Teste Examene de Stat

7/28/2019 Teste Examene de Stat

1/191

TEST nr. 1Subiectul 1. Stiinta si sistemul stiintelor.1.1Caracterizati tiinta, trasaturile distinctive si exigentele tiintelor juridice.

in forma cea mai generala, tiinta poate fi definita ca o activitate care are drept scopcunoaterea naturii i a societatii. tiinta reprezinta un sistem de cunotinte despre natura,societate i gindire, cunotinte obtinute prin metode corespunzatoare i exprimate in concepte,categorii, principii i notiuni".1

Ea trebuie inteleasa, in acelai timp, ca institutie, ca metoda, ca factor necesar pentrudezvoltarea productiei, ca izvor de idei.

Una dintre particularitatile tiintei consta in aceea ca ea aduna, sistematizeaza i analizeazafaptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii, in procesul dezvoltarii istorice fiecaretiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de cercetare: observarea, colectarea deinformatii, organizarea de experimente etc.Principalul scop al tiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura i societate.tiinta dreptului este cea care se ocupa de cercetarea aspectelor fundamentale ale realitatii

juridice. Astfel, ea studiaza legile existentei i dezvoltarii statului i dreptului, institutiile

politice i juridice, formele lor concret-istorice, corelatia cu celelalte componente ale sistemuluisocial, modul in care institutiile politico-juridice influenteaza societatea i suporta, la rindul lor,influenta sociala".1 Specificul dreptului ca tiinta consta in urmatoarele:tiinta dreptului este o tiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata de propriul obiect destudiu, depisteaza elementele contradictorii ale ordinii juridice.tiintele juridice nu au un caracter universal. Sistemele juridice sint foarte variate. Fiecareapartine unei anumite tari, fiind cir-cumuscris intr-un anumit cadru teritorial

Dreptul este indisolubil legat de istorie. Realitatea juridica esteuna istorica. Nu exista dreptabsolut, neafectat de circumstante,rupt de nivelul de dezvoltarea istorica a societatii, de etapa

istoricala care aceasta societate se atribuie. Astfel, dreptul se afla intr-unflux continuu, sedezvolta permanent, fapt ce impune ca i tiintadreptului sa fie legata de istorie. tiintadreptului este o tiinta umanista. Adresindu-se conduiteiumane, dreptul considera omul cafiind zona centrala de interes asferei sale de actiune. Aceasta determina faptul ca tiinta

juridicasa fie o tiinta despre comportamentul omului in societate.Dreptul este o tiinta practica. se preocupe de aplicarea practica a rezultatelor cunoaterii.Deductiiletiintei au valoare, daca sint orientate spre aplicarea lor practica.1.2 Determinati criteriile de clasificare a tiintelor, in general, i a celor juridice in special,stabilind legatura dintre ele.

Profesorul Nicolae Popa considera ca sistemul tiintei dreptului este alcatuit din urmatoareleparti:

Teoria generala a dreptului; tiintele ajutatoare (participative).2

in viziunea profesoarei Sofia Popescu, tiintele juridice se impart in urmatoarele:a) o disciplina de sinteza, care studiaza dreptul in ansamblu (teoria

generala a dreptului);

b) disciplinele juridice istorice;disciplinele juridice de ramura sau speciale;

c) disciplinele juridice auxiliare.1

Referindu-se la clasificarea tiintelor juridice, profesorul Gheorghe Avornic scoate in evidenta

asemenea tiinte cum ar fi:a) tiinte juridice istorico-teoreiice;

b) tiinte juridice de ramura;

1


2/191

c) tiinte juridice auxiliare.2

In ceea ce ne privete, consideram oportuna clasificarea tiintelor juridice in urmatoarelecategorii:

1. Teoria generala a dreptului i statuluica o tiinta juridica de sinteza;

2.tiintele juridice istorice, care studiaza dreptul, statul, conceptiilejuridice in evolutia loristorica concreta (istoria doctrinelor politicei juridice, istoria universala a statului i dreptului,istoria dreptuluiromnesc etc.);

3.tiinte juridice de ramura (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar,dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptul funciar etc.);

4.tiinte juridice interramurale (dreptul economic, dreptul ecologicetc.);5.tiinte juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, statisticajudiciara, medicina legala

etc.).6. Un loc deosebit in sistemul tiintelor juridice revine tiintei dreptului international.tiintele juridice, ca i teoria generala a dreptului i statului, studiaza statul, dreptul ca

fenomene sociale luate in ansamblul lor. In acelai timp, insa, aceste tiinte difera.in timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea juridica dintr-o anumita tara (de

exemplu, istoria statului i dreptului romnesc), teoria generala poate face abstractie de aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.Caracteristic, de asemenea, e i faptul ca istoria studiaza statul, dreptul in stricta ordine

cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obligatorie a teoriei.Studiul istoriei statului, dreptului scoate la iveala existenta unor legi ale aparitiei, deveniriisau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile generale ale dezvoltarii sociale.Teoria generala a dreptului i statului, precum i celelalte tiinte juridice, prin natura lor, selimiteaza sa explice fenomenele juridice existente, expun ceea ce este", in timp ce filosofiadreptului are sarcina sa cerceteze tocmai ceea ce trebuie" sau ceea ce ar trebui sa fie" in drept, in

opozitie cu ceea ce este".1.3Estimai rolul tiinei dreptului n rezolvarea problemelor practice i rolul practicii nprocesul investigaional

Dupa cu am mentionat anterior teoria generala a dreptului i statului ocupa un locdeosebit atit in sistemul tiintelor sociale, cit i in sistemul tiintelor juridice. Totodatamentionam faptul ca teoria generala a dreptului i statului se afla intr-o stinsa legatura cu

practica sociala. Dupa cum mentiona Constantin Stere, tiinta dreptului este o tiintaeminamente practica, in sensul kantian al cuvintului: ea trebuie sa puna norme pentruviitor, trebuie sa corespunda scopurilor pe care i le propune societatea; ea, intr-un cuvint se

adreseaza legislatorului" i, dupa cum spunea A. Menger: Ochiul unui adevarat legislator eneclintit indreptat spre viitor".2 Ideea scopului urmarit de societate e atit de predominata indrept, incit Ghering s-a crezut indreptatit sa puna pe frontispiciul lucrarii sale principale,ca moto, cuvintele: Scopul este creatorul intregului drept".

Teoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, este rezultatul productieispirituale obteti. Ea este cea care definitiveaza scopurile activitatii umane i determinamijloacele de realizare a lor. Cu alte cuvinte, ea este conceperea practicii existente.

La rindul sau, practica nu e o simpla experienta subiectiva a unui cercetator. Ea apareca o activitate a oamenilor care asigura existenta i dezvoltarea societatii, ea e temelia

vietii oamenilor. Practica constituie criteriul adevarului, examinatorul principal al teoriei.Fiecare tiinta ii determina legaturile sale cu practica. Astfel, tiinta dreptuluirecomanda adoptarea normelor juridice de care societatea are nevoie. Aceste norme

2


3/191

juridice nu au inteles decit numai pentru ca se aplica la anumite cazuri concrete, larelatiile juridice dintre oameni. Ele au o insemnatate practica din acest punct de vedere,altfel nu ar avea nici un interes".

Legatura dintre tiintele juridice i practica a crescut indeosebi in ultimul timp cind un irde societati i-au propus drept scop edificarea statelor de drept. Dar in asemenea conditiiteoria generala a dreptului face o permanenta generalizare a experientei practice, constatalacunele dreptului, determina relatiile sociale care necesita o reglementare normativa juridica

i. dimpotriva, scoate in evidenta acele relatii, reglementarea carora ar fi oportuna prinintermediul altor norme sociale.

Subliniind legatura indisolubila a teorie generale a dreptului i statului cu practicamentionam insemnatatea incontestabila a tiintei teoretice in pregatirea viitorilor practicieniin domeniul jurisprudentei. Fara o pregatire teoretica a viitorilor specialiti nu poate fi vorbade o societate in care sa guverneze legea.

Subiectul 2.Investitura (formarea) Guvernului Republicii Moldova.

2.1 Relatai prevederile constituionale ce reglementeaz investitura Guvernului.Conform atr.98 din Constiutia R.M. investitura Guvernului se efectuiaza dupaconsultarea fractiunilor parlamentare, Presedintele Republicii Moldova desemeaza uncandidat pentru functia de Prim-ministru.Candidatul pentru funcia de Prim-ministru vacere, n termen de 15 zile de la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra

programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului.Programul de activitate i listaGuvernului se dezbat n edina Parlamentului. Acesta acord ncredere Guvernului cuvotul majoritii deputailor alei.n baza votului de ncredere acordat de Parlament,Preedintele Republicii Moldova numete Guvernul.Guvernul i exercit atribuiile din

ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui RepubliciiMoldova.n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a funciei, PreedinteleRepublicii Moldova revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membriai Guvernului.2.2 Determinai rolul Preedintelui i Parlamentului n formarea Guvernului,stabilii colaborarea ntre aceste autoriti.

Guvernul este responsabil n faa Parlamentului i prezint informaiile i documentele cerutede acesta, de comisiile lui i de deputai.Membrii Guvernului au acces la lucrrileParlamentului. Dac li se solicit prezena, participarea lor este obligatorie.Guvernul i fiecaredintre membrii si snt obligai s rspund la ntrebrile sau la interpelrile formulate dedeputai.Parlamentul poate adopta o moiune prin care s-i exprime poziia fa de obiectulinterpelrii.Parlamentul, la propunerea a cel puin o ptrime din deputai, i poate exprimanencrederea n Guvern, cu votul majoritii deputailor.Iniiativa de exprimare a nencrederii seexamineaz dup 3 zile de la data prezentrii n Parlament.Guvernul i poate angajarspunderea n faa Parlamentului asupra unui program, unei declaraii de politic general sauunui proiect de lege.Guvernul este demis dac moiunea de cenzur, depus n termen de 3 zilede la prezentarea programului, declaraiei de politic general sau proiectului de lege, a fostvotat n condiiile articolului 106. Dac Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2),

proiectul de lege prezentat se consider adoptat, iar programul sau declaraia de politicgeneral devine obligatorie pentru Guvern.n vederea realizrii programului de activitate alGuvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege special de abilitare a

3


4/191

Guvernului pentru a emite ordonane n domenii care nu fac obiectul legilor organice.Legea deabilitare va stabili, n mod obligatoriu, domeniul i data pn la care se pot emiteordonane.Ordonanele intr n vigoare la data publicrii, fr a fi promulgate.Dac legea deabilitare o cere, ordonanele se supun aprobrii Parlamentului. Proiectul de lege privindaprobarea ordonanelor se prezint n termenul stabilit n legea de abilitare. Nerespectareaacestui termen atrage ncetarea efectelor ordonanei. Dac Parlamentul nu respinge proiectul delege privind aprobarea ordonanelor, acestea rmn n vigoare.Dup expirarea termenului

stabilit pentru emiterea ordonanelor, acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numaiprin lege.Guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului, exercit conducereageneral a administraiei publice i este responsabil n faa Parlamentului.

Relaiile dintre Guvern i Preedintele Republicii Moldova se reglementeaz deConstituia Republicii Moldova.

n exercitarea atribuiilor, se conduce de programul su de activitate, aprobat deParlament. Guvernul se formeaz n urmtoarea componen: Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ali membri stabilii prin lege.

Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia Republicii

Moldova i au domiciliul n ar.Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare,desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru. Guvernul i exercit mandatuldin ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui RepubliciiMoldova i pn la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului,numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercitatribuiile n acelai mod.

Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu privire la venituri iproprietate.

Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament, al demisieiPrim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament, ndeplinete numai funciilede administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de ctre membriinoului Guvern.

2.3 Evaluai legislaia referitoare la investitura Guvernului RepubliciiMoldova, i dup caz, formulai propuneri.

Conform Capitolului VI din Constitutia Republicii Moldova art.98 Investitura estestipulat ca dup consultarea fraciunilor parlamentare, Preedintele Republicii Moldovadesemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcia dePrim-ministru va cere, n termen de 15 zile de la desemnare, votul de ncredere alParlamentului asupra programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului.Programulde activitate i lista Guvernului se dezbat n edina Parlamentului. Acesta acordncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor alei.n baza votului de ncredereacordat de Parlament, Preedintele Republicii Moldova numete Guvernul.Guvernul iexercit atribuiile din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faaPreedintelui Republicii Moldova.n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a funciei, Preedintele RepubliciiMoldova revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri aiGuvernului.

4


5/191

TEST nr. 2

Subiectul 1.Teoria generala a dreptului n sistemul stiintelor sociale si nsistemul stiintelor juridice.

1.1 Distingeti specificul si trasaturile teoriei generale a dreptului ca stiinta.

n cadrul primei grupe de stiinte juridice se nscrie teoria generala a dreptului si statului cadisciplina de sinteza.

Teoria generala a dreptului si statului se caracterizeaza ca o stiinta:1 Filozofica 2. Politica 3.Politico-juridica 4. Juridica

Desi teoria generala a dreptului si statului e o stiinta generala si abstracta, ea nu se ridica lanivelul de teoretizare a filosofici, limitndu-se doar la cercetarea si formularea legilor caregenereaza doar fenomenele juridice. teoria generala a dreptului si statului pare a fi o stiinta

politico-juridica.2 Spre deosebire de celelalte stiinte politice, teoria generala a dreptului si statului

studiaza nu numai fenomenele politice (stat, puterea de stat, democratia etc.), ci si juridice (normajuridica, raport juridic, raspundere juridica etc.). Politicul si juridicul snt strns legate ntre ele sinu pot fi concepute ca niste categorii izolate. Asa, de exemplu, realizarea puterii de stat(politicul) impune anumite forme organizatorice. Realizarea puterii de stat se face prin interme-diul institutiilor politico-juridice.

Teoria generala a dreptului, fiind o disciplina de orientare, care are drept scop sa determinece este dreptul, ce este statul, este totodata un studiu de ansamblu, Rezulta, deci, ca teoriagenerala a dreptului si statului nu se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale dreptului sistatului. Ea stabileste ceea ce leaga aceste elemente, interactiunea lor n cadrul realitatii juridice,legitatile aparitiei si dezvoltarii lor.Legitatile dezvoltarii si functionarii dreptului si statului sestudiaza prin prisma legaturii acestora cu societatea n ansamblu. Statul, dreptul snt studiate caelemente ale ntregului mecanism social. Prin urmare, teoria generala a dreptului si statuluiatrage atentia la problemele noi aparate ce reclama reglementarea juridica si dimpotriva,subliniaza situatiile n care o asemenea reglementare nceteaza de a mai fi oportuna.

1.2 Determinati interactiunea teoriei generale a dreptului cu sistemele stintelorjuridice.

Sistemul de stiinte juridice se refera la categoria stiintelor sociale, deoarece se ocupa de studiereaunor procese, fenomene si laturi ale vietii sociale, si anume cerceteaza statul si dreptul. Teoriagenerala a dreptului, ca stiinta generala despre stat si drept, se nscrie si ea, mpreuna cu celelalte

stiinte juridice si alaturi de acestea, In sistemul stiintelor juridice.Specificul stiintelor juridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta In faptul ca acestea

studiaza att legile obiective ale existentei statului si dreptului, ct si normele juridice cuprinse Inactele normative n vigoare. Stiintele juridice se dezvolta In strnsa legatura cu practica privindconstructia de stat si juridica, prin aceasta ntelegnd, aici, activitatea organelor de stat in cadrul

procesului de elaborare a normelor juridice, precum si de aplicare a lor.Cu toate ca in literatura juridica nu exista o parere unica referitoare la clasificarea ntregului

sistem de stiinte juridice, ne vom opri la una din cele mai frecvente si mai reusite, dupa parereanoastra, clasificari, si anume:

a) stiintele juridice istorico-teoretice (la ele se refera: istoria universala a statului si dreptului,istoria dreptului romnesc, teoria generala a dreptului, istoria filosofiei dreptului, etc);

5


6/191

b) stiintele juridice de ramura (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul muncii,dreptul penal, dreptul civil, dreptul de procedura penala, dreptul de procedura civila, etc);

c) stiintele juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, medicina legala, psihologiajudiciara, statistica judiciara, etc).

Aceasta diviziune a stiintelor juridice, corespunznd unor criterii reale, nu afecteaza cu nimicunitatea lor, corelatia lor strnsa, interpa-trunderea lor. Ele formeaza un sistem, sistemul stiintelor

juridice, in care un loc aparte ocupa Teoria generala a dreptului care joaca rolul teoriei lor

generale.Dupa cum mentioneaza autorii romni Momcilo Luburici si loan Ceterchi, numai o disciplina

stiintifica, care prin obiectul ei de studiu nu se limiteaza la examinarea unui sau altuicompartiment al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in ntregul lor, poate fixa obiectul destudiu al ntregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu celelalte stiintesociale nrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica speciala(istorica sau de ramura).

n cadrul primei grupe de stiinte se nscrie si Teoria generala a dreptului, avnd ca obiect destudiu abordarea teoretica, generala a dreptului n intregul sau, studiul global al statului si

dreptului ca fenomene sociale, cu functiile si formele lui de manifestare. Stiintele juridice istoricestudiaza statul si dreptul, precum si conceptiile juridico-statalen evolutia lor istorica. Aceasta grupa de stiinte are in acelasi timp caracter politic, juridic si

istoric.In cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale existentei,

genezei si dezvoltarii statului si dreptului, precum si de la categoriile si notiunile formulate deTeoria generala a dreptului. Totodata, ele ofera Teoriei generale a dreptului materialul istoricfaptic, in vederea ntemeierii si valorificarii concluziilor teoretice pe plan general.

La rndul lor stiintele juridice de ramura cerceteaza anumite ramuri, grupe, categorii de norme

juridice si de raporturi juridice corespunzatoare acestor norme. Aceasta grupa de stiinte s-aconstituit pe masura dezvoltarii si extinderii reglementarilor juridice in cele mai diverse domeniiale vietii sociale si constituirii ramurilor de drept. Regula generala este ca fiecare ramura de dreptformeaza obiectul unei stiinte juridice de ramura. De exemplu, dreptului administrativ licorespunde stiinta dreptului administrativ, dreptului muncii ii corespunde stiinta dreptului muncii,etc.

1.3. Estimati functiile teoriei generale a dreptului ca stiinta juridica si ca disciplinade studiu.

Functia teoretica consta n elaborarea ipotezelor, teoriilor, conceptelor, principiilor, prin caresnt interpretate domeniile pe care le cerceteaza.

Functia practica consta n cunoasterea modalitatilor n care fenomenele juridice semanifesta n viata sociala, prin propuneri de reformare a realitatii juridice.

Rezultnd din viziunile mai frecvent ntlnite asupra problemei n cauza, mentionamasemenea functii ale teoriei generale a dreptului si statului: cognitiva, explicativa, critica,

practica, didactica.

Functia cognitiva. Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului ne oferaposibilitatea de a patrunde dincolo de cortina" normelor juridice, pe care o ridica stiintapozitiva a dreptului, de a depasi fenomenul patologic" al vietii reale a dreptului".1

Functia explicativa. Dupa cunoasterea, descrierea unor fenomene juridice, urmatorul pas alcercetatorului va fi explicarea acestora. El va dori sa stie de ce si cum au aparut fenomenelerespective, sa cunoasca cauzalitatea lor. Cunoasterea va fi definitiva doar atunci cnd explicatia

6


7/191

va lua forma unei legi stiintifice, a unei legi cauzale, care ne ofera explicatia cauzelor simecanismelor dupa care s-au produs fenomenele respective.

Functia critica. Descoperirea si interpretarea fenomenelor juridice snt, indiscutabil,absolut necesare, dar nu si suficiente n procesul cognitiv. O importanta majora o are constatareadefectelor, erorilor, lacunelor fenomenelor juridice, evidentierea cailor de a iesi din situatiilerespective. Din aceste considerente se impune si functia critica a teoriei generale a dreptului sistatului.

Functia practica deriva din faptul ca orice stiinta (si aici teoria generala a dreptului sistatului nu face exceptie ) nu se limiteaza numai cu statutul de stiinta teoretica. Ea tinde si laacela de stiinta aplicativa, la asumarea unei functii practice, n aceasta ordine de idei, teoriaurmeaza sa-si aduca propria contributie n vederea fundamentului decizional si functional

juridic.Functia didactica. Concomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a dreptului si

statului n sistemul general al stiintelor, asistam si la impunerea valentelor ei stiintifice nprocesul de pregatire a viitorilor juristi.Functia de cercetare si formulare a legilor, care guverneaza fenomenele juridice n parte si

ntreaga realitate juridica a societatii,n aceasta ordine de ideii, pentru a nu ramne n urma de viata,teoria trebuie sa se dezvoltenentrerupt, naintnd generalizari noi si aprofundnd adevarurile de acum stabilite;Functia euristica, ce consta n elaborarea principiilor, metodelor si mijloacelor de cercetare afenomenelor si proceselor politico-juridice. O buna cunoastere, explicare si interpretare arealitatii juridice necesita o metodologie corespunzatoare;Functia antologica, ce se manifesta prin evidentierea celor mai generale legi ale existenteifenomenelor si institutiilor politico-juridice si explicarea destinatiilor lor sociale;Functia previziunii stiintifice, care consta n prezicerea bazata pe generalizarea datelor

teoretice si experimentale si pe cunoasterea legitatilor obiective ale dezvoltarii fenomenelor siproceselor juridice, n acest sens e semnificativa pozitia marelui cugetator francez din primajumatate a secolului al XlX-lea Auguste Comte.Rostul stiintei pentru Comte nu este a afla ceea ceeste, a descoperifelul de a fi al realitatii. Acesta este un fel van de a specula. Rostulstiintei estenumai a prevedea;1

Functia de generalizare si sintetizare a cunostintelor furnizatede stiintele juridice de ramura,n acest scop teoria scoate din toateelementele dreptului ceea ce constituie articulatia nsasi agndirii juridice;Functia metodologica fata de stiintele juridice de ramura. Teoria generala a dreptului si

statului furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor juridice de ramura premisele si categoriileconceptuale simetodologice;Functia educativa, ce se manifesta prin introducere tuturor celor interesati n lumea dreptului,n lumea dreptatii si echitatii sociale, n lumea respectului fata de ordinea legala;Functia ideologica, care consta n elaborarea unor conceptii, teorii despre drept, stat,realitatea juridica a societatii. Astfel, teoria generala a dreptului si statului studiaza diferiteconceptii care.Subiectul 2. Notiune de Guvern si locul lui n sistemul autoritatilor publice dinRepublica Moldova

2.1Dati definitia de Guvern, relatati despre functiile si durata mandatului GuvernuluiRepublicii Moldova.

7


8/191

Guvernul Republicii Moldova este autoritatea publica executiva suprema responsabila nfata Parlamentului. Guvernul este mputernicit sa rezolve toateproblemele administrarii publice,ce tin de competenta lui, n conformitate cu Constitutia Republicii Moldova si Legea cu privirela Guvern.

Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducereagenerala a administratiei publice. In exercitareaatributiilor, Guvernul se conduce de programulsau de activitate, acceptat deParlament

Guvernul si exercita mandatul pna la data validarii alegerilor pentru unnou Parlament.Guvernul, n cazul exprimarii votului de nencredere de catre Parlament,al demisiei Prim-

ministrului ndeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice, pna la depunereajuramntului de catre membrii noului Guvern.

2.2Stabiliti raporturile Guvernului cu alte autoritati publice si locul Guvernului nsistemul autoritatilor publice.

Guvernul este responsabil n fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentelecerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.Membrii Guvernului au acces la lucrarileParlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.Guvernul si fiecare

dintre membrii sai snt obligati sa raspunda la ntrebarile sau la interpelarile formulate dedeputati. Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectulinterpelariiExprimarea nencrederii: Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime dindeputati, si poate exprima nencrederea n Guvern, cu votul majoritatii deputatilor.Initiativa de exprimare a nencrederii se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii nParlament.Guvernul si poate angaja raspunderea n fata Parlamentului asupra unui

program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege.Guvernul este demisdaca motiunea de cenzura, depusa n termen de 3 zile de la prezentarea programului,declaratiei de politica generala sau proiectului de lege, a fost votata .Daca Guvernul nu

a fost demis ,proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratiade politica generala devine obligatorie pentru Guvern.2.3Evaluati legislatia referitor la asigurarea independentei si stabilitatiiGuvernului Republicii Moldova, si dupa caz, formulati propuneri

Legislatia referitoare la GRM este: Constitutia Republicii Moldova, Legea cu privire laGuvern, Legeaprivind actele normative ale Guvernului i ale altor autoriti ale administraiei

publice centrale i locale, Legea cu privire la funciapublic i statutul funcionarului public,Legea contenciosului administrativ. Toate asigura intr-o oarecare masura independenta sistabilitatea Guvernului. Spre exemplu, in Legea cu privire la Guvern este mentionat faptul caGuvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea generala administraiei publice. n exercitarea atribuiilor, Guvernul se conduce de programul su deactivitate, acceptat de Parlament, dar totusi nu este dependent de acesta. Funcia de membrual Guvernului este incompatibil cu exercitarea oricrei alte funcii retribuite. Acest faptdenota la fel o asigurare a independentei Guvernului.Guvernul mai promoveaz n via i exercit controlul asupra respectrii i executrii legilorRepublicii Moldova, hotrrilor Parlamentului, decretelor Preedintelui Republicii Moldova,hotrrilor i ordonanelor Guvernului de ctre organele administraiei publice locale, insa totusi

problema la zi este faptul ca acesta din urma nu are o independenta totala. Gurvernul, la fel casi sistemul judiciar trebuie sa activeze independent, de facto, pentru ca statul nostru, Republica

Moldova sa tinda a deveni un stat de drept nu doar de jure, dar si de facto.

8
http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODEw&id=2829http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzMwMDUw&id=2830http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828http://www.gov.md/download.php?file=aHR0cDovL2xleC5qdXN0aWNlLm1kL2luZGV4LnBocD9hY3Rpb249dmlldyZ2aWV3PWRvYyZsYW5nPTEmaWQ9MzEyODk1&id=2828


9/191

TEST nr. 3Subiectul 1.Metodologia juridica: concept, trasaturi, caracteristica generala.1.1. Identificati metodologia stiintei si rolul acesteia in procesul investigational.Ca si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica juridica se bazeaza pe folosirea unei metodologii,a unui ansamblu de metode si procedee cu ajutorul carora are loc studierea dreptului In toatacomplexitatea sa. Metodele de cercetare in domeniul stiintelor sociale s-au dezvoltat si

perfectionat si ele In contextul general al impulsului dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie

stiintifica contemporana, evidentiata mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii sitehnicii de calcul si In domeniul stiintelor sociol-umane".Teoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor juridice prin premiselemetodologice pe care le ofera celorlalte discipline juridice, asigura unitatea metodologica acercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline. Cercetarea, explicarea si interpretareafenomenului juridic se pot concepe numai folosindu-se o metodologie adecvata, core-spunzatoare.La etapa actuala de dezvoltare a stiintelor juridice, problema In cauza este tratata de pe pozitiinoi. Daca pna nu demult metoda de baza, fundamentul stiintific al Teoriei generale a dreptului

11 constituia filosofia marxista si metoda dialectica marxista materialismul dialectic si is-toric, astazi se studiaza baza metodologica a Teoriei generale a dreptului, ca un ansamblu demetode de cercetare In domeniul stiintelor juridice.Intelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor, esentei,continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate asigura numaiutiliznd cea mai potrivita metodologie.Problemele metodologiei In domeniul stiintelor juridice au constituit o preocupare permanenta

pentru cercetatorii din domeniul dreptului. Ne vom opri la unele definitii ale notiunilor demetoda si metodologie.

1.2. Determinati metodele de investigaie i categoriile acestora n dependen degradul de generalitate.Metoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologicecare mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii P dinamicii raporturilor necesare intre diferitelecomponente (subsisteme) e sistemului juridic din societate"Analiza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementelelui componente si pe studierea in parte a fiecaruia dintre acestea.Dupa modul cum se efectueaza, analiza poate fi inductiva si deductiva, Inductia (de la latinesculinductia - aducere, introducere) e un tip de rationament si metoda de cercetare ce asigura trecerea

de la particular la general,Deductia (de la latinescul deductia - deducere) este modul invers de rationare, adica de la generalla particular.Sinteza (de la latinescul synthesis - unire) consta in cunoasterea obiectelor si a proceselor pe

baza reuniunii mintale sau materiale a elementelor obtinute pin analiza si prin stabilirealegaturilor dintre aceste elemente.Procesul de analiza si sinteza este continuu si interdependent.Potrivit metodei istorice, teoria generala a dreptului si statului, celelalte stiinte juridice cerceteazastatul, dreptul, realitatea juridica a societatii in perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Aceasta inseamna a studia statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce ele auaparut, pin ce etape de dezvoltare istorica au trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.Istoria ne permite sa scoatem in evidenta radacinile prezentului si sa le prognozam pe ce le aleviitorului pentru a cunoaste o realitate juridica dintr-o e important de a cunoaste situatia dinalte tari.

9


10/191

Iata de ce in procesul de cercetare stiintifica juridica un loc important l revine metodeicomparative de cercetare, sau comparativismului. Esenta vestei metode consta in a scoate laiveala trasaturi de asemanare sau de 'osebire (sau unele si altele impreuna) la doua sau maimulte fenomene, imparatia este o premiza importanta a generalizarii teoretice. Ei ii revine i rolsemnificativ in deductiile facute prin analogie.

Compararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ale ramurilor, institutiilor si normeloracestora are o importanta metodologica majora. Acest fapt a determinat aparitia unei stiinte

juridice distincte, cum ar fi bunaoara, stiinta dreptului comparat.Sociologia studiaza relatiile reciproce dintre diferite fenomene sociale si legitatile generale alecompararii sociale a oamenilor.Ca metoda de cercetare, metoda sociologica se constituie intr-o directie afe cercetare, contribuind lacunoasterea normelor juridice - a dreptului - nu jmmai in continutul lor intern (din interior"), ci si inlegaturile sale, in inter-eonditionarea sa cu viata sociala, adica cu mediul in care apare si se aplica

Metoda experimentului are o sfera de aplicare larga in domeniul stiintelor juridice auxiliare(criminalistica, medicina legala, psihiatrie juridica etc.). Totodata, metoda experimentului poatefi aplicata si pe teren (de exemplu, in domeniul reglementarii juridice a relatiilor sociale cu

caracter economic).metoda statistica.Ca stiinta, statistica e aceea subdiviziune care, folosind calculul pro-Kbilitatilor se ocupa de studiul cantitativ al fenomenelor de masa, prezen-pte de elementele careau anumite caracteristici comune. Actualmente s-a bnnat o disciplina distincta - statistica

judiciara, ce-si propune drept scopenta numerica si caracteristica cifrica a unor fenomene juridice

1.3. Estimati principalele metode speciale de cercetare a fenomenelor juridice.Metoda logica

In cercetarea dreptului (a fenomenului juridic) att de complex, Teoria generala a dreptului,toate stiintele juridice folosesc categoriile, legile si rationamentele logice. Facnd abstractie deceea ce este neesential, Intmplator in esenta dreptului, teoria cauta sa dezvaluie, folosind me-toda logica, ceea ce este esential, caracteristic pentru drept.Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a acestuia, ciun mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui rezultat. Dupa parerea profesoruluiuniversitar Ion Dogaru, metoda logica consta In ansamblul procedeelor si operatiilormetodologice si gnoseologice specifice care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii sidinamicii raporturilor necesare Intre diferitele componente (subsisteme) ale sistemului juridicdin societate'4.Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea fenomenului juridic vorbeste insusi faptul ca inultimii ani s-a conturat ca o disciplina aparte logica juridica. Domeniul logicii juridice cuprindein mod obligatoriu:

edictarea normelor juridice. In acest sens se poate vorbi de o logica a legiuitorului,cunoscuta si sub denumirea de tehnica logico-juridica;

practica judiciara (jurisprudenta). Pentru aceasta s-a dat denumirea de logica judiciara; interpretarea logica juridica a normelor de drept. In acest caz se vorbeste de o adevaratalogica a interpretarii normelor juridice sau de o logica a argumentatiei'5. 3. Metoda istorica

Unul din principalele aspecte ale vietii contemporane este intoarcerea cu fata spre stiinta sitratarea oricaror probleme de pe pozitii stiintifice tinnd cont de realitatile obiective ale

10


11/191

dezvoltarii istorice. In studierea diferitelor fenomene sociale, inclusiv fenomenelor stat si drept,un rol deosebit ii ocupa metoda istorica de cercetare.Esenta metodei istorice consta in cercetarea stiintifica a fenomenului juridic care rezida inanaliza conditiilor economice, sociale, politice si de alta natura, a relatiilor corespunzatoare, lamomentul considerarii in trecut a unui sistem de drept, completata cu analiza evolutiei relatiilorreglementate juridiceste, spre a se intelege continutul si forma fenomenului juridic privit, deasemeni, In evolutia lui, spre dezvaluirea sensului evenimentelor trecute si a regularitatilor

privite in succesiunea lor neintrerupta17.In conformitate cu aceasta metoda stiintele juridice, inclusiv teoria generala a dreptului (aceastarezulta chiar din definitia stiintei teoriei jenerale a dreptului) cerceteaza dreptul In perspectiva sievolutia sa is-oric, de-a lungul diferitelor ornduiri sociale, studiind In acelasi timp i modul incare s-au format o serie de categorii juridice, cu care ele ucreaza si la momentul de fata, asacum sunt: tipul de drept, esenta Ireptului, izvoarele dreptului, sistemul dreptului, functiiledreptului, s. a.Toate acestea, raportate la etapa istorica pe care o strabat, fiind In legatura directa cu diferiteleinstitutii juridice poarta pecetea transformarilor istorice ale poporului si tarii respective. Dupa

cum mentioneaza Nicolac Popa, dreptul isi are propria lui istorie si exprima, in diferitele etapesi la diferite popoare, gradul de dezvoltare al culturii. 4. Metoda comparativaIn sistemul metodelor de cercetare stiintifica un loc aparte ii revine metodei comparative, foartedes fiind numita si comparatistii. Esenta acestei metode consta In confruntarea diverselorsisteme juridice, a diferitelor institutii juridico-statale, pentru ca dreptul unui anumit popor

prezinta totdeauna caractere unilaterale. Cu ajutorul acestei metode se pot stabili elementeleidentice si cele divergente dintre doua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bunecunoasteri a institutiilor similare din diferite tari si folosirii experientei reciproce in masura in

care ea este aplicabila specificului tarii respective.Combatnd, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si reglementari juridice dintr-otara in alta, ca si considerarea unora drept modele de urmat in alte tari, metoda comparativaarata calea realista de folosire a experientei legislative si judiciare si de imbogatire reciproca asistemelor juridice din diferite tari stiut fiind ca orice reglementare juridica trebuie sa izvorascasi sa raspunda in primul rnd nevoilor nationale, specificului si particularitatilor tarii respectiveiar pentru gasirea solutiilor optime va studia, evident, si experienta altor sisteme de drept'*.In literatura juridica14 s-au conturat regulile dupa care se foloseste metoda comparativa:a) este supus compararii numai ceea ce se poate compara. Sub aspectul utilizarii acestei reguli

Subiectul 2. Aparitia si dezvoltarea constitutiei.2.1Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lume.Este dificil de apreciat momentul aparitiei constitutiei in lume. Cei ce iau in considerare numaiconstitutiile scrise, pornesc de la Constitutia SUA din 1787 si cea franceza din 1791 sau de ladeclaratiile de drepturi din cele doua state, considerndu-le ca acte constitutionale. Cei ce au invedere si constitutiile cutumiare sau semi-cutumiare, pornesc in general de la Constitutia MariiBritanii.

2.2.Determinati trasaturile generale ale primelor constitutii in lume.Primele constitutii scrise au fost precedate de "Declaratii de drepturi", asal cum au fost"Declaratia de independenta a statelor nord-americane" din 4 iuliei 1776 si "Declaratia francezaa drepturilor omului si ale cetatenilor de Ia 1789. Aceste acte care in conceptia unor autori snt

11


12/191

adevarate constitutii-au constituit baza viitoarelor legi fundamentale. in Declaratia drepturiloromului si alei cetateanului, adoptata de revolutionarii francezi, se prevede: Toate societatile!in care garantia drepturilor nu este asigurata, nici separatia puterilor stabilita,-nu au oConstituti"Primele constitutii scrise apar in unele state din America de Nord (Virginial 1776, New-Jersey1777 etc.) in cursul razboiului pentru independenta, acte care consacrau ca forma deguvernamnt republica. La 17 septembrie 1787 este adoptata, la Philadelphia Constitutia

Statelor Unite ale Americii, care este in vigoare si azi. in Europa, prima constitutie scrisa estecea din 3 septembrie 1791 (Franta),' care pastreaza forma monarhica. Se afirma principiulsuveranitatii nationale si cel al caracterului reprezentativ al institutiilor, stabilindu-se doireprezentanti, insensul juridic al termenului: corpul legislativ si regele. Separatia puterilor, legislativa siexecutiva, este absoluta. Monarhul fiind seful puterii executive. Regalitatea este nationalizata:regele poarta titlul de rege al francezilor si nu rege al Frantei si Navarei. El este rege nu datoritadreptului la succesiune, ci prin vointa natiunii devenita suverana. Regalitatea estedepersonalizata, regele! domneste nu cu titlu personal, ci ca reprezentant al natiunii. in timp ce

in monarhia absoluta regele detinea toate puterile, sub regimul acestei constitutii in virtuteasepararii puterilor, regele nu mai detine dect puterea de executare a legilor.

2.3.Estimati dezvoltarea Constitutiei Republicii Moldova.Etapa actuala. Constitutia Republicii Moldova din 1994.La 29 iulie 1994 ParlamentulRepublicii Moldova a adoptat o noua Constitutie a Republicii Moldova, care in termen de treizile a fost promulgata de presedintele republicii Moldova si a intrat in vigoare la 27 august1994. Din aceasta zi Constitutia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978 cu toate completarile simodificarile ei a fost considerata ca fiind abrogata Continutul normativ al constitutiei adoptate

este structurat, din punct de vedere juridic, in 151 de articole grupate in sapte titluri, uneleavnd capitole sisectiuni.

12


13/191

TEST nr. 4Subiectul 1. Metoda logica in procesul de cercetare a realitatii juridice.1.1. Definiti conceptul metodei logice si rolul acesteia in sistemul metodologic.Metoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice

care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii P dinamicii raporturilor necesare intrediferitele componente (subsisteme) e sistemului juridic din societate".1 Despre insemnatatealogicii in procesul de studiere a fenomenelor ju-liice vorbeste insusi faptui ca s-a conturat cao disciplina aparte logica juridica. Aparuta din necesitatea studierii profunde a realitatii

juridice, logica este aplicabila unei largi problematici. Din aceste considerente, logica juridicapoate fi privita sub doua aspecte:

intr-un sens ingust (stricto sensu), logica juridica se refera la logicanormelor;

intr-un sens mai larg (lato sensu\ logica juridica se refera la elementele constructive de argumentare juridica.

1.2. Determinati categoriile fundamentale ale metodei logice si interactiunea acestora.

Teoria generala a dreptului si statului mai mult ca oricare alta stiinta uridica foloseste incercetare abstractizarea logica. Folosirea acesteia se fi.ce pentru ca:

a) fenomenele si procesele juridice sint ireversibile si extrem de dinamice;

b) acestea nu pot fi desprinse din contextul lor obiectiv spre a fi supuse de nenumarate ori cercetarii experimentale.

Luind in considerare desfasurarea in timp a fenomenelor si proceselor juridice supusecercetarii, analiza poate fi statica si dinamica. Analizastatica face o trecere in revista a realitatiiexistente la un moment dat fara sa tina cont de factorii ce determina modificarea ei. Analiza

dinamica isi propune, dimpotriva, sa scoata in evidenta schimbarile survenite in timp intrefenomenele juridice.Sa trecem la analiza acestor categorii.a) Singularul si generalulFenomenele juridice sint specifice, unice si in felul lor individuale. E .reu sa gasesti, de

exemplu, doua state sau doua sisteme de drept absolut fel.insa, caracterizind fenomenele juridice din diferite tari, noi intrebuin-anumite notiuni (de

exemplu, stat", drept", norma juridica", rapor-juridic", ordine legala", legalitate" etc.),fiecare exprimind ceva gene-iaL adica se refera la un oarecare grup, la o anumita clasa de

fenomene.Astfel, generalul se manifesta intotdeauna in unele trasaturi si parti-daritati singulare alefenomenelor juridice, iar singularul este intotdeau-1 sa manifestarea, forma de existenta ageneralului.

b) Cauza si efectulObservind, de exemplu, ca ridicarea constiintei si culturii juridice duce la intarirea legalitatii

si ordinii legale, ca anumite fapte ale oamenilor iac la anumite consecinte etc., ne convingem deexistenta unui fel anumit | fie legatura, proprie proceselor si fenomenelor si anume a legaturiidintre : ;uza si efect. Ceea ce trezeste la viata sau modifica un oarecare fenomen 2iimim cauza,iar ceea ce apare sub actiunea unei cauze anumite, numim efect,

in realitatea juridica totul este legat reciproc. Lantul de fenomene este \ infinit. De aceea, larindul sau orice cauza este generata de un oarecare alt fenomen si apare ca efect, iar orice efectgenereaza si el alte fenomene, adica este cauza.

13


14/191

c) Continutul si formaOrice fenomene juridice am lua, ele toate au continut si forma.Prin continut se intelege totalitatea elementelor (laturilor, trasaturilor, particularitatilor,

proceselor), ce constituie obiectul dat, forma fiind legaturile ce exista intre elementelecontinutului, acea organizare a fenomenului, datorita careia el apare ca un tot unitar si poate sa-si exercite ianctiile. Continutul si forma oricarui fenomen sint indisolubil legate intre ele siconstituie o unitate dialectica. Forma nu poate exista fara un anumit continut si invers.

De exemplu, norma juridica si articolul actului normativ, sistemul dreptului si sistemullegislativ constituie legatura continutului si formei, legatura in care normele juridice, sistemuldreptului apar in calitate de continut, iar articolul actului normativ, sistemul legislativ - incalitate de forma.

d) Esenta si fenomenulLa cercetarea realitatii juridice a societatii deseori folosim categoriile esenta" si

fenomenul".Esenta exprima totalitatea legaturilor, relatiilor de adincime si a legilor interne, care

determina principalele trasaturi si tendinte ale dezvoltarii obiectului juridic.

Fenomenul reprezinta evenimentele concrete, proprietatile sau procesele care exprimatrasaturile exterioare ale realitatii si care constituie forma de manifestare si de scoatere la ivealaa unei oarecare esente.

Esenta poate fi considerata cunoscuta numai daca se cunosc cauzele aparitiei si surseledezvoltarii obiectului examinat.

f) Posibilitatea si realitateaIn societate apar permanent diverse fenomene, insa mai inainte ca un fenomen oarecare sa

apara trebuie sa existe anumite conditii, permise pentru aparitia lui sau, cel putin, sa nu existeanumite imprejurari care sa impiedice aceasta aparitie. Prin urmare, posibilitatea fixeaza

tendinta obiectiva de dezvoltare a fenomenelor.Realitatea reprezinta orice fenomen care existade acum.De exemplu, in cazul comiterii unei infractiuni persoana care a co-inis-o va fi trasa laraspundere juridica, daca va fi identificata. In cazul identificarii persoanei care a comis faptailicita cu vinovatie si daca nu vor exista imprejurari care exclud raspunderea juridica, aceastadin urma va deveni o realitate.

1.3. Estimati rolul si importanta metodei logice in procesul legiferarii siinterpretarii dreptului.

Cele mentionate mai sus scot in evidenta insemnatatea primordiala a metodei logice decercetare, in aceasta ordine de idei, are perfecta dreptate profesorul universitar Nicolae Popa,care considera ca juristului omului de stiinta si practicianului - ii este necesar si util intregulaparat al logicii".1 Ne solidarizam si cu parerea lui Gheorghe Lupu si Gheorghe Avor-fflic, careconcluzioneaza ca logica juridica trebuie sa fie inclusa in mod obligatoriu in programele destudiu ale tuturor institutiilor de invatamint profil juridic.

Daca stiintele juridice de ramura apeleaza, in mod prioritar, la primul aspect al logiciijuridice, teoria generala apeleaza la cel de-al doilea aspect i. ei. Astfel, prin intermediul logiciijuridice se studiaza problematica defi-mtiilor si categoriilor juridice, metodele de formare siclasificare a conceptelor juridice, sistematizarea normelor juridice, solutionarea concursuluiehu conflictelor de norme, regulile rationamentului juridic, de cunoastere a dreptului si deinterpretare a normelor juridice, metodele de verificare a faptelor in procesul judiciar,

probatiunea juridica etc.2Subiectul 2: Contiunutul normative al constitutiei

2.1 Identificati si descrieti obiectul de reglementare al constitutiei.14


15/191

Continutul normativ al constitutiei. Din moment ce constitutia este si lege, dar se deosebestetotusi de lege, n mod firesc se pune problema de a stabili ce anume norme juridice trebuie sacuprinda.

Identificarea continutului normativ al constitutiei prezinta un real interes mai ales pentruactivitatea de redactare a proiectelor de constitutii si de legi. Mai mult, asa cum s-a spus deja nliteratura juridica, determinarea cu toata rigoarea stiintifica a continutului constitutiei esteindispensabila, att pentru nlaturarea impreciziei n delimitarea deosebirilor fata de lege, ct si,

mai ales, pentru explicarea, pe de o parte, a celorlalte deosebiri (de dreptul constitutional, deexemplu), iar pe de alta, a nsasi suprematiei constitutiei.

2.2 Expuneti trasaturile caracteristice ale normelor ce alcatuiesc continutulconstitutiilor.

Continutul normativ al constitutiei se subordoneaza conceptului de constitutie, el trebuie saexprime n concret ceea ce este constitutia, ca important act politic si juridic. El trebuie saexprime, firesc, pozitia constitutiei n sistemul normativ. Acest continut este un continutcomplex. Aceasta si explica de ce cele mai multe ncercari de identificare a continutului

normativ al constitutiei s-au facut prin definirea constitutiei, n sensul enumerarii elementelorde continut al constitutiei. Daca sub, un anumit aspect acest mod de definire este perfectibil, elramne de mare utilitate n stabilirea continutului normativ al constitutiei. Daca astazi practicaconstitutionala a statelor^ fara a ajunge desigur la o constitutie sablon, evidentiaza puncte, devedere comune (ndeosebi ct priveste constructiile juridice), acest lucru este rezultatul uneievolutii n timp, evolutie in care s-au mbinat teorii si practici, realitati, traditii si perspective.De asemenea, fenomenul constitutie nu poate ramne neschimbat, deoarece constitutia, ca partea dreptului unei societati, este determinata n continutul si functiile sale de realitatile economicesi sociale, fiind supusa n mod obiectiv dinamicii pe care o cunosc chiar factorii care o

determina sau o conditioneaza.0 ncercare de determinare a continutului normativ al constitutiei, de ndelungata istorie, estedefinirea constitutiei n sens material si n sens formal. Prin constitutie, n sens material, suntntelese dispozitiile cu caracter-constitutional, indiferent n ce qct nnrtnatiy sunt cuprinse iar

prin constitutii, n sens formal, sunt ntelese dispozitiile_cuprinse n corpul constituliejjndiferentt daca aceste dispozitiL.sunt fundamenta1e sau reglementeaza relatii sociale_de micaimportanta cum ar fi diipozifiiTe sanitare, scolare etc. Prin constitutie n sens material -spuneaAndre Hauriou - se are n vedere obiectul sau materia reglementarilor constitutionale si nuforma lor, iar prin coii3titutie n sens formal se are n vedere modul de exprimare a regulilorconstitutionale.

In stabilirea continutului normativ al constitutiei este interesanta de retinut si o alta opinie,conform careia trei ar fi c"ernentele de continut si anume; a) reguli relative la tehnicaguvernamentala (cui apartine puterea, cum se desemneaza guvernantii); b) reguli straineorganizarii putejrn (reguli carora se vrea a li se da o anumita stabilitate, ^de asemenea cele

privitoare la statutul persoanei, al bunurilor, la exercitarea altor industrii, dispozitii de ordineconomic, social); c) declaratiile de drepturi__

2.3 Evaluti (estimati)continutul normativ a Constitutiei Replublicii Moldova.ContinutuT normativ al constitutiei s-a stabilit si prin definirea acesteia, definire prin

inventarierea elementelor de continut, si prin stabilirea deosebirilor dintre constitutie si lege.

Precum am aratat deja, definirea constitutiei prin enumerarea elementelor are o anumitautilitate, dar prezinta si dezavantaje de ordin stiintific. Ct priveste metoda deosebirilor dintreconstitutie si legea ordinara, nici aceasta nu este privita ea suficienta pentru simplul motiv ca nu

15


16/191

reuseste sa puna n valoare si asemanarile ce exista ntre acestea. Trebuie sa observam ca nliteratura juridica, cu toate nuantarile semnalate, s-a reusit stabilirea continutului normativ alconstitutiei.

Ideea de baza este aceea ca dintre toate relatiile sociale sunt unele a caror reglementare apareca esentiala n asigurarea, mentinerea si consolidarea puterii, activitatea organelor statului -inclusiv activitatea normativa - activitatea altor organisme, ca si a cetatenilor, deci activitateantregii societati trebuind sa se desfasoare n conformitatecu normele care reglementeaza

asemenea relatii fundamentale, norme care alcatuiesc constitutia.Fara a dezvolta acum aceasta interesanta problema, cteva aspecte seimpun a fi retinute. Mai

nti ca stabilirea continutului normativ alconstitutiei se face n functie de continutul si valoarearelatiilor^ socialereglementate. La definitia constitutiei am precizat ca aceastareglementeaza vel\ti^e sociale fundamentale care sunt esentiale pentruinstaurarea, mentinerea si exercitarea

puterii. Apoi, stabilirea continutului normativ al constitutiei se face prin considerarea practiciisi traditiilor statelor n acest domeniu, si a elementelor novatoare ce au aparut si pot aparea,

Astfel, un pas calitativ n dezvoltarea constitutiei s-a realizat odata cu elaborareaconstitutiilor dupa cei de-al doilea razboi mondial, a constitutiilor care au valorificat marile

documente internationale privitoare la drepturile omului, a constitutiilor statelor noi ce auaparut pe harta lumii ca urinare a marilor mutatii produse n viata internationala etc. S-au adusunele elemente noi, de continut, si s-au impus trasaturi noi tendintelor de dezvoltare aconstitutiei contemporane. Putem observa ca astazi constitutiile cuprind nu numai reglementari

privitoare la sistemul organelor statului sau la dx^epturile si libertatile cetatenesti, ci sireglementari privitoare la fundamentele ideologice ale societatii, la ideologia ce sta la bazasocietatii, la locul si rolul partidelor politice n sistemul organizarii politice. ~~n anumite tariconstitutiile oficializeaza o anumita Teligie. De asemenea, constitutiile actuale stabilesc rolul silocul familiei, locul individului n societate, stabilesc regulile 5e desfasurare a vietii economice,

functiile si rolul proprietatii etc.Din aceasta sumara prezentare se poate desprinde ca n stabilirea continutului normativ alconstitutiei trebuie sa se tina seama de faptul ca n aceasta sunt sistematizate cele mai naltecerinte politice, statale,economice, sociale si juridice, n statutul lor actual si n perspectivele lorviitoare. De asemenea, c elementele traditionale de continut al constitutiei au cunoscut osubstantiala evolutie, lor adaugndu-li-se elemente noi.

Facnd nca o data precizarea ca enumerarea unor elemente de continut al constitutiei nueste limitativa, ca lipsa unui asemenea elemente dintr-o constitutie a unui stat nu poate duce lanegarea caracterului de constitutie al acesteia vom observa ca n continutul constitutiei intranormele privitoare la: esenta, tipul si forma statului, detinatorul pulberii; fundamenteleeconomice si sociale ale puterii; fundamentele politice, ideologice si religioase ale ntregiiorganizari a societatii date* locul si rolul partidelor politice; sistemul organelor statului?statutul juridic al persoanei (drepturile, libertatile si ndatoririle fundamentale ale cetatenilor);tehnica constitutionala.

16


17/191

TEST nr. 5

Subiectul 1. Ideologia aparitiei statului si dreptului.1.1Identificati teoriile principale ale originii statului si dreptului.

Printre cele mai raspindite si importante conceptii si teorii care si-au adus contributii, maimari sau mai mici, la cercetarea unor sau altor aspecte ale originii, esentei si functiilor statului aufost: teoria teologica, teoria patriarhala, teoria patrimoniala, teoria organica, teoria violentei,

teoria rasiala, teoria psihologica, teoria contractuala, teoria materialista, teoria juridica a"statului-natiune" etc.

1.2 Determinati principalele concepii privind originea statului i dreptului,tangenile i deosebirile acestora.

Teoria violentei10

Aceasta teorie capata o raspindire mai larga mai ales in epoca moderna. Cei mai de seamareprezentanti ai ei E.Diihring, L.Gumplowiez, K.Kautsky11 atribuie violentei rolul decisiv inaparitia claselor sociale si a statului. Statul a aparut in lupta dintre diferite triburi primitive.

Teoria rasialaTeoria rasiala porneste de la ideea inegalitatii raselor, a dominatiei raselor "superioare".Cele mai reactionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilorfasciste si totalitare, instaurate intre cele doua razboaie mondiale.

Apropiata de aceasta teorie este si teoria globalizarii, ce pune la baza ideea impartiriisferelor de influenta intre statele principale pentru "a ajuta" celelalte state. O asemeneaconceptie, in forma camuflata, a fost luata drept baza a politicii externe a ex-URSS.

Teoria organistaAceasta conceptie a aparut in secolul al XlX-lea. Reprezentantii ei: juristul elvetian

Bluntschli, sociologul englez Spencer13

, sociologul francez Borms transpun legile naturiiasupra studierii statului. Dupa parerea lor, statul este un organism social compus din oameni, totastfel cum organismul animal se compune din celule. Statul are o vointa si constiinta separatade vointa oamenilor din care este compus. Exact asa cum intr-un organism organeledesfasoara anumite activitati, trebuie sa decurga lucrurile si in societate, unde fiecare om,fiecare patura sociala isi are locul si rolul sau. Statul trebuie sa domine asupra tuturor, dupacum organismului viu ii sint supuse toate partile sale.

Teoria contractuala (a contractului social)Aceasta teorie isi trage radacinile in Grecia antica, insa apogeul interpretarii este aparitia

unor personalitati de seama ale gindirii umane, cum ar fi: J.-J.Rousseau, J.Locke, Th.Hobbes,A.Radiscev.15 Potrivit acestei teorii, aparitia statului este rezultatul unei intelegeri intreoameni, al unui contract social incheiat din vointa oamenilor, al unui "pact de supunere". Caurmare, supusii promit sa asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.

Teoria juridica a "statului-natiune"in principal, aceasta teorie este elaborata de Carre de Malberg, afirmind ca "statul este

personificarea juridica a unei natiuni". Aceasta teorie este dezvaluita si in operele lui Esmein,ale juristilor germani Gierke, Jellinek, Loband. Ramine a sti ce este o natiune. Traditiagermana considera ca esentiali pentru definirea natiunii sint factorii materiali si spirituali,

cum ar fi: cultura, limba, solul, rasa. Traditia franceza pune accent mai ales pe factoriisubiectivi, cum ar fi, bunaoara, tendinta de a coexista, sentimentele de legatura spirituala intremembrii unei comunitati.

17


18/191

Putem evidentia urmatoarele scoli ale dreptului:

Scoala dreptului naturalAceasta scoala isi are radacinile in antichitatea greaca. Asa, de exemplu, Aristotel, in

lucrarea saLogica, concepe lumea ca un tot unitar cuprinzind ansamblul naturii. Dupa parerealui, omul face parte din natura intr-un dublu sens: pe de o parte, el este o parte a materiei

participind la experienta acesteia, iar, pe de alta parte, este dotat cu o ratiune activa care ildeosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil sa-si dirijeze vointa in acord cu ratiunea.

Scoala istorica a dreptuluiPotrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile unui

anumit mediu, care difera la diferite popoare. Procesul de aparitie a dreptului este lent si labaza lui sta, in primul rind, "spiritul national". Ca urmare, formarea dreptului poate fiasemanata cu formarea unei limbi, pe parcursul evolutiei istorice, tinindu-se cont de "spiritulnational". Conceptul enuntat a fost exprimat de unul din partasii acestei scoli Montesquieu. Elconsidera ca "legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii: cu clima - rece, caldasau temperatura - cu calitatea solului, cu asezarea, cu intinderea sa..."

Scoala sociologica a dreptuluiCei mai de seama reprezentanti ai acestei scoli (Ihering, Duguit, Ehrlich s.a.) considera ca

dreptul se naste din lupta intre interesele sociale diferite si ca el constituie instrumentulfundamental al vietii sociale. Dupa parerea lui Ihering, exista un interes social general, scopuldreptului constind in ocrotirea interesului general si a interesei )r individuale ce se gasesc inconcordanta cu interesele societatii.

1.3. Formulati propriile viziuni asupra procesului de aparitie a statului si dreptuluila etapa contemporana.

Facind o generalizare a celor mentionate mai sus, dar in primul rind a diverselor conceptii,

viziuni, teorii ce vizeaza originea statului si dreptului de-a lungul istoriei, putem conchideca fiecare din ele isi are un graunte rational, ceva util pentru studiul acestor doua fenomenesociale importante, indiferent de pozitia unui sau altui autor.

n mod special au fost divizate conceptiile ce tin de aparitia statului de cele care se refera laaparitia dreptului, cu toate ca au multe puncte de tangenta. Trebuie de elucidat succint

principalele teorii cu privire la aparitia, esenta si functiile dreptului, in ceea ce privesteoriginea dreptului, la caracterizarea aparitiei lui ca baza se pun, de regula, aceleasi premiseesentiale.

Subiectul 2..

Raporturile Parlamentului cu Guvernul2.1Descriei raporturile legislativ executiv n legtur cu activitatea acestora.

O examinare, intr-o viziune constitutionala a raporturilor legislativ- executiv presupunexplicarea succinta a implicarii legislativului in formarea si activarea executivului, apoi acompatibilitatii functiei parlamentare si functiei executive precum si a cresterii roluluiexecutivului.

2.2Determinai prevederile constituionale, care permit Guvernului s influenezeasupra activitii Parlamentului.

In institutia Parlamentulu si cea a Guvernului e si firesc sa se nasca si infaptui anumite relatii

si raporturi dat fiind vorba de un sistem democratic al unui stat.Aceste relatii pot fi conlucrare,colaborare dar si de control. Guvernul este responsabil n faa Parlamentului i prezintinformaiile i documentele cerute de acesta, de comisiile lui i de deputai.Membrii Guvernului

18


19/191

au acces la lucrrile Parlamentului. Dac li se solicit prezena, participarea lor este obligatorie.Guvernul este responsabil n fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentelecerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.Membrii Guvernului au acces la lucrarileParlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.Guvernul si fiecaredintre membrii sai snt obligati sa raspunda la ntrebarile sau la interpelarile formulate dedeputati. Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectulinterpelariiExprimarea nencrederii: Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din

deputati, si poate exprima nencrederea n Guvern, cu votul majoritatii deputatilor.Initiativa de exprimare a nencrederii se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii nParlament.Guvernul si poate angaja raspunderea n fata Parlamentului asupra unui

program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege.Guvernul este demisdaca motiunea de cenzura, depusa n termen de 3 zile de la prezentarea programului,declaratiei de politica generala sau proiectului de lege, a fost votata .Daca Guvernul nua fost demis ,proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratiade politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

2.3Evaluai formele de control parlamentar privind activitatea Guvernului, precum imsurile luate n urma controlului.

Controlul parlamentar este o consecin direct a poziiei parlamentare n sistemul organelor destat. n calitatea sa de organ reprezentativ al deintorului suveranitii naionale, parlamentultrebuie s cunoasc modul n care sunt realizate actele sale, modul n care activeaz organeleformate de el, demnitarii de stat numii n funcie printr-o procedur parlamentar, n procesulde exercitare a atribuiilor conferite de Constituie i alte legi.

Controlul parlamentar este n acelai timp un control total, rspndindu-se asupra tuturorsferelor vieii sociale reglementate de Constituie i de alte legi.

n funcie de formele i mijloacele specifice prin care se exercit, unele surse bibliograficeaccept clasificarea controlului parlamentar n :

control exercitat prin dri de seam, mesaje, rapoarte, programe; control exercitat prin comisiile parlamentare; control exercitat prin ntrebri i interpelri; control exercitat prin drepturile deputailor de a cere i obine informaiile necesare; control exercitat prin instituia Ombudsmanului;

n opinia altor autori, exist alte forme ale controlului parlamentar asupra puterii executive:

dezbateri privind direciile principale ale politicii de guvernare, bugetul i darea de seamdespre executarea lui;

interpelrile deputailor; activitatea de control realizat de comisiile permanente i cele de anchet ori de organe

speciale sau persoane numite de Parlament; exprimarea votului de ncredere Guvernului sau unor minitri;

19


20/191

TEST nr. 6Subiectul 1. Caracteristica generala a statului ca fenomen social, politic si

juridic.1.1. Interpretati problemele definitorii ale statului ca fenomen social, politic i juridic.Cuvintul stat"provine din latinescul status, semnificind ideea de ceva stabil, permanent.

Initial acest cuvint se folosea pentru a desemna cetatile, republicile de tipul celei romane,despotiile orientale si alte forme de organizatie politica a societatii.

Fiind o categorie sociala extrem de complexa, notiunea de stat este j folosita in mai multesensuri.

n sensul cel mai larg al cuvintului, statul e organizatorul principal al activitatii uneicomunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita, organizeazaaplicarea sau executarea acestor reguli si, in caz de necesitate, rezolva litigiile care apar insocietate.

n sens restrins si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice care asiguraguvernarea.

Deseori in viata de toate zilele, cuvintul stat" e folosit si intr-un sens | mult mai restrins,

avindu-se in vedere nu intregul ansamblu de organe de guvernare, ci un organ concret, cum arfi, de exemplu, Parlamentul, Guvernul, Curtea Suprema de Justitie s.a.

De aici notiunea de statare doua semnificatii: societate, forma de convietuire a comunitatilor umane; putere, organizare ce dispune de un aparat coercitiv.

stat" desemneaza populatia", care locuieste pe un\ teritoriu distinct, organizata in asa

mod in care o anumita parte a ei are j posibilitatea sa exercite in mod direct sau indirect uncontrol, operind cm valorile sociale (reale sau iluzorii), iar in caz de necesitate - apelind lai

forta; acest control se rasfringe la un domeniu, mai mult sau mai putin limitat, de activitate a

oamenilor1.2. Analizati dimensiunile statului si interactiunea acestora.

In viziunea noastra, statului contemporan ii sint caracteristice sase atribute, sau elemente, sianume:

S Puterea publicaS PopulatiaS TeritoriulS Elaborarea si aplicarea dreptuluiS Suveranitatea.

1. Puterea publica, element indispensabil, definitoriu al statului, adesea infatisata caunitate "politica si juridica", "coeziune politica" "legatura juridica si suveranitate" este aceaputere care ii da statului forma si caracterul propriu. Teritoriul ofera cadrul, populatia fur-nizeaza substanta careia statul ii da forma sa.

2. Populatia (poporul, cetatenia). Fara populatie, puterea statala asupra unei colectivitatiumane (de regula, o natiune) nu poate fi exercitata. intre stat si fiecare individ al colectivitatiistatale se stabilesc anumite relatii specifice, drepturi si obligatii reciproce cuprinse in statutulcetateanului fiecarui stat. Puterea statului nu se limiteaza numai la cetatenii respectivi, ea seexercita, intr-un mod specific, si asupra cetatenilor straini sau fara cetatenie aflati intr-o

anumita perioada de timp pe teritoriul respectivei tari.3. Teritoriul. Al treilea element structural al statului este teritoriul, in sensulde spatiu

delimitat intr-un mod net, in limitele acestui teritoriu se organizeaza societatea statala,

20


21/191

unitatile sale componente si se exercita puterea publica, suveranitatea si alte atribute fara decare nu poate fi definit un stat.

4. Elaborarea si aplicarea dreptului. Un alt atribut, rar intilnit in literatura juridica, esteelaborarea si aplicarea dreptului. Dreptul este instrumentul necesaral existentei si al dezvoltariistatului, el este inerent oricarei puteri de stat. insocietatea prestatala dreptul nu a existat,aparitia lui este indisolubil legata deaparitia statului.

7.Suveranitatea.Termenul "suveranitate" este folosit pentru prima data cuprilejul analizei

pe care a facut-o Constitutiei franceze din 1791 juristul francezClermant Tennerre, definind-o"libertatea colectiva a societatii". Autoritatea suprema (suprema potestas) cu care este inzestratstatul se numeste suveranitate. Ca putere suprema recunoscuta statului, ea "implicaexclusivitatea competentei sale asupra teritoriului national si independenta in ordinea juridicainternationala" unde el nu este limitat decit prin propriile sale angajamente.1.3. Evaluati organizarea politico-etatica a Republicii Moldova din punct de vedere aldimensiunilor ei.

Asadar, suveranitatea poate fi privita sub un dublu aspect: extern si intern. Independenta inraport cu alte state, neatirnarea de orice alta putere exterioara este aspectul' extern. Din punct

de vedere intern, este imperiul sau asupra teritoriului si asupra unei populatii. Cetatenia, adicaapartenenta - prin legatura juridica - la stat, naste datoria juridica generala de subordonare fatade stat. Si nu numai pentru cetateni exista aceasta obligatie juridica, ci si pentru toti cei carese afla, temporar sau definitiv, in subordonare fata de ordinea juridica a statului respectiv.

Asa cum viata organismului individual se afirma printr-o actiune continua de adaptare, dereintegrare, de aparare contra elementelor nocive, tot astfel viata statului este o perpetuareafirmare a propriei sale unitati, care tinde sa domine si sa armonizeze fortele convergente sicare actioneaza impotriva fortelor dez-agregatoare. Daca statul nu ar avea o suprematie realaasupra indivizilor care il compun, el ar inceta sa fie stat. Suveranitatea este inclusa in propria sa

natura.in democratie insa suveranitatea, exercitata asupra cetatenilor, nu provine din afara, ci dininterior, ea fiind, de regula, un produs al vointei celor care se supun statului. Statul trebuie safie sinteza vointelor si a drepturilor individuale, sau, cum spune magistral Giorgio del Vecchio,el este "punctul ideal de convergenta al acestor drepturi, intr-o suprema expresie protestativa".

Subiectul 2.Noiune i funciile autoritii judectoreti n Republica Moldova.

2.1 Dai noiune de autoritate judectoreasc i indicai sistemul organelor judectoreti dinRepublica Moldova.

Autoritatea judecatoreasca reprezint arin sine sistemul organelor judiciare ale statului ceinfaptauiesc justitia. Organele judecatoresti din R.M. sunt Instantele judecatoresti,Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura.

2.2 Determinai locul i rolul puterii judectoreti n sistemul puterii i descriei colaborarea puteriijudectoreti cu alte autoriti publice.Potrivit prevederilor art.115 din Constituie,justiia se nfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie,prin curile de apel i prin judectorii, iar pentru anumite categorii de cauze pot funciona, potrivitlegii, judectorii specializate. n coroborare cu normele menionate, prevederile art.72 din Legeasuprem concretizeaz cprin lege organic se reglementeaz organizarea i funcionarea CuriiConstituionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanelor judectoreti i a contenciosuluiadministrativ. Din normele constituionale menionate cu certitudine rezult c n sistemuljudectoresc trebuie s existe instanele judectoreti de drept comun, curile de apel, Curtea

21


22/191

Suprem de justiie i n calitate de instan specializat - contenciosul administrativ. n realitate,legiutorul a neglijat normele constituionale i a instituit n calitate de judectorii specializate doarjudectoriile militare i judectoriile economice, lsnd n afara acestui sistem contenciosuladministrativ. n acelai timp, Importana contenciosului administrativ ca instan specializat este denetgduit, deoarece instituia respectiv are un impact direct asupra sistemului de garantare iasigurare a drepturilor omului. Contenciosul administrativ este instana chemat s contracarezeabuzurile i excesele de putere ale autoritilor publice, fiind considerat drept o contrabalansare aputerii prin care se asigur ordonarea activitii autoritilor publice. Astfel, statutul contenciosului

administrativ ca instan de judecat specializat urmeaz a fi revizuit. Problematic este i statutuljudectorilor din instanele de contencios administrativ. Modul de selectare, criteriile i cerinele derecrutare, precum i exigenele fa de astfel de judectori trebuie s fie speciale, diferite n raport cucele aplicate celorlali judectori.

2.3 Evaluai rolul puterii judectoreti pentru societate n edificarea statului de drept.

ntru dezvoltarea normelor constituionale i determinarea modului de funcionare a justiiei nRepublica Moldova, legiuitorul a adoptat un ir de legi menite s asigure funcionareamecanismelor justiiei. Abordarea n repetate rnduri la nivel constituional i legal a condus lareorganizarea sistemului judectoresc, care trebuia s ridice la un nivel calitativ nou calitateajustiiei n Republica Moldova. n acest context, pe parcursul mai multor ani, Parlamentul a

adoptat un ntreg pachet de legi, chemate s determine statutul instanelor judectoreti i ajudectorilor, precum i s asigure buna funcionare a justiiei. La aceste categorii de acteatribuim:- Instituionaliuzarea sistemului judectoresc;- Administrarea justiiei;- Statutul judectorului;- Funcionarea justiiei;- Procuratura i statutul procurorului etc.Cutrile i soluiile legislative propuse pentru reformarea sistemului judectoresc nu ntotdeaunaau fost cele mai reuite, iar n consecin, experi locali, organizaii i experi internaionali aucriticat modelul moldovenesc al justiiei i mecanismele prin care se asigur independenaacesteia. n consecin, legislaia este supus unor frecvente modificri, care n aparen erauchemate s mbunteasc i s consolideze sistemul judiciar, dar care, n realitate au afectatcalitatea actului de justiie. Calitatea legislaiei este una din principalele surse generatoare deprobleme, care asigur posibilitatea unor reglementri paralele, repetri contradictorii sau care seexclud reciproc. Multiplele intervenii legislative i prezena mai multor acte legislative, carereglementeaz statutul justiiei permite interpretarea i aplicarea neuniform a prevederiloracestor legi. Spre exemplu, s analizm doar cteva legi, care determin statutul justiiei laobiectul modificrii acestora, obinem:Legea cu privire la Curtea Suprem de justiie a fost amendat prin 11 legi;Legea cu privire la organizarea judectoreasc a fost modificat prin 18 legi;

Legea cu privire la statutul judectorilor a fost amendat prin 26 de legi;Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii a fost modificat prin 8 legi etc.Defectuoas este i starea de lucruri privind actele legislative care reglementeaz exercitareajustiiei. Una din soluii care ar putea contribui la stabilizarea cadrului legislativ, ar fi codificarealegilor cu privire la justiie i continuarea codificrii legislaiei care privind efectuarea justiiei.Repere pentru aceste concepte le putem ntlnim n lucrrile autorilor naionali3 i a unor experistrini.

22


23/191

TEST nr. 7Subiectul 1. Scopul, sarcinile, functiile statului. Caracteristica functionala a statelor

contemporane.1.1. Identificati scopul statului la diferite etape de dezvoltare istorica.La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi.El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare

istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi

propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde oimportanta deosebita dr-lor si lib-lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celuledenumite stat. Scopul statului la diferite etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solidesi eficiente de a dirija politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitateastatului.

1.2.Stabiliti legaturile scopului cu sarcinile si functiile statului.Scopul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.Scopul statului poate fi proclamat

oficial in Constitutie sau poate sa rezulte din continutul acesteia.Constitutia nu prevede exprescare este scopul statului insa acesta poate fi dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopulurmarit de stat acesta isi propune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic

,politic ,social ,ideologic.Odata cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge siscopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse de stat pot fi realizate doar prin intermediuloraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca careva functii. De obiceifunctiile statului sint definite ca directiile fundamentale ale activitatii statului prin care acestaisi manifesta esenta. Activitatea complexa a statului determina diversitatea functiilor pe caretrebuie sa le indeplineasca si anume functiile interne si externe. Functiile interne exprima

politica interna a statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si astatului. Functiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte state intruconsolidarea si schimb de experienta,cultura etc.

In activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit respectiv el vaatribui careva sarcini organelor competente p/u atingerea scopului.Ceea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor de catre

autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite domenii. Functiile statuluisunt legislativa , executiva si judecatoreasca respectiv doar cele trei puteri sunt competente dea indeplini functiile date consfintite in legea suprema a statului Constitutie.

1.3.Evaluati scopul, sarcinile si functiile statului Republica Moldova la etapacontemporana.

Art.1 alin.3 Constitutie statueaza ca RM este un stat de drept, democratic. Stat de drept si

democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de interpretat ca obiectivestrategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste dispozitii constituie scopul suprem alstatului moldovenesc.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte scopuri printrecare consolidarea statalitatii RM fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului.Pentru atingerea obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societatiintr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice, sociale ,ideologice.

Sarcina economica principala in RM este conform art.126Constituite alin.(1)- EconomiaRM este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe proprietatea privata si publica,antrenate in concurenta libera. Sarcina politica principala este determinata de realitatea cu carese confrunta statul nostru. Sarcina sociala principala este stipulata in art.47 alin1Constitutie-stat treb sa ia masuri p/u ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asiguresanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind hrana, locuinta, ingrijirea medical precum si

23


24/191

serviciile necesare. Sarcina ideologica consta in recunoasterea reala si nu formala a demnitatiiumane , a respectarii dr-lor omului etc.

Pentru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta in diversedomenii. Aceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile statului.

Functiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativ-culturala, f-tia de mentinere a ordinii legale in societate, -f-tia de respectare a dr-lor si lib-lor fundamentaleale om. Functiile externe ale statului sunt- f-tia de aparare a stat, f-tia de mentinere a pacii

mondiale, f-tia de colaborare si consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana simondiala.

Subiectul 2. Statutul judectorilor.

2.1. Expunei prevederile constituionale privitoare la procedura de numire ajudectorilor.

Judectorii judectoriilor i judectorii curilor de apel se numesc n funcie, din numrulcandidailor selectai prin concurs, de ctre Preedintele Republicii Moldova, la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaii selectai, care ntrunesc condiiile specificate laart.6 din Legea cu privire la statutul judecatorului, se numesc n funcia de judector iniial peun termen de 5 ani. Dup expirarea termenului de 5 ani, judectorii snt numii n funcie pn laatingerea plafonului de vrst de 65 de ani.2.2. Argumentai garaniile de asigurare a independenei judectorului n exercitareafunciei

Independena judectorului este asigurat prin:a) procedura de nfptuire a justiiei;b)procedeul de numire, suspendare, demisie i eliberare din funcie;

c) declararea inviolabilitii lui;d)secretul deliberrilor i interzicerea de a cere divulgarea lui;e) stabilirea rspunderii pentru lipsa de stim fa de judecat, judectori i pentru

imixtiune n judecarea cauzei;f) alocarea resurselor adecvate pentru funcionarea sistemului judiciar, crearea de

condiii organizatorice i tehnice favorabile activitii instanelor judectoreti;g) asigurarea material i social a judectorului;h) alte msuri, prevzute de lege.

2.3. Evaluai rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca organ al autoadministrriiputerii judectoreti.Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format n vederea organizrii i funcionriisistemului judectoresc, i este garantul independenei autoritii judectoreti. Intru exercitarea funciilor sale,Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene referitoare la cariera judectorilor:

a) face propuneri Preedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la oinstan superioar, transferare la o instan de acelai nivel sau la o instan inferioar, de numire n funcia de

preedinte sau de vicepreedinte de instan ori de eliberare din funcie a judectorilor, preedinilor ivicepreedinilor instanelor judectoreti;

b) primete jurmntul judectorilor;c) aprob regulamentele privind criteriile i procedura de selectare a candidailor la funcia de judector, de

promovare n funcia de judector la o instan superioar, de numire n funcia de preedinte sau devicepreedinte al instanei i de transferare a judectorului la o instan de acelai nivel sau la o instaninferioar;

d) aprob regulamentul de desfurare a concursului pentru suplinirea funciilor vacante de judector, de

24


25/191

preedinte sau de vicepreedinte al instanei i asigur organizarea i desfurarea concursului;e) dispune interimatul funciei de preedinte sau de vicepreedinte al judectoriei, al curii de apel sau al

Curii Supreme de Justiie, n cazul vacanei funciei sau suspendrii din funcie a acestora, pn la completareafunciei vacante n modul stabilit de lege sau anularea suspendrii;

f) aplic msuri de ncurajare n privina judectorilor;g) numete membrii colegiului pentru selecia i cariera judectorilor i ai colegiului de evaluare a

performanelor judectorilor, conform competenei sale.ntru

Teste Examene de Stat

Documents

Transcript of Teste Examene de Stat