- ■ ' . ’ : ' ' ; ) " ’ ’í' ’ ’l ' \ ' . ;

N P M K ü t 1 Leii i Braşov, 23 Ianuarie 1923

'MtÊÀ&tèjPIAŢA OBERTaŢE! BRAŞOV

Telefon 226Im anent anual 200 lei

jjţffjpi strelnataie 500 lef .. >wnfurj, reclame» după tarif

Fondată la 1838 de George Bariţiu__ ^

Apare în fie-care zi de lucru

» |j iilp* in WDwnffWftfnn ÉWfi1 IftlUIn preziua Sft. lan i-s’a dăruit d-lui lenei

tianu guvernarea ţării, lată de ce dăruitul a uzat de ea ca de-o onomastică.

! . . ' • *s :' •Până în momentul de faţă n-avem . 9! declararea locurilor depnţaţifor opozi

ştiri de spreîntr unirea Comitetului exe- I tîei de vacante va suferi o amânare până cdOv al Partfdalof naţional român, care I la întrunirea Camerelor.

Cu toate aceste putem afirma că este absolut exclus că parlămentarii Partida*

iţv şţ şă se ţină Sâmbătă la Bucureşti. Nefnocţionând telefonul nu ni s ’au putut

^nstuite ştiri. Credem însă, câ din cauza “pezfrii liniilor ferate membrii comite

faini executiv ti parlamentarii din Ardeal n-au putut pleca la Bucureşti, ca să so­sească la timp acolo şi din cauza a- ţeasia, probabil, Întrunirea a trebuit să

- $t amâne.r cale particulară aflăm că îotruni- 4: ;ţea Comitetului executiv avea să hetă* I- flască intre altele în două chestiuni im

lui nafional român — chiar dacă s’ar hotărî să facă act de prezenţă în Camere spre a împedeca declararea vacanţelor sâ se /angajeze la discutarea în parlament fie a proiectului de Constituţie f ie al ori cărui olt a tt al guvernului.

De-o importanţă deosebită este faptul, că preşedintele Partidului naţional ro­mân a fost prim t alaltăeri într’o au*

/ dienţă de 3 ore de Maj. Sa Regele, în

unorD*l Andreiu Popoviei, fost deputat ţi vio««

prezident al Camerei de comerţ ţi industrie din Bucureşti, a adresat M. Sale Regelui următoarea scrisoare: '•

Majestate,Ca o pşnrare a conştiinţei mele ro­

mâneşti, iar nici de cura * ca un*act ostil, subsemnatul, fost proscris »de duşmanii neamului mea şi in specia! de unguri am fost, fn tot timpul mare­lui nostru resbd şl a celor mai grele ale noastre încercări, sluj torul prea de­votat al ţârei.

Rechiziţionat — benevol — am fost membra al „Comisiunei generale de aprovizionare a armatei*, având colegiportante de ordin politic Intern. Prima I decursul căreia d i Maniu va fi expus )

chestiune priveşte atitudinea pe care 1 desigur punctul de vedere al Partidului | pe d-nli generali Zaharia, Iancoveşcuconducerea Partidului naţional român trebuie s'o ia atât fa{ă de tendinţele

liedului de Constituţie, care va fi ţpss zilele aceste pe biroul Camerelor »erale cât şi în ce prieşte tactica de rnsat lp lupta contra înfăptuirii iui.Al doilea obiect îl formează soraaţiu*

nea birourilor parlamentare, adresată Individual tuturor parlamentarilor opozi­ţiei cari s’an abţinut deia şedinţe, prin

»pare ll-Se pune în vedere că la redes- •chlderea Camerelor, care e fixată pe

g iâzi. Luni 22 Ianuarie, locurile lor vor declarate vacante conform regulamen­tul, iacă cel vizaţi nu se vor prezenta

DUpă toate probabilităţile Camerele nu La* W putea întruni astăzi, deputaţii ţi Senatorii fiind împiedecaţi din cauza în- zăpezini liniilor să se prezinte la redes­chiderea Camerelor. Din causa aceasta

naţional faţă de actualul guvern şi par fament. v

Atitudinea celorlalte partide ale opo­ziţiei deastmenea încă nu s*a hotârît. Sfatul parlamentar ai partidului ţărănesc a fost convocat pe eri pentru a hotărî atitudinea parlamentarilor ţărănişti cu prilejul redeschiderii Camerelor.

In ce priveşte atitudinea partidului po­porului se afirmă că d-1 general Áve­résen ar fi sfătuit p e ’cei câţiva parla­mentari ai partidului său să se prezinte zilnic la apelul nominal. semnând de prezenţă şl retrăgând,u*ae apoi dela şedinţă.

Zilele viitoare vor aduce deplină lu­mină în ce priveşte, atitudinea opoziţiei şi îndeosebi atitudinea Partidului naţio- nai român faţă de actualul parlament ţi guvern.

‘tactul ea Saşias V încheiat?!

»Patria* este informată din sursă sigura, care nu va putea fi desminţifă, •ă 4-nii Cicerin şl Diamandy au sem*

,4£ţ»at proiectul )de pace între Rusia şi / România. Acest proiect, care, urmează î să fie ratifica! de ambele guverne, se abuzează tot pe principiile stabilite acum vtrei ani de d l Voida prin Intermediul d-hil Ciolori, cu excepţia unui singur punct: tezaarol. Guvernul liberal anume « consimţit ca tezaurul să Intre în con­

ului socotelilor .generale, adică să plă- sa ei furniturile ruse, armele şl

echipamentele luate de noi dela er- v fimtele ruseşti, clădirile publice din

^ ^1* etc., ceeace este de fapt o tare deghizată I

\ Se ştie anume câ d-1 Valda obţinuse:* ! 1) recunoaşterea unire! Basarabiei

eu fera mamă;2fy redarea tezaurului şi 3) socoteli reciproce Intre cele ce

le-am fi prezentat noi pentru materialul război trimis nouă de Aliaţi şi pier-

dot la Rusia, conturile neplătile ale ar­matei ruseşti din Moldova etc., faţă de socotelile ruşilor pentru armamentele şi Echipamentele . luate de noi dela armatele lor, cari sunt mai mici ca pretenţiile noastre.

<1 Aţa dar, ţara pierde afară de, c&eitueliîe enorme ce ne-a impus

^starea nesigură faţă de Rusta timp de 3 ani, 2 miliarde

le i aur \asi cca fo miliarde kt) pentru experienţa ce a

'Urat să se tacă pe spatele lei, ■âcî, repetăm, d-1 Vaida înlăturase ata piedecile externe, toţi Aliaţii

ţ i f p dăduseră consimţământul ca să / ' ■

încheiem pacea. Afirmaţia câ Franţa ar ii fost contra, este un neadevăr, şi nici nu ar fi fost posibil, căci ar fi constituit un amestec Btrein în afacerile ţării noastre. Deci d-1 Vaida nu a fost lăsat să facă pacea acum trei ani, pentru ca competinţele liberale să înveţe în acest timp lung cum s’o facă mai râu şi că ţara sâ pios- dă fo miliarde lei.

şi Ursake, cum şi pe d. Dinu I. C. Brătianu; în această calitate împreună cu ministerul de război, m’am dus la laşi, unde am rămas numai trei membrii: general Ursake, Dino Bră­tianu şi cu mine, servind patria ?n mod gratuit

In broşura »Războiul pentru între­girea României* la capitolul »Pregătirea militară* făcntă de fostul secretar general şi subşef al M S.'Major.se scrie câ»Această

5omisiune, a binemeritat delà Patrie şi cla armata noastră* cu toate acestea, cu regret \ mă văd pus în pazifiunea

de a renunţa la vechile mele decora- ţiuni, cari mi Vau conferit în lunga mea carieră industrială şi politică:

»Coroana României*, ofiţer, “conferită mie acum 30 de ani, ca deputat şi con­silier al Capitalei cum şi ca vice-pre- şedinte ai Camerei de Comerţ şl Industrie.

Diploma mi-a dispărut fa timpul oca* paţianei duşmane, când mă aflam la Iaşi în serviciul ţârei.

»Steaua României*, ofiţer, conferită mie în 1919, ca vice-preşedînte ai con­siliului general de Ilfov.Diplomă înaintată împreună cu aceasta.

Acestea au fost distincţlunlie mele onorifice din trecut, pentrucă, serviciile mele din timpul războiului nu au fost onorate cu nici o distincţi une.

Acum se publică un nesfârşit tablou de noi decoraţi şi presa constată public, câ între ei — onoraţi cu mari distincţiuni — sunt: Oamenii cari au luptat contra noastră, dezertori şi per­soane intrate tn serviciul duşmanilor.

operând în fostul teritoriu ocupat, re­negaţi maghiaroni mâi maghiari de cât maghiarii şt chiar persoane contra cărora s’a cerut în Camera din Bu­dapesta ridicarea imunităţii pentru a răspunde de traficuri ordinare şi atunci, mă întreb, ce diferenţă se face între cei cari şi-au făcut datoria şi între ei? Şi pentru a nu fi defect faţă de mine însumi, cu durere în inimă, trebuie să restitui dtstinpiiunile mele, renunţând la e le,

Sunt, Majestate, cu ceh mai superla­tiv devotament românesc al Majesttţţel Voastre prea devotat.

in jurul congresului profesorilor secundari

După desbateri de trei zile, congresul profesorilor secundari care s’a ţinut fa Cluj, n'a putut lua o atitudine precisă decât într*o singură chestiune din cele puse la ordinea zilei, pronunţându-se pentru liceul unitar cu opt clase, ctt anul din urmă pregătitor pentru univer­sitate.

S’au emis şi de astădstă diferite pă­reri, unele chiar destul de ciudate, s’au făcut propuneri, dar mai presus de toate s’au ţinut discursuri de bineventare şt s’a vorbit mult... /

Dupăce s’au adunat la Cluj patru sute de profesori, cari au discutat trei zilf, opinia publică era în drept sâ aştepte mai multă lumină în ce priveşte pro» biema învăţământului nostru .secundar.

Sterilitatea desbaterilor a convins, cre­dem, pe organizatorii congresului, că pe viitor astfel de întruniri ale corpului di­dactic tfebuîe să fie mai bine îndrumate. Chestiunile cari au să formeze bbiectul disensiunilor, să fie cunoscute din vreme de către participanţi, pentrucă cei cari iau cuvântul sâ vină cu propuneri bine studiate. Programul sâ fie cât de larg, dar digresiunile, vorbăria inutilă ar tre­bui evitată. Altfel, ca şl în cazul de faţă, rezultatul* este prea sărac, în raport ca însemnătatea p6 care opinia publică o atribuie unui congres a elitei noastre In­telectuale.

Un discurs alui Urban Iarnik\

Oa o dovadă iegpr* sentimentele de dra- ' ales pe inine, atunci zic că bine au goate, ce le-a nutrit d punctul savant şi patriot nimerii.Dr. Ioan Urban larnk laţi de poporal româ­nesc, reproduc* m aici frumoasa sa cuvântare rostită In toamna anului 1911 cu prilej al jubi- lenlni de 60 ani a universităţii din Iaşi în ca­litatea sa de reprezentant al universităţii din Pragaj

Mare-mi fu bucuria, primind din par­tea Universităţef boeme din Praga însăr­cinarea s’o reprezint la Jubileul de 50 ani ai Universităţii din laşi,

DâcS, la asemenea prilejuri, lucrul de căpetenie este să fie ales cineva care prin lucrările sale a ştiut să-şi facă un nume in lumea învăţaţilor, atunci domnii din senatul academic puteau să fi nime­rit cu mult mai bine. Dacă însă dânşii aveau de gând, ca alegerea să cadă pe unui, ce are tragere de inima pentru poporul român şi limba sa, odraslă de o frăgezime nespusă a lîmbei mume latine, limbă, care de la cel din­tâi moment; când în iarna anului 1874 începusem a mă îndeletnici cu studiul ei, îmi căzu tronc la inimă tot aşa ca cu 20 ani mai târziu băiatului meu ce­lui mai mare; dacă domnii s’au lăsat îndemnaţi de aceste motive, de m*a,u

Se ştie că Universităţile sunt pretu­tindeni un fel de state neatârnate; se vorbeşte despre ele ca de nişte repu­blici care îşi aleg în fiecare an perna! marele lor, rectorul şi pe miniştrii lui, decani şi senatori. Tot aşa dânsele au dreptul să-şi trimită pe delegaţi, un fel de miniştri plenipotenţiari, la alte Uni­versităţi, tot itişte republici de litere şi ştiinţe şi ele; şi aşa s’a întâmplat de astădată cu noi, care avem mandatul să reprezentăm Universităţile care ne-au ales spre scopul acesta.

Când e vorba ca vre*un stat să-şi nu­mească pe reprezentantul său lângă un alt stat, cetim câte-odată prin jurnale că denumirea plănuită este întâmpinată cu simpatü de către locuitorii statului cu pricina. Şi aşa eu îndrăznesc a mă măguli cu gândul că nici domnilor co­legi de la Universitatea de ad nu le este tocmai neplăcut că alegerea căzu pe mine

Cumcă cele spuse nu sunt cu totul lipsite de temeiu, aceasta mi se pare

dovedit între altele şi prin îndărătnicia cu care din partea Românilor mi se romanizează numele meu de familie, mai cu seamă în scris: din Iamic cu trei greşeli In contra ortografiei, ei n*o mai slăbesc; şi ca lucrul să fie desă­vârşit, din două prenume, Ioan şi Urban, m’aleg de obiceiu numai cu cel din ur­mă, pătându-li*se acela, de bună seamă, ca un cuvânt curat latin, mal potrivit cu numele meu romanizat Cu privire la scrierea numelor proprii streine sunt o mărturisesc, de părere c i trej>ue să se scrie întocmai aşa cum se scriu în limba din care fac parte. Singura aba­tere de la regulă o fac aici: Îmi place să cetesc numele meu astfel schimono­sit, părându-mi-se N că şi schimbarea aceasta, făcută anume, este un semn de dragoste şi de simpatie din partea Românilor faţă de mine.

Mai este o împrejurare care m’a fă­cut de am primit cu însufleţire însărci­narea cu care am fost onorai. Pasă- mi-te eu de 32 ani îi trag dorul capi­talei a doua a ţării Româneşti s’o^văd; şi în sfârşit, sosi ea, ziua fericită,, in care mi a fost dai să*mi văd visul cu ochii. Iată de unde mi-a venit acest dor.

In primăvara anului 1879 am petrecut graţie ospitalităţii ,cu dare am fost primit

pwflSfaa OAZETA TRANSaVANin Hl U r- t m

Dia anchetele noasfrej

0 măsuEâ salvatoare.Ministerul de interne dând zilele

trecute un comunicat’presei, prin care anunţa epidemia de tifos în mai multe localităţi din tară, am crezut că mai ales acum ar fi de interes pentru ci­titorii noştri din oraş şi judeţ să cu­noască starea sanitară a judeţului nostru. y

Ne-am adresat serviciilor sanitare judeţene şi orăşeneşti, cari ne-au făcut cu tabelele sanitare dovada că ju- deţul postru se găseşte faţă de judeţele străine în cea mai bună situaţie..

De regulă, dintre boalele contagioase scarlatina dă mai mult de lucru. In ultimele tabele, cari .privesc judeţul, sunt înregistrate 14 cazuri de scarlatina, repartizate aproape egal în comunele Tărlungen', Bod, Râşnov, Hălhiu, Prej- nter şl Turcheş.

Celelalte boaie contagioase dau un foarte neînsemnat număr de cazuri, în judeţ.

Astfel: întreg judeţul are 3 cazuri de febră tifoidă, 2 cazuri de difterie şi 1 caz de tuse convulsivă.

Datele de mai sus privesc întreg ju­deţul, afară de oraş.

Oraşul singur numără în total 14 cazuri de scarlatină, din cari 11 cazuri vechi şi 3 noi. Cele 11 cazuri vechi sunt socotite ca şi vindecate, săptămâna aceasta bolnavii vechi vor părăsi patul, se vor face desinfocţiiie şi vor mai rămâne numai cei trei bolnavi noi, presupunând că nu se va mai ivi nici un caz nou. '

Oraşul mai numără: două cazuri de difteriter^dia cari unul vindecat şi un caz de tifos exantemaiic, descoperit îa sală de aşteptare cl. lli-a din gara_ Braşov. Şi acest caz este ^proape vindecat.

Fiind surprins de faptul că oraşul are o atât de bună situaţie sanitară în comparaţie cu alţi ani, ne-am in­teresat cari sunt cauzale.

Am aflat că d-1 dr. Cancevici, medi- cul-şef ai oraşului a găsit o fericită soluţie salvatoare pentru sţârpireâ şi preîntâmpinarea boaişlor contagioase. Dela venirea sa ca medic-şeţ al oraşului Şraşov a cerut autorităţilor sanitare superioare să-i admită înfiinţarea agenţilor sanitari în oraşul Braşov. Nici o localitate din Ardeal nu are agenţi sanitari. Cu mari stăjruinţi i-s’a admis cererea. Braşovul^are astăzi trei agenţi sanitari Înfiinţarea agenţilor sa­nitari, care este opera d-lui doctor Cancevici, a dat rezultate atât de bune, încât s’a hotărât numirea agenţilor sa­nitari în mai toate oraşele din Ardeal.

in óraiul Braşov un singur agent sa­nitar a descoperit in decurs de o lună 15 cazun dev scarlatină, cari lăsate în starea î i care* erau, puteau da naştere unei grqzave epidemii. Prin descoperirea Ia vreme pe care o fac aceşti agenţi, s*a

ajuns în ultimul tîmp să nu se mai În­registreze în oraş nici un caz mortal de scarlatină. Mortalitatea celorlalte boaie a fost redusă simţitor ca şi numă­rul cazurilor lor.

Ci începere dela 1 Aprilie cr. s’a ho­tărât trecerea în buget a patru agenţi sanitari pentru oraşul Braşov.

Principalele rezultate bune pe cari le-a dat înfiinţarea agenţilor sanitari sunt; 1. Familiile cari au bolnavi de boii contagioase, de teama că agenţii sanitari îi vor descoperi, declară servi­ciului sanitar cazurile la vreme. 2. Ca* zuriie sunt luate în tratament din vreme, nelăsâud nici ca boala şă progreseze nici ca ea să constitui o primejdie pen­tru cei cu cari bolnavul vin,z în contact.

Serviciul sanitar al oraşului ne infor­mează că pentru combaterea boaleior contagioase acesta s’a organizat şi îa -alte privinţe. In laboratorii regulat se fac examenele bacteriologice. Serviciul de desinfecţie a fost refăcut, — tot de d-t dr.» Gancevici —• angajându-se : un desinfactor care face săptămânal zeci de desinfecţiuni la domiciliul bolnavilor.

Muzeul Limbii române/

Mari zăpeziÖ ninsoare generală venită cHnipre j Firele telefonice rupte na au fost iacă

Apus a căzut îa ţară într’o cantitate ne* j reparate. Trenurile de asemeni au s’aua KIaImmUK «Mfll <M««Ua rnrltm * ■ aa«%Ma f«a afaaulaéla Jaaâi «a

La Muzeul Limbii române, sub con­ducerea profesorului universitar din Cluj şi membru al Academiei Române, a d-lui Sextil Puşcăria, s ’a început, în mod sistematic, colectarea tezaurului limbii noastre. Spre acest scop s’a' publicat întâiul chestionar, sub tilul »Calul“, şi se trimite în foaie colţurile locuite de români. îndrumările necesare pentru răspuns, sânt arătate acolo cu de-amă- rahtul: ele trebue citite cu atenţiune.

Este vorba, — cum ne spune direc­torul Muzeului, — sâ cunoaştem co­moara de cuvinte şi expresii, pe care strămoşii noştri ni-au lăsat-o şi pe care părinţii noştri au desăvârşit-o în toate regiunile locuite de români.

»Adunarea acestor comori nepreţuite, acum, când neamul întregit poate co­munica fără piedecile ce i le puneau în cale hotare nefireşti, acum, înainte de ce "progresele repezi ale unei civi­lizaţii unitare vor şterge urmele vechi şi regionale din graiul comun, este cea mai de xăpetenie ţintă urmată de »Mu­zeul Limbii române“ ataşat Universităţii din Cluj. Voim sâ strângem şi să cla­săm acest material, punându-1 la dispo­ziţia cercetătorilor şl utilizându-1 în ma­rele »Dicţionar al limbii române“ pu­blicat de Academia Română. Acest ma­terial va servi ca temelie pentru „Atla­sul lingvistic“, pe care de asemenea^ îl~ pregătim“.

Răspunsurile se trimit la adresa: Mu- ' zeul Limbii române, Cluj, Strada Elisa- beta 23.

obicinuită, mai malte . zile de-arândul. La Braşov ninsoarea a înşeput Miercuri seara şl a ţinut cu îatreruperi de două- trei ore pâaă eri. Duminecă. Aproape peste tot, zăpada a atins înălţimea In­tre 50 cm. şi un metru* in. localităţile de munte zăpada a trecut de uu metru, atingând înălţimea chiar mai mare. ^îndată a doăa zi de ninsoare, zăpada

căzută, a produs, greutăţi mari circulaţii şi comunicaţii.

Firele telefonice au fost prin unele locuri rupte şi pretutindeni: aproape, de­ranjate. Trenurile au fost înzăpezite, ne- putâadn-se restabili circulaţia pe că<le ferate, decât abia ieri după amiazi şi numai pe'liniile principalei

Alimentarea oraşului nu s’a putut face din cauza nămeţilor de zăpadă, cari au blocat drumurile. Chiar circulaţia în oraş a fost aproape imposibilă pentru pietoni. Vehiculele nu mai circulă de câteva zile. Zăpada de pe trotuare şi de prin curţi a fast aruncată toată în mijlocul străzilor biocându-le astfel, încât toate încercările cari s'au făcut spre a fi re* datş circulaţiei, au rămas zadarnice.

Atât primăria oraşului cât şi prefec­tura judeţului Braşov a luat măsuri ur­gente îa acest acop. Fâcându-se apel la armată, regimentele din Braşov au tri­mes prin oraş mai malte unităţi călări pentru a . bătâtorfzăzada. Comunele ve­cine deasemeuî au făcut apel ia popu­laţie, care a scos caii, cu ajutorai că­rora s’a bătătorit zăpada.. Se speră, că mulţumită măsurilor luate, circulaţia sâ se înceapă normai îutr’o zi saa cei mai târziu îa două in oraş şi comunele vecine.

repus în circulaţie decât pe lin ia prin- ctpale. Se lucrează cu mari greutăţi pen­tru .restabilirea Sălilor laterale.

Zăpada mare ce a căzut, a cauzat şl accidente şt nenorociri.

Iu Şcheii Braşovului a fost găait sub zăpâdă un om îngheţat, care neraai pă­tând lupta cu viscolul, a murit îngropat la zăpadă. Mai multe case au suferit stricăciuni la acoperişe, altora greatatea stă perii le a rupt acoperlşai. '

De eri, nmsaarea a încetat Pretutin­deni se lucrează pentru restabilirea cir­culaţiei.

Necirculând trenurile pe liniile Braşov —Zârneşti şl Braşov—-Făgăraş, şi oefiind restabilită nici circulaţia cu vehicule în­tre Braşov şl satele învecinate, nume­roşi Velevi, cari se găseau în vacanţă ia casele părinteşti, na au putut veni la Braşov. Din cauza aceasta nu s’aa pu­tut ţine az< cursurile la şcolile secau* dare din Braşov.

Zăpezi mari ta strelaitate*Ziarele, cari ne sosesc din Viena şt

Berlin ne semnalează miri zăpezi şt Ut streinătate. Astfel, Miercurea trecută a» în­ceput să cadă mari cantităţi de zăpada^ în ţinuturile Salaburgului şi Stiriei.

M ari ninsori au căzut în Germania centrală, cu deosebire In Bavaria.. Li­niile telefonice şi telegrafice între Ger­mania de sud şi nord au fost deranjate.

O telegramă sosită în 16 Ianuarie din New York la Londra, anunţă mari viscole de zăpadă în ţinutul New<For- kulul.

O faptă bună„Gazeta Voluntarilor“ publică următoarea

aorisoara:Domnule Redactor,

In Iunie 1915 a căzat în Galiţia ste­garul Bionisie Ni stor, fratele domnului Pompiliu Nistor. Acest tânăr înzestrat de soartă cu toate calităţile sufleteşti şi trupeşti, sa prăpădit ca o jertfă a mili­tarismului cesaro-crăiesc. Şi azi mi-se revoltă sufletul, când mă gândesc la comoara pe care a pierdut-o Neamul nostru prin moartea sa, când mă gân­desc că acest entuziast Român, cu toate virtuţile rasei salei na a patut să-şi pună viaţa fo joc, precum a făcut-o fratele sau, — pentru împlinirea visului pe care i’a visat şi el.

Na cred că pot cinsti mai bine me­moria şa, decât trimiţâqdu-vă întru po­menirea sa trei sute lei, drept cinci abo­namente la foaia noastră. Aceste abo­namente vă rog sâ le repartizaţi astfel:/

Un exemplar se va trimite; regalat St*' Sale Don Germano Poli, profesor în Trento (Italia), iar patru exemplare se vor trimite Ia patru legionari ţărani, În­tră cât e posibil, foşti legionari ita ieni. Primiţi etc. Dr. V. Buloga.

Partidul naţ.onal românIn Capitală.

In organizaţia „Partidului naţional român“ din Capitală s’au mai înscris următoarele persoane

D-nii Th. Lerescu, avocat V. A. Pe- nescu, avocat Ioan T. Malamuceşnu. Dimitrie Patriciu. V. Constandacke. M. Kinig Grigore lonescu. D. N* Georges- cu, moşier. D-r loan D. Georgeseu. v Constantin Iordâneşcu. Eugen Peternellv4i architect. Preotul Al. T. Popescu. Mir- | cea Popescu. Nasta. Alex. Mihâestu. f Nicolae C. Firculescu, industriaş. Ion Georgescu-Enăchiţâ. V. Stempeniu. Ni- uolae Enescu. D-r. Dimitrie Murgeseu. lorgu Dirnitrescu. Ioan A. N î jloveanu. Ştefan Grigorescu. Luca Vara. ML De- dulescu, comerciant. Mihail Enescu, căpitan. N Manoliu. Dumitru Niculescn şi A. Diamandescu.

Societatea junilor Roşiori aduce şi pe calea aceasta sincere, mulţumiri d-nei Paraschtva D. Furnică (fosta Notar) pentru bunăvoinţă ce a avut de a dona cu ocazia anului nou suma de Lei 200 fondului societăţii. — Comitetul.

de către actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de două luni de zile la Bucureşti, şi acolo am făcut între alte cunoştinţe şj pe cea a smeritului culegStor-iipograf Petre Ispirescu. Ce! cari cunosc mo­destele încercări ale mele cuprivire Ia limba română, pricep de ce- puneam un preţ atât de mare să mă împrietenesc tocmai eu bărbatul acesta, meşter iscusit In ce priveşte limba adevărată a poporului din Mun­tenia.

Ştim că la Iaşi trăia atunci Ioan Creangă, pe care şi cu tot dreptul, îl Wpoteem de un cunoscător neîntrecut el graiului poporului moldovenesc; ar­deam deci de sete să fac cunoştinţă personală cu d-sa. Dm nefericire îm­prejurările vitrege mi-au zădărnicit îm­plinirea acestei dorinţe, şi de atunci am rămas cu dorul să şrăd măcar oraşul În care a trăit acela ale cărui lucrări xni-au părut totdeauna şi-mi par şi In ziua de ^astăzi nişte nestemate din co­moara, nesleită v a poporului român din Moldova.

Lucrurile stând aşa, d-stră puteţi să vă închipuiţi bucuria şi dorul cu care am alergat în acest frumos oraş, capitala de mai ’nainte a principatului moldovenesc, ş’apoi, după ce râuleţul Milcov încetase a despărţi pe fraţi de un sânge, oraş de mare însemnătate pentru istoria şi cultura poporului român*

in priviţâ aceasta, Universitatea de

[ aici are o menire însemnată. Chiar sin- [ gură existenta Universităţii din laşi, pe lângă cea din Bucureşti, care este o netăgăduită însemnătate. Căci nu în­cape nici o îndoială: Dacă un popor doreşte, ca ştiinţele şi Jiierele să fie cultivate cât se poate de bine de că­tre bărbaţii învăţaţi ai săi, atunci nu ajunge să aibă o singură Universitate, ci trebuie s& fie măcar două.; Ori şi cine ştie ce înrâurire binefăcătoare are o nobilă emulaţiune a două şcoate înalte, care urmăresc aceleaşi scopuri şl cât de mujt se uşurează un lucru foarte important pentru viitorul ştiinţei: să fie îngrijit adică cum se cade. ca şi In viitor sâ se găsească d’acei, care ar voi şi ar fi în ştare să cultive ştiinţa şi s’o ducă, răzimându-se pe lu­crările celor de acum, mai departe, să „fie îngrijit de aceea ce In limba ger­mană se numeşte foarte nimerit: „Nach­wuchs“.

De- aceea şi noi Boemii, din motive curat culturale, năzuim ce, afară de Universitatea boemă din Praga, sS mai căpătăm una în capitala Morăriei. Vă­zând ce roade frumoase aduc ştiinţei cele două şcoale poiitechrîîce ale noas­tre, nu vom înceta până nu ni se va împlini dorinţa pe deplin îndreptăţită.

Mă grăbesc să ajung la sfârşit, căci şi aşa mi-i teamă ca au cumva * să mă fi întins prea mnlt, atingând neplăcut urechile d-niilor voastre printr’o pronun­ţare greşită şi printr’o ţesătură a frazei

nu totdeauna potrivită cu spiritul limbei | strămoşeşti a d-niilor voastre. Ştiu prea ! bine că, pentru a vorbi şl * scrie bine { in vre-o limbă străină, no ajunge să avem tragere de inimă pentru dânsa, să iubim poporul care o vorbeşte, ci să petrecem vreme îndelungată Io mijlocnl său, răsfoind> după povaţa bătrânului Horat, zi şLnoapte, cărţi scrise in limba sa. Ea, durere, n’am avut parte de una ca aceasta; de aceea m’am folosit de un mijloc care ml s’a părut ce! mai potri­vit; ceteam adecă cu mare băgare de seamă nişte produse ale minţii agere şi Inţfelepte a poporalul român ^ în privin­ţa aceasta făuream la nişte planari în­drăzneţe, pe care nădăjduiam că îatro zi voia putea să le pun în lucrare.

Dară nici aici n'artn izbutit să Intru îa palatul măreţ al plăsmuirilor de toate felurile ale poporalul, ci numai ca prin- tr’uu fel de crăpătură am Întrezărit ceva de tot paţin; pujinal acesta însă îmi ajunse, de am ghicit frumuseţea şi mă­reţia clădirii întregi. '

Dacă deci cu o pregătire atât de slabă am îndrăznit să înjgheb şi eu câte ceva despre această Specialitate predilectă a stndilloi mele, mă rog ca aceasta s i nu mi-se iee în nume de rău, căci doriam şl eu să-m! fi fost dat a scoate la Iveală nişte lucrări de mai Doamne-ajută. Nădâjduesc însă că fraţii mei Români se vor lua după sfatul poetului latin, care pentru asemenea ca­zuri avea la îndemână, sentinţa: Ut de­

s!nt vires, tamen est laudanda vo Iu ataş va sâ zică: .puterile dacă lipsesc, voinţa măcar merită lande“.

Dară par’că cetesc în mintea unei mari părţi a d-niilor voastre,spuinda-mi-se: „De ce, d*ta, vrând sâ sfârşeşti, tot n’o faci, d te întinzi mereu la vorbă"? De aceea, mulţumind a-vă de răbdaţe^ cea mare, cu care aţi binevoit să daţr ascultare vorbelor unuia care, cn toate că este străin de neam, se simte totuşi în mijlocul d niilor voastre ea şi îatre nişte fraţi, ridic paharul, rossiad din şdâacul inimii urarea de bine următoare:

Ufli 'ersititea din iaşi să trăiască, să crească, să ’nfioreascâ. dând roade îo i-. belşngafe pentru cnltivarea şi sporirea f ştiinţei nu numai a celei româaeştf, cU şi a celei a toată omenirea! -

Vivat, crescat, floread

De închiriatB o d e g a şi vastul r e s t a u r a n t al

B i i f o p Z iz in « 318S 26 '

- 1—5Fotografii în c o s t u m e

în execuţie artistică de primul rang

A t e l i e r u l H . L e a g , tstrada Porţii 52. — Telefon 746-

‘ «-1933

P a“ .. •

OAZETA TRANSILVANIEI P«*ta» 35

Atacărileţ Ministerul" de Interne publlel următorul comunicat:^ lot, ziua de 13 Ian. 1923, orele 10, o patrulă a noastră a sur­

prins pe teritoriul nostru, cam la 8 0 0 m. înapoia frontierei, doui jan- darmi unguri şi un ciril.

' La somaţiunile făcute, ungurii nű s’au supus. S’a făcut uz de armă, la qare ungurii au răspuns cu focuri, veiiindu-le şi alţii In ajutor.

După un schimb de focuri, ungurii au reuşit să se facă nevă­zuţi peste frontieră.

In ziua de 16 Ian. 1923, pe la ora 7, jandarmii noştri au prins la 3 km. !n interiorul ţârii, aproape de satul IFrafoşul mic, doi soldaţi unguri înarmaţi, cari au fost, înaintaţi garnizoanei "árad.

Iu ziua de 16 Ian. 1923, ora 21,30 , • patrulă ungurească de patru oameni au atacat pe teritoriul nostru patrulele pichetului Gheorghe Asaehe (2 jum. km. nord Tornja). . Grănicerii noştri răs- punzând cu iocuri, au rănit pe unul din ei. După aceea ungurii au fugit cu toţii în Ungaria. Cel* rănit a lăsat arma pe teritoriul nostra.

Escortarea industriaşilor germani aresfafi.I Berlin. — Marii industriaşi arestaţi de către France*! au fost conduşi, cu o | r:puternică escortă la Düsseldorf. Funcţionarii oficiului poştal din Essen de aseme* |*Lajea au fost arestaţi. ,, Berlin Cercurile industriale şi-au pierdut toate speranţele pe cari le aveau* jfntr’o eventuală Intervenţie anglo-amerîcanâ.

ûàhoocare. Sindicatul naţional „Avrsnr iancu* din Braşov, Invită pe această'

D-l Iuliu Maniu, preşedintele Fartidului naţional român, a fost primit Sâmbătă într’o lungă au­dienţă de M. Sa Regele.

Pe baza nduei legi de organizare a armatei, încorpdrările se vor face în viitor Ia 1 Februarie în loc de 1 Nov.Instruirea va începe imediat după In-corporare şl se va face la câmp, iar nu j 0 iVmtt'iTroducUuil. w «larmâ. Termenul serv,Oului militar B 16 Unuarlr l f t »

| va ft stabilit Ia doi am pentru toate ar* f mele, afară de marină, în care va fl de trei ani. Serviciul efectiv în trupele de uscat va fi de 20 luni. ' Proectul de lege va fi depus în Parlament în cursul săptămânel viitoare.

*

Cale pe toţi membrii sindicatului la toarea generală ordinară, ce va aveai loc îu ziua de 4 Februarie 1923, la orale 3 p. m. Iu sala deginnastică a liceului de fete „Principesa Elena* cu următoa- rea ordine de zi:

1. Dare de seamă asupra activităţii anul espirat- 2. Alegerea noului comitet*

| Adunarea generală va fi precedată da

ComitefaE

Consiliu de miniştriBucureşti. — Astăzi după prânz va fi un consiliu da miniştri, care se va

: ,<ocupa de reforma constituţională. _

Colţişoare ie bonuriAtena. — Guvernai grec a hotărât confiscarea .bunurilor fostului rege Con­

stantin. * ^Mari zăpezi în Ungaria

Budapesta. — Zăpada a cauzat pagube miri. Circulaţia pe căile ferate s/ă întrerupt îh* mai multe locuri. Comisia triipisă pentru inspectarea taberei de pri­zonieri din Zalaegerszeg s'a întors la Budapesta. Telefonul şi telegraful s'a de- .Tanjat.

Sifua(ia la Lausannefa: Eausanne. — Aliaţii în răspunsul dat Ia nota lui Cicerin, asigură că comisia

-străintoriior se va Întruni în curând. A rămas ca Cicerln să-şf expună punctul «élű de -vedere.

Laussine. Bonmrd, delegatul francez, s'a reîntors dela Paris.

Familia regală care urma să plece la Brăila, şi-a amânat plecarea din pricina întrerupere! clrculaţiunei trenurilor.

v t *Consulatul german din Braşov; a

cărui birou se găseşte în „Hotelul Coroană*, strada Porţii, ne roagă să comunicăm că cercul său de activitate se estinde asupra următoarelor districte din Ardeal: Maramurăş, Bistfiţa-Năsăud, Solnoc-Dobâca, Cofocna, Murăş«Turda, Cluc, Turda-Arieş, Odorhei, Târnava- Mică, Alba inferioară, Târnava-Mare, Trei-Scaune, Sibiiu, Făgăraş şi Braşov.

Amânarea tragerei loteriei „Asocia* ţ i u i t e i Deoare-ce majoritatea covârşi­toare a comisionarilor loteriei noastre n'a înaintat la termenul fixat (25 Dec. v. 1922, 7 Ianuarie n. 1923) lista biletelor vândute cu părere de rău, dar pentru a evita eventuale neînţelegeri, suntem ne­voiţi a amâna tragerea a H-a a loteriei

Familia viceprimaruhii Emil Socaeiil din Braşov donează la „Masa studen­ţilor* Virgil Oniţiu dela Liceul Andrei Şaguna, în amintirea regretatului iof iraté şi cumnat Iordan Popoviei losf profesor, la şcoalele noastre, suma de Lei 200*—, pentru care exprimăm roiil* ţumiri. . Direcţiunea}

H Clubul sportiv „ Braşovia* aranjează în ziua de 27 Ianuarie 1923 în toate să­lile „Redoutei* un Bal mascat. lacSpttfkf la 9 ore seara. Masca nu e obligatoare

* ' 1 . * Uniunea Naţională a foştilor luptători

intenţionează, la în cep ut al anulai curent, organizarea unul mare congres, la caro vor lua parte şi reprezentanţii dfa Ser­bia, Polonia şi Ceho-Slovacia, precum şi delegatul Societăţii Naţiunilor. Cra* greşul va avea ioc într'un oraş dfa Ardeal.

Dela Cercul Analelorînainte de vacanţă, a avut loc

mâna!» „Causerie da Mercredi* în Cercat Militar aşa de ospitalier, Str. VămH 36

noastre până la 31 Martien, a. c., când Etaj II, unde d l Col.onel. Turbata*

Ştiri din BanulTimişoara, 17 Ian.

Príma întrunire a uniunei foştilor vo- dentari. Uniunea foştilor voluntari din Rusia şi italia, secii a Timişoara, şi-a

prima şedinţă în separeul dela . Preşedintele uniunei, d-l Sever

Bocu, a vorbit despre istoricul legiuni- j l« t şl a accentuat puterea morală a

membrilor acestor legiuni, putere ce poate fi nesocotită nicicând.

s } La «ceaaiă şedinţă au luai parte şi ^4^uuilfime de săteni, foşti voluntari. De ; altfel, organizarea voluntarilor se face şi ş>e sate înir'ua jnod foarte serios. Până acuma, vre-o 61 de sate îşi au organb şefiile lor, depinzând, fireşte, de cen- Áraié mai meri. .

îM /#sjfoemorta scriitorului Adam MÜller* Cuttenbrunn. Şvabii din Timişoara Vau

Duminecă într’o şedinţă de do* pelitru răposatul scriitor A. Miller*

* Guttenbrunn. Şedinţa a avut loc în sála teatralul, şi au luat parte toţi oamenii de

geamiei şvabilor. Á vorbit senatorul > CarotMdlier,arătând că A. Mfttier-Outten-

èruna, împreuna cu celălalt scriitor ■ popular german, Peter Rosegger, sunt . euidi care au fost distinşi cu titlul de

ddetor honoris causa ai universităţii Viens. După .vorbirea d-lni Mőller,

% 0M elev al şcosiei normale a declamat '' '*vodă de-a serb&iorituiui. A urmat apoi

« Vorbire a scriitorului şi confereniia- rultoi Axel Landt asupra valorii operei Ini ; A. MiUer-Cuttenbrunn.

- .*

/ Comuna Berzovia (jidovin) din jud. Caraş-Severin a căpătat îngăduinţă de a finea In fiecare joi târg de săptă­mână, iar în zilele de 29 Martiéi 31 Main, 26 Iulie şi 23 Octomvrie va avea şi târg de tară.

ÊË& Arestaţi pentru exces de comoditate. PDoi muncitori delà C. F. R., Friederic r Vikete şl Andrei DragOmir, au fost în-

aărcinaţi cu iranşportarea cassai de

bani din localul poştei din gara Dom­niţa Elena în trenul de Modoş. Până ia acest tren însă, mai era unul de marfă, iar cei doi muncitori, nevoind sa-1 mai înconjure şi pe acesta, au încercat pur şi simplu să treacă pe sub el, atât ei, cât şl lada.

Ghinionul a. voii ca, tocmai în mo­mentul când încercau această operaţie, trenul <& marfă să se puie în mişcare. Bieţii muncitori abia ou putut să scape ei de pe sub roţi, iar lada cp bani s'a făcut fărâme. Traşi la răspundere,, ei se apărau cu aceea, că ar fi fost prea obositor dacă ar fi înconjurat trenul ce le stătea în cale. Au fost arestaţi pen­tru pagube cauzate Statului din exces de comoditate.

Situaţia în ţnmtai Rulirirestifea de industriaşi germani.

Guvernul central german şi guver­nele statelor germane eu lansat o or­donanţa. oprind executarea oricărui ordin dat de autorităţile franceze şi belgiene în zona de ocupafiune.

După ştiri din Berlin Asociaţiile func­ţionarilor au declarat autorităţilor fran­ceze din Duesseldorf că se vor . con­forma numai dispoziţiunilor autorităţilor germane. Ei au cerut liberarea ime­diată a preşedintelui oficiului financiar Şchlutaus, care fusese arestat. Asocia­ţiile mai declară că, funcţionarii cari nu se vor supune dispoziţiilor autorită­ţilor germane, vor fi condldiati. Admi­nistraţia generală a minelor a trimis o delegşfie compusă din .4 muncitori şi un funcţionar la generalul Goutie, ce­rând u-i liberarea imediata a funcţiona­rilor arestaţi, eliberarea minelor puse sub sequestru şi îndepărtarea trupelor cari păzesc aceste mine.

Autorităţile franceze au ocupat la Duesseldorf filiaja Reichsbank, seque- strând 150 milioane mărci. Toate băn­cile din Duesseldorf s'au închis în semn

> de protest^această măsură a produs o panică pe piaţa financiară.

se ţine neapărat, luând în considerare atunci numai rapoartele înaintate până la 20 Martie 1923.

Ministerul de finanţe a luat măsuri ca în căzu! când pentru consumaţia nile delà restaurante, cofetării, berării, cafe­nele sau bodege din oraşe nu se Iibe- reazi adeverinţe de plată din carnetele de plată oficializate ce explotatorii sunt datori să ţină, să se pună în contra­venţie nu numai patronii cî şi chelnerii sau personalul de serviciu, care ş'ar face vinovat de această călcare de lege.

' *De către Consulatul republice! ■ Ceho­

slovace din Cluj se comunică oficios că Banca Ministerului de finanţe va scoate din ctrculaţiune toate notele de Stat (bancnotele) de 5CÛ Kc. până în 31 Au­gust 1924, prin Banca Centrală din Praga, sau prin sucursalele Bratislava, Kosiceşi Mukacevo. intermedtarea schim­bării acestor bancnote prin ConsulatulCehoslovac însă nu se preia.

*Construcţie de poduri. Serviciul de

poduri\ji şotele din Sighişoara va da în antrepriză prin licitaţie publică, ce se va ţine în ziua de 3 Februarie a. c. ora 11 lucrările pentru repararea podu­lui Nr. 178 de pe şoseaua Oradea-mare- Cluj-Braşov. Publicaţiunea respectivă se poate vedea şi ia Camera de comerţ şi industrie Braşov. '

Examen de fochişti. Proximul examen pentru fochişti şi muşînişti va avea loc Duminecă în 11 Februarie 1923, la ora 8 dtmiaeaţa în localităţile atelierului de reparaţie C. W. R , (gara principală Bra­şov) înaintea Comisiei examinatoare, instituite de Ministerul Industriei şi Co­merţului. Cerere! timbrate în regală să fie anexat: eartea de botez, un certificat de moralitate şi o dovadă de o praxă de cel puţin 6 luâf, la un cazan san la o maşină cu aburi acelui sistem, asnpra cărui solicitatorul doreşte a depune exa­menul.- Cererile astfel înzestrate; adre­sate către „Comisia Examinatoare* se vor înainta inspectoratului XV IndustrialBraşov, Strada Ecaterinei 18.*

Reuniunea fem. rom. pentru ajutora­rea văduvelor sărace din Braşov*Săcele aduce şi pe calea aceasta sincere mul­ţumiri d i ui dr. A. Saru, care în loc de felicitare de août nou a binevoit a dona Reuniunei noastre suma de Lei 100. Elena Sabadeanu, présidéată n». p.

foarte gentil şi cu multă buoăvOiii|i ne-a promis că* vom fi tot mai bine.

Atmosfera a fost aşa de caldă şl „czuseria* aşa infimă do data adu şi animată că de câte va ori mi-a f&es& impresia că suntem într’ua saion, hitFo familie.

D na dr. Stinghë a cetit o schiţă admirabilă de duioşie şi drăgâiăşie a iui Rene Bazin dela Academia Francezi» „Madame Çautereine*; Ca toate ma­mele, pentru ea tinereţea n’a re vârstă şi băiatul ei, )n ziua doctoratului sân fii Drept, este pentru ea tot băeţelul, care la teatru, unde serbează împreună şctl succes, nu trebue să vadă lucruri maf decoltate şi fără să vrea îi astupă ÿ acuma ochii. 11 o lasă şi apoi când e* îi zice: „Iartă micule, nu m’am putut ţinea*, el îi luă^mâna să l-o sărate fa ca dragoste îj spune: „Ce fericire, s i te sibă cineva de mamă*!

Doamna de Staya, după ce mal întâi a dat explicări şi detalii prealabile asupra diferitelor construcţii ce alcăţneac vestitul palat din Versailles, care a vă*ot pe rând atâta mărire, atâta înfrâagcxe, apoi iar glorie şi acnâr atâta artă^a făcut o foarte interesantă interpretare de text a poeziei iui Musset: .„Sgr 3 marches de marbre rose* snbfinffiisl foarte multe aluzii interesante şi tfosbnie la viaţa galantă a lui Ludovic XIV şi XV.

D-na dr. Stinghe a cetit apoi din Marcel Prévost, acel subtil observator al sufietuini femeesc: „Ls tt’ait d'union", o schiţă şi aceasta admirabilă de deli­cateţă sufletească, arătând cum <£■. rivale, 2 femei devin prietene, la că­pătâiul aceluiaş iubit.

Miercuri 10 şi Miercuri 17 Ian. fiind vacanţe şi sărbători, nu a'ao Jţnst şedinţe, rămânând ca prima causerie să aibă loc Miercuri 24 tan. la orale şi în localul obişnuit şi la nare este Invitată cu multă plăcere Întreaga societate braşoveană.

Sunt mulţumită să pot anunţa pn- biicului, cu această ocazie, că domnul conferenţiar tonei D. Ştefânesea (Si Bucureşti, cârma Braşovenii îi datorim atâtea ore de cea mat curată .pt&cere intelectuală, nu a refuzat să ţie o serie de 3 conferinţe îa primele zile a lanei Februarie, j dm liter&tura franceză (Rom an tiz ol) pentru societatea Ahaletor din Braşov. Sper că aceasta va ft o sărbătoare, pe cate Cercul Analelor, e férjeit să o procure întregului oraş.

Ministerul Liicr&rflor1 Publice, 0i»ér(îunè« de Poduri s* Şosele. Cluj,‘No!

In bâza ordinului Nr. 220 din 12 Ianuarie 1923 a Ministerului Lucrărilor T*ahitce,pirecţinnea de Poduri şi Şosete din Cluj, se publicăllciteţie cu oferte Închise pentru aproTlzionaree pietrişului riecesar pe şoselele naţionale din judeţul

f, şi anume: ;

Producerea pietrişului sau pietrei sparte jjtranS- portul cu căruţa şl pr izmufrea

m3 U t Producerea pietrişului sau a pietrei sparte, trans­portul cu căruţa şi prizmuirea

m®9 450

Lei1.182.745

Transportul cu căruţa şi prizmuireş pietrei sparte s«hi a pieftişulai dela girile indicate în tóblöul

/ repartizărei pietrişului3120 197.600

Transportul cu căruţa şi prizmuirea pietrei sparte sau a pietrişului delà gările indicate în tabloul re­

partizărei pietrişului• 5.190 400 000

loial cu suma devizului de Lei una suta nouăzeci şi şeapte mii şease sute.Licitaţia se va |tne în ziua d e23 Februarie 1923/1a ora 11 în localul Di'

recftonei de Poduri şi Şoşele din Cluj (strada Berda No. 2) şi la Servic.ul de Poduri şi Şosele din Btaşbv strada Fântânei No. 41.

Licitaţia se publică pentru cantitatea arătată, însă Direcţiunea îşi rezervă cu ocaziunea încheerei contractului, să reducă car titalea eu maximum 50%.

Antreprenorul este obligat pentru preturile unitare oferite sa transporte cu piatra spartă dela gările indicate în t.blovl repertizSrei pietrişului, în res-

dmpid dela încheerea contractului şi până la 31 Maiu 1924.‘ invităm pe tofi acela, care doresc a lua parte Ia licitaţia aceasta, să-şi.

Ihaintete la numita Direcţiune seu Serviciu ofertele întocmite conform prevede-* vâor legci contebilităjei publice art. 72 - 85 şi conditiunîJor mai jos arătate până » la pra 11 a zilei fixate.

Deasupra adresei — pe plicul închis şi'sigilat — a ofertei se va scrie:’ «Oferta pentru aprovizionarea pietrişurilor pe şoselele naţionale din jud. Braşov“.

Oferte se pot înainta>atât penru cantitatea întreaga, cât şi pentru centiîăţi wal mici. Ofcrtepână la Lei 100.000 şe i pot înainta şi Serviciului, iar peste Lei 100.000 numai Direcţiunei. |

Oferte întârziate seu date prin telegrame, cât şi oferte care vor cuprinde, condljiuni, nu se vor lua în considerare,

In oferte se va arăta rabatul din preturile unitare şi nu suma globala. Qaranf,a provizoriei de 4% a sumei oferite se va depune la careva Admi-

nls'refie Financiară şi recipisa primită se va anexa ofertei. Această garantă — la Încheerea contractului — se va complecta la 6% a sumei contractate şi din

He-care stuaţie se va detrage 4o/o. Detragerea aceasta de 4% se va elibera — daca lucrările vor fi aflate de bune — după recepţia provizorică, iar garanţia de â% numai după recepţia definitivă.

Proectul lucrărilor, conditiunile speciale pentru aprovizionarea materialelor de întreţinere a şoselelor, şi modelul de ofertă se pot vedea zilnic între orele 104ri2 la Direcţiunea de Poduri şi fosele Cluj, şi la Serviciul de Poduri şl Şosele din Braşov. Ofertele se vot redacta numai după modelul şi tabloul re­partizare i pietrişului . dat de Direcţiune seu de Serviciu şi exlusiv în limba, ro­mânească şi rămân valabile 60 (şeasezeci) de zile. ^

Ofertele înaintate obligă ofertantul numai de cât, iar statul numai după a- p.obe re a Ministerului.

Braşov, la 18 Ianuarie 1923.

» 2 1 1— 2p. Şefei Serviciului de Poduri $1 Şosele Braşov,

1r>ainor Or en rit.

Minlribnil Lucrărilor Publice. Direcţiunea de Poduri ai Şosele, Cluj.Nr. 64-923.

In baza ordinului Nr. 220 din 12 Ianuarie a Ministerului Lucrurilor Publice. Direcţiunea de Poduri şi Şosele din Cluj, se publica licitaţie cu oferte închise pentru aprovizionarea pietrişului necesar pe şoselele naţionale din judeţul Braşov, şi anume: ,*

total cu suma devizului de Lei 1,582.775.Licitaţia se va tine în ziua de 23 Februarie 1923, la ora ÎL în localul Di­

recţiune! de Poduri şi Şosele din Cluj* (sfr- Berde 2) şi ia Serviciul de Poduri şi Şosele din Braşov, strada Fântânei Nr. 41.

Licitaţia1 se publică pentru cantitatea arătată. însă Direcţiunea îşi rezerva dreptul cuocaziunea încheerei contractului; să reducă cantitatea cu maximum 50*/»«.

Antreprenorul’ este obligat pentru preţurile unitare oferite să transporte cu ceruta piatra spartă delà gările indicate în tabloul repartizărei pietrişului, In- res- timpul delà încheerea contractului şi până la 31 Maiu 1924.

Invităm pe toii aceia, cari doresc a iu parte Ia licitaţia aceasta, să-şi înainteze la numita Direcţiune sau Serviciu ofertele întocmite conform prevede­rilor legei contabilităţei publice art. 72—85 şi conditiunilor mai jos arătate până la ora 11 a zilei fixate.

Deasupra adresei — pe plicul închis şi sigilat — a ofertei se va scrie * „Oferta pentru aprovizionarea pietrişurilor pe'şoselele nationale din jud. Braşov**.

Ofertele se pot înainta atât pentru cantitatea întreagă, cât şi pentru can­tităţi mar mici. Oferte până la Lei 100.000 se pot înainta şi Serviciului, iar peste Lei 100-000 numai Direcţiunei.

Oferte întârziate sau date prin telegrame, cât şi oferte care vor cuprinde conditiuni, nu se vor lua în considerare*

In oferte se va arăta rabatul din preturile unitare şi nu suma globală. >Garanţia provizorică de 4% a sumei oferite se va depune la careva Ad­

ministraţie Financiară şi recipisa primită se va anexa ofeitei. Această garantă la încheerea Contractului — se va complecta la 67° a sumei contractate şi din fiecare situaţie se va detrage 47o* Detragerea aceasta de 4% se va elibera — dacă lucrările vor fi aflate de bune — după recepţia provizorică, iar garanţia de 67, numai după recepţia definitivă.

Proectul lucrărilor, conditiunile speciale pentru aprovizionarea materialelor de întreţinere a şoselelor, şi modelul de oferte se pot vedea zilnic întrè orele 10—12 Ia Direcţiunea de Poduri şi Şosele Cluj, şi la Serviciul de Poduri şt Şosele din Braşov. Ofertele se vor redacta numai după modelul şi tabloul re- partizârei pietrişului dat de Direcţiune sau de Serviciu şi exclusiv în limba ro» mâneascâ şi rămân valabile 60 (şeasezeci) zile.

Ofertele înaintate obligă ofertantul numai de cât, Iar Statul numai după\ aprobarea Ministerului.

Braşov, la 18 Ianuarie 1923.pt. Şeful SsxTlcialai de Podari şi Şosele, Braşov ;

8622 1—0 Inginer Qrendt»

•Gineana-Âpoil«»iŢeati*«! National)

Âzi, Luni 22 şi Marti 23 Ia­nuarie

Op , M a b n ssefilmul cel mai interesant.

Putea l

flrvaBzare una fabrică de cără­midă, cu motor cu

«buri, şi cu teasc de cărămizi, la ode* pârtare de 2 kjn» de comuna Codlea, în apropiere« /şoselei^ Ici formaţiuni deslu­şite dă JebaMI Iteodâlfer, Codlea Nr 621.

86,0 l - l

Lecţiuni de plano, de limba franceză -<r şi germanâ. -o-J. InformaUu ni la Administraţia ziarului.

86i» 1 - 1%__ _____ __________ ________Noi Mag. 438/1923*

PubiicaţiunepeHtfD annnţarea câlniler. ,/

Pentru ţinerea câinilor se provoacă posesorii de câini din ţinutul Bra­

şovului vŞ-şi anunţa câinii lor la oficiul Işre orăşânesc* de uhde vor primi

coala, de anunţare până la 20 Febru- « ie $23.

.Obhgământul acesta se estinde şi asupra câinilor cari sunt scutiţi de dare*

, Anunţarea se poate face în scris jşşu verbal la cheiul de dare orăşânesc.

Darea de câine se începe din 1 Ia­nuarie 19213 şi durează până la 31 Decemvrie 1923. ■;

Pentru Fe-care câine care se prq- Oiuă în prima jumătate a anului se fă leşte tacsa pe anul întreg, iar pen* Iru aceia, cari se procură în jumătatea doua a, anului, se pluteşte tacsa de lumătate.

Daca / în decursul anului câjnele bece la alt proprietar, proprie târâi cei nou e obligat, ca să plătească taxa co- xâspunzătoare) In tot cazul anunţarea trebuie făcută In timp de 8 Zile la ofi­ciul de dare orăşenesc.

Braşov, la 17 Ianuarie 1923*3618 1—2 Perceptoratul Ş âşenesc.

r*1-" ' —...... ......... ""

No. 19005/922.A V I Z »

j In fosta casă de amanetare oraşe* !. nească a rezultat cu ocaziunea vân-

zăreL amanetelor nerăscumpărate, ama­netate în vremea delà 12 NO6BIVfl0 1914 până Îs 31 Decemvrie 1915 nişte prîsoas* de vânzare, cari încă nu s’au ridicat toate de către partidele respective.

Pnsoasele, după obiectele vândute, cari stau la dispoziţia partidelor, se poţ ridica până la espiratea termenului acélóra, adecă jflid la 31 MiFtlB 1923. delà contabilitatea i'esp* casa orăşe­nească, strada Porţii No. 63, contra res- tituirei biletului original sau interimat*

Acele partide, cari posed biletele ori­ginale sau interimale despre amanetele din timpul susnumit, se invită să se prezinte cu biletele lor cel mult până la 31 Hârtie 1923 la contabilitatea oră­şenească spre a ridica prisoasele res­pective cu atât mm vârtos, că în cazul eontrar, păijiie vor pierde definitiv aceste priso&se, în baza statutului.

Braşov, în 10 Decemvrie 1922.8429 2—0 Consiliul orăşenesc•

Pubiicaţiune.Se aduce la cunoştinţa publică, că

Ia miazănoapte de oraşul Braşov, între şoseaua Feldioara şi drumul Stupinilor, la depărtare de circa 1700 metri de Jînia ferată, se vinde o suprafaţă de 13 jugăre 400 st. pătraţi pământ ara­bil. ^

Amatorii se vor adresa subsemna­tului.

Dr. Dávid Bleahu,notar public

8616 2—L Braşov, str. Porţii 67.

Stofe şi intonări de dantele pentry toalete de seara — lânuri şi mătase pentru jum- peri au sosit la corseteria

B. Goldstein,str. Principele Garol (fostă str.Vămli) 33.Asortiment Iiopt! Preţuri ieftine!3517 2 -8

Lemne de foc,4blano ş i tăiate

în orice cantitate pe preturile zilei, duse acasă se găsesc la -o*

Schw arz şi Marmorstein,str- Mihail W eiss 8.

Herzog et Braun,str. Porţii 64 S6C6 3—8

„Saxonia“ Nr. 20Ö.

Depozitul mare

dt fin iri ţi w len g ro s ş i en detail

lot felul de vinuri din Ardeal şi din Regat ca şi must cu preţurile cele mai

convenabile.

8345 2i—88 Gcorcj F I g is d îis t , ^Braşov, strada Vămii 23.

Engrosiştli se bucură de un rabat mare»v ^ J à ï ' A ' A â . B N ă ă i f i i ţ k COMP, BRAŞOV.