ECOU ',20 Aprilie 1942

^ ^ A P S A p t a >. - 3 A p T A M A N A L

££S»ss«ăr st© ; JSritBfS'S»-

I srfsn* destinai comnaitati^enron da,tue8t«*

tita^î ftlAd0,f Hit,Cr afost 8°- a "e ° »*ata excepţionala,

care a cunoscut tot cortegiul mire! mior onni rashoi lung. caro a va- rut mai ales, cn ochii aptoape or- £«U de gaze. Intr’un spital din 1918Walk’ Prăbuşirea Germaniei din

ii SuS1* in?a intaresc pe oameni,

aprigi”0 81 ,ndea“na ,a n*°«ca

Diî8L “ f°8r 8i cn Adolf Hitler. creat o f? Ger.maniel imperiale a creat o Germanie nona, mare, eter¬ na. Metodic si perseverent, luptând cn o lame orbita de mirajul auru-

de refractara a fost Eoropa fata de pUnuriie de refacere morala sl materiala elaborate de Fdhrer.

Astazi s a

Ultimele ştiri Pe frontul de răsărit, topirea za-

pezilor sl Împotmolirea terenurilor de operaţiuni a Împiedicat desfasurarea oricărei acţiuni in stil mare. Din cauza terenului Impracticabil, luptele care s au dat pe alocuri au cerut

A 7 îr®at Mar«l® Keich eforturi mari din partea trupelor, rnfr Astoîi Europa a rccunos- In peninsula Kercl, inamicul a ot poate pntia cam târziu, dar a atacat numai cu lorte redusa Toate

NnhUB!|08C?t‘^caanî1 8CfP°ttto trai atacurile au iost respinse Avioane NU dominaţie ludeo-plutocratn si de lupta germane au atacat cu suc- ^oUevica. ces instalaţiile militare din Sevasto-

Sarbatoarea Germaniei de astazi p0i‘?an mi*Ke locuri au isbucnlt in- are loc Intr’un moment de Inpta no Cend I?a,rlj \ mal ţost bombardat viata si moarte. De aceea este o de hUroaviane al Sovle- sarbatoaro a spiritului care a ia- ~l(?r*. Ha!Jtga4rele r,sl cazarmlle au vlns materia ,ost incendiate. Porturile sovietice

. . dln Marea Neagra au suferit puter- in ^ aceasta zi, noi, aliat! leali, nlce bombardamente din partea avia*

convinşi de maretia destinului care tlei germane. Mal multe Incendii ac fauresto aci in Răsărit după au distrus mari cantltatl de material concepţiile geniale ale lui Adolf preţios. Un vas comercial sovietic Hitler, ne îndreptam rugile spre de 7000 tone a fost scufundat, cer si rugam pe Dumnezeu sa dea In sectorul central al frontului de puterea necesara FBhrerului pentru răsărit, trupele germane au cucerit desavarsirea totala a nouei Europe, mal multe localitati. Atacurile Inamice

In aceasta zi, caud armata noa- Parti din armata stra lupta cot la cot cu armata ?3'a sovietica au fost distruse In

lupte de mal multe zile, cu toata lui, Adolf Hitler a dovedit ca spiri- 8tranS* in «uflet acest mare condu- Fal;rera,ui- 8anţe“ c0nvi“8i ca vîc Împotrivirea dam a inamicului, tul Germaniei Mari traeste. Dar Catfor# Pe cal dc sP°ntana s-, totala tona Qermailîel inseamna victoria 45 localitati si 1000 cazemate au cata amaraciune no a trebuit f 7*.**,. Craroa P°porolui german Europei. fost cucerite. Inamicul a pierdut

un sa ia ideile naţional-™*;»!:.** ~ ' ta ‘ national-socialistc, pe atat

Puterea credinţei Ecoul Crimeei.

Credinţa este salasul sufletelor in cpa t. .< imuri de restrişte. fcf. a Transilvaniei, care imbarba- l aina intreaga a puterilor ei nu «ii i T cre.d'ntar temeinica au savar-

te inca cucerita de oameni rari Sl ^r e Pentru deşteptarea Mântuitorul lisus ChristoTa’sp2s' S p63 Romanilor?

SSSIS |~™ ~ S Credinţa in Dumnezeu este ca- munte cu credinţa de inviere si li- 8 1 p^tru murirea credinţei stra- sldou? vasedet marime

in aceste lupte: 6000 prlzionerl, 8 000 morţi, 170 tunuri, 269 arun¬ cătoare si mitraliere precum sl 10 avi¬ oane care au fost capturate sau nimi¬ cite de către trupele germane,

credinţelor străbune si a vredniciilor ln sectorul nordic al frontului, tru- stramosestl. pele 6ermane au atacat poziţiile ina-

lisus, strămoşii sl naţiunea ne cer niice, câştigând teren. Artileria grea sa biruim deci, cu Întreita credinţa: germana a bombardat instalaţiile mi¬

litare din Leningrad. O fabrica de

uzitoarea tuturor credinţelor drep- bertate pentru neamul lui? sl adevarate. moşeşti pavaza

Pretutindeni se canta astazi imnul de totdeauna.

i • millocie au fost incendiate, neamului romanesc piniandezii au respins din nou

atacurile sovietice. In peninsula 1 ** nu a fost si nicl nu Hbertatii lui Andrei Muresanu „De- _ Pentru neamul nostru de pre- Aunus^tnamicul a pierdut intt'o stn- Jte fl fapta omeneasca savarsita steapta—te Romane* care a înviorat sl tutindent, care in ceasul acesta, din ^ura zi 2000 morţi

ra credinţa temeinica st nesovattoa- a inflacarat sufletul patimltor al unul toate risipitele lut ramuri, se vrea h ]n apele Oceanului Inghetat de pana ia căpătui strădaniei. neam. liber sl unit sub acelas scut pentru jS[or(t> submarinele germane au atacat

* ela copil si pana la batran, dela Aceeaşi credinţa in Dumnezeu, vecie, asigurând liniştea si prosperi- un conv0i de vase americane, care len: singuratici pana la popoare, ocrotitorul neamului nostru si ace- tatea urmaşilor noştri, intr’o Patrie veneau din Murmansk. Doua vase de

nazuesc spre fericire printr’o easi credinţa de biruinţa si unire a înfloritoare, visata atat de frumos de transport cu un tonaj de 12000 tone mta temeinica, vapae sufleteasca hotarit sl călăuzit in lupta, inimile părinţii si strămoşii noştri. au f0St scufundate. Avioanele ger- are se mistue toata stradania, mari si sufletele tari ale celor ce au Nici stolurile de avioane, nici mane au scufundat un vas petrolifer

aca si lupta de fiecare zi. savarsit unirea principatelor. ploaia de obuze, nici monştrii de inamic de 4000 tone si uu avariat Isbanda nu vine decât prin ere- Rasboiul pentru unirea tuturor Ro- 0tel, de asta data nu ne-au inspat- grav un mare vas comercial. :a: manilor a fost una din cele mal mantat si nu au putut infrange, nici Atacurile aeriene Împotriva insulei

■ credinţa in Dumnezeu călăuzeşte 8rele încercări ale credinţei noastre, clinti, credinţa de biruinţa ce ne-a Malta au l^t continuate zi slnoape.

:u noastră, legandu—1 pe om de Si totuşi am biruit atunci, căci adus pana aici credinţa ne-a imbarbatat si ne-a

'-. dinţa aduce prevedere la toate călăuzit paşii si mintea, căci noi nu d iIe din cale. am dorft cuceriri fara temei. Glasul

Credinţa da deslegarea cea mat mă in toate imprejurarile luptei

■ biruinţa.

Ce altceva este tot trecutul neamu- uostru romanesc, decât o Împle- m.iiastra de credinţe? Crtdinta in originea noastra

a Daco-Romana;

dinţa pentru libertate a lut 1 Batran;

— } .-ta in Dumnezeu, scut al iintei ne.o ului, de-alungul seco lor robi loarei >pitorl.

Mire

de suferinţa al fraţilor si porunca strămoşilor ne-a chemat, cu Jertfe, sa pecetluim hotarul Tarii pana un¬ de se Întinde hotarul Neamului.

Astazi, ne este pusa din nou la încercare credinţa in Dumnezeu sl credinţa in taria, libertatea sl Inal- tarea Neamului nostru romanesc.

Semne dumnezeesti ne-au luminat calea, ne-au Întărit credinţa in cea- sul plecării la lupta, sl ne-au pregătit njatulor

sufletul de jertfa.

Sl nici de acum inalnte, căci: — „Pentru Cruce, neam sl tara Vom avea pan’ la mormânt Braţ viteaz sl’n piept, cu fala, O credinţa sl-un avant8.—

Locot. D. Harasim.

Noul guvern francez La Vichy s’a constituit noul guvern

francez. D. Plerre Laval este preşe¬ dintele consiliului de miniştri, mi-

Antena postului de radio Renella s‘a

^ In Africa de Nord, nici o acţiune Importanta.

Avioane de lupta germane au ata¬ cat porturile britanice Sunderland st Southampton. Bombele de n\a.^e ca‘ libiu au provocat mari incendii.

Dela prima apariţie a submarine¬ lor germane in apele teritoriale ale Statelor Unite, au fost scufundate 88 tancuri petrolifere americane cu un tonaj total de 713.000 tone. Ca-

ministrul mior- p^de «^care^-nut vas

Mareşalul Petatn a dat un decret re decât tonajul vasului, inam m

^parare a Moldo- dS SSŞ

duşmana ce navalea ln tara. Duşmani! s.eculfrlH^rlnta ior caruia este raspunzat<tfr Forţele t (jermana cu ocazta raidurilor între¬ ba credinţei iui se vede si neamului nostru, ln dori ^ restre, maritime sl aeriene st- |rinse de formaţiuni britanice dea-

pe întreg cuprinsul Moldovei, tropltoare, au sfastat c » hota. autoritatea efectiva a Co"d ‘ este supra teritoriului Germaniei. M atatea mănăstiri sl biserici, sângeros. Irupul ^arlt, calcand hota ^ armat^^anGeze^este supra * _

|azl|

’ «fer ss+zxssi sta Salul Darlau. Madn. Blimama, tIopc,e iapoue.e au

>ar cine nu ştie cat de crunt au lovit! cei din cetatea stramosea- stradania de a

ecoul CRIME El

“‘rSfki^SS r orasui

dcarn fara incelare localita lle 1» ca

■inprrrui( mari concentrări <le xropc

sţs^ţsacrafA. Sl Yennang.

insulele Mlndanao sl Juzon

ISS:lrf"=: nclnmif Flllpinelor. Trupele japo- P ’R ocupat iu Întregime pcnln-

din Filiplue. Ariileria neze sula

au

IZ japoneza bombardează tn con- tinim (orlareatu Corregid«?r, unde trupele americane din FlUpR}® J*P“n o tdliinu rezistenta. Avioanele japo-

au alucal instalaţiile militare bateriilor antiaeriene de

si numeroase vâ¬

neze si poziţiile

s- nnooraieP|nCpori. 1-ortareata Cor rogldor este o mare «le flăcări. C㬠derea el este Iminenta.

Cartierul Imperial japonez anonta ca noua avioane americane au lost doborite deasupra regiunii I okio sl Yokoliama. Acesta este primul raid inamic dela începutul rasbolulut deasupra capitalei Japoniei.

Posta Soldatului Preot CapItan N. Petrache: Mulţu¬

mim. Articolul Dvs. ne a sosit prea târziu. , . .

Locot. Hogaş: Mulţumim. Subiec¬ tul articolului Dvs. a mai fost tratai de cateva ort In ziarul nostru.

Plot. MaJ. vet. Oh. Covaseala, Plot. T. R. T. Dale: Mulţumim. Poe¬ ziile nu se pot publica.

Serg. T. R. Scheianu D., Serg. Volcu E., Nicolau V., Ispirescu 1., Mellan I.. Cap. T. R. lordanescu St., Cap. Novarlta Z., Paduraru Gh.: Lucrările Dvs. nu se pol publica.

Dar regal pentru ranitîi din Sinaia

Măcelul dela Amritsar, savarsit in Aprilie 1919, a fost manifestarea recunostitntei Angliei pentru tot ce dăduse India In războirii trecut An- cllel, pentru sângele varsat de indi¬ eni si pentru aurul cu care India a venit in ajutorul Angliei.

Sufletul indian s’a deşteptat in sturslt sub biciuirea asupririi, teroa- rei sl persecuţiilor. Poporul indian a trecut prin foc pastrandu-si cre¬ dinţa In libertatea sa. Murea deş¬ teptare a tarii întregi «lupa acest e- venlment a îngăduit Indiei sa Îna¬ inteze cu paşi mari spre libertate. Desvolturea politica a Indiei moder¬ ne a ajuns acum la punctul culmi¬ nant, iar astazl India este in măsu¬ ră sa-st obttna libertatea.

Actualul conflict mondial aseaza tf, India la o răscruce a drumurilor Istoriei sale. Daca in criza actuala India trece de partea englezilor, ea se va prăbuşi Împreuna cu Imperiul britanic. De aceea, singura alternati¬ va pentru Indiu este de a respinge definitiv vechea ordine de lucru si interesele ce stau ln spatele acestei ordine sl dea face iotul pentru a realiza eliberarea naţionala.'*

După ce a evocat situaţia Indiei fata ue Anglia Începând din 1939 sl pana astazl, Bose a continuat:

.Supremaţia britanica pe mare, prin care Anelia Isl stabilise puterea mondiala, nu mol

k __ .... mirnl Inr dominaţia

Manifestul fruntaşului Cu prilejul împlinirii a 23 ani dela măcelul dela Amritsar

IfuiopJ. IU Africa, după ce au dobândit ca- vor sili puterile pactului ce au teva victorii, cngUărt! sunt in «tragere. Orientul Apropiat sl Mijlociu, care sc mat alia inca sub controlul britanic, este ca un butolu tic pulbere care ponto o,ico clipa: Iu lixtreinul Orient, cngKzIl au lost pretullndcni batutl do Japonezi.

Compatrioţii noştri trebue sa-si dea seama Co Indlile vor fi garantate de Anglia cu ajutorul Americei prin vio¬ lenta sl prlntr’o administraţie care se va transforma din ce in ce mai mu.lt inti’o dictatura militară. Persecuţii¬ le, suferinţele si mizeria se vor în¬ grămădi tot mai mult pe capul compatrioţilor noştri, st in timp ce Indlile vor fi transformate cu buna stlinta intr'o baza militară, englezii

trlpa«m mai cu deosebire Jsţx>nla obiectivele strategice din ln4 tr’un cuvânt, englezii vor face lut totul pentru a reattsa distrugerilor totale inalnte de a lua la fuga din India.

Dar nu va fie teamal Noi sa platlrn preţul libertăţii, slrea imperiului mondial britasic realizează vertiginos sl Indii ii in curând libere. Ur cânflyai ceasul, nici o putere din lutne nu ma va putea împiedeca de a veni alaturl de voi. Împreuna cu *njne umltl altll vor ii atunci ’

_ - « ^ • • / de Slt. rez. Tiparescn P. Suntem daci! / Reporter de razbolu P. P.

este astazl decât unB miraj, Jur ... Ocoonulul Indian este cu lotul In malnllle

^ îiiiclezll nu poseda astazl nici flota navala nici minata toiestru pe care )c poate opune unei armate modeme In Indii, latriun cuvânt, imperiul mondial britanic se prăbuşeşte v㬠zând cu ochii.

Astazl, slluatln militară este de asa natura tncat si un copil poate sa precizeze ce se va întâmpla. Lnglezlt au (ost Izgoniţi aln

Am trecut pe langa tine, camarade, asa cum gândul celor dfc acasa te Imbratlseaza in tăcere, când stal pandar in linia Intaia. Si, te-am admirat, asa cum laudele toate nu-ti sunt precupeţite, dela comandantul de grupa pana la comandantul de divizie, când llecare se mândreşte, sa fie langa tine, pe cat se poate, mai mult si mai aproape. SI, te pre¬ ţuiesc, camarade, asa cum tara toata se mândreşte cu tine.

Sub şuier de glonţ te-am văzut adevarat vanator de munte. In ta- canit de mitraliera am auzit ecoul biruinţei tale ro manestl. Sub răbufnit de brandt si de obuz am siratit rave- neala primavaratlca a sufletului tau

de plugar.

Acolo, când nu ma sti, ca sunt alaturl de tine, cartura din ţarina

veche, eu rad cu bucuriile late ei pi cu dorurile tale.

Si, iti cred toate sl totul, au < tu Îmi dai crezare mie.

Ca dacii, strămoşii nostrt de mult, crede-ma, frate, avem Im

O tara framantata: India

De Paşii, Majestateu Sa Regina Mama Elena a trimis spre a se dis¬ tribui ostaşilor ranitl din spitalul din Sinaia următoarele:

1 500 pacheie de ţigări; 300 sticle de vin sl 800 de oua.

Englezii 90 sustrag serviciului militar

La Londra s’a efectuat o razie pentru, găsi¬ rea englezilor cari se sustrag serviciului mi¬ litar. Politia a aUs ca teren al acestei razii câmpul de cursa de calul din Wldie City, unde dintre cele I6OO0 persoane cercetate s’au găsit toarte numeroşi tindiJ cari sc ascund de armata. Ziarul .Svcnsk.i Dagbladet* anunţa ca politia a ridicat circa 100 de barbatl.

St.Unlto ameninţa oolonfiiloFrontal

Deputatul din Congres Charles Paddls a declarat dnpa cum anunţa o tnlormatlunc data de .United Piess* st provenita din Washing¬ ton ca Statele Unite ar trebui sa pună mana cu iorta pc tonic coloniile franceze necesare pentru continuarea războiului.

D. Charles Paddls sl-a întemeiat aceasta propunere spunând ca In cursul ultimilor zece ani s’a văzut îndeajuns ci o politica paşnica este inutila.

India este mal repede un conti¬ nent decât o tara, deoarece masurata dela Est spre Vest are o extindere de 2000 km sl dela Nord la Sud are deasemenea aproape 2000 km extin¬ dere. Atât suprafaţa cat sl numărul populaţiei, al religiilor si al limbilor nu permite nici o comparaţie cu vre¬ unul din statele europene.

India cuprinde peste 4 milioane km patratl, cu o populaţie de 370 mi¬ lioane. Aceste milioane de oameni sunt stăpânite de numai 150,000 En¬ glezi, cart ocupa toate funcţiunile publice si alcatuesc armata st poli¬ tia. In India traesc aproximativ 300,000 Englezi.

In fruntea administraţiei britanice sta vtce-regele si guvernatorul gene¬ ral, care primeşte un salariu lunar de vreo 2 milioane lei. Capitala Indiei sl resedlDta vlce-regelul este Delhl.

Oficial, India se împarte In India Britanica si Statele Indiene, cari se compun din 560 state de felurite m㬠rimi. Statele cele mal mici din India sunt aproximativ cat o moşie mare din tara noastra.

Camuflaj perfect E noapte. Prin negura el, pe Întin¬

sul marii, apar matahale de un negru puternic. Se mişca Încet, parei s’au oprit. Din ele, ca de sub o cloşca, Ies puncte mici, mal vioaie, cart se indreapta spre mal, sub protecţia sl lumina unor explozii destul de dese.

Sunt vasele sovieticilor care ln marea lor disperare incearca sa de¬ barce trupe din larg cu ajutorul băr¬ cilor.

Ostasul roman este la post. Aşteap¬ tă cu înfrigurare ordine, E numai ochi sl ureche. Tunarii la posturi tremura de nervi. Totl Isi stăpânesc nerăbdarea. Convoiul de barei se apropie de mal, Inca puţin $1 „bravii O'tusl al lut Stolin** de frica carora Romanii s’au ascuns ln fundul pămân¬ tului, asa credeau el, vor snrl Jos pornind in iureş nebun. Sunt siguri «le succes. Ramele but mai tare apa, împingând cu viteza bărcile. Dar... c vis sau realitate, fantome sau oameni?

Ca la opasarea pe un resort elec¬ tric, o comanda porneşte de undeva si un foc viu, năprasnic, se deslantuc de pe mol. Mitralierele secera; puştile completează snopul de foc, tar tu¬ nurile, morocănoase ca ursii suparatl, urla puternic scuipând cu feT sl otel In necugetatul musafir.

Totul se petrece repede, atat de repede incat cel din vase au uitat cn sunt pe apa sl, ca de obicei, au luat-o la fuga, de data aceasta insa spre tundul marii.

Aceeaşi comanda, pornita de un¬ deva sl totul reintra in liniştea de mal Înainte. Parca nu a fost nimic.

A doua zt un tunar este întrebat: „Cum a fost cu bolşevicii asta-

noapte?"

Răspunsul fu scurt si desluşit: „l-am camuflat ca sa nu-i mai de¬

scopere nici Stalin. *

Serg. Ispirescu luliu

In Nordul Indiei se inalta Munţii Hlmalaya. Multe expediţii au plecat sa ajunga la vârful Nanga Parbat, de 8 120 m înălţime, dar pana azi n’a reuşit nimeni sa pună piciorul pe cel mai inalt munte din lume. Din niuntii Himalaya Izvoreste Gangele, fluviul sfanţ al Indienilor, la care poporul merge in pelerinaj pentru a bea din apa lui.

In sesurile roditoare ale Indiei se cultiva: orez, porumb, grâu, tutun, susan, trestie de zahar si bumbac. Pe insula Ceylon, situata la Sud de India in Oceanul Indian, se cultiva ar¬ bori de cauciuc si ceai. Din toate aceste produse se exporteaza cantitatl con¬ siderabile. Bogăţiile subsolului sunt flerul, cărbunii si produsele petroli¬ fere, care sunt exportate mal ales in China. In pădurile seculare din re¬ giunile muntoase se găsesc maimuţe, elefanţi, şerpi st alUMe. Tigrul ben¬ gal e cunoscut ca cel mai fioros ani¬ mal sălbatic.

In Indii se vorbesc peste 250 limbi si dialecte diferite. Limba cea mal raspan.dita este cea hlndustana, fiind vorbita de 150 mii. oameni.

ln privinţa religiilor, s’au numarat 239 milioane Hinduşi sl 78 milioane Mahomedani. Dtn numeroasele secte, ce mat importanta este acea a Sikht- lor, cu 4 mll. credincioşi.

Populaţia Indlilor traeste In cea mai mare parte tn cele 600,000 sate. Oraşe sunt puţine, Industria nefiind inca mult desvoltata.

Cea mai importanta mişcare poli¬ tica este partidul congresului indian al lut Pandit Nehru, dar adevăratul conducător al Indiei naţionaliste e Gandhl, care a refuzat insa de a fl preşedintele partidului.

In prezent, trupele Japoneze Înain¬ tează In provincia Blrmania, apro- pltndu-se de frontiera Bengaliei, de unde probabil vor continua sa pătrun¬ dă tn India Britanica. Popoarele indiene privesc cu simpatie opera¬ ţiunile japoneze, sperând ca Japonia le va elibera de sclavia Angliei, care inca dela rasbolul trecut a promis Indiei libertatea fara a se tine de cuvânt. SFK

drag de munca sl de lupta. De sprezece veacuri, le moşieri’ " Oria de a fi mânuit cu ist plugul si flinta.—Tara noa; numit odinioară Dacia feri lumea toata astazl o socoteşte atunci.—Din plamada sângelui lui Traian ne—am tnsustt taina biruinţei.

lata dece, ln toate timpurile, mul nostru a numarat tot atatia catl gospodari a avut. Si, in acesta tot asa, nu ne—am deşi trecutul.

Unde se pot simţi ostaslt ca sunt cu adevarat daci, mat pe pat de stanca sl mirosul acesta crud de paraan1 le-ar sta altfel bine, daca nu ar fl asemeni chipurilor dăltuite pe co¬ lumna tralana dela Roma?

Cine vede un ostas de al nostru in sântul de tragere sapat tn munte, isi aminteşte cu evlavie de sttamosu noştri, cari, ca el, au zăbovit in ta¬ bere de lupta candva, pe valea Oltu¬ lui, in mumii Sebeşului sl pe toate cărările de cetina, ce duceau spre mandra cetate a Iul Decebal, legen¬ dara Sarmisegetuza.

Care dintre noi nu simte ln el vlaga dacilor de altadata, nu are sânge romanesc.

Dacii erau vigurosl, cu priviri age¬ re st mândri. Dar mal presus de ton¬ te erau viteji. Pentru el moartea eroica era suprema fericire sl aveau mai mult decât grija trupului, un cult pentru sufletul lor nemuritor.

Cine arata astazl altfel, nu e demn de asemenea stramosl.

Nu poate insa nimeni, după atatea grele incercari, sa spună ca ostaslt noştri nu s’au dovedit aşişderea, de¬ la Prut la Sevastopol.

Cine nedrept li bănuieşte altfel, sa vina, sa-i vada pe poziţie pe aceşti falnici daci reînviaţi, departe de brazda lor, in marginile vieţii. Eri au fost falnici eroi, mâine vor fi incununatt de toata gloria victoriei desavarsite.

In curând va suna sl ceasul aces¬ tei hotaratoare bucurii.

Asteapta-1 cu incredere camarade, si, sa nu uiţi nici o clipa, ca sun¬ tem dacii..

5

l

radio crimeea

Ascultat! emisiunile postului nostru cari au loc după cum urmeaza:

ln fiecare zi: 15*°—16M Stlrl tn limba romaaa

Miercuri, 22 Aprilie: $ 16^—-1730 • Ora romanească-

Sambata, 25 Aprilie: 16^—1810 *Ora romaneasca*

Cinematograf In llecare Marti la orele 9,30 sl

Vineri la ofele 14,30 au loc la cine* matdgraful din Stmleropol reprezen tatii pentru soldaţii romani. Intra lidera.

„Ecoul Crtmeel*, ilar saptantenal «le maţii pentru ostasl. Editat de Cur tul M. U., oficiul postat militar 22.