 137. Midia. (Mi­dia, Portret).—■ 138. A lice. (Alice. Portret). — 139. Ambele Am ice — 140, K irda-Tanz in Bayern. (Danţul Kirda în Bavaria). - 141. Katharine- Gräfin v. S chw arz-burg-R udolfstadt. (Contessa Catherina de Schwarz- burg-Rudolfstadt). — 142. Preigesproohen. (Eliberată). — 143. C lotilde. (Clotilda, Portret). — 144. B om bardam entul Sebastopolului. — 145. R e­gele va trece. — 146. D ucessa de Maine. — 147 A vos souhaits. (După dorinţă). — 148. Au Louvre. (Palatul pompos din Pari-i). — 149. La Pété. (Sérbarea). — 150 La Lecture. (Lectură) — 151. Pausă de Danţu. — 152. Miss L ili. (0 Domniş6ră). — 153. Orele .(Jillei—Orele Nopţii. — 154. Béu- toriul vesel. — 155. Béutoriúl trist (plângend).

FEISAGE ŞI CHARTE GEOGRAFICE.

156. Ţerrile Pontului Euxin. (împrejurul Mârei-Negre). — 157. C on- stantinopolul. — 158. R uinele Athénéi. — 169. Ţărmul Mării la lum ina L unei. 160. K ronstadt (în Rusia). — 161. Ierusalimul. — 162. Pământul sânt. (Ca din sborul paserii). — 163. Braşiovul. (Transyl vania) în 5 Pros­pecte. — 164. Odessa. (Russia). — 165. Krimul (Russia ca din sborul paserii). — 166. Palatul de cristal al E xposiţiu n ei Universale d in L ondra în 1851. — 167. E xposiţiunea Universală din Paris în An. 1889, (pe care am visitato). Format mare. — 168. E xposiţiunea Universală din Paris în An. 1889. (Format micü). — 169. E xposiţiunea Universală din Paris în An 1878. (Format mare).—170. T urnu l Eiffel. ('Format mare). —171. W a ­terloo. — 172. Bevastopolu. — 173. Monumentul din Paris în memoria lui R obert Sorbone. — 174. Statua lui I. Heliade R. din Bucuresei pe. Bule­vardul Academiei. 175. Statua lui G eorge Lazâr din Bucuresei pe Bulevardul Academiei.—176. Stejarîullui K örner. (Bohemia).-177. Slănicul în Prahova.

S ' S ° , 2 ®4 i , H a ® ,u 5 P ä** S ® .2. a z i 3 t g 5 “'o. ja « So *3

178. Charta generală a dumei. 179. Charta României şi a Ţârilor Rom âne Dantibiane: — 180. Charta judeţului Prahova. (Format mare).— 18L. Charta Europei. (Formát mare în franţozesce dupé Vuilemain)........... .

182. „ Asiei. „ „ „ - -—183. „ A fricei „ „ „ „ „ „— 184. „ Americii de N ord „ „ „ „ „—185. ,, A m ericii de Sud „ „ „ „ „—186 „ Oceaniei „ „ „ „ ,.—187. Charta Rom âniei în franţozesce. — 188. Charta Palestinei (format mare în 4 Foi). — 189 Tabula G eographica Terrae Sanctae. Auctore I. Bonfrerio Societ. Jesu. — 190. D escriptio Paradişi et Terrae Canaan. Re- gionamque a Patriarchis, primum habitatarum. — 191. Orbis terrarum an- tiquus. Lipsiae MDCCCXLII.

FEISAGE DIDACTICE ŞI ECONOMICE FENTRU STUDIUL GEOGRAFHIC.

192. La Cultur de blé. (Cultura agricolă—193. Les bl és et són pro- duits. (Bucatele de pe câmp şi produsele lor).—194. Les Aliments. (Alimen­tele) — 195. Les Vin. (Vinul). — 196. Petsages de la G eographie populaire. (Peisagele Geographie! populare). — 197. Idem. — 198. Idem. — 199. Idem. 200. Idem.

94

CAÍETE BE MUSICĂ VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ.

Priimite Cadou de la A. 8. B. Principessa MABIA D E LUSIGNAN din Paris, în timpul Exposiţiunei Universale din An. 1889.

1. A son Altesse Royale Monseigneur le Prince.

G u y du Lusignan. •Chanson:

„C’ETAIT BIEN MIEÜX DE NOTRE TEMPS“.

Paroles et Musique de P. Coinquet. Conseiller General de la Loire inferieur.

2. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan. Princesse de Chypre, de Ierasalem et d’Armlnie, hommage reSpectueuse.

„ÜNE IMMORTELLE“Paroles de Dr. Antoine Clesse. — Musique d’ Hector Van de Putte.

8. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan etc. etc,

„CAVOTTE MARIE“

Pour Piano. — Par Henri Portelette.

4. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan etc. etc.

„L ’ORPHELINE“Bomance.

Poesie de Georges d’Olne. — Musique de A. Degu.

5. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan etc. etc.

„FLEURS PRINTANIERES“ Grand Yalse Pour Piano

par Diogéne Siciliano.

6. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan etc. etc.

„LA MENDICA“Romanze per Canto e Piano.

Paroles di Camillo Benwcci. — Musique di Angelo Napoli.

7. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan Princesse etc. etc.

„E R 0 S“Melodie,

Parole di G. Prati. — Musique di F. P. Frontini.

96

8. A Madame Marie de Lusignaa, Princesse etc. etc.

„GAI PRINTEMPS"Yillanelle.

Paroles de G. Mengeot. — Musique de Albert Eenaud.

9. A Madame Marie de Lusignan, Princesse etc. etc. i„VIENS DANS LES BOIS“

Bluette pour Tenor on Soprano Paroles de Gaston Wiallard. — Musique de Engine Lttrvix.

10. A Son Altesse Royale Marie de Lusignan. etc, etc.

„NE PARLE PAS PETIT OISEAÜ“Poesie de Jules Bong. — Musique de Henry JDuvernoy.

(Membre du Comité des Etudes au Conservatoire de Paris; (Officier de 1’Instruction publique).

11. A Son Altesse Royale Marie de Iiusignan etc. etc.

„MON BERCEAU“Chanson.

Paroles de Paul Lorgnat. — Musique de Alfred Quentin.

NB. Piesele musicale ce preced, sunt Dedicatiuni la piua onomastică a Alteţele lor Regale,

Mai nrmézá în Bibliothecă:Un volum mare de Mustea Occidentală. O carte ehorală pentru Clavir şi Cântă. 16 Studii pentru Chitară. (Italienesce). Un cânt pentru Studiul Scólelor.

S U M A R Í U L p i A H E L ORla care am fost abonat şi din care am putut oonserva ca Specimen din fie­

care, câte cât.-va Exemplare spre amintire, coordonate cu începere din Anul 1848 până astă-c}i Anul 1899.

1818. Proclamaţiunea poporului Român. Bucuresci. — 1848. ţ>ece foi volante, Circulari ei Corespondenţă, între Soleiman-Paşia şi Guvernul Ro­mân. Bucuresci. — 1848. M onitorul Bom ân de la 1—‘ 6 Iuniii şi de la 1—18 Septembrie. — 1848. Pruncul Român. No. 1—37 de la 12 luciii—1 Septem­brie. Bucuresci. — 1848. P oporu l Suveran. No. 1—26 de la 19 íuniü —11 Septembrie. Bucuresci. 1848. Ciulinul. 1 Exemplar. Bucuresci. — 1849, Lip- sesce. — 1850. B ucarester deutsche Zeitung. 1 Exemplar. — 1851-1852-

06

1853-1854-1855. Lipäescü. - 1856. Zim brul. Iaşi. - 1857-1858-1859-1860-1861. Lipsescü.—1862. Telegraphul Român Sibiiű. 1 Exemplar.—1863. N ichipercea. Bucuresci. 1 Exemplar. 1864. Aghiuţă Bucuresci. 1 Exemplar. — K ikerik i. Wien. 1863.—1864. Tribuna Română. iaşi. 1 Exemplar.—1864. illustrirte Zei­tung. Leipzig. Anul întreg într’un volum*).—1865. Illustrirte Zeitung. Leip­zig. 1 volum. Iáuuftr—luni. 1 volum. Iuli—Decembrie. -1866. D er Bazar. Berlin 1868—1879. 1 volum. — 1866, Illustr. Zeitung. Leipzig. Ian.—luni. Iuli—Dec. 2 volume. — 1867. Naţiunea. Bucuresci. 1 Exemplar. 1867. Perseveranţa. Bu- •curesci. 1 Exemplar. - 1867. E xposition Universelle Illustré. Paris. 1 voi. —1863. Pressa. Bucuresci. 1 Exemplar. — 1869. Federsţiunea. Peşta 2 E- xemplare. 1869. Universul literar. Bucuresci. Collecţiune íntrégá. — 1869. II- lusirirte Zeitung. Leipzig. 1 volum. Iul. Dec. — 1870. Gazeta Transylva- niei. Braşiov. * Exemplare. — Í87Ö. Tipograghul Român. Bucuresci. 2 E- xemplere. — 1870. - Paris-rMureie. (Du numér). Paris. — 1870.; Illustr. Z e i­tung. Leipzig. 1 volum. Ian. luni, 1 vqlum. Iuli-Decemb. 1871. Ghimpele. Bucuresci. 1 Exemplar. - 1871. Kronstädter Zeitung. Braşiov. 1 Exemplar.— 1871. L’Allianza Latino-Russá. Bucuresci. 1 Exemplar. —1871. Columna lui Traian. Bucuresci. 1 Exemplar. - 1871. Illustr. Zeitung. Leipzig. 1 vo­lum. Ian.—Iun. — 1872 Convorbiri literare. Iaşi. 1 Ex. — 1872. Uniunea liberală. Iaşi. 2 Exemplare. 1872. Patria. Bucuresci. 1 Exemplar. — 1873. Trompetta Carpaţilor. Bucuresci. 8 Exemplare. — 1873. Ghimpele. Bucu­resci. 4 Exemplarei — 1873. Telegraful. Bucuresci. 1 Exemplar. — 1873.. Re­forma. Bucuresci. 1 Exemplar. - 1874. Familia. Peşta. 1 volum. — 1875. Fa­milia. Peşta. 1 volum. - 1876. Familia. Peşta. 1 volum. — 1876. Ghimpele. Bucuresci. J Exemplar. — 1876. Moderatiunea. Ploiesci. 1 Exemplar. —1876. Illustr. Zeitung. Leipzig, 1 volum. April.—Dec. 1877. Scrânciobul. Bu­curesci. 1877-7Ö. 1 volum. - 1877. Bomănia liberă. Bucuresci. 3 Exemplare. —1877. Dorobanţul. Bucuresci. 5 Exemplare. — 1877. Purecele. Bucuresci. 6 Exemplare. — 1877. Familia. Peşta. 1 volum. — 1877. Illust. Zeitung. Leip­zig. 1 volum. Iul.—Dec. — 1878. Résboiul. Bucuresci. 8 Exemplare. — 1878. Telegraphul. Bucuresci. 1 Exemplar. — 1878. România liberă. Bucuresci, 2 Exemplare. - 1878. Familia. Peşta. 1 volum. — 1878. Illustr. Zeitung. Leip­zig. I volum. Ian.—luni. 1 volum Iuli.—Dec. — 1879. La Concordia. Yiernes (Spania). 1 Exemplar. — 1879. Purecele. Bucuresci. 1 Exemplar. - 1879. illustr. Zeitung. 1 volum. Ian.—Iun. — 1830. Bobărnaeul.: Bucuresci. 1 E- xemplar. — 1880 Independenţa română. Buzéü. 1 Exemplar. — 1830. Al­bumul Maeedo-Român. Bucuresci. 1 numér unic. V. A. U. — 1878. illustr. Zeitung. Leipzig. 1 volum. Ian.—Iun. 1 volum Iuli—Dec. — 1831. Résboiul. Bucuresci 3 Exemplare. — 1881. Bukarester-Tageblatt. 1 Exemplar.—1881. Der Kikeriki. Wien 1881. 1 Exemplar. - 1831 .Illustr. Zeitung Leipzig, 1 vo­lum. Ian. - lun. 1 volum Iun.—Decemb. — 1832. Scaiul. Bucuresci. 1 Exem­plar. — 1882. Bărbierul. Bucuresci. 2 Exemplare. — 1882, La Roumanie il- lustrée. Bucarest. No. 1—31 volum. — 1883. Vocea Prahovei. Ploiesci. 1 Exemplar. — 1883. Contimporanul. Iaşi. 2 Exemplare. — 1884. Cocoşiul Bucuresci. 1 Exemplar. — 1884. Currierul Prahovei, Ploiesci, 3 Exemplare. —1884. La Bossu. Bucuresci. 3 Exemplare. — 1884. Sácóla. Iaşi. 1 Exemplar.— 1884. Cucu. Bucuresci. 1Ö Exemplare. — Carpaţii. Graîova. 3 Exemplare.— 1884. Gazeta Sáténului. Rómnicul-Sárat. 1 volum. — 1885. Gazeta Sáté- nuluî. Rómnicul-Sárat. 1 volum. — 1885, Illustr. Zeitung. Leipzig. 1 volum. Ian.—Iun. 1 volum. Iul.— Dec. — 1880. Românul. Bucuresci 1836-89. 3 Ec- semplare. — 1886. Fórfeca. Bucuresci. 1 Exemplar. 1886. Pruncul Ro­mân. (Reprodus) Bucuresci. 1 Exemplar. — 1886. Gazeta Sáténului. Röm- nicul-Sárat. 1 volum. — 1837. Gazeta Prahovei. Ploiesci, 1 Exemplar. —1887. Poporul. Bucuresci. 1 Exemplar. — 1887. Gazeta Sáténului. Rómnicul-Sárat.1 volum. — 1888. Deşteptarea. Bucuresci. 1 Numér.— , 1838. Apârătoriu! Sănătăţii. Bucuresci. 1 volum. — 1888. Universul literariu. Bucuresci. 1 vo­lum. — 1888. Ghiţâ Berbecii.. Bucuresci. 1 Exemplar. — Í838. Gazeta Sáté- nuluí. Rómnicul-Sárat 1 volum. — 1889. Fórfeca. Bucuresci. 5 Exemplare.— 1889. Democratul. Ploiesci. 3 Exemplare. — 1889. Ţerra. Ploiesci. 1 E- xemplar. — 1889. Universul literar. Bucuresci. 1 volum.

97

§ é. gns T3 u ns .5 '* a a w

s s s ad <i 'S* >cö- 1 CS S Ş S * M

53 • " Ö .5G «S

o*»◄

b> T3 Cu fe .E o h« .. ca•c & ** ss s § S -s S -g S '

E í .3 S « !" “ s. g S !.

- . S . S a * jS'3© Ö fTi rt o *G ©S S d S fl w .S <äS ’» p ’*- <ci cd ^ Jz•4 a * -S ft ■« " '

a _- fi so. '’S

sw 'S „ M „Z a > .a o S5 i s a a

- s ai a

1889. La Presse. Paris, 1 Ex. — 1889.Le National Paris. 1 Éx. — 1889. L’Autorité. Paris. 1 Ex.—1889. Le Ma­tin. Paris. 1 Ex. 1889 Le petit Jour­nal. Paris. 2 Ex. — 1889. Le Temps.Paris. 2 Ex. — 1889. Le Siécle. Paris.1 Ex. — 1889. Paris. Paris. 1 Ex. —1889. La Lanterne. Paris. 1 Ex. 1889.Le Gaulois. Paris. 1 Ex. — 1889. La Cooarde. Paris. 3. Ex.—1889. Le Fi­garo. Paris 5. Ex.—1889. La Bataille.Paris. 2 Ex. - 1889. Le Soir. Paris. 6 Ex.—1889. L’ Echo de Paris. Paris.2 Ex.—1889. La Nation. Paris. 1 Ex.— 1889. La France. Paris. 2 Ex. —1889. La Liberté. Paris. 1 Ex.—1889.Le Courrier de soir. Paris. 1 Ex.— 1889. Le Transigeant, Paris. 4 Ex.— 1889. Le X IX Siécle. Paris. 1 Ex. ,1889. N eue fliegende Blätter. Berlin. 1 Ex. — 1889. D er F loh. Wien. 1 Ex. — 1890. Şcola Bomână. (în 3 Numere, coprinde şi Descrierea mea asu­pra Jubileului Atheneului de 25 Ani în Bucuresci, la care am participat _ ca Delegat din partea Atheneului din Ploiescî—8 Ex. Ploiesci. — 1890. Tocila . Bucuresci. 2 Ex. — 1890. Lupta. Bucuresci. 1 Ex. — 1890. V iespele. Bucu­resci. 1 Ex. — 1890. D em ocratul. Ploiesci. 1 Ex. — 1891. V oinţa Prahovei. Ploiesci. 1 Ex. — 1891. Veselia. Bucuresci. 1 Ex. — 1991. G iovano B o- magna. Faenza. (Italia,). 1 Ex, — 1891. B elig ione e Patria. Faenza. (Italia/ 2 Ex. — 1891. U niversul literar. Bucuresci. 1 volum. — 1891. Familia. Peşta. 1 volum. - 1891. Illu strirte Zeitung. Leipzig. 1 volum, Ian—luni. 1 volum. Iuli—Decembre. — 1892. ţ)iariu l „14 Iu n iü “ . Bucuresci. 1 Ex. — 1892. L e Phare literaire. Paris, 1. Ex. — 1892. A devărul Bucuresci. 6 Ex. —1892. Lupta. Bucuresci. 3 Ex. — 1892. Illustrirte Zeitung. Leipzig. 1 voi. März—luni. 1 voi. Iuli -D ec. — 1893. Vestea. Bucuresci. 1 Ex. — 1893. B es- boiu l. Bucuresci.Bucuresci. 1 Ex. ------— ,_____________________terar. Bucuresci. 1 Ex. — 1894. B om anţierul illustrat- 1 volum. — 1893. A devărul illustrat. Bucuresci. 2 Ex. — 1895, Veselia. Bucuresci. 4 Ex. — 1895. Ţârra. Bucuresci, 2 Ex. — 1895. Gazeta p op oru lu i Bucuresci. 4 Ex, —1895. Ardeiul. Bucuresci, 1 Ex. - 1895. VitLâţa. Bucuresci. 5 Ex. — 1895. Dem ocratul. Ploiesci. 1 Ex. — 1895. B uletinu l Camerei de Com erciu. Ploiesci. 1 Ex. — 1895. V oin ţa Prahovei. Ploiesci. 1 Ex. — 1895. M esage­rul naţional, Bucuresci. 1 Ex. — 1895. Lum ea nouă. Bucuresci. 2 Ex. — 1895. M ercu riu l Român. Bucuresci. 21 Ex. — 1895. L ’Art. Paris- 2 Ex. 1895. G iovano Bomagna. Faenza. 3 Ex. — 1895. Idea Nuova. Faenza. 6 Ex. ~ 1895. La Semaine de Paris. Paris. 4 Ex. — 1895. A părătoriu l să­nătăţii. Bucuresci. 1 volum. — 1895. Primăvâra. Ploiescî. 4 Ex. •*- 1895. L iga Bomână. Bucuresci. 1 volum. — 1895. U niversul literar. Bucuresci. 1. volum. — 1895. R epertoriu l leg ilor. Ploiescî, 7 Ex. — 1896. Lum ea noué. Bucuresci. 1 Ex. 1896. Bom ănia M usicală. Bucuresci. 1 Ex, — 1896. M oş-Teacă. Bucuresci. 1 Ex- — 1897. Currierul serei. Bucuresci. 1 Ex. — 1897. D em ocratul. Ploiescî. 1 Ex. — 1898. V o ce a Prahovei. Ploiesci. 1 Ex —1898. Prahova. Ploiesci. 1 Ex. — 1898. Lumina. Ploiescî. 1 Ex, - - 1898. A - d e vérül. Bucuresci. 1 Ex. — 1898 Dreptatea- Bucuresci. 1 Ex. 1898. D ra­pelul, Bucuresci. 1 Ex. — 1898. Epoca- Bucuresci 1 Ex. — 1899. U niver­su l p o litic . Bucuresci. Câte-va Numere a'ese, importante. — 1899. U niver­sul literariű . Bucuresci. 1 volum. — 1899. Universul illustrat. Bucuresci. Câte-va Numere.— 1899. M ercuriu l Bomâu. Bucuresci. 1 Collecţiune, — 1899. L iga Bomână. Bucuresci. 1 volum. — 1899. Primăvâra. Ploiesci. Câte-va Numere, — 1899. Deşteptarea. Bucuresci. 1 Numér, — 1899, Dem ocratul. Ploiesci, 1 Ex. — 1899. V ocea Prahovei. Ploiesci- 1 Ex. — 1899. Prahova. Ploiesci. 2 Exemplare. — 1899. Lum ina- Ploiesci. 2 Ex. — 1899, Babilonia.

, iuu—uec. — itsyo. vestea, ijucuresci. i r,x. - ioqm. *>«>- 1 Ex. — 1893. Epoca. Bucuresci. 1 Ex. — 1893, Bom ânul.

— 1893. A deverul. Bucuresci. 1 Ex. — 1894. U niversul li-

98

Firenze (italia). 5 Ex. — 1899. Stindardul. Ploíescí. 3 E x.—1899. C iocoiul. Ploiescî. 1 Ex.—

Cu acéstá Listă a differitelor ţiare indigene şi străine s’a terminat a- céstá Operă Sciinţifică, Bibliographien şi Jurnalieră. Las viitorimeî Române din tote ţârrile locuite de Români de a o complecta în secolul al XX-lea pe callea progressuluî, pentru folosul şi cultura Românismului în genere.

Am făcut ce am putut, câci Sciinţa şi Arta sunt lungi, dér’ viuâţa este........ scurtă !!!!

Z. A.

Acte, Diplome, şi Dedicaţiunî priimite în cursul vineţii în timp de 73 Ani, ca titluri personale în urma activităţii melle, cu Datele

de la Anul 1364, din secolul al XIX-lea până astă-zî Anul 1899, aprópe tocmai la începutul secolului allü XX-lea.

1. A sociaţiunea Transylvană pentru Literatura Română şi Cultura poporului Român, ’mi emitte Diploma ca Membru de ord ine cu Data H a­ţeg. (Transyl vania) din 2 August 1864 Preşedinte : M itropolitu l A ndreiű B aron de Şiaguna.

2. D iplom a de recunóscerea drepturilor civile şi po litice , ca Ce- tăţeanii Român. Bucuresci sub No. 1735. Subscris M . S. R egele Carol I.

3. D ip lom a de Membru şi fost V ice-Preşedinte al Societăţii pen­tru Inveţiâtura poporului Român, Secţiunea de Prahova, cu Data P loiescî.15 Novembre 1873. No. 144. Preşedinte: G. Radovici.

4. Brevet B egal pentru accordarea Medaliei ..Bene Merenti" CI. Il-a, Data Bucuresci 18 Marte 1878, pentru lucrări şi publicaţiuni didactice. Sub­scris: M. S. B. Carol I.

5. Diplomă ca M embru activ al Societăţii G eographice Române, cu Data Bucuresci '/i3 Maiü 1882. Vice-Preşedinte: Gen. G. Manu.

6. Diplomă ca Membru al A cadem iei „L a Stella d ’ Italia“ cu titlulde S ocio effectivo, cu Data Chieti. (Italia). 13 Novembre 1887, pentru Volu­mul poetic: „Flori de pe Carpaţi“ şi alte publicaţiuni. Sub-scris: Fondator şi Preşedinte: Baffaele Tarantelli. t

7. Diplomă cu titlul „Cavaler de Önére“ al Ordinului umanitar „Me­lusine“ a V-a Classă, fondat de A. S. R. Maria de Lusignan, Principessă de Cypru, Ierusalem şi Armenia, cu Data. Paris 1882. No. 424. Subscrisă: Marie.

8. Diplomă de Cavaler I-ia Classă, al Societăţii Naţionale „Croee Bianca“ , distinsului Literat Român, cu Data 17 Decembre 1882. Preşedinte gen. B illiót ti.

9. Diplomă de la Sooietâ umanitaria dei Canottieri Salvatori del’ A rno. cu titlul de „S o c io Benem erito“ pentru merite philantropice şi literare, Data din „Santa Croce suli’ A rno“ . 9 Ianuarie. 1882 Preş. fond. Dr. A. Sirotti.

10. Diploma Academică . Stella d’ Italia", cu Titlul Representante Rum eno, recunoscut sub tóté raporturile demnű. cu D ata: Chieti 20 April. 1882 No. 6b. Presed. Baffaelle Tarantelli.

11. Diploma Societăţii: „G abinetto d i Lettura e Stanze popolari“cu Titlul: „S o c io onorario“ ca om agiu d istin selor séle merite, cu Data „Santa^Croce suli’ Arno". 20 Aug 1883. Preşed. A urelio Vallini. .

12. Diploma cu Titlul „U m cia le Frotettore d e l Prem io Stella d ’Ita- f,lia“ . Dată ca önére şi recunoştinţă socială. Livorno. 14 Marzo. 1 8 8 4 . Sub- ' scrierea: La Deputazione D irectrice. A. B on n ev a l; V. R . B illio tt i; C. i Conti. . î

18. Diploma de la „S ocieta N ationale“ della Croce Bianca „TJniţa | Italia“ , cu T itlul: Prem io d i Virtu : G iuseppe G aribaldi, cu Devisa lui1: ;O L ib e r ia ! O M orte ! pentru concursul dat cu obolul seu şi al Amicilor síi, l& '% subscrierea în favórea nenorociţilor din Casamicciola. Data Livorno. 14 Marzo A 1884. Subscrierea: H . Tium virato. V . B. B illiotti. S. F loss. O. Bertonâ. J

99

14. Diploma „ Academia “ : „Stella d ’ Italia“ con M edaglia d i Ar-gento, pel suo attacamento al bene sociale e per avere fondato le Sezione de la mostra Academia in Romania. Data Chieti. 18 Octobre 1885. II Presid. deli’ Academia: Raffaelle Tarantelli. Com. Tom m ajo de Grandi. G iustino Laeaya. Raffaelle V ieoli de Bari Lom bardo.

15. Diploma de la Societatea „R om ânia litterară“ , cu Titlu: „Mem­bru de on óre“ Dată pentru sprijinul moral şi Material al Revistei. Bucuresci 10 Maiu 1887. No. 1415. Preşed. V ictor Radovici.

16. Diploma „U nion e Operaja U m berto I.“ cu Titlul: „S oc io Pro- tettore onorario“ pentru ataşamentul bine meritat la Instrucţiunea populară din Regat, şi a frăţiei italiene, ca semn de înaltă consideraţiune. Data Napoli 29 Gennajo. II Pres. gen. Comm. D om enico Jaccarino.

17. Diploma: „C irco lo prom otore partenopeo Giambatista V ieo “ cu Titlul: „S ocio P rotettore B enem erito con M edaglia d i O nore“ . Se­zione Letterario, Umanitario; pentru Opere umanitare şi virtuose. Data Napoli. 29 Gennajo 1888. No. 489. Pres. Comm. D om enico Jaccarino.

18. Membru al Átheneuluí Român, şi Repräsentant al Atheneuluî din Ploiescî la Jubileul de 25 Ani. Data Bucuresci. Nov. 1890, Vice-Preşedinte :C. Essareu.

19. Numirea de la „Societatea Pressei“ , cu T itlu l: „M em bru on o ­rific“ . Data Bucuresci. Februar 1891. Sub-scris, Secretar general: F rédé- ric Dame.

20. Membru şi C ollaborator numit la (Mariul „L e Phare litteraire et artistique“ . Data Paris. 30 Aug. 1891. Directorul ţHarului. G yp de N ixo.

21. Academia „La Stella d’ Italia“ cu Titlul : di promozione ad Acade­mia di I-a, per sostituire il Tenente Generale Am erieo M ayo, decedato in Napoli. Col. No. 78 dei soli 100 A cadem ici noştri, pentru conlucrarea pro- gressului Instituţiund nóstre şi equilibru classelor sociale. Data Chieti. (Italia). 26 Decembrie 1891. No. 78. Secret. G. Galii. II Preşed. Raffaelle Tarantelli.

22. Operă erudită, făcută de Preşedintele Academiei „La Stella d’ Italia" întitulată : Sferza et Am ore (Biciul şi Amórea) şi dedicată modestei melle persóne, forte măgulitore pentru mine. Imprimată în Clâeti. An. 1892.

23. Diplomă de la „U nione Um anitaria internaţionale cu T itlu l: „M em bru de onóre“ pentru înaltele sile merite umanitari. Data Napoli. 27 Giugno 1864. Preşedinte : E dm ondo Dozin, şi Poesia „Passato“ dedicată de acesta Autorului acestei Opere.

24 Diplomă de la „In stitu t du M idi“ cu titlul de Membre de la See- tion litteraire, Correspondent délégué pour la Roumanie. Data Toulouse. 6 Febr. 1896. (France). No. 303. La President. I. Pérés. y - Pr. de St. Pierre. Le Sécrétaire: P. Paulin. —p-

25. Reale Academia „L a Stella d ’ Italia“ , mé numesce „S oeio B ene­m erito d i l-ia Classe, e Fun datore de Sezione a nostra Academia în R o­mania. Data Chieti. 18 Mayo 1896, pentru m,area Ambre, pentru Italia şi Uma­nitate şi pentru laborea făcută ca Preşedinte al Secţiunei acestei Academiei din R o­mania Presidente: Raffaelle Tarantelli.

26. L ’Ordre des Chevaliers de Sainte-Catherine du Mont-Sinai. cu Titlul: Chevalier humanitaire. Livre d'Or. No. 510. Data Paris 25 Nov. 1896. Sub-scris. Le Grand M a itre : G uy

27. Diploma de la „A socia d a d e G eographica L isboa“ cu T itlu l: S ocio Corespondente. Data Lisboa (Portogalia). Fevr. 1897. No. 2785. Sub­scris : Secretaire perpetuei. M z. Luciano C ordeiro.

28. Diploma de la „A cad em ie humanitaire de F rance“ cu Titlul : V ice-President d ’ honneur. Data Paris. 10 Juni 1897. Le Directeur, Pré- sident de Conseil.

29. Diploma de la „Sezione principale florentine. R. Academie „L a Stella d* Italia“ cu T itlu l: „S oeio onorario effectivo“ . Data: Florenza. 26 Decembre 1897. Presidente : D uca Carlo d i Noja.

80. Diploma de la „R. Aeeadem ia de la Cultura m oderna“ cu T itlu l: -,,V ice-Presidente generale e D irettore della R. A ccadem ie della „C ui-

100

tura m oderna per la Rom ania“ . Data : Pisa. (Italia/ 3 Marzo. 1898. Pr sid. generale. E nrico d ’A ulerio.

31. Diploma de „O ificier la Ordinul „St -Catherine du M on t-S in a i1 avansat de A. S. R. Principele G uy de Lusignart "u ocasiunea Aniversâ-rei St.Ecaterine.Data: Paris. Nov. 25 1898. S’ -?a’is. l ' v '"•rând M aître: G uy “

Tocmai în ultimile momente, când se imprima ultima colâ a acestei 0 pere, am primit cu multă plăcere de Ia Reverenţia Sea, veteranul Clerului gr or. din Braşiov şi vechiul meú venerabil Amic, Părintele loa n Petric, Pro topopul I-iu al Braşiovuluî, o Operă de 227 pagine, întitulată : M onographie Com unei B isericesc! Gr. Or. Rom âne a Sfintei A dorm iri d in Cetate: Braşiovuluî, coordonată şi compusă de Reverenţia sea Părintele B artolc- meiu Baîulescu, Protopop, neîntrecutul între Membrii Comitetului Parohia], Epitrop, şi Membru în Comissiunea de zidire al sus menţionatei Biserici.

Aşiu fi comis o mare erróre, (ca fiii al Braşiovuluî) de a nu fi trecut în Ca talogul Bibliothecii melle şi acostă lucrare mult meritosă, care tratăză c multă claritate şi erudiţiune fasele documentate istoric, prin care a trecut, în fine, realisarea dorinţei Cetăţenilor Români Braşioveni, de a avea în centrul Capitalei Districtului Braşîovu o Catbedralâ.

Opera în questiune este illustrată cu Edificiul Bisericii Adormireî, îi două folii; Gymnasiul Român, 8 Portrete ale bătrânilor fondatori ai Biseric şi Capela Română din Gróver.

Atât Opera istorică, Tipariul şi Ulustraţiunile sunt executate cu multă Sciinţă şi Artă, meritând totă lauda.

O lőre Cetăţenilor Români Braşioveni !.

*■ 1