Post on 04-Nov-2021
rI-:i;i11,. r -t-: -, \ lanualelor-. -,:'-.tiirir prir-i_-._-,__.u
.t, _t- -,
- iarls corect.rTl an uai.
(9srcMA
MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII
MIHAI ELENA NICOLETANEDELCU NEDELCU SINGUREANU
EDUCATIEr--v
ANTREPRENORIALAManual pentru clasa aX-a
": rufl3vf,vNr Yrrsnfu Is c 'Ar
8Zr
LZT
9ZI
Z7,I
6IIvfi
ouBr8olqlg
rBuollrlo
rlnsul n1 IJ e "' €l ,,ulISnoJ el elepou" €l eC 'te1r$ner uecele leun €oJezII€eJ ut rulncqred rS 1e.reueg '7
rnlnrpeu ericelor4 'yrnlnJoleunsuoc eticelor4' g
'rJecBJ€ ul ocllo ttdtcurr4 '7
rJec€Je u1 eerepundsg6 'l
' tnlnsnpord BeJeAoIuoJd'9
: i.;; ;,,,;.;; ;;,,;,;;;,,,;,;;,.;;,,;,;,T';1',.::1 :?i:H::3 ;
reierd u.rerpnJs eJ€seceu eluerurulsul '€
eleuouerde4ue 11ig11,rglce ele e,tr1e1srEe1 e1fitpuo3'6€rnJsece rr:pcqde eleuelqord tS uecu;e ep Inueld 'I
seccns ep rnlnrolgzuude.4ul ele eiueleduoc tS dp1t1e3 '7
rolgzuude4ul ec InpIAIpq '€
0I """"""' eleuouerde4ue IIcunLu erieruloyq '7
€ """""""" """" leliednco e rS tetsegord eerc8e1e n4ued arede6'1
SNIUdNf,
80rZOIL6
Z6
6L
(,1
9969
0sZN
0t0f
EZ
eicui 5r E jena NedelcuNr;olera Singureanu
\. \ici o parte a[i SIGIVIA.
REPERE PENTRU ALEGEREA
PROFESIEI $I A OCUPATIEI
,,Asistdm acum la moartea unei economii cu toate relele ei
gi la nasterea ulteia noi care are mare nevoie de spiritul
antrePrenorial. "Dinu Patriciu - om de afaceri
I.I}INA&{ICANTEDTUI,IJIECOT{I}ft{ICO-SOCIAI'
!." I . Proprietatea. StatuE. f, nriividul
Schimbarea in 1989 a reginrului politic din fara noastrd a dus la modificdri
radicale in funclionalitatea societd{ii 9i a economiei romdneqti' Dacdinainte accenhil
era pus pe ,,proprietatea tuturor", colectivism, centralism, control total al Statului,
dupi Aecembrie 1989, treptat, au cepitat importanfi qi dre
privat[, ini{iativa personalE' Acum statul nu mai poate
iventual cu pierderi, 9i cine nu, penfiu c[ intr-o econ
concuren(iald, aga cum qi ""ooo.i"
romaneasca tinde s[ fie, r[min pe piafi doar
agen{ii care ob{in profit din activitatea lor economic['
in g"r.rul, statul s-a dovedit a fi un administrator slab al ,,propriet5fii comune a
oamenilor muncii" tocmai din cauza caracterului difuz (comun) al propriet[{ii'
Interesul gi rdspunderea pentru ceva care aparfine tuturor, dar de fapt nim[nui' erau
sc[zute. ,Noi o" facem c6 rnuncim, ei se fac c5 ne pl6tesc" sau,,munca la norm6 9i
plata de form6" sunt dou[ zicale care circulau in ,,epoc6", ilustrative pentru
mentalitatea r.mor grupuri importante de oameni care acceptau sd lucreze de mdntuiald,
dar la pre! redus!
;.TI["ff l';#;ffi xi,'J,H:ff ff lillli:"H"':,1llli:"::'"';,#"9:pentru randarnentut pe curelt produce, pentru a face eficient6 investilia f6cutE' Ea
itlrlub*uinitiativel,or personale in afaceri, a activiti{ii antreprenoriale'
3
st-uoier"" "ontirotorilor
acestui subcapitol v[ va permite:
I . Descoperirea conexiunilor dintre schimbdrile economico-social-politice 9i muta[iile
apdruie pe piala oeupafionalI in actuala societate romineascd'
2. Identificarea piincipatetor elemente de referin{6 pentru alegerea ocupa{iei'
3. Evaluarea qi cunoaqterea propriilor interese ocupalionale / profesionale'
Motto
r X-a / enstiaraaoleta Siirgureanu.
I ggrpure eqSg
n.6 gs lpco6l'rcrtu
lo olse Inl€ls€ IeN 'ceJ 9s
rrr reJ ps nPS
qo olse Inlels; rm oulq I€I luturp eJsC nC
odocsaq
anue{rut el rSndsry
utodo tttPcttt'to1o,t
ulfredu erec elece
Io^zop ep rrlrlsa,rut
t 9s Io EI erBolIJoJeJ
? aJEc IIZIAIpUI
r alesueS t$ elasrnser
,Iu rurpnlqs grPJ 'tlnun ?JP.{ 'nu nes }uerc
eodotuc,,ttoq-mouf '
nc Iz ep eferrr urP
J os Iunc nes e{en1ts
rqeJl Iunc el JolIJeJ
rugE e ap 1nlod
11lr!ulffai.&t 'f'{
cetord op eJBlnEc ulJotsl ulp erterrout eP
p:olpumPtunt€ Es
uoc o49C olncJlc ps
Jeg rS erocreyllrqs" ey8olouqel uudd'euquo oryer ufels
hll llumu uertordop ou?olIlu 9-'caltuocluru ?tl? O
'rr,Iop ur 0{r3 g-/ ap aruns nJ rorrrrq*uoJ ruJnr op pp er umc, rer .pcuof o-Jlurplurod g e ered ec lcerord p:nturs ssur else nu IeloHoqqeH 'rrJewJ€ ee,rlo.zeprulued rueq rlsece pcsueruud ps plrroru gc '1e1rdu3 ,rrrC;r.g'is uu, os er"c erur'rrurJ
ap dn:t un-r1urp rrrolrlse^ur ed p8ur.r.uoc r-ps ,Snei n *ir,1rto11oqqoT
o lrurrrd s rn-olrs .riuecselope n4ued errursrq ., ,;il:I ili:ru.f "jrr"j'ffi::
cof tm - uoc.leloHoqqpH rnln-elrs e pufied, r*ra ed lecqqnd Iniunue grms eSy,,'tz?lse ep elunul^ e[:ace4ed ulp ?tm BI fiexggp gn ps pldeelSe prr rS erlseou eleJerugcur riezec lrms riedseo ep Zt6lile ,uelueuol
J .ru]sou
1nlaloq ut lruel [e eulg,,
'ee1elnr1eerc rSeiueErTelur 'repr e4seou elrudo-rd'seye reru ,lJ
lod eripEoq ep elesms ,ppuorfeuro;urel?lorcos o-Jlul 'gc 1n1duy rou erlurp ernrpcerJ esue6 rs else pc IUelrIIIpe gs rszrrlzod urpugE gs luarcrJe I?tu IJ te'eeecee(l .sa4s ep ueSueld eu rroesepv.elvrr40drBr'u elec eFrinl0s rsgE e rs elnec e ep eJlsBou rriglrcede, .1r.rrpn upco,rord reuneie; q plepolol rsnd uelung .sreldepe ep ellipllllqrsod gyeropul prpJ plrcrros su ,z eptz ereeJc'rou aurslqord rs rrienlrs nc 'e;eqruqcs ep rcurpJoB4xe xnu lsec" lor
rS rriplra.nueduoc erdnse 6urm pedun ncelelruq;odo o olsg .lFunl depug reru olec utp rJacBJe ep eelelrrmruocPtmpe 'ttrpcrunuroc ep rS ellr8olouqel Uodns ec pug^B :oluozurngloIiuerlc toletu-ug 1e ui ccv 'cre JorrrozrurnJ ere euaJo ,rrrdo.rdrolesnpord elB rcrlsrJelcBJ?c nc 'riue11c erdsep nes riuertc-n 4ued elup ep ezeqop BeJBeJcglqrsod eceS l0Idcezr,r-qlnrsoc ecnper 'erece;sep ep eisrd rou ed lnsecca elnuredPI?nUrA Brceletu!fiuezeJd 'leruelur ed,eleuorirpe4 elec ed rs reqc ,olrJeceJB
eJoJsus4r6-ps eEeleiur rol eruc roleuuyy ueged ep rJ BAlerdordu Iruolrrl ul Inseccns
.pztrcc ep pluusouncu1 ,elue8rlelut nzrcop er ps ,gierd ed epeder elSrules ps BJolsoce rolliuueyus ,uece;e op Jolruerueoltuued Flourelu,pleuorieurogul erEolouqa;
pJucs el ?eJEeJc lrum uJ rue ep 0g tr4eunxordenc elndecul 'alouotjout.tolut aygolouqat ep esnp€elrJpqtuqcs 'r8e4ur rrunl IeJlle ep ecrlsrJolceJec'ec1Eo1ouqe1 rrinlole eprde.r eueoJ 16 eydtuele8nppe ne-s 6g6I pdnp erugurou uI elnderugelurcos rS ecurouoce ,ecr1l1od
elrJpquqcs BT
egpolouqog.9.1
rusfYcv NI Y.LrSnsu ua fl-rs(Iol{i
o alt[ minicompanie care a reugit sd atragd o finan{are importanta este Mercora
Inc. -5 milioane de dolari de la Norwest venture Partners. compania a rcalizat ]urt
i computerele utilizatorilor in adev[rate
Iu: melodiile sunt transmise prin Internet'
fi ascultate pe misurd ce sunt descircate)'
6 noua tendinfi din lumea IT' Banii incep
s6 circule c6tre companiile nou-apErute, care vin cu idei promilitoare 9i i$i propun
sa aiunga u.m[torul iBay, Goole sau Yahoo. Cu alte cuvinte, spun specialigtii, epoca
de inorilie din istoria Iniernetului este departe de a se fi incheiat, iar investitorii sunt
in ciutare de proiecte inteligente in care s5-Ei plaseze banii'(Ziarul Washington P o st)
' ,r {ro'
feritor la cum trebuie ac{ionat intr-o
situafie sau cum se rezolv6 o problemd
din viala de zi cu zi este un fel de
,Jcnow-how" carepoate fi competitiv, efi-
cient sau nu. Fdr6 un ,,know-how" potri-
whwlogiilor informa-ti wn urmdi propria:eye de oiunde.
nla la releaua virtualdactiilor, face posibildrisrici ale produselorfirmelor, clienfilor,
: comunicdrii, adundi. Este o oportunitate
lbleme noi, create zipu5i totodati in falasi soluliile cele maint se gandimpozitivcd. intr-o societateste idei, inteligen{a
spetr sunt cazaliinrirruale de astdzi.,,otel.com - un jocSite-ul a primit o
iun grup de firmeacegti bani pentru:e pare a fi pornitI cifre in dolari.
vit, f6rd atitudini mentale competitive, T"hnologiile se sch'mba mat u;or"
resnrsele qi gansele noaste ,. pot ,itipi' ce facem cu mentalitdlile?
Indivizii care ader6 la o mentalitate de tip ,,paternalist" 9i a$teapta ca deciziile
referitoare la ei s6 fie luate de al{ii, ,,de sus", de regu16, nu iqi asum[ riscuri, nu fac
investifii de dezvoltare 9i agteapt[ in mod pasiv sd fie indrumafi' Pe de alt6 parte'
aceia care aparfin unui tip'opus, de mefialitate centratd pe ideea descoperirii Si
valorificdrii oportunitdyiior Lu aiutorul propriilor energii ;i capacitdli, sunt mai
dispuii la iniliative personale 9i afaceri pe cont propriu'
Descoperd cdrui tip de mentalitate ti aparlii!
Cu care dintre afirmaliile urmitoare eEti / nu eEti de acord?
" Mai bine un salariu mic dar sigur dec6t un venit mare dar nesigur.
mici.6Decits[gregescEisdriscintr-oafacere,maibinestaupebanii
6qtia amii0!i, cel pu{in am un post sigur qi fdr[ bdtaie de cap'
Tehnologiile se schimbd mai uSot
DA/NUDA/NU
DA/NU
DA/NU
DA/NU
5
-
! uiuatedutocmc eleilJolnepdser ote.qe
e ap ecuol[rur -
xe ap aceolfnu -
;ounceJ'esms -
n-uued slseecvEru eu sJec aIEICep
rl un elsa efetn
uodYu NISlriods[(I'€
'alouec Eele;Sg
easeldep es grauec rS
il{eluatu? aJtsquryIcs
Ee Inlxaluoc eP gfel
msar uI nfredxg
I ru D%aq)s
lord luoc ed -,la4uI lefe8ue - ,:e
$'r-ulpnrlrde'luelsl -
lg8ard 'tce3 9s ttlS ec -($qo qs rerl ec
Elap el ac) rdetPour -,uo o 'Pier,r u[ I38J Es
iurr naued luegodrul,A ep uelsrs PPdord -
(rudord elesmseS)d aiueledruoc'1|9ry3C
zlcep o enl e eP elieqls[auo Pueqcs o Pl€I
9'pluduese 49 ,,r'ze ep rrunfl Eelerrlser nJ Inr^]sluoJ ?pL\ ul a)8J ruo,^r ec psul gedocsep? n-uued 'suuq rsoloJ rrJB elJolplgc ur erald ur? pJec .rrynl o orocq ruauego eugs urylnpc'ruecug I-ru eJ?c u1 pdurq uI ,,Iqc eq .,,1nle8eq
lnrg ru,-eu.,ec pdnq .eulq 1eur tuecq gs uralnd ac ?eec .uqop oc eeec
'ace1d eu oc ueec 'ur4$ 9c peec urp lsuuo{ ,,1nre8eq" urgnru^eorne eu ?s .rugcgrJe^
Ps eulq o Pc eeem rJ Ju sns rew ap eleldurexa BI ?rmlJrroJ reurue ,(lrices.relur rSun$g.loqoc \m$ncrn no) um:p tm tuncard gluuoriuanco eJeu?c urpmEeur eu pce(l ' '
'r?{rqo*I lue8e nus ppm8rsu sp 1ua6e rmq un ... rEurauoc ,-p, e,ni.-B rsrrusrrrso nc peuorfuleJ eJus UJ elqnpc? o-4uu lrrBrcJeruoo rue^ep eelnd re eluod lr"nin "' ferpqron qse 'cgopro luer,, nc lec llse€l BsurJ urp pc le^Jasqo ru eleod neg ...
nesr'uo il:i#ui#Jffffi;:ffi?il::Hl"T; oJ esalu d 1|g nes .rfunu el g{rgd ,{gynpseg ,uolpqrpsap uase4od q ep 'alueurruole esJelrp .oezuteflto g. ,rn1d iig pc elnoa .. *r\l ' ^
xolcop nus:ose;ord,gugepq .(q_c1znu nes gods ep) gepel !o,d !sri11od "' Imlor ellreJlp lucnf p alryIdoc ug pc rngrsop rlselurure p* dl .,,.** ,j ,r^ pug,IJ,J ol ps r? ec" B^errc uqe4ul er pugc rermls I,eppp el sr'r eo Lgrnsund;p; p;; a1 'e1eod'rs 4selrnuu I.r* ill 'eluoc$ uuru,,l re^ ec gdnp 1ceJ gs BorA ru ec q .rg psueJA rp ec ul urnsu gugd uo ollnru retu ep .e1uod .n1 r$ lrpug8 ,r_a1 ,gluropuI pJpd
.'1., i'l , r':i,'l- t "'
\:' :." '', -:,9
' . , - ,-.ijl _ .-. : , 1,, . .rl,
...,
'Pnel ul unq EBuI Jolln tm-gul eoJepercr,ru lugruor rolruefplec ereJuoc psealndrB ee eeoc 're{duoc 1s 1elfu'o4q poJ?r,upruJ 'r.resu3re ep rnrnrpau uenipptmqug:urguo{ueu oJBc er1uJ .elercos rS ecurorS gluuorfnlrlsur eJuzruuEroor .gncs edJolrrer/ues r$ rolesnpord rrfp4rn4rledruoce4ulp eficerJ $urs uon el uclJouoq rS unrsoc re-ryc e1u gro[eul oregruqcs np O 'puuedomg seunrun ul BJepe eA Brrrgruog r00Z alr?nuul I ef
aalt:lads_raup ,u"y
el€zlrcueeleuo{ednco
elusLJ?Alo lgul o
Pduro,l -
$rutqez'p -
nf,o
D
)
Iatd o schemd orientativa conlinand repere care te pot ajuta atunci ctnd te afli in
situafia de a lua o decizie referitoare la carier['
Contextul economic, Piafa muncii,
ce se cere, in ce loc ai cAt se ofer6
Informafii ; internet, media,
familie, cunoqtinfeCatit5ti, comPetenle Personale
e estevTeagenerali
- motivafii (ce te determini,ce vrei sE oblii)
- ce gtii si faci, Pregitirea- talent, aptitudini, abilit{i- dizabilitili
Informafii obfinute din ProPrieexperienf6 (ai lucrat in vacan{i etc')
n rnat Dr
Varianteocupafionale
analizate
Opfiune(Decizie
ocupafional6)
Cflnd postul gi-a ePuizat
partea de provocare gi numai pot face un Pas inaintein carierd, cei ambiliogicauti alt loc de muncd
Schimbarea
- 9i ciclulde mai sus
se reia
m simti fiecare dinhetrselor ;i serviciilorare institufionali gifre care menfionflm:
6iei, ceea ce arputeain Fre.
L
E acum la ce ai vreaminlsgli gi, poate, tesva ,,ce ai sd te facircar diferite roluri ...au doctor.re, de la peheeeri deese festive; astfel aiii sau bucitarul per-
oric, egti vorbdref ..,la$onezi cu oarneniinobiliar.urcuSuri, cobor,iguriaceea cd e bine sd
L ceea ce ne plaee,
-l facem, c5utim sE
losi harta. Pentru ai azi" este esenfiald.
ai - angajat intr-o anumiti activitate;
bi - ne cont propriu, antreprenor i -un domeniu de activitate
Schema ttr 1- Auloevaluarea in corelalie cu prospectarea cont*tuluiecanomic - bazd a deciziilor ptofesionale
gi carieri se deplaseaz[ in favoarea celor
igi aleg cariera.
3. DISPONIBILITA'EI Dfl REORIENTARE PRGFE'SIONAI'A
iN NAPONT CU DTN Aft{ICA MEDIULU tr E C O}{OMTC O-SO C"IAT"
via{aesteunlunggirdealegeri.Dinceeaceneestedatsdalegeminvia{['deciziile care ne marcheaza cariera ocupalionala sunt printre cele mai dificile'
Aceasta pentru c[ profesiile, ocupaliile reprezint5:
- stuse, recunoscut^e social, prin care oamenii igi pot ciqtiga existenta;
- mijloace de "*frimrr"
a propriei identitfii, de dezvoltare 9i implinire personald;
- -i3lou". de aiirmare social6; prin modul in care ne facem munca ne putem
arragerespect, prestigiu social; putem beneficia astfel de singurul tip de
autoritate care nu ar trebui s[ fie contestati de nimeni qi care este datd de
competenla Ei succesul in activitatea noasffb' 7