noiem6de 2013 (Perspective poGttice

T'n + .8 /\'

Emigranli romfnisi statistica oflciali din Romania

Abstract: Subiectut retevantei$ vatid+tdtii rezuitatetor sondayetor de opinie electorate este unfit carepreocupa evident at;t opinia publica }ijormatorii de opiate, cTt $i comunltatea ;tiint$cd, mutates in perioadetede dinaintea ategeritori and devine mai vizibit ca de oblcei.in rindurile care urmeazd vom propane o manierd d€ neutralizare a dodd dintre capcaneie in care putemcddea atunci cindjacem finalize tongitudinate aie estimdrii inter tied de vot: capcana fotosirii unor haze d$eritede compare tie $icapcana ignorarii emigrantitor ir$ormatt, cei care nu stnc cuprinti in stattsticite o$clale.

Keywords: emigratia informali, sondaye de opinie, contabilizare. estimare comparative

Vom face o analizi comparative a efectului de migratie. pebaza a doug surse independents: sondaje de opinie CCSB gi da-telo oficiale puse la dispozitie de institutele statistice nationaledin Italia gi Spania, locul principalelor comunitati de emigrants in-formali romini. Vom demonstra cum aceste doug serii de dateindependente se valideazi reciproc, identificTnd volume $i evolutiicomune gi vom confirma cu aceasti ocazie cifra des vehiculatiin dezbaterile publice de romini necontabilizati in statisticile ofi-ciale: trei milioane

Justi$car€:. Revoir de bale de date comparatiecomune. Limit&ri metodotogice

Analiza sondajelor de opinie electorale,indeosebi adele componente privind es-timarea intentiei de vot, este probabil as-pectul cel mai vizibil cu care se confruntioplnia publica atunci and vine vorba des-pre sociologie $i indeosebi despre socio-

logia cantitativi. mult-pomenitele "sondaje de opinie'. Tnseosebi Tn

anil electorali acest subiect capita vizibilitate semnificativi, capatindrepede Tncircituri emotionala, preponderent critics. Ne propunemsi ne concentrdm in acest articol pe doug dintre capcanele Tn carese poate cidea in aceasti analizi publica gi madera in care putemevita aceste capcane: necesitatea unei baze comune de analizi:populatia oficiali a Rominiei gi Tndeosebi efectul emigratiei asupraacestei baze comune de analizi.

Mired Paladaconf. univ. dr. SNSPA

j6 ©a&ticiGe {tnQratiei

Autorul este congtient ci nu plate epuiza subiectul limitirilor metodologice gi de va-liditate ale sondajelor de opinie electorale. Pe lingo limitiri discutate in acest articol, cegraviteaza Tn jurul discutiei privind populatia oficiali a Romaniei. autorul este congtient decelelatte tipuri de limitare a validitatii sondajelor de opinie electorale: limitarea statisticsmatematici daH de misurarea incompleH, pe bazi de e$antionl limitarea metodologicace rezulti din constructia instrumentelor de culegere a datelor; limitarea de resursi uma-ni ce rezulti din madera in care operatorii de interviu aplica interviurile pe bali de ches-tionar; limitarea de conformism orilipsa de cooperate, ce vine dinspre subiectiicercetarii(raspunsurile false ori refuzurile de raspuns ale acestora). limitarea de competenta profe-sionali analiticd (de ex. slaba pricepere de analizi statistics a datelor culese), limitareadeontologica (raportarea eronati a rezultatelor cercetarii), are limitiri extra-procedurale(ce vin din afara spatiului de cercetare. de ex. frauda electorala).

Ne propunem si ne concentrim Tn acest articol discutia asupra analizei limitdrilorce survin din gestionarea inadecvati a bazei comune de analizi statistics, gi anumepopulatia oficiali a Rominiei. Sant doug tipuri de capcane: si nu fim congtienti de nevoiaunei asemenea baze comune de analizi longitudinali ori si nu stapinim suficient deexact infom\alia privind aceasti bazi comuni de raportare, indeosebi datoriti ignorariiefectului emigratiei informale. necontabilizate Tn datele statistice oticiale.

Procente vande: capcana wniversurilor de calc t dilbtite

Prima capcana Tn care putem si cidem in analiza comparative a misuritorilor de sondajeste si ingiram pur gi simplu rezultatele, ari si ne gandim la temelia pe baza cireia con-struim. Acesta este probabil principalul motiv pentru interpreHrile gregite privind evolutiile Tnbmp ale sondajelor gi pentru discursul critic din spatlul public la adresa validitatiiacestora.

Pe lange inevitabilele nepriceperi ce tin de slaba stapanire a unui minlm aparat depricepere statistic necesar unor asemenea interpretari, cum ar fi analiza unor variatiinesemnificative, de ex. de un punct procentual, and de fapt puma marjelor de eroarea celor doug cercetiri comparate sant mult mai mari, ori prezentarea cu scrupulozitateafrica. la virgula a unor date de sondaj inerent aproximative. faptul ci se compare valorirezultate din baze de calcul diferite este de fapt principalul vinovat pentru aceasti situatiesub-optimala de comunicare gi interpretare a sondajelor electorate.

Ce se intampla? in primul rand, atunci and de regula se discuti despre estimirile decomportament de vot pe baza sondajelor de opinie, se compare valorile "raspunsurilorvande ', valorile la raspunsurilo 'utlle", ce prezinta incircituri electorali. Astfel, cei caredau raspunsurl incerte ori din afara sferei de preocupare electorala, cei care fie nu seprezinta la vot fie nu au o optiune bane conturati de vot sunt eliminate din calcularea pro-centului 'valid ', procent care teoretic ar trebui s6 simuleze cel mai credibil rezultatul unuivot organizat ad-hoc in rindul intregii populatii.

In teorie chiar aga gi este. Precum cojile de ceapa de la suprafata pe care le indepar-tezi pe dnd pina ajungila cele comestibile, la fel gi in cazul sondajelor de opinie de regu-la atunci and se doregte si se cunoasci rezultatul simulirii electorale. se Tndeparteazastraturile de non-votanti ori de votanti nehotarati pentru a se ajunge la miezul mutt ciutatal votantilor, al celor care hotirdsc soarta prezumptivelor alegeri.

Problema apare atunci and se fac comparatii. Tmbinarea variatiilor participarii la votgi optiunii de vot poate duce la rezultate contraintuitive. Precum combinatorica a doug

noiem6tte 2013 (Perspecttwe poGxtice

mi$cari circulare ce genereaza nigte epicicluri uneori surprinzatoare. la fel gi jocul scideriiintentiei de participare la vot laolalti cu cregterea optiunii la vot plate complica efortul deintelegere a evolutiilor. Ti se pare ci volumul de votanti create, and de fapt el scads, ginu e bine. Ori viceversa, ti se pare cd partidul preferat scade, and de fapt el create oristi pe loc, crescind altii mai repede.

Drept pentru care se impune necesari analiza comparative a a distributiilor opinii-lor ;i comportamentelor electorate raportate la total populatie. la o bazd comuni ofi-ciala, populatia Rominiei cu drept de vot, aproximata cu populatia Rominiei adultsneinstitutionalizata. Astfel, capcana bazelor de comparatie diferite, a sub-universurilorvariabile din care se calculeazi valorile de analizi plate fi relativ ugor neutralizati.

Cip$unarii": capcana emigra$einecontabilizate ojicia}

Mai este ansi o capcana in care putem cede atunci cTnd facem analiza comparative asondajelor, una mai insidioasi, ce foarte ugor ne plate scapa vederii.

Dad in primul caz eram preocupati si avem pamantul sub talpi, o bazi solids comunide calcul. odati infipti solid Tn stabilitatea sa reconfortanta, ce ne facem dad Tncet-Tncetsimtim cum pina gi acest pamant teoretic stabil incepe si ne fuga de sub picioare?

Avem de-a face cu o evolutie lentz pe moment, care nu produce modificiri semnifi-cative de calcul, dad ne multumim cu analize pe termen spurt, dar care pe termen lungplate fi devastatoare. Este vorba despre plecarile necontabilizate din tara, cele care,indeosebi dupe 2007, odati cu deschiderea granitelor citre UE gi cu relaxarea libertatiide mi$care intracomunitari, nu mai sunt surpinse Tn calculele oficiale ce tin evidenta nu-mirului oficial de romini.

Acest subiect a fost initial unul dificil de promovat pe agenda publica. Inca de alum 5 -1 0 anide zine se discuti despre el Tn spatele ugilor comunitatii gtiintifice, Tntre economigti,sociology, demografi, despre efectele migratiei necontabilizate gi despre discrepanteledintre contabilitatea oficiala, propusa de dlversele organisme care se ocupa cu aceas-ta: Institutul National de Statistics (INSSE), diversele Birouri Electorate Centrale (BEC),Autoritatea Electorali Permanente (AEP) gi realltate, cit gi despre efectele acestordiscrepante Tn diverse domenii ale societatiiromanegti: politici publice, calcule electorate,m&suriri de audienti. indicators economici.

De and ansi cu organizarea Recensimintului2011 gi pe urmi cu aparitia primelor rezul-tatelor sale preliminare, dar mai ales de cAnd cu alegerile din 201 2 gi indeosebi cu organiza-rea referendumului pentru demiterea pregedintelui Bisescu gi cu controversele privind bazade calcul oficiali pentru pragul de 50% + I necesar pentru validarea rezultatelor referendu-mului, acest subiect a strapuns in cede din urmi "sticla", a intrat Tn atentia reprezentantilormass media gi, de acolo, pe agenda de discutie publica gi in atentia publicului larg.

Aceste discrepante dintre datele oficiale gi cele din realitate pot afecta validitateacomparatiilor rezultatelor sondajelor de opinie Tn doug feluri.

in primul rand, atunci cTnd comparatiile sant acute pe perioade mai lunge de bmp.Dad este si facem un studiu longitudinal pe mai multi ani este suficient bmp pentru caefectul incremental al migratiei si modifice puternic baza de calcul comuni, dupe cumde altminteri vom $i vedea asta in rindurile urmitoare. $i atunci iar comparam procentecalculate din ceva cu procente calculate din altceva diferit, gi iar putem trage concluziigregite. Trebuie si evitim asta.

@o£tid& {m©naFia'

in al doilea rind putem avea dificultatl atunci cAnd comparam datele de opinie cudatele de comportament. Atunci and comparam rezultatele sondajelor de opinie cu celeoficiale, comunicate de institutiile electorale abilitate, pentru a emite judecali de valoarereferitor la validitatea misuririlor pre-electorate cTt gi pentru a identifica dad au loc saunu efectele de bandwagon, de underdog gi de spirals a tacerii. in mod inevitabil trebuiesi ne raportam la rezultatele otlciale, si ne comparam cu ele.

Dear ci acestea nu tin cont de emigratia informali recenta, dupe cum bine gum dinconstanta cu care Birourile Electorale Centrale includ in corpul electoral ton cetatenii cuCNP, baza de calcul a BEC atunci and genereaza rezultatele oficiale fiend populatia cudrept de vot. Tn mod constant situate in jurul a 18 milioane de cetateni. In schimb, insti-tutele de sondare and realizeazi sondaje in mod inevitabil mci nu Tgi propun, mci nu potintervieva debit respondentii din Romania, din motive de limitiri logistice ce impiedicaextinderea efortului de misurare cantltativi gi Tn are tad, cum ar fi bunioari vorba decomunitatile de imigranti recenti din Italia gi Spania. In consecinta.baza de analizd atunciand se calculeazi $i raporteaza adele procente din 'total populatie' este de fapt unaincomplete, un "total populatie" minus emigranti. Adia 18,ceva milioane minus...

Minus cit? Aid e intrebarea. Aceasta este subiectul acestuiarticol.

hletodologia estim&tii etttigra$ei romane$ti necontabitizate oRi=ial

Ahem la dispozitie doug surse de estimare a migratiei necontabilizate din striinitate.Pe de o parte, cifrele oferlte de citre institutele statistice din tarile unde gum ci avem pelemai mari comunitati de romini plecati recent la mundi: Italia gi Spania. Pe de alta parte,chiar din rezultatele sondajelor de opinie Tn cadrul cirora - nu in toate, dar Tn majoritatea(vezi Anexa A pentru detalii) -- am pus gi intrebirile privind emigratia recenti. care dupetoate probabilitatile nu este contabilizati in datele oficiale ale institutiilor romAne.

Operationalizarile acestei intrebiri sunt urmitoarele:Incidents migratie recenta, temporary (necontabilizata): "Este vreo persoana din gos-

podaria Dvs care in momentul de fate si fie plecata Tn strainatate. pentru o perioada mailunge de bmp (minlm 3 muni de zile), nu dear Tn concediu sau vacanta?'

Intensitatea emigrariiin cadrul gospodariei: "Dad DA, Cite persoane aunt plecate?"Tara de destinatie a emigrantilor romini recenti: 'Dad DA, in ce tara sunt plecati?"

Emigra$ia infarmatd: sutseie o$ciale ituiiane $i spaniole

Mai TutTI, si trecem Tn revisti valorile gasite in curse publice ' privind emigralia romi-neasci Tn Italia gi Spania, tarile unde gum ant din discursul public cAt gi din sondajeleproprii(cf. infra) ci sunt cei mai multi romini plecati. Tn Tabelele I gi2 prezentam agre-garea acestor date:

noiem6rie 2013 (Perspective pofii&e 59

Tabelull. Numirulde rominiin Italia

Tabelul 2: Numirul de rominiTn Spania

Ce ne facem, ci avem o estimare dear a rominilor plecati Tn Italia gi Spania? E dreptci acestea sant principalele tad de destinalie ale fluxului migrator din Romania, dar maisant gi are tart pe hana acestui flux: Germania, Franca, Anglia, Portugalia, Grecia, SUA,Canada. Cum facem calculul total?

Din fericire, in sondajele CCSB in modulul de migratie avem gi Tntrebiri privind tarilede destinatie. Putem face o analizi a structurii emigratiei pe baza raspunsului la acesteTntrebiri. Apoi, de vreme ce avem identificate volumele de emigrants in Italia gi Spania,putem face pasul urmitor, si extrapolam aceste volume la nivelul Tntregului glob. Pebaza agregarii sondajelor CCSB in care am misurat gi tara de destinatie, putem identificastructura emigrarii dupe acest criteriu. Raspunsurile la intrebarea "In ce tara sant plecati:din sondajele CCSB sant prezentate in Tabelul 3.

Romani Tn ita la Cre5tere anualiLa data de !Stimare Pt

anuESt mare OhCia i[lSTAT)

Est mare tora li

=CARITAS):stimare ohcia i(ISIA I )

Estimaretotali[CARiTAS)

U Dec 200Z 95.B34

31 Dec 2aG3 20a4 Z39.42631 Dec 200431 DeC 2ao 5

31 Dec 20a6 2007 556.a00 :b.'55 z85,Qoa

31 DeC 20]7 2008 S2S 27B 6).278 1301.0a0

+l Cec 2008 1.a28.a00 1?1.000

3IDec2Qo9 353.000 bl67 Oa9 l56.523

31 DeC 2010 968.P6 1.167.oao l5.57$

Ramanil'nSPania Crestere anua15

La Gala de !Stimare?t anu

Estimate ohc aiiM in MUnCh

Spina)

Estlmare)6ciali

Estirf are anc aliEMIR.MuniSPana}

:Stirnareohcia i: NE)

31 Dec 1998 6.082 $.410

3IDeCl999 1.641 l3.873

24.856 67,279 35.638

I DeC 2001 l37.3

31 Dec 20Q2 54,688 207.960 Z8.684 70.6l3I DeC 2003 83.172 L08,762I DeC 2004 L92.134 407.1 89.7

31 DeC 20a 2006 Zli.325 27101 3S2.0a0I Dec 2006 5aR.12 7Z8.967 115.51 201.948

31 Dec 2aa7 2008 7l8,844 32.844

31 Det 2008 751,688 B29.7l5 41,5l7 33,l39793.20 B64.268 +8.7 34,S

]l Dec Zola 842.00a 895.970

60 (PoGtttci& {migrnFie{

Tabelul 3. Structura emigratiei dupe tarlle de destinatie. Agregare sondaje CCSB

Observim ci ponderea cumulati a celor emigrate in Italia gi Spania este de aprox60%. Alum e simplu: adunim pentru fiecare an identificat in Tabelele 1 9i2 estimirile deromini emigrate in Italia gi Spania, care conform cu Tabelul 3 rezulti ci ar fi aprox. 60%din total emigrati recentl necontabilizati otlcial la momentul respectiv, gi astfel calculim pebaza coeficientilor identificati Tn studlile CCSB volumul celor plecati Tn are tad(restul deaprox. 40%) gi obtlnem totalul. Tn Tab. 4 prezint aceste calcule:

Tabelul 4. Total emigranti romgni recenti necontabilizati oficial. Estimiri1 998 - 2012

Tara de emigratie N %CUmUlatItalia b67 38% 3BKSpania 26Z 59%

3 Germanic 6%StateleUnlte $5 5% 70%

Arylia 53 +9 74%$ Canada 4% 78%

7 Frantz 3% 81%

Z9 Z% 83%3 ur9aria Z4 Z% 85%

3elgia Z3 Z%

AUStria l8 1% BB%

CIP '- B9%Irlanda 1%

Z3 Altele 7+ M4a NS/NR Za 2%

La data de Estimarept.anu talia C STAT) Spania (INE) Restu I lumii

(4Q%}(CCSB)TOTAL

3IDecl998 lO.658 ll,379 Z8.4+7

3IDecl999 l9,246 31.641 B4,81231 Dec 20QO 43r557 67,279 73891 l84,7Z731 Dec 20QI 591064 L37.347 3Z7l351

31 Dec 20a2 95.834 207.960 202r529 5a6,3233i Dec 2003 2004 239.426 3l7.366

31 DeC 2004 ZW5 4a7.l59 1,1Q3,8243IDeC20a5 2006 Z70.845 527.019 S31,909 1,329.77331 DeC 20a6 556.Q00 728.967 8S6,6+5 Z.l41,612

31 Dec 20a7 20a8 $25.278 796.V6 947.9Q3 2.369.7S731 Dec 20a8 796P477 829,7lS 1.a84,128 2,710l32a31 Dec 20a9 864.26g 11211,512 3,028.78a31 DeC 2010 2011 3$8.576 895.970 llZ43la31 3rlQ7l577

notem6rie 2013 (Perspecthe ?ofitice 6]

De la 30 de mii Tn 1998 la 3 milioanel Adia de la ceva rezidual la practic jumatatedin populatia de munch active a Rom8nieil Impresionant. lar pe de alta parte in totalsconcordanta cu valorile vehiculate Tn discursurile publice de are persoane interesate desubiect (cercetatori precum Prof. Dumitru Sandu ori Prof. Vasile Ghetau, primul specialis-tul consacrat in domeniul migratiei circulatorii, al doilea specialistul consacrat Tn domeniulanalizei demografice; oficialidin Ministerul de Inteme).

Emigralia infarmali: soltdajeie CCSBAcum si ne Tndreptam spre cea de-a doha sursi de identificare a volumului de

emigranti recenti necontabilizati oficiali, gi anume sondajele CCSB realizate din 2006

Pasiide calcul sunt urmitorii.1. Identificim din sondajele CCSB valorile procentuale ale incidentei de emigrare

('Sunt sau nu plecati din gospodaria Dvs.?'), respectiv a intensitatii acestei incidence('Cab sunt pleca;i?')

2. Pe baza acestor procento. facem trecerea de la egantion cu reprezentativitate la na-vel personal la egantion cu reprezentativitate la nivel de gospodarie, folosind urmitoarelecalcule, pe baza numirului mediu oficial de membri din gospodarie pe care TI gum de laINSSE: aprox. 2.1

a. incidents simple: emigratie ajustata = emigratie / (I +procent emigratie)b. incidents tinTnd cont de intensitatea emigratiei, folosind nr. mediu de membri in fa-

mine: emigralie ajustata = nr. migranti/ (2.1 + nr. migranti)c. emigratie ajustata = medie variante de calcul a $i b3. Identificim valoarea populatiei stabile oficiale INSSE la data cea mai apropiata de

data realizirii sondajului. INSSE actualizeazi bianual aceste date, la inceputul anului(ianuarie) gi la jumatatea sa (julie)z.

4. Calculim volumul de emigratie de la punctul 2 c. pe baza datelor de la punctul 3:emigratie ajustata (N) = emigratie ajustata (%) x populatie stabili

5. IdentiHicim valoarea populatiei oficiale cu drept de vot prezentata de Biroul ElectoralCentral la data cea mai apropiata de data realizirii sondajului3

6. Aflim valoarea absolute a emigratiei formal recunoscute de citre institutiile statuluiroman scizind din populatia totals cu drept de vot BEC. calculate pe bazi de CNP, indi-ferent de domiciliu / rezidenta, populatia stabili in Romania, adia cea cu domiciliu stabilin tara, pe care o gasim la sondaje acasi

7. Aflim valoarea absolute totals a emigratiei din Romania, formal recunoscuti orinecontabilizati. adunind valorile obtinute la punctele 4 gi 6

8. Calculim procentul de emigratie din total populatie cu drept de vot (BEC) Tmpartindvaloarea de la punctul 7 la valoarea de la punctul 5

i ncoaceC C

in Tab. 5 prezentim aceasti succesiune de calcule: de la rezultatele emigrarii recentenecontabilizate oficial prin intermediul sondajelor CCSB la trecerea de la procente CCSBla mii persoane la includerea emigratiei contabilizate (BEC - INSSE) gi Tnapoi la procen-te, de data aceasta din total populatie oficiali BEC.

62 eoGtticilkjttiigra }iei

Tab. 5. Estimarea numiruluide romini emigrate. pe baza datelor de sondaj.Trecerea de la % la N gi inapoi la % pe baza datelor oficiale BEC, INS gia sondajelor

CCSB

yr l8-CUdreFtae\atrBEC.

EmlgrBEiefarmali.OrtablZatiBEL

=m g at e

=C5B.N

=P. GRPTl;'o'AI N

=r.llCiRATIE(]IA

:PI(iRAENLCON

+5h h

17,357.7bS L8.3al,30q }9

51 l7.]57765 l8.296F+59 827.504

17.357.76q L8.Z96.4Cq q38.6q4 +9

Z60d2a07 938,694 37b.aZ7

01 UPC 2Qa- l7r]57l765 L8.Zg6.453 3la.8ZI 1/+9F:l5

200eE2aa7 17.3,,,765

!6JLnZOa3 8.l97r3la 1.5aZ.963 Z.20b,223

55 l7r495r17+ l8.2g]. r98rla3 Z.6aQr441 nZ7rna'Zola 1?,+q5,17+ 798.la3 l8 75

ZB Ma} Cia 17.q95.lr a.Z93.2n D8.103 Z.l99.P9 Z.997.682

ILl2alQ l8.293.Zn Z.Zb.54i 1.0B5.748

60 25JUIZ01a nS l8.Z93.2n 798,103 Z.m4855 Z.gi2.9S8

a7 DP. 201g ].09Z.27b

q 2Z;Pb2Cll n4 l7.+88;Z64 \997384 2,8ah3S7

ZbJUnZ0:1 17. 88.264 l8.293.Zn BOq.013 1.qgq.5q+ Z.N+.567

73 28 J lr 20il l7.488.264 18.l93.2n Z.996.5++

l7 75 !9 Na. 2an IB.]l5.B8a Zl52Q.a67 3,3471683 i5

14'ebZ01Z :7.46a.46q l8.a3£88Q 1.348.7aZ dZ,Olarf 'g

17,46a,+6q . 15.88a 1.84+.2:9 2.6#.6la

!8Apr201Z Z,686.8/3

l7.46a.46$ IB.3:588a 855.4U l9

17.+b0.+b9 l8.3l5,880 Z.q89.a70 78

q :7F460,46q l8.3l5.88a Z.5SB.547 3r41+058

05JU 2a12 17.+Da.4Qq $55.+1= Z,']],q36 ] 569.347 76

;'9

37 l7F460.4Sq IB,3l5.88a 3554U Z.506.223 ].q61.634 75

855.+n

31AUgZ01Z 17.+6a,+6q l8. Z3.a66 l6Z.5q7 45R.838 3.418. 3C

a3OCt2alZ IB,4:3.a66 36ZF597 L74?.834

no£em6de 2013 Perspective po€itice 63

Nob: INSSE actualizeazi de doug ori pe an estimirile de populatie oficiala, prezent-Tnd date privind inceputul (I ianuarie) gi mijlocul (I julie) fiecirui an calendaristic. Inconsecinta, populatia oficiali INSSE din tabelul de mai sus este cea de la data oficiali(ianuarie sau iulie) cea mai apropiata de cea a terminariisondajului

Comparatie tn&'e datele rezuitate din ltatia/Sparta $i cote din sondQe

Acum nu ne mairimine decit si comparam datele obtinute pe baza informatlilor statis-tice din Italia gi Spania cu cele obtinute pe baza sondajelor CCSB. Mai Tntai. si le Tmpletimgrafic, pentru mai bud intelegere a fenomenului, informatiile prezentate Tn Tabelele 4 gi 5:

Fig. 1. Evolutia emigrantilor recenti necontabilizati oficial.Comparatie date Italia/ Sparta vs date CCSB

Ewiqia esHm&rllor noniinllar in 81i$initBte.Extmpalan PB ban datelor olclaie dln Italia $ SpaniR

Extrapolan pe haze datelor de sondq -&-0fieiala jd3la st isbn. pleEind de IB nlB din IT& ESPI

2nl199$ 9$Q 20]0 2a00Zn JUI Jan All Jal

2a02 2Da2 2:03 20a3 2Da4Mn Jul Jn &l J#Nop 2Qa9 20iD adia 20i

JUI Jan Jd JaF20T1 20'2 2013

Dupe cum vedem, se suprapun foarte bine. Remarcabil de bane.Dar si nu uitim si them cont de un mic amanunt, de frazarea intrebirii din sondajele

CCSB prlvind emigratia recenta, care face referire la ".. .o perioada mai lunge de bmp (minim3 lunide zine)". Deo asta inseamni ci la momentul aplicariichestionaruluicei emigrate eraudeja plecaTi din gospodarie de ceva bmp, de cel putin 3 luna de zine. Pe cafe de consecinta,ar trebuisi decalim datele sondajelor CCSSB cu 3 lunide zile. Ce rezulti?

(:Ct2}]2 L58 l7 +0a.+69 L8.+23,066 Z.7bq.bO

lINaV:a3Z l8.+Z3.066 3bZ597 Le47.394 2.8aq.991

. NOV .ai. 1') 17. 00.46q

95 L47 l7.46a.459 IB.42ha66 962,S97 ]l53Z,l7B l9

+6 35DeCZal£ l7+ba.+b9 .,l3g,5b4

ZiDtC2alZ l7.46a.469 l8. Z3.C66 96Z,597 3,46378q

l60 lb.+23.066 Z.787r n9 j75arObb

64

in figura urmitoare (Fig. 2), rezultati din Fig. I in baza decalirii cu 3 luna de zile a seriei dedate CCSB, observim ci rezulti o suprapunere gi mai bud a celor doug seriide estimare.

Concluzia: este foarte posibil si fi identificat de manieri exacti evolutia stocului demigratie necontabilizati din Romania din 1999 Tncoace. Cele doug serii de date se vali-deazi perfect reciproc.

Fig. 2. Evotutia emigrantilor recenti necontabilizati oficial.Comparatie date Italia/Sparta vs date CCSB, date CCSB decalate cu tree luna

Evoiulo estirn8Hlar romaniUr in str4initau.ExFapd8re pe b8za daeior anciale din ltB10 ;i SpBniB

expepdan pe ban dat8iar de 8anaal

EBtlmari dB +ondq dBcalale GP un lnmBBtru

DfiCiaje {dB}B StatlbtlCe. pleClna an tO Gelb din IT a ESP

Pentru netezirea asperitatilor date de marjele de eroare, cTt gi pentru obtinerea uneireprezentari grafice continue, mai intuitive vizual, calculim pentru fiecare din serii mediimobile de lungime 2 {Fig. 3)

Fig. 3. Evolu+ia emigrantilor recenti necontabilizati oficia!.Compamtie date Italia/Spania vs date CCSB, date CCSB decalate cu tniluni, medie rnlobiti 2

evoiula estimialar ram$nilor in str&initau.ExFapdan pe barb ddelar aficiale din Italia ;i SpBnia

Exbapdan pe bala dHelor de soraal'Ee$mari de sondd. decalab BU un Irimesiru [niedb mobile 4E timdri o[Hia[e. pQrn]rHaF ]a IT r ESP jmedi© mabi]a 2]

Jap JU Jan Jui Jan Jul9n 199D 20aa 2]0a n01 2Ca

Jon +il JBn Ail JRn Jul JBn Jul J81 JulH02 200: ?oa3 20a3 2a04 2aa4 2905 20a$ 2m6 20H 20g

JO Jer Jul +pn Jul Jan Jul JBn Jul Jn Jd JanN07 2900 2Hl& 2aD$ 2C09 2a10 2Dla 2011 2D11 201? 2a12 2013

noiem6de 2013 Qerspect&e poGxtice 65

Pentru o gi mai bud comparatie, tinTnd cont de faptul ci prima serge de date prezintafrecventa anuala, Tn bmp ce cea rezultati din sondajele CCSB este mult mai deasi gi

la momente nu neaparat egale de bmp, putem face o agregare anuali a datelor CCSB.calculTnd mediile rezultate pe fiecare an Tn parte.

In Fig. 4 prezentam evolutia medie anuali a acestor stocuri de migratie. Suprapunereaeste remarcabili. lucru identificat de altminteri $i de coetlcientul R2 de 80% ce rezultidin cele doug serii de date: oficiale Italia / Spania, respectiv sondaje CCSB (Tabelul 6. )

Fig. 4. Evolutia emlgran+itor recenti necontabitizati oHtcial. media anuale de slog demigratie. Comparatie date !tania/ Spania vs date CCSB, date CCSB decalate cu tree lunaEvoluPa roln&nllar nni0lnpEBDm&l Bona p {mlpdllanualp} VB a6dBla. Both ... ball '0'Estimari sondaje

2012

Tab. 6. Evolutia emigrantilor recenti necontabilizati oficial, media anuale de stnc demigratie. Comparatie date Italia/ Spania vs date CCSB. date CCSB decatate cu tree luna

5ondajeCCSB Date ahciale IT/ ESP Difbrenta RBpoRDrHakCCSBwohdakIT/ESPN N N q

Z8.44784.812IB4,727

327.35106.IZ27198

1.1a3,82

1.855.003 1.12 525,22 nq%b834,9l6 z.141.6lZ 0G.696 36%

2.402.7 z.369.757

Z.7la.320 Z6a,3 na%2.958.212 028.780 a.5682.qqq.0q6 ID7. 112.521 6%

Z5.447

9Q% Medieqenerali 105%R2 B0%

66

8. Conctuzii

Tabelele 5 9i6 gi reprezentarilor lor grafice, Figurile 3 gi4 ne ajuta pe de o parte siintelegem amploarea fenomenului migratiei informale, nesurprinse Tn datele oficiale aleinstitutiilor romanegti, pe de alta parte si surprindem puternica suprapunere, concordantaaproape perfecta dintre cele doug surse de analizi utilizate. Putem vorbi despre o valida-re reciproca a acestora, cvasi-suprapunerea lor (Fig. 3, Fig. 4, Tab. 6) fiind remarcabili.

Vedem astfel cum de la Tnceputul anului 2000 incoace numdrul de romini emigratecreste de la o valoare cvasi-reziduali de cTteva zed de mii de persoane (28 de mii in1999, 85 de mii Tn 2000) la un volum de 3 - 3,5 milioane de persoane, comparabil cual unor tad precum Lituania, Uruguay. Amlenia. Mongolia sau Rep. Moldova. Din taraRomania identiflcim o sub-tara emigrate! 3 milioane de suflete, preponderent de vTrstiactive. care Tn ultimii10 ani de zine au plecat Tn alta parte, din considerente preponderenteconomice (spre deosebire de valurile anterioare de migrate din perioada comunisti saude la Tnceputul anilor 90. cu motivatii preponderent ideologlce / politice).

Mai mult. eluciddm deopotriva Tntrebirile privind evolutia emigrarii Tn doug momenterecente semnificative: intrarea Rominiei in UE in 2007 gi efectul crizei economize asupracomunitatii de romdni emigrati in tarile occidentale.

Tn primul rind, identificam, dupe cum ne agteptam de altfel, saltul semnificativ de soldmigratoriu din preajma momentuluil ianuarie 2007. cTnd Romania a intrat in UniuneaEuropeans $i astfel ganitele comunitare au devenit mull mai permeabile pentru romini.Acest salt s-a petrecut atTt dupe 2007, cum ar fi de agteptat, dar gi Tnainte cu un an, pedurata anului 2006, cumva contraintuitiv, semn ci odati gtiut faptul ci Romania intra Tn

UE rigorile de control la granite ale statelor europene au fast relaxate, permitTnd romgnilorsi tread Tn numdr din ce in ce mai mare inca dinainte de momentul formal I ianuarie2007. cTnd dintr-o data se putea trece simplu, ari vizi, dear cu buletinul.

Dad pe perioada anului 2005 cregterea soldului migrator a fast de 200 mii de persoane,de la I ,I la 1 .3 milioane emigranti, pe durata anului 2006, deo premergator intririi Rominieiin UE, saltul a fast de la 1 .3 la 2.1 milioane, deo de 800 mii de persoane, de departe cre$tereacea mai insemnatd din toati perioada analizati.

In al doilea rind, putem si raspundem preconceptiei existente Tn spatial public privindrelatia dintre criza economics globals din 2008 - 2011 gi fenomenul migratoriu rom8nesc.lpoteza des Tntilniti in discursul public este ci criza i-a determinat pe emigrantii romdnisi se intoarci acasi in tara.

Analiza cifrelor din Tabelul 6 vine ansi si invalideze aceasti ipoteza: pe tot parcursulcrizei economice globale, fie ci o socotim din 2008 incoace, cum gi-a ficut ea efectul Tntirile occidentale. fie din 2009 sau 2010 incoace, cum a reverberat cu oaregce intTrziereaceasti crizi in Romania, stocul migratoriu este in continuare negativ pentru Romania gi

pozitiv pentru tarile de destinatie.intr-adevir, nu ne mai confruntim cu aceleagi cifre ca gi Tn perioada de boom econo-

mic dln 2004 - 2008, care a coincis cu relaxarea procedurilor de primire a rominilor Tn

tirile occidentalo. ansi nicinu ne confruntim cu un reflux migratoriu. cum multi fume s-arfi agteptat. Rezultatul dintre cele doug fluxuri contrary, rominii care au plocat Tn continu-are din Romania in perioada crizei gi cei deja plecati care si se fi intors acasi Titre bmp.a rimas defavorabil Rominiei.

ttoiem6fte 2013 perspective potitice

O alta concluzie, pe care o putem trata drept beneficiu secundar, este ci putem deasemenea si identificim ponderea emigratiei necontabilizate oficial din total emigratie (co-loana ll din Tabelul 5). Observim astfel ci pina la intrarea Rominiei in Uniunea Europea-ns $i, astfel, la deschiderea granitelor. ponderea celor necupringi in statisticile oficiale eraundeva in jur de 50%. Cam jumatate din cei plecati din tara nu intrau in scriptele oficiale.Cum s-au deschis granitele, ponderea "necontabilizatilor", a emigrantilor informalia crescutla aprox. 75%. Trei sferturidin cei plecati peste granite nu sant cupringi in datele oficlale INS/ BEC

1 2008: "556.ooo de rom6ni in Italia" (ltalieni.net. 12 feb 2008), disponibil la http://www.italieni.net/index.php?c=693; goog: "3 milioane de romani. la munciTn str3initate" (Jurnalul National, 3o nov 20Qg), disponibilla http:/{jurnalul.ro/special-jurnalul/3-milioane-de-romani-la-munch-in-strainatate-528860.html, loloNumirul oficial al rominilor din Italia este de 953.ooo" (Adev5rul, edina electronica de Italia; l8 februarie

20ao), disponibil la http;//www.adevarul.it/stirs/social/numarul-o6clal-al-romanilor'italia-este-953000; "Cumam cucerit Spania tn zo ani" (Evenimentul Zilei, ao august zola), disponibil la http://www.evz.ro/detalii/stirs/cum-au-cucerit-romania-spania-intr-un-deceniu-goz76a.html; 20az: "Romaniireprezintio cincime dinimigrantiidin Italia - statistica of\cia15" (Hotnews.ro; 23 mai zoiz). disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-zz33o397-romania-reprezinta-cincime-din-imigrantii-din-italia-statistics-of\ciala.htm,; ISTAT(Italia), disponibil la http://vwvw.istat.it/it/files/20z2/05/Rapparto-annuale-zoa2.pdfs "Citi romini aunt inItalia. Spania etc.?" (Ziua de Cluj; io aug 20a2; Vasile Ghetiu), disponibil la http://ziuadecj.realitatea.net/editorial/cab-romani-stint-in-italia-spania-etc--g6433.html; zozzDossier Statistics Immigrazione Caritas-Migrantes zoa2" (Caritas ltaliana), disponibll la http://

www.caritasitaliana.it/home.page/pubblicazloni/oooozgo8.Dossier.Statistics.Immigrazione.Caritas.Migrantes.2a12..htmli http://www.caritasitaliana.it/caritasitaliana/allegati/zgo8/Dossier.immigrazione20zz.schedasintesi.pdf.NOSE. Populatia stabilia Romaniei; disponibil la https;//statistics.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempoz&lang=ro&context=ao; "Romanians in Spain"(Wikipedia)disponibilla http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians.in.Spain; Instituto Nacionalde Estadistica,Spania. disponibilla http://vwvw.ine.esOaxi/table.do?paths/t20/ez45/pa4/a2008/1a/&file=oooooozo.px&type=pcaxis&L=o; Ghet3u, Vasile. "Drama noastr5 demograf\c5. Populatia Rom6niei la recensim6ntuldin octombrie boaz. Reprofesionalizarea Romfniei IV / IPAD", Editura Compania. Bucure;ti. 20zz, pp. ao-li2 I NSSE. Populatia stabilia Romaniei. date disponibile la https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempoz&lang=ro&context=lo3 Pe baza datelor disponibile la: 2007: BEC REFERENDUM DEMITERE, http://www.becreferendumzoo7-ro/ , http://www.becreferendumzoo7.ro/document3/rezultat.pdf. 2007 BEC EUROPARLAMENTARE+ REFERENDUM. http://www.becreferendumzoo7vu.ro/ , http://www.becreferendum2007vu.ro/documente/rezultatefinaleoooz.pdf . goog BEC EUROPARLAMENTARE. http://www.bec200gpe.ro/ ,http://www.bec200gpe.ro/Documente%zoPDF/Rezultate/Rezultate%20finale/Situatie%zovoturi%zoPE-date%zohnale.pdf, goog PREZIDENTIALE. http://www.beczoogp.ro/ , http://www.beczoogp.ro/Documente%zoPDF/Rezultate/Rezultate%20finale%zoturul%zol/P.BEC.pdf . zola LOCALE. http://www.beclocalezotz.ro/ , http://www.beclocale20zz.ro/DOCUMENTE%20BEC/Statistics/.statisticaalegatori.pe.sectii.de.vot.locale.zoz2.xls , zozz PARLAMENTARE. http://www.becparlamentare20iz.ro /, http://www.becpa rlamentare 2012.ro/A- DOCUMENTE/rezultate%zofinale/Anexa%zo8A. pdf , AutoritateaElectora15 Permanente: http://www.roae

68 (PoGtttci& {mbraF£e{

Bibtiogra#e

Populatia. Definitii$i Indicators. Ghid pentru jurnali$i. politicieni, profesori, studenti $i pentru tallcei interesati de demograf\e. Ed. a 5a. Haupt, Arturo KaneTI Thomas, Population Reference Bureau,Washington DC, zoom. Tn limbo romana prin UNFPA (Fondul ONU pentru Populatie), ed. Panduru,Filofteta $i Postelnicu Marcelo. INSSE. Ed. Alpha MDN. 2006

Carted Verde a Populatiei in Romania, Comisia Nationa13 pentru Populatie }i Dezvoltare. Fondul ONUpentru Populatie(UNFPA), 2006Strategic de Securitate Nationalia Rominiei. Romania Europeans/ Romania Euro-Atlantici: pentru oviati maibuniTntr-o tara democratici, maisiguri $i maiprosper3p Preiedlntia Romanlei. 2006. http://vwvw.mapn.ro/diepa/planificare/SSN.pdf.Conferinta Internationale.Populatia Rominiel - ?ncotro?" Sibiu, z8-tg septembrie 2007"i revista

Sociologie Romaneasc5, vol. V, nr. 4 (iarni). 2007

Ghet5u. Vasile. Anal zo5o: Va ajunge Populatia Romfnlei la maipujin de t6 milioane de locuttori? Oviziune prospective asupra populatiei RominieiTn secolul z\ Academia Romans, Instttutul National deCercetiri Economice. Central de Cercetiri Demografice .VladimirTrebici '. zoom

Ghetiu, Vastle. Declinuldemografic gi viitorulpopulatiei Rom6niei. O perspectividin anul zoo7 asuprapopulatiei Rom6niei in secolul 2a. Academia Romana, Institutul National de Cercetiri Economize, Centrum

de Cercetiri Demograf\ce .VladimirTrebici ', Editura Alpha MDN. zoo7Ghetiu Vasile. "Drama noastri demograf\ci. Populatia Rominiei la recensimintuldin octombrie 20u,Reprofesionalizarea RomanieilV/ IPAD. Editura Campania. Bucure;ti. zolaLitre, Adriana Veronica. ,,Evolutia Demograf\cia Rom6niei- convergenti sau periferizare?" Economieteoretici ;iaplicat5, nr. 2 / aoo6 (497), pp. 93 - loo, http;//www.ectap.ro/articole/43.pdfInstituliistatistice of\dale:POWANIAInstitutul Nationalde Statistics

http://www.insse.ro/cms/iw/pages/index.ro.doINSSE, Populatia stabilia Romfniei.https://statistici.insse.ro/shop/index:jsp?pageatempoz&lang=ro&contextaaoBirourile Electorate CentraleBEC 2007 EUROPARLAMENTARE + REFERENDUMhttp://www.becreferendum zoo7vu.ro/ ,http://www.becreferendum 2007vu.ro/documente/rezultatef\naleoooa.pdf ,BEC zoo9 EUROPARLAMENTAREhttp://www.beczoogpe.ro/http://www.beczoogpe.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%zo6nale/Situatie%zovoturt%20PE-date%20finale.pdf .BEC zoo9 PREZtDENTIALEhttp://www.beczoogp.ro/

http://vbrww.beczoogp.ro/Documents%zoPDF/Rezultate/Rezuttate%20finale%zoturul%zol/P.BEC.pdfBEC zoa2 LOCALE

http://www.beclocale20iz.ro/

http://www.beclocalez012.ro/DOCUMENTE%20BEC/Statistici/.statistica.alegatori.pe.sectii.de.vot.locale.20t2.xls

iNSSE

noiem6rie 2013 (Perspectt9e poGitice 69

BEC zozz PARLAMENTARE

http://www.becparlamentarezoxz.rohttp://www.becparlamentarezotz.ro/A-DOCUMENTE/rezultate%zofinale/Anexa%zo8A.pdfAutoritatea Electorali Permanentehttp;//www.roaep.roSPANIAInstituto Nacional de Estadistica, Spania.http://www.ine.es/maxi/tabla.do?paths/t20/e245/po4/azoo8/1o/&flle=ooooooao.px&type=pcaxis&L=oITALIA

http://www.istat.it/it/files/zotz/a5/Rapporto-annuale-20xz.pdf;Are surse publiceRomanians in Spain", Wikipedia

http;//en .wikipedia.org/wiki/Romanians.in.Spai n556.ooo de rominiTn Italia" (ltalieni.net, az feb zoo8},

http://www.italienl.net/index.php?c=693'3 mi]ioane de rom6ni. ]a munch Tn str3initate" (Jurnalul National, 3o nov 200g} http://]urnalul.ro/special-

jurnalul/3-milioane-de-romani-la-munca-in-strainatate-528860.htmlNumiruloficialalrominilordin Italia este de 953.ooo"(Adevirul, edina electronicide Italia; i8 februarie

http;//www.adevarul.it/stiri/social/numarul-oflcial-al-romanilor-italia-este-953000Cum am cucerit Spania tn io ani"(EvenimentulZilei, zo august 2010),

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-au-cucerit-romania-spania-lntr-un-deceniu-goz76a.htmlRominiireprezintio cincime din imigrantiidin Italia - statistics ohciali"(Hotnews.ro; z3 mai zola),

http://www.hotnews. ro/stiri-d iaspo ra-tz33o397-romanli- reprezinta -cincime-din-imig rantii-din-lta lia-statistica-of\ciala.htmCab rom6nisunt Tn Italia, Spania etc.?"(Ziua de Cluj; xo aug 20zz; Vasile Ghetiu),

http ://ziuadecj. realitatea .n et/editoria I/cab- romana-su nt-in-italia-spania-etc--g6433. htm IDossier Statistics Immigrazione Caritas-Migrantes 20a2" (Caritas ltaliana),

http://www.caritasitaliana.it/home.page/pubblicazioni/oooozgo8.Dossier.Statistics.Immigrazione.Caritas.Migrantes.20x2..htmlhttp://www.caritasitaliana.it/caritasitaliana/allegati/zgo8/Dossier.immigrazione2012.schedasintesi.pdf

ISTAT

Zola),