RUDYARD KIPLING

Simple Pove$ti

Ilustratii de autor

REGIS

CUPRINS

P6faniibbalenei..... 3

Cum a cdpdtat clmila cocoagd

Povestea rinocerului prost crescut . 2A

Cum a cdpdtat leopardul pete .

Puiul de elefant

CdnteculbdtrAnuluicangur ... . :. 56

Armadillo 67

Cum a fost ticluitd cea dintili scrisoare 82

Cum a fost ticluit alfabetul

Crabul care s-a jucat cu marea

Pisica ce se ptimba singurd, singuricd . . .137

Fluturele care a bdtut din picior . . . . .158

776

PATAT{IILE BALENEI

in vremurile de demult, dragul meu,tr6ia in mare o Balend care se hrdneanumai cu pegti. Ea mdnca stele de mare,

fipari de mare, crabi si limande, pldtici 9ilimba gerpilor, calcani cu soafele lor,scrumbii, gtiuci 9i lipari adevdrafi, carese incoldcesc 9i se invdrtesc. Pe totipegtii ce-i putea gbsi in mare ea-i ronfdiacu gura ei, uite aga, cran!, cran!, pdnbce nu mai rdmase in toatd marea decdtpegtigor. El era un pegtigor iste!; gi fiindcd era unpegtigor istef, inota ceva mai jos de urecheadreaptb a Balenei, aga incdt sb fie in afard de oricepericol.

La un moment dat, Balena se ridicb in sussprijinindu-se pe coadd si spuse: ,,Mi-e foame" 9imicul pegtigor iste!. ii rdspunse cu o voce slabb:,,Nobile 9i generos cetaceu, ai gustat weodatb unom?"

,,NlJ", rdspunse Balena. ,,Ce gust are?" ,,Bun",rdspunse micul pegtigor istet. ,,Bun, dar colfuros.",,Dac6-i aga, adu-mi cdfiva", spuse Balena, 9i cucoada fdcu ?n aga fel incht marea se inspum6.

,,Unul deodatd e de ajuns" spuse pegtigorul celiste!. ,,Dacd inoli cdtre cincizecl de grade latitudinenordicb gi patruzeci de grade longitudine vesticb(asta e o vrdjitorie) vei gdsi stdnd pe o plut6, in

un mic

mijlocul mirii, un marinar naufragiat, neavAndaltceva pe eldecAt o pereche de pantaloni din pdn-zb albastrb, o pereche de bretele (si nu cumva sbuifi bretelele, dragul meu) 9i un briceag; 9i drepts6-fi spun, el e un om de o inventivitate 9i oiscusinld nemdrginitb.

Asa ch Balena inotd si iar inot6 spre cincizecide grade latitudine nordic6, atdt cdt putu de tepe-de, gi, pe o plutb in mijlocul mdrii, neavdnd pe eldecdt o pereche de pantaloni de pdnzb albagtri, opereche de bretele (in mod special trebuie sb-!iamintegti de bretele, dragul meu) 9i un briceag, eagdsi numai un singur gi unic marinar naufragiat,care cu degetele de la picioare flcea ddrd in apd(mama lui ?i ddduse voie sb stea cu picioarele inapd, altfel el n-ar fi fdcut-o niciodatb) fiindca el eraun om de o iscusinlb gi o inventivitate fbrd margini.

Balena deschise gura mare, mare pdnb ce ajun-se aproape de coad6, inghifi marinarul naufragiat,pluta pe care el stbtea 9i pantalonii albagtri depilnzl 9i bretelele (pe care nu trebuie sd le uiti) gibriceagul. Le inghifi pe toate in multele sale odbi 9iodbite calde 9i intunecoase, apoi igi plescbi brnele,uite aga! gi se invdrti de trei ori in jurul cozii.

indatb ce marinarul, care era un om de oinventivitate gi iscusintb fird margini, se gdsi ininteriorul oddilor Ei odiitelor, incepu sb dea dinpicioare, 9i sdri 9i ghionti 9i lovi 9i se juc6 9i dansb

9i burdugi gi zdngbni, 9i bbtu 9i mugcb 9i lopdi 9i setdri 9i se invdrti incoace gi incolo, gi url6 9i zudrli 9i

zbierd 9i oftb 9i se tdri gi strigb 9i siltb 9i dansddansul scofian unde nu trebuia, incdt Balena sesimfi foarte nefericitb pe dinbuntru (nu cumva aiuitat de bretele?)Atunci Balena se adresi pegtigorului cel iste!:

Acest om e foarte colfuros gi afard de astamh face sd sughit. Ce sb fac ?

Spune-i si iasi afar6, ii rbspunse pegtigorulcel istet.

Asa cb Balena ii vorbi in jos pe propriul ei gdtlejmarinarului naufragiat, gi-i spuse:

- Iegi afari gi fii cuminte, sughit din cauza ta.- Nici gdnd, nici gdnd, spuse marinarul, nu

accept aga, ci in cu totul alte condilii. Du-md latbrmul meu natal, la albele stdnci ale Albionului 9iapoi voi putea vedea ce am de fbcut. $i el incepus6 joace 9i mai ?ndr6cit decdt pAnd atunci.

Gbsesc cd cel mai bun lucru ce-l ai defhcut e s6-l duci acasb, spuse pegtigoml cel istelBalenei. Tiebuia sd te fi ingtiinfat dinainte sb tep6zegt| cdci el e un om de o inventivitate 9i o

,v fv v

lscusmta lara margml.Astfel cd Balena inot6, inotb 9i iar inoti cu

amdndoui aripioarele 9i cu coada, atdt de repedecdt ii putea ingbdui sughiful; cdnd ?n sfdrgit vizufdrmul natal al marinarului gi stAncile albe aleAlbionului, se repezi jumhtate pe fdrm, cbscb guramare, mare, cdt mai mare 9i spuse:

Poftiti, aici se face schimbul pentruWinchester, Ashualot, Nashua, Keere gi toate

Acesta e desenul Balenei inghigind marinarul, ce e de

o inventivitate ;i iscusinld nemdrginitd, impteund cu pluta,briceagul ;i bretelele, pe care tu nu trebuie sd le ui{i. Ceeace vezi cd are nasturi sunt bretelele marinarului.

Briceagul e aproape de ele. Marinarul std pe plutdaplecat intr-o pafie, aqa cd nu po{i vedea prea mult din el'Obiectul acela albicios din partea stilngd a matinarului este

o bucatd de lemn, pe care el incearcd sd o intrebuin{ezedrept vilsld, atunci cilnd Balena se apropie. Bucata de lemn

se nume;te cange. Marinarul a ldsat-o afard chnd a intratinauntru. Numele Balenei era SurLzdtoarea iat matinarul senumea DI. Henry Albert Bivvens. Micul peqtiqot iste{ seascunde sub stomacul Balenei, cdci altfel l-aq fi desenat.

Marea aratd aqa vdluritd, pentru cd Balena o suge toatd

cu gura, a1a ca sd poatd sd-l sugd ;i pe DL Henry AlbertBivvens, tmprcund cu pluta, briceagul qi bretelele (vezi sdnu ui;i bretelele).

6

staliile de pe linia Fitchburg. Abia pronunlase,,Fitchburg" gi marinarul gi iegi din gura ei. Dar, pe

cdnd Balena inota, marinarul, care era cu adevbrato persoan6 de o inventivitate 9i iscusintb fbrb mar-gini, luase briceagul gi tdiase pluta, iar lemnele leimpletise 9i le legase strdns cu bretelele intr-un micglptar pbtrat, (acum inlelegi de ce nu trebuia sd uilibretelele) 9i trdsese acel grbtar cu putere in gdtlejulbalenei, tinde se infepenise.

Apoi elpronun{6 urmbtoruldescdntec 9i pentruc6 tu nu l-ai auzit niciodatd, il voi recita eu acum:

Ca sb nu inghiti, !i-am dat in dar

Aici vezi Balena cdutilnd micul pe;tiqor iste(, care seascunsese sub pragul potlilor ecuatorului. Numelemiculului peqtiqor istel este Pingle. EI std as,cuns printterdddcinile marilor ierburi de mare, care cresc in falapor{ilor ecuatorului. Ele sunt inchise. Ele sunt pdstrateintotdeauna inchise, penau cd potlile trebuiesc totdeaunasd fie linute inchise. Obiectul in formd de ftinghie de-acurmezi;ul este ecuatorul insu;i, iat obiectele cate aratd caniqte stinci sunt cei doi gigan;i, Moar;i Koa4 care pdstea-zd ordinea la ecuator. Ei au fdcut desenele cu umbre peportjle ecuatorului qi au sculptat toli peqtiqorii incoldcigi de

sub po4i. Pe;tii cu cioc sunt numili Delfini cu cioc, iarceilal;i pe1ti, cu capete ciudate, sunt numigi Rechini cucapete in formd de ciocan. Balena nu L-a gdsit pe miculpeqti;or iste{ p6nd nu i-a ttecut fiiria, iat de atunci auredevenit buni pieteni.

ffitr

9