în pagina 9 Maria TãnaseMaria Tãnase · 2015. 9. 15. · rul general Stelian Tãnase îºi mai...

CMYK

Anul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nr. 5. 5. 5. 5. 5111112 2 2 2 2 1 1 1 1 16 - 22 sep6 - 22 sep6 - 22 sep6 - 22 sep6 - 22 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111115 5 5 5 5 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

RESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANALEEA TEILOR NR.3, RM. VÂLCEA, JUDEÞUL VÂLCEA

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunt

eîn pagina

12

Chiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, teleeleeleeleeleviziuneaviziuneaviziuneaviziuneaviziuneapublică rpublică rpublică rpublică rpublică refuză să trefuză să trefuză să trefuză să trefuză să transmită celansmită celansmită celansmită celansmită celmai marmai marmai marmai marmai mare fe fe fe fe fesesesesestivtivtivtivtival fal fal fal fal folcloric rolcloric rolcloric rolcloric rolcloric românescomânescomânescomânescomânesc

Untomberonuniversitardin Vâlcea,posibilã casãpentru imigranþi
















5Amãnun

te

în pagina

Amãnunteîn pagina 9Untomberonuniversitardin Vâlcea,posibilã casãpentru imigranþi

ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se

laudã cu oconcedierecolectivã

ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


4Amãnun

te

în pagina

ªefiiOltchim

RâmnicuVâlcea se


Primãria bagã baniîn ºcolile

din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova


din Craiova

3Amãnun

te

în pagina

EpigonulTãnasesaboteazãFestivalulMaria Tãnase

















16 - 22 septembrie 2015 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Primãria Poiana Mare –judeþul DoljAdresa: StradaIndependenþei nr. 8-10Cod postal: 207470Telefon: 0251/235048Fax: 0251/235048E-mail: [email protected]

blic

itate

SC Pieþe Prest SA Râmnicu Vâlcea închiriazã spaþii comerciale în urmãtoarele locaþii:Hala Centralã - 4 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentare, cu suprafaþa

cuprinsã între 10,50 – 11,30 mp.Piaþa Nord - 2 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentare preambalate ºi

nealimentare, inclusiv textile ºi încãlþãminte. Suprafaþa celor 2 spaþii este cuprinsã între 4,96 mp ºi4,99 mp;

Complex PT3 Ostroveni – 6 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentarepreambalate ºi nealimentare, inclusiv textile ºi încãlþãminte.

Suprafaþa celor 6 spaþii este cuprinsã între 6,53mp ºi 10,03 mp.Relaþii la sediul firmei sau la telefon: 0250/732708 interior 111.

de Mihaela Bobaru

Preºcolarii din comunaolteanã Deveselu vordescoperi lumea într-unspaþiu desprins parcã din bas-me, iar elevii de la ºcoala dinlocalitate se pot lãuda cã învaþãîn clase moderne. Visul lor de aavea parte de unitãþi de învãþã-mânt care sã-i îndemne la per-formanþã ºcolarã s-a împlinit cuajutorul guvernului american.Acesta a investit, în ultimul an,aproape un milion de dolari înridicarea de la zero a grãdiniþeidin comunã ºi în reabilitareatotalã a ºcolii.

Vor merge cu dragla ºcoalã

Trei sãli de clasã, frumosamenajate, cu mobilier nou ºimodern, o salã de mese, un ca-binet medical ºi toalete adapta-te vârstei lor, asta cuprinde nouagrãdiniþã construitã pentrupreºcolarii din Deveselu cu aju-torul banilor guvernului ameri-cani. Felul în care sãlile de cla-sã au fost amenajate i-a încân-tat atât pe cei mici, cât ºi pe pã-rinþi.

“Este foarte frumoasã grãdi-niþa. Parcã nici nu-mi vine sãcred cã o astfel de grãdiniþã poa-te exista aici, la noi, la Devese-lu”, ne-a declarat Ioana Popa,la scurt timp dupã ce a pãtrunscu bãieþelul ei în clasã. “Suntsigur cã fetiþei mele îi va fi dragsã vinã la grãdiniþã. Este înne-bunitã de imaginile cu zâne, aºacã este foarte încântatã de ceeace vede aici, în clasã”, ne-a maideclarat o mãmicã.

Elevii de la ºcoalã au fost ºiei încântaþi de cum aratã aceas-ta. “Ne gândeam încã din varãcã vom avea o ºcoalã modernã,dar nu mã aºteptam sã iasã aºade bine. E foarte frumoasã. Suntsigurã cã felul în care aratã neva face sã ne dorim sã nu lip-sim de la ore. Având astfel decondiþii, este mai uºor ºi sã în-vãþãm mai bine, sã obþinem notecât mai mari”, a susþinut AdelaIonaºcu, una dintre eleve.

Am vrut sã le oferimun… “cuib”

“Dacã nu beneficiam de aju-torul puºcaºilor americani, nuaveam o grãdiniþã, iar ºcoala nuar fi fost una dintre cele mai fru-moase ºi mai moderne din þarã.Bani pentru aceste transformãrinu existau în bugetul local, iarde la guvern e cam greu sã obþiiastfel de sume”, a declarat Olti-þa Urâtu, directoarea ºcolii dinDeveselu.

Comandantul Bazei NATOdin localitate, William Garren,a declarat cã implicarea milita-

Cred cã le datorãm copiilornoºtri un mediu sigur, cãldurosºi curat pentru a prospera. Aju-torul nostru nu se va opri aici.Vom continua sã sprijinim ºcoa-la din zonã”, a declarat cãpita-nul Garren.

O vacanþã de vis,premiu pentrunorocoºi

Tot ceea ce le rãmâne elevi-lor din Deveselu de fãcut acumeste sã se aplece mai mult asu-pra cãrþilor ºi sã înveþe cât maibine, astfel încât sã obþinã pre-miul pus la “bãtaie” de admi-nistraþia localã. “Vreau sã vãspun, dragi colegi, cã începânddin acest an, cei mai buni treielevi din fiecare clasã vor fi rãs-plãtiþi vara viitoare cu o excur-sie de o sãptãmânã la mare saula munte, în funcþie de cum do-resc. Convins cã vã doriþi cutoþii sã aveþi o vacanþã frumoa-

sã vara viitoare, vã doresc multsucces”, le-a urat elevilor dinDeveselu, la deschiderea nou-lui an ºcolar, edilul Ion Aliman.

Acesta a susþinut cã, pentrucei mici, administraþia localã adecis sã suporte de la buget câteo masã caldã. Administraþia lo-calã vrea ca programul grãdini-þei din localitate sã fie unul pre-lungit, în care micuþii sã ser-veascã masa de prânz. Tot cemai rãmâne de fãcut pentru cadorinþa sã i se împlineascã esteca, de la Inspectoratul ªcolarJudeþean, sã se aprobe supli-mentarea posturilor didactice cudouã educatoare. Acestea arurma sã-i supravegheze pe co-pii dupã prânz.

Nu toþi sunt norocoºiMajoritatea celor 68.000 de

elevi din Olt vor învãþa în acestan în aceleaºi ºcoli ºi vor aveamanuale doar dacã pãrinþii vorscoate din buzunat sume impor-

rilor americani în sistemul edu-caþional din judeþ nu se va limi-ta doar la ajutorarea ºcolii dinDeveselu. “Educaþia este impor-tantã pentru noi ºi vom conti-nua sã o susþinem cât putem debine. În acest caz, am ajutat lareconstrucþia ºcolii, i-am asistatpe profesori ºi ne-am implicatîn activitãþi extraºcolare. A fosto plãcere pentru noi sã ajutãmla acest proiect. Cred cã loculîn care învaþã copilul este la felde important ca ºi calitatea ce-lor învãþate. Este vital ca atuncicând ne educãm copiii sã nuneglijãm sã le educãm ºi sufle-tele. Un copil fãrã educaþie esteca o pasãre fãrã aripi, aºa cã,pentru a-i ajuta pe copiii dinDeveselu, am vrut sã le oferimun «cuib» sigur pânã când vorînvãþa «sã zboare». Nu vrem sãintervenim în felul de funcþio-nare a sistemului de educaþieromânesc, cu valorile româneºtisau cu metodele de predare.

tante pentru a ºi le cumpãra. Nupuþini vor fi cei care vor fi, încontinuare, nevoiþi sã meargã latoalete în fundul curþii, deoare-ce autoritãþile locale nu au gã-sit în buget fondurile necesarepentru a le crea condiþiile mi-nime de igienã. Ca ºi în anii tre-cuþi, una din cinci clãdiri în carecopiii vor încerca sã descifrezetainele lumii nu are autorizaþiesanitarã de funcþionare, fie dinlipsa apei curente, fie din cau-za calitãþii îndoielnice a aces-teia. Peste tot în aceste locali-tãþi, pãrinþii sperã ca fiii sau fii-cele lor sã înveþe cât mai bineºi sã-ºi depãºeascã condiþia so-cialã actualã.

Lipsa condiþiilor de studii,sãrãcia care macinã mai multde un sfert dintre familiile dinjudeþ, dar ºi lipsa unei recom-pense reale a valorilor, fac carata abandonului ºcolar în ju-deþul Olt sã fie una extrem deridicatã. Acum nu mai renunþãla ºcoalã fetele de etnie romã,ele se mãritã cu copii de la oraºcare pleacã alãturi de pãrinþi înþãri din Europa pentru a-ºi câº-tiga pâinea de zi cu zi. Cei maimulþi dintre ei renunþã la ºcoa-lã aici, acasã, fãrã a o continuaacolo. Se întorc peste ani ºiconstatã cã trebuie sã o ia de lazero cu educaþia. Multora leeste atât de greu, încât renun-þã, altora li se oferã doar o adoua ºansã. Prea micã pentrua-i mai întoarce de pe cãile gre-ºite ale vieþii.

ªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveseluªcoalã europeanã pe baniamericani la Deveselu

16 - 22 septembrie 2015www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

de Dan Olteanu

„La fel ca ºi în anii prece-denþi, noi am înaintat o adre-sã cãtre Colegiul Director alTVR în luna iulie. Am nego-ciat condiþiile, iar pãrþile auajuns la un acord“, a decla-rat Amelia Etegan, manage-rul Centrului Judeþean pen-tru Conservarea ºi Promova-rea Culturii TradiþionaleDolj, organizatorul festivalu-lui. Cum cele douã pãrþi im-plicate ajunseserã la unacord, s-a trecut la semnarea

Chiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, tChiar plătită bine, teleeleeleeleeleviziunea publică rviziunea publică rviziunea publică rviziunea publică rviziunea publică refuză să trefuză să trefuză să trefuză să trefuză să transmităansmităansmităansmităansmităcel mai marcel mai marcel mai marcel mai marcel mai mare fe fe fe fe fesesesesestivtivtivtivtival fal fal fal fal folcloric rolcloric rolcloric rolcloric rolcloric românescomânescomânescomânescomânesc

contractului care oferea televi-ziunii române dreptul exclusivde difuzare a Festivalului „Ma-ria Tãnase“. Astfel, rând perând, coordonatorii departa-mentelor din TVR implicate îºipun semnãtura pe document,ultimul care ar fi trebuit sã-ºidea semnãtura fiind preºedin-tele-director general StelianTãnase. „Contractul a fost apoisemnat de cãtre toate departa-mentele din TVR ºi înaintat cã-tre preºedintele-director gene-ral al SRTv. Acesta însã a spus«NU». Fãrã sã ni se ofere nici-

un fel de motivare sau explica-þie“, a mai spus Amelia Etegan.Managerul Centrului Judeþeanpentru Conservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþionale Doljspune cã refuzul ºefului TVR afost, pe cât de surprinzãtor, peatât de nefondat, din moment ceteleviziunea naþionalã aveadoar de câºtigat de pe urma fes-tivalului. „Eu nu aº fi avut ni-mic dacã acest refuz ar fi venitîncã din momentul în care noine-am adresat Colegiului Di-rector. Dar n-a existat nicio pro-blemã. Am mers înainte cu ne-gocierile. Iar apoi, fãrã nicio ex-plicaþie, ni se spune «NU». Sin-cer vã spun cã nu am înþelesacest refuz. Cum, de altfel, ni-meni nu pare sã-l fi înþeles, maiales cã TVR avea doar de câº-tigat de pe urma festivalulu“, amai spus Amelia Etegan. Con-cret, pe lângã drepturile exclu-sive de difuzare a festivalului,TVR urma sã primeascã ºisuma de 40.000 de lei din par-tea organizatorului.

Dupã o serie de mãsuri extrem de controver-sate, criticate atât de angajaþii TeleviziuniiRomâne cât ºi de colaboratorii SRTv, directo-rul general Stelian Tãnase îºi mai trece înpalmares o decizie care frizeazã absurdul.Fãrã a oferi nicio explicaþie, acesta a refuzatca televiziunea naþionalã sã difuzeze cea de-a23-a ediþie a Festivalului „Maria Tãnase“, alcãrei partener a fost încã de la înfiinþare,adicã în 1969! Astfel, cu un simplu „NU“aplicat pe contractul care fusese deja aprobatde Colegiul Director al TVR, Stelian Tãnasearuncã la gunoi o colaborare care dura de 46de ani.

Festivalul, preluatdeja de o altãteleviziune

Cum peste decizia preºedin-telui-director general al SRTVnu se poate trece, Centrul Jude-þean pentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii TradiþionaleDolj s-a vãzut obligat sã se reo-rienteze. N-a fost însã nevoie sãcaute prea mult un alt partener,notorietatea Festivalului „MariaTãnase“ atrãgând rapid atenþiaaltor televiziuni. „În acest mo-ment, negocierile cu TVR aufost sistate. Festivalul va fi pre-luat de o altã televiziune. Ce potsã vã spun este cã noul contract

este mult mai permisiv decâtînþelegerea pe care o aveamcu televiziunea naþionalã“, adeclarat Etegan, care a afir-mat cã, având în vedere ex-perienþa ediþiilor precedente,Festivalul „Maria Tãnase“este un eveniment care gene-reazã rating.

Preferinþele luiStelian Tãnase –doar „delicateþuri“fãrã rating

Decizia ºefului TVR de arupe, fãrã explicaþie, o tradi-þie care dura de peste patrudecenii ºi jumãtate, nu facedecât sã confirme unele acu-zaþii aduse lui Stelian Tãna-se, despre care tot mai multevoci spun cã nu este capabilsã conducã destinele televi-ziunii naþionale. Astfel, în

timp ce, în ultima vreme,TVR a spus „pas” mai mul-tor evenimente pe care le di-fuza în mod tradiþional ºi depe urma cãrora avea de câºti-gat din punct de vedere finan-ciar, Stelian Tãnase n-a avutniciun fel de reþinere sã finan-þeze emisiuni costisitoare, alcãror rating este mereu submedia emisiunilor de lapostul public. Poate cel maielocvent este cazul emisiuniirealizate de Mircea Dinescu– intitulatã „Politicã ºi deli-cateþuri“ – pentru care TVRachitã, lunar, 50.000 de euro,deºi ratingul obþinut este maimult decât modest.

Festivalul – Concurs Naþional al Interpreþilor Cântectului

Popular Românesc „Maria Tãnase”, al cãrui debut a avut loc în

anul 1969, a devenit cea mai importantã rampã de lansare a tine-

rilor interpreþi de folclor muzical din þarã. Evenimentul are loc o

datã la doi ani, în perioada 28 septembrie – 2 octombrie urmând

sã aibã loc cea de-a 23-a ediþie. Festivalul craiovean cuprinde ºi

alte activitãþi conexe, cum sunt, printre altele, parada portului

popular sau târgul creatorilor populari, expoziþiile documentare

ºi lansãrile de carte sau colocviile realizatorilor de emisiuni folc-

lorice.

Stelian Tãnase

Epigonul Tãnasesaboteazã Festivalul„Maria Tãnase“


















Publ

icita

te

4ADMINISTRAÞIE

Unitãþile ºcolare de peraza municipiului Craiovaau primit bani de la buge-tul local pe mai multe direc-þii, fie cã e vorba de investi-þii din bani publici în dota-rea ºcolilor, grãdiniþelor ºiliceelor, fie de reparaþii de-rulate prin acordul cadruîncheiat de municipalitate,fie de sumele puse la dispo-ziþia directorilor pentru re-paraþii curente. PrimãriaCraiova asigurã, pe de altãparte, ºi cofinanþarea mari-lor proiecte de reabilitarepe fonduri europene deru-late la instituþiile de învãþã-mânt.

de Nicuºor Fota

Potrivit primarului LiaOlguþa Vasilescu,municipalitatea a fi-nanþat din greu baza materi-alã a unitãþilor de învãþã-mânt, onorând solicitãrileconducerii ºcolilor, dar aavut surpriza sã rãmânã cumare parte din bani nechel-tuiþi pânã la debutul nouluian ºcolar. Banii de la buge-tul local au mers în princi-pal pe lucrãrile efectuate peacordul cadru semnat de mu-nicipalitate anul trecut, întimp ce sumele lãsate la în-demâna directorilor au rã-mas, într-o proporþie covâr-ºitoare, nefolosite. „Începemun nou an ºcolar, mai binepregãtiþi decât anul trecut dinpunct de vedere al munici-palitãþii. Sigur, au mai rãmas

MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea şi-a făcut bilanţul sumelor inea şi-a făcut bilanţul sumelor inea şi-a făcut bilanţul sumelor inea şi-a făcut bilanţul sumelor inea şi-a făcut bilanţul sumelor invvvvvesesesesestittittittittite în îne în îne în îne în îne în învăţământulvăţământulvăţământulvăţământulvăţământulprprprprpreuniveuniveuniveuniveunivererererersitsitsitsitsitar la debutul noului an şcolarar la debutul noului an şcolarar la debutul noului an şcolarar la debutul noului an şcolarar la debutul noului an şcolar

câteva lucruri de fãcut la uneleºcoli, astfel încât procesul edu-caþional sã se desfãºoare în celemai bune condiþii, dar primã-ria a investit foarte mulþi baniîn ultimul an. Este vorba depeste 5 milioane de lei noi, iarºcolile, de asemenea, au primito sumã de bani. Este vorba, deasemenea, de 2,3 milioane delei noi. Din pãcate însã, pânãacum nu s-au decontat aceºtibani. Asta înseamnã cã, deºimunicipalitatea a pus la dispo-ziþie, nu s-au efectuat repara-þiile necesare de cãtre ºcoli,sau, dacã s-au fãcut, nu au ve-nit sã se deconteze, asta pentrucã la noi au ajuns deconturipentru mai puþin de 150.000 delei, ceea ce este foarte puþin înraport cu suma care a fosttransmisã cãtre ºcoli. Munici-palitatea, prin acordul cadru pecare l-a avut cu firma Redmex,a reuºit anul acesta sã punã lapunct 22 de grãdiniþe, 15 ºcoligenerale ºi 15 licee. Aici s-auefectuat reparaþii la tot ceea ceau cerut cei din conducere ºi,de asemenea, am început, încãde anul trecut, investiþii majo-re, la încã douã colegii: ªtefanOdobleja ºi ICM George Bi-bescu din Craiova”, a declaratprimarul Lia Olguþa Vasilescu,cu ocazia deschiderii noului anºcolar.

Notele de platãtrimise de directori,5 la sutã dindisponibil

Datele puse la dispoziþie demunicipalitate aratã cã, pânã ladata de 04.09.2015, a fost de-contatã din acordul cadru pen-tru reparaþii construcþii la uni-tãþile de învãþãmânt suma de2.874.902,42 lei noi, sumele fi-ind utilizate pentru lucrãri lagrãdiniþele „Floarea Soarelui”,Sf. Lucia, Piticot, Phoenix, Pa-radisul Copiilor, Voiniceii, Cã-suþa cu Poveºti, la ºcolile gim-naziale Elena Farago, Gh. Bi-bescu, Mihai Eminescu, Sf.Dumitru, Nicolae Bãlcescu, De-cebal, Ion Þuculescu, IonCreangã, Lascãr Catargiu,

Gheorghe Þiþeica ºi AlexandruMacedonski, la Colegiul TehnicCOSTIN D. NENIÞESCU,Colegiul Naþional EconomicGHEORGHE CHIÞU, LiceulTRAIAN VUIA, LiceulHENRI COANDÃ, Liceul Teh-nologic Auto, Colegiul NaþionalELENA CUZA, Colegiul deIndustrie Alimentarã Craiova,Liceul Teoretic TUDOR AR-GHEZI, Liceul TehnologicGEORGE BIBESCU, ColegiulªTEFAN ODOBLEJA, Semi-narul Teologic Ortodox Sf.GRIGORIE TEOLOGU ºi Li-ceul Tehnologic Transport CãiFerate Craiova. Pe de altã par-te, conducerile unitãþilor ºcola-re au cheltuit cam a douãzeceaparte din fondurile asigurate deprimãrie. „La dispoziþia unitã-þilor de învãþãmânt a fost pusã

suma de 2.305.000 lei pen-tru reparaþii curente care nusunt cuprinse în acordul ca-dru (în principal, instalaþii ºireparaþii pardoseli la sãlile desport), din aceastã sumã a fostdecontatã pânã în prezentsuma de 125.439,88 lei”, searatã în informarea PrimãrieiCraiova.

Banii europeni,vizaþi pentrureabilitarealiceelor

Municipalitatea a demarat,de asemenea, douã proiectede reabilitare, însumând pes-te 17 milioane de lei noi,sume asigurate în principaldin fonduri europene, pentrureparaþii capitale la Colegiulªtefan Odobleja ºi reabilita-rea grupului ºcolar Gh. Bi-bescu din Craiova, vizat pen-tru transformarea în ºcoalã dearte ºi meserii. Alte câtevazeci de milioane de lei vechiar urma sã coste operaþiunilede reabilitare la douã dintrecolegiile din centrul Craiovei,Elena Cuza ºi Carol I, undemunicipalitatea a demaratprocedura pentru atragereade fonduri europene pe exer-ciþiul financiar 2014-2020 alUE.

Primãria bagã bani în ºcoliledin Craiova. Directorii, prinºicu restanþe la cheltuieli


















5DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

de Marielena Popa

„Am înþeles cumva, nu ºtiudacã este la nivel de zvonuri,cã Vâlcea ar putea sã punã ladispoziþie cazarma de la Vlã-deºti. În ce mãsurã arabii se vorintegra, nu spaþiului spiritualromânesc, ci unei cazãrmi, eunu ºtiu”, a declarat deputatul li-beral Traian Dobrinescu, laconferinþa sãptãmânalã a PNLVâlcea. Întrebat de jurnaliºticine i-a oferit aceste „zvonuri”pe care le-a lansat în spaþiul pu-blic, Dobrinescu a rãspuns cãa cules informaþia „din oraº”:„ Am spus din auzite, se vor-beºte în oraº. Cum sã spun,vorbeºte Nea Gheorghe! Eu amspus cum am ajuns eu la aceas-tã informaþie, ca rezultat alzvonurilor”. Culese sau nu dela „Nea Gheorghe”, afirmaþii-le deputatului Dobrinescu seîncadreazã însã, în contextulpoliticii româneºti de pregãti-re, în vederea primirii imigran-þilor. În vara anului 2008, Gu-vernul Tãriceanu transferaUniversitãþii Piteºti fostele uni-tãþi militare de geniu ºi vânã-tori de munte Vlãdeºti, un do-meniu de circa 28 de hectarede teren ºi câteva clãdiri imen-se. Scopul: crearea unui cam-pus universitar. S-a speculat, laacea vreme, cã acesta ar fi fostun aranjament, în anumite sco-puri imobiliare, al fostului pre-fect de Vâlcea, Mircea Perpe-lea, cadru universitar la aceas-tã facultate. Cert este cã, la oraactualã, Universitatea Piteºtiadministreazã dezastruos acestpatrimoniu.

O bucatã sinistrã dinRomânia, de transfer

În clãdirile imense ale fosteiUnitãþi de Vânãtori de MunteVlãdeºti poate intra oricine ºieste liber la plimbare. Uºile, fiesunt doborâte, fie, cele rãmase,sunt deschise ºi atârnã, sinistru,în câte-o balama. La fel ºi fe-restrele. Tencuiala cade conti-

nuu de pe pereþi ºi de pe tava-nele încãperilor insalubre ºiponosite, fãcând grãmezi din ceîn ce mai mari de moloz, pe cea mai rãmas din podelele dislo-cate. Cu o dibãcie lamentabilã,au fost smulse pânã ºi firele deelectricitate din ziduri. Încã oimagine tristã a unei bucãþi dinRomânia, datã pe degeaba!

Angajat alUniversitãþii Piteºti:„Dacã guvernuldecide sã fie aduºiaici refugiaþi, este deînþeles cã aºa va fi”

Alãturi, la fosta unitate de ge-niu, Universitatea Piteºti a încro-pit patru facultãþi, reabilitând,parþial, clãdirea. Un salariat deaici spune cã, în urmã cu câþiva

ani, s-a încercat o modernizarepe fonduri europene a ceea ce afost Unitatea de Vânãtori deMunte. „Proiectul a fost respins,a câºtigat Universitatea din Cra-iova”, susþine acesta. Cât priveº-te eventualitatea instalãrii uneipãrþi a imigranþilor aici, nimicexclus, însã el considerã cã vafi nevoie de foarte mulþi banipentru readucerea clãdirilor lacivilizaþie: „Dacã guvernul vadecide sã fie aduºi aici refugiaþi,este de înþeles cã aºa va fi. Însãtrebuie sã se gãseascã fonduripentru reabilitare ºi este vorba demulþi bani. Noi am înþeles cã înaceastã situaþie vor fi alocate fon-duri de la Uniunea Europeanã”.Angajatul Universitãþii Piteºtimai spune cã acest centru de în-vãþãmânt superior are un avan-taj, în plus, în relaþia cu strãinii:„Universitatea Piteºti este singu-ra din þarã unde toþi studenþiistrãini fac anul pregãtitor, în ve-derea învãþãrii limbii române. Arfi un avantaj pentru cei care, îneventualitatea cã rãmân în þarã,vor sã urmeze studii superioare”.

Încercãri de recuperareDoi dintre foºtii primari ai

municipiului Râmnicu Vâlceaau întreprins diverse demersuripentru recuperarea acestui pa-trimoniu în vederea construiriiunui cartier de locuinþe, dar ºi aunui centru universitar auto-hton. Nimic însã materializat.Cele douã unitãþi militare rãmânîn administrarea UniversitãþiiPiteºti ºi a unei administrãri in-dolente. Posibil ca aceastã cri-zã a imigranþilor sã cureþe demizerie tomberonul universitarVlãdeºti.

Deputatul liberal Traian Dobrinescu a declarat,recent, la o conferinþã de presã, cã, potrivitunor „zvonuri”, o parte a refugiaþilor care vorajunge în România ar putea fi cazatã la fostaunitate militarã de la Vlãdeºti-Vâlcea. Datãcadou, în 2008, Universitãþii Piteºti, printr-ohotãrâre a Guvernului Tãriceanu, Unitateamilitarã de Vânãtori de Munte de altãdatã aajuns, sub aceastã „preþioasã” administrare, lalimita de jos a degradãrii ºi neglijenþei.

Un tomberonuniversitar din Vâlcea,posibilã casãpentru imigranþi

















6SPECIALde Virgil Dumitrescu

praf în revistele de sub tutelã,pentru ca a doua zi sã arunceîn ei cu mãrgãritare. Dar ºi des-tui duºmani! Care i-au pus încârcã toate pãcatele posibile,chiar ºi din cele imposibile.Naþionalist pânã în mãduvaoaselor. Astãzi, dacã ridici vo-cea în numele þãrii tale, eºticotat ca ireductibil, de dus laospiciu. Dacã nu o faci, eºti,musai, trãdãtor de neam. Câtpe-aci sã ajungã preºedinteleþãrii, dar poporul, bine sfãtuitsã aleagã „rãul cel mai mic”,l-a ales pe Iliescu. S-a luat latrântã cu evrei, cu unguri, cuþigani, convins cã i-a dat gata.Asta l-a întãrit ºi, în noapteade 6 spre 7 septembrie, famili-arizat cu fotbalul încã de pevremea lui Valentin, ºi-a pus îngând sã dribleze moartea. Va-dim rãmâne un imens bazaruman. Poþi procura, dupã po-sibilitãþi, suveniruri de-o zi, darºi colecþii durabile, dat fiind cã,boier pe dinãuntru, ajunsesebiet proletar pe dinafarã. AutVadim, aut nihil. ªi-a îndepãr-tat cu grijã companioni de ideipentru a nu schimba nimicdoctrinar într-un partid ajuns lasenectute înainte de pensie. Asfârºit de gât cu duºmanii di-nãuntru ºi din afarã (povesteveche), dar, ce e mai grav, ºicu o întreagã oaste de cântã-reþi în strunã. Nodul din voceaadmirabilului jurist LucianBolcaº deznoadã, de fapt, undestin.

„Acum eºti captivã la mine/Am vrut sã-þi arãt, draga mea,/Cã nu-mi este fricã de tine:/þi-am pus ºoricioaicã-n cafea”.Aceasta este strofa de final apoemului „Ultima cafea” al luiVadim, scris, aºa cum autorula þinut sã noteze, în „noapteade duminicã spre luni, 6 spre7 septembrie”. Am citit ºi re-citit poemul la timpul cuvenit,pãrându-mi-se ciudat de binearticulat, fluent, o micã biju-terie literarã. Dupã care, la ul-tima strofã am cãzut pe gân-duri. Spre ruºinea-mi de-acum,am zâmbit involuntar: „ªi dacãea, captiva, de care spui cã nuîþi e teamã, ºi bine faci, Vadi-me, schimbã între ele, cu iu-þealã de mânã ºi nebãgarea tade seamã, ceºtile de cafea?...”De fapt, în viaþã fiind, se miº-ca printre îngeri ºi sfinþi, ur-mare a efectului de burtã pecarte, aºa cum se miºca, deparcã ar fi locuit pe aceeaºistradã, printre sutele de scrii-tori români ºi strãini. Printredomnitorii care ne-au marcatfiinþa. Printre figurile emble-matice ale Europei moderne ºiale lumii. Istoria, aprofundatãla Viena, ca bursier Herder, fi-losofia, sociologia, teologia îierau la îndemânã precum pes-carului undiþa. Sub masca luiAlcibiade, a dus pamfletul peculmi stilistice vecine cu lim-bajul licenþios, injuria ºi ata-cul la persoanã. A avut destuiprieteni pe care astãzi îi fãcea

Vadim, ultima cafea

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete ºi

Investigaþii Tel. 0745.848.191Slatina

Mihaela Bobaru


c nexiuni

Publ

icita

te

Serviciul Poliþiei Rutiere (SPR) ºi Serviciul deOrdine Publicã (SOP) din Inspectoratul dePoliþie al Judeþului (IPJ) Vâlcea au organizat, înnoaptea de miercuri spre joi (9/10 septembrie)o acþiune de anvergurã, pe raza mai multorlocalitãþi ale judeþului. Lucrãtorii de la Rutierãau îndeplinit sarcini ºi filtre specifice, iar cei dela SOP s-au împãrþit între acþiuni contra furtuluide combustibil solid (cãrbune ºi lemne). Aufost vizate, în special, zonele Berbeºti-Alunu ºiBãbeni-Lãdeºti. Aceºtia au capturat dintr-unfoc aproape patru tone de cãrbune furat. Zonaminierã din sud-vestul judeþului a devenit, maiales în ultimii ani, raiul hoþilor de cãrbune. Iarpagubele nu sunt deloc mici, ele afectând acumactivitatea CET Govora.

de Criºu Popescu

La plimbarecu farurile stinseºi cu târnãcopuldupã ei

Dintr-un singur tran-sport, cu o camione-tã care tracta o re-morcã de dimensiuni medii,ofiþerii SRP au depistat 3,9tone de lignit sortat, fãrã nici-un fel de document justifica-tiv. Conform spuselor poliþiº-tilor din Berbeºti, asemeneatransporturi sunt foarte dese.De altfel, aceºtia îl cunoºteaubine pe ºofer, care era recidi-vist. ªi ca el sunt atâþia alþii.Pânã sã-l depisteze, echipa-jul SOP a mai oprit pe ºoseamai multe camionete saumaºini cu remorcã. StrãzileBerbeºtiului „colcãie” noap-tea de asemenea transpoarte.Chiar dacã doar unul a fostprins transportând cãrbunefurat, toþi ceilalþi ºoferi opriþide poliþie aveau la ei lopeþi ºitârnãcoape. Iar pe remorcilesau camionetele rabatabile se

vedeau de departe urmele decãrbune. Cu toþii rãspundeau cãsunt la plimbare sau cã vin dela rude. În puterea nopþii, cufarurile stinse ºi dotaþi cu lopeþiºi târnãcoape.

Se furã sute de tonesãptãmânal

Dacã nordul judeþului este unrai al hoþilor de lemne, sud-ves-tul a devenit un „El Dorado”pentru hoþii de cãrbune. ªofe-rul prins cã n-avea documentejustificative pentru cele 3,9 toneera binecunoscut de poliþia dinzonã. Mai fusese prins de câte-va ori, asta conform spuselorpoliþiºtilor din Berbeºti. Aceº-tia n-au ºtiut de acþiunea dirija-tã de la Râmnicu Vâlcea decât

în momentul venirii echipajelorSOP la secþia de Poliþie Ber-beºti. N-au fost anunþaþi, proba-bil, din cauza unor grave bãnu-ieli cum cã unii lucrãtori ar fipe mânã cu hoþii. În orice caz,existã în Berbeºti mulþi cetãþenicare nu prea ºtiu nici de frica ºinici de respectul Poliþiei. Echi-pajul SOP a încercat sã opreas-cã „un papuc” ce gonea pestrãzi. ªoferul n-a oprit, ba chiarºi-a bãgat maºina în curte ºi cumaxim tupeu le-a spus poliþiº-tilor cã dacã nu pleacã, el sunãla 112. Ofiþerului SOP (altfel,deosebit de bine pregãtit) i s-aînchis poarta în nas tocmai cândîncerca sã noteze numerele deînmatriculare ale celorlalte ma-ºini din curte. Toate arãtau ca ºicum ar fi puse la treabã în nopþi


7SPECIAL

SC Pieþe Prest SA, cu sediul înRm.Vâlcea, str. Emil Avrãmescu, nr.3,vã oferã la Moara Goranu - str. Les-pezi, nr.167, Râmnicu Vâlcea, serviciide mãciniº, în vederea obþinerii mãla-iului de consum ºi nutreþuri furajere(porumb/ºtiulete de porumb, grâu, orz,ovãz).

Taxa mãciniº: 0,15 lei/kg.Relaþii la sediul societãþii sau la tele-

fon: 0727/831.987.Program de funcþionare (moara):

Luni - Vineri: 08.00 – 16.00.

SC Pieþe Prest SA cu sediul în Rm.Vâlcea, str.Emil Avrãmescu, nr.3, presteazã servicii profesi-onale de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare lapreþuri avantajoase.

Deþinem certificãri ISO 9001, ISO 14001,OHSAS 18001, Autorizaþie de mediu, Autori-zaþie de prestãri servicii cu produse fitosani-tare, Autorizaþie ASV ºi Notificare DSP.

Vã oferim calitate ºi profesionalism prin per-sonal calificat ºi substanþe însoþite de avize deomologare.

Ne puteþi contacta pentru detalii la sediul so-cietãþii sau la telefon: 0250/732.708, interior 106.

Publ

icita

te

Primãria Ciupercenii NoiCod postal: 207200Tel/Fax: 0251-321002E-Mail: [email protected]

Publ

icita

te

de cãrat cãrbuni. O explicaþiepertinentã a tupeului celui încauzã poate fi gãsitã în atitudi-nea Poliþiei Berbeºti. În repeta-te rânduri, conducerea CETGovora s-a plâns cã furturilemasive de cãrbune au loc ºi dincauza incapacitãþii poliþiei dinzonã. Sau, în parte, a complici-tãþii!

Reducerea rezervei

Razie de amRazie de amRazie de amRazie de amRazie de amploarploarploarploarploareeeee

de cãrbune ºi„sabotaj” dinpartea cetãþenilor

Pentru cântãrirea încãrcã-turii, poliþiºtii din Berbeºti sefolosesc de cântarul Exploa-tãrii Miniere. În noaptea cupricina a fost trezitã o sala-riatã a Exploatãrii, ca sã poa-tã fi folosit cântarul. Totatunci, alþi salariaþi din dome-niul mineritului se plângeaucã nu se va mai putea scoatemult timp cãrbune de la Ber-beºti, fiindcã aria actualã deexploatare este pe cale de afi golitã. Mai este cãrbune laBerbeºti, dar sub limita hi-drostaticã, iar extragerea deacolo ar costa enorm. ªi, deci,n-ar mai fi rentabil. Nu de-

sabotând intenþionat activitatea.Conducerea CET se plânge, pebunã dreptate, iar poliþia sem-neazã procesele-verbale de con-statare.

Echipajele „aubrãzdat” jumãtate dejudeþ. Contravenþii ºidosare penale

Acþiunea nocturnã, între ore-le 01:00 – 05:00, a fost organi-zatã ºi susþinutã de SRP ºi SOPVâlcea. Cei de la rutierã au ac-þionat cu trei echipaje. Unul din-tre ele a parcurs localitãþile ªiri-neasa, Pesceana, Suteºti, Olanuºi Galicea. Altul a acþionat întreRoeºti, Lãdeºti, Diculeºti, Fãu-reºti ºi Valea Mare, iar al treileas-a ocupat de Drãgãºani, Cre-þeni, Guºoieni, Mãdulari,ªuºani, Lungeºti ºi ªtefãneºti.SOP a ieºti în teritoriu cu douãechipaje mixte (de la ordinepublicã ºi de la Biroul pentrucombaterea infracþiunilor silvi-ce): unul între Bãbeni ºi Lãdeºti,iar celãlalt, între Berbeºti ºi Alu-nu. De asemenea, au mai fostorganizate patru puncte fixe La

Culiþã, la fântânã – Lãdeºti,Obislavu – Grãdiºtea, Halta Slã-viteºti – Bãbeni ºi CiºmeauaFermecatã – Tomºani. Lucrãto-rii celor douã servicii de poliþieau tãiat o amendã de 500 de leipe Legea 12/1990, celui care n-avea acte pentru patru tone delignit sortat. Încãrcãtura a fostconfiscatã. S-au constatat cincicontravenþii pe OUG 195 (cir-culaþie rutierã), soldate cuamenzi în cuantum de 840 delei. Conform aceleiaºi ordonan-þe se vor întocmi cinci dosarepenale, dintre care douã pentruconducere fãrã permis, douãpentru refuzul recoltãrii de pro-be ºi una pentru conducere subinfluenþa bãuturilor alcoolice.Cei de la combaterea infracþiu-nilor silvice au constatat ºasecontravenþii (trei la Legea 171/2010 ºi trei la OG 37/2007),dând amenzi în cuantum de18.000 lei. ªapte metri cubi dematerial lemnos au fost confis-caþi.

Maºini fãrã girofarla SOP

O notã proastã pentru IPJ

Vâlcea. SOP a fost dotat, re-cent, cu douã maºini (un Lo-gan nou ºi un Duster) nou.Acestea au luat locul celordouã Logan-uri, cam “obosi-te”, de care se foloseau poli-þiºtii SOP. Doar cã vechilemaºini aveau montate girofa-ruri cu semnal vizual ºi so-nor, aºa cum prevede legea.Noile maºini n-au. Ba chiarDuster-ul nici mãcar inscrip-þionat nu este, spre deosebirede Logan, care este doar in-scripþionat. Dacã cei de laSRP au putut sã-ºi ducã la în-deplinire sarcinile de serviciuuºor, oprind maºinile cu sem-nal sonor ºi vizual, cei de laSOP au avut mai mult de fur-cã. Noaptea, inscripþiile suntgreu sesizabile (la Logan, cala Duster nu este cazul), iarpoliþiºtii trebuie sã se dea josdin maºinã sau sã facã tot fe-lul de “manevre” pe ºoseapentru a atenþiona un ºofer sãopreascã. Conform legislaþieiîn vigoare, poliþia îi semnali-zeazã unui conducãtor auto sãtragã pe dreapta doar cu efec-tele sonore ºi vizuale ale gi-rofarului.

parte de aceastã situaþie delica-tã se aflã ºi cariera de la Alunu.În câþiva ani (nu mulþi), pentrua se putea continua activitateaminierã, va trebui sã fie sacrifi-cat satul Pãtruleºti, iar locuito-rii sã fie mutaþi în altã parte.Ceea ce, la Vâlcea, dupã prece-dentele de la Ocnele Mari, s-adovedit a fi foarte greu. O altãproblemã care îngreuneazã ac-tivitatea þine de negocierea pen-tru perimetrele de exploatare. Îngeneral, se lucreazã pe terenuriprivate, iar Complexul Energe-tic Oltenia (CEO), înainte, darºi CET Govora, dupã preluareacarierelor (martie 2015), trebu-ie sã negocieze cu localnicii.Doar cã negocierile sunt fãcute“cu spatele la zid”, iar reprezen-tanþii CET sunt oarecum obli-gaþi sã suporte condiþiile pro-prietarilor pentru a continuaexploatarea. Astfel, s-a ajuns, dela un membru al familiei anga-jat la CET (plus plata unei sumede bani), în schimbul dreptuluide exploatare, la trei – patrumembri ai familiei. Iar când seîntârzie plata sumelor stabiliteprin convenþii civile, proprieta-rii se comportã de-a dreptul sãl-batic. Opresc cu forþa utilajele,

Berbeºti –Alunu, zonãnãrãvitã în furtulcãrbunelui


















8ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Preºedintele Consiliu-lui Judeþean Dolj, IonPrioteasa, a participat,la începutul acesteisãptãmâni, în comunaPodari, la manifestãri-le ocazionate deînceperea noului anºcolar, prilej cu care asubliniat faptul cãadministraþia doljeanãrãmâne un partenerimplicat al sistemuluieducaþional ºi vacontinua sã susþinãactiv actul de învãþã-mânt.

„Astãzi începe un nou anºcolar, moment pe care îl mar-cheazã, prin evenimente specia-le, toate ºcolile, liceele ºi cole-giile din judeþul nostru. Mi-amdorit sã fiu alãturi de dumnea-voastrã aici, la ªcoala Gimna-zialã Podari, cu atât mai mult cucât, în Dolj, peste jumãtate dinpopulaþie trãieºte, lucreazã ºiînvaþã în mediul rural.

Spun «mediu rural», deºi re-alitatea pe care ne-o prezintãaceastã comunã este aceeaºi pecare o regãsim în localitãþileurbane. Avem, în concluzie,dovada cã astfel de transformãrisunt posibile, cu o administra-þie implicatã, cu un primar gos-podar. Prin ceea ce s-a realizataici, în Podari, s-au conturat toa-

te beneficiile standardelor mo-derne de civilizaþie ºi s-a fãcutun pas însemnat cãtre statutul deoraº, în situaþia în care ºi locui-torii vor dori adoptarea lui. Îndefinitiv, dezideratul este caaºezãrile din jurul Craiovei sãofere aceleaºi condiþii ca oricezonã periurbanã din UniuneaEuropeanã, iar Podari este unadintre cele care se apropie deatingerea acestui obiectiv. Con-siliul Judeþean a fost ºi rãmâneun susþinãtor activ al învãþã-mântului, implicându-se finan-ciar în sprijinirea acestui dome-niu important. Un exemplu înacest sens îl reprezintã Progra-mul «Laptele ºi cornul», produ-se pentru care, doar în acest an,am alocat peste 11 milioane delei. Sperãm ca, din 2016, sã fieidentificatã o altã formulã pen-tru acest demers, astfel încât, învarianta optimã, sã putem ofericopiilor din grãdiniþe ºi din ºco-lile primare ºi gimnaziale omasã caldã. De asemenea, dupãcum procedeazã ºi Primãria co-munei Podari, CJ Dolj încura-jeazã performanþa în educaþie,asigurând încã din anul 2005fonduri pentru premierea elevi-

lor cu rezultate deosebite laolimpiadele ºi concursurile ºco-lare. Continuãm sã sprijinimºcoala doljeanã, dorind sã con-tribuim ºi la crearea cadrului

care sã permitã tuturor elevilordin mediul rural sã acceadã la oformã de învãþãmânt superior.Existã o vârstã pentru toate, iarpentru copiii care de astãzi în-cep cursurile aceasta este vâr-sta la care trebuie sã înveþe, sãacumuleze cunoºtinþe ºi sã be-neficieze de toate condiþiile ne-cesare în acest scop. Vã doresctuturor - elevi ºi pãrinþi, învãþã-tori ºi profesori - succes, puterede muncã ºi cât mai multe re-zultate cu care, la finalul aces-tui an ºcolar, sã vã puteþimândri“, a declarat preºedinte-le Consiliului Judeþean Dolj,Ion Prioteasa.

Primãria, sprijinpentru educaþie

La rândul sãu, primarul co-munei Podari, ConstantinGheorghiþã, a declarat cã loca-litatea pe care o conduce estepe primul loc între comuneledin þarã în ceea ce priveºte atra-gerea de fonduri europene.„Am încã vie în memorie festi-vitatea de deschidere din 2014.A mai trecut, iatã, un an, în de-cursul cãruia s-au materializatnoi proiecte. Aminteam, la dataaceea, câteva dintre realizãriledin Podari, inclusiv în ceea ce

priveºte reþelele de alimentarecu apã ºi de canalizare. Trebu-ie sã ºtiþi cã, recent, ministrulFondurilor Europene, domnulMarius Nica, mi-a adresat feli-citãri pentru cele 11 milioane deeuro accesate în acest scop delocalitatea noastrã ºi care neplaseazã la vârful clasamentu-lui, între comunele din Româ-nia. Aºa cum aþi putut consta-ta, lucrãrile sunt în plinã deru-lare în toate satele aparþinãtoa-re, în Livezi, Gura Vãii, Podari,Braniºte ºi Balta Verde, ºi spe-rãm ca investiþia sã fie finali-zatã pânã în vara anului viitor.Iatã, aºadar, o promisiune carea devenit certitudine. Un altdemers important concretizat încomuna noastrã este construi-rea noului Centru de zi pentrucopii, unul modern ºi completdotat, pe care avem bucuria sã-l putem da în folosinþã astãzi.Vom fi în continuare alãturi dedumneavoastrã, de conducereaºcolii ºi ne preocupãm sã asi-gurãm tot ceea ce este necesarînvãþãmântului în localitate“, aprecizat edilul care a adãugatcã, în noul an ºcolar, în celecinci structuri ale ªcolii Gim-naziale Podari vor învãþa 587de elevi, dintre care 55 au în-ceput, luni, cursurile în clasa I.

Administraþia doljeanã,partener activ alsistemului educaþional


















9SPECIAL

Publ

icita

te

Cu emfazã, este anun-þatã trimiterea acasã aîncã 225 de oameni,faþã de 500 de posibildisponibilizaþi.

de Marielena Popa

O nouã concediere colec-tivã la combinatul Olt-chim Râmnicu Vâlcea,aflat în insolvenþã, trimite aca-sã încã 225 de oameni. Dintreaceºtia, 111 vor fi de la combi-natul din Râmnicu Vâlcea ºi 114salariaþi de la Divizia Petrochi-micã Bradu - Piteºti. Dupã acestnou val de concedieri, la Olt-chim vor rãmâne aproximativ1.900 de salariaþi.

„Rezultatele econo-mice pozitive înre-gistrate de OLTCHIMSA au condus la oreducere a numã-rului de angajaþi”

Printr-un comunicat de presã,administratorul judiciar Romin-solv SPRL ºi BDO BusinessRestructuring SPRL, împreunãcu administratorul special, Bog-dan Stãnescu, ºi conducereasocietãþii, anunþã concedierileîntr-un context în care se dã deînþeles cã dracul putea fi ºi mainegru dacã nu ar fi existat ei sãgândeascã eficientizarea com-paniei: “Acþiunea de disponibi-lizare a personalului exceden-tar face parte din Planul de reor-ganizare aprobat de judecãtorulsindic în data de 22 aprilie a.c.,prin care conducerea societãþiis-a angajat sã implementeze

ªefii Oltchim RâmnicuVâlcea se laudã cu oconcediere colectivã

mãsuri de diminuare a costuri-lor operaþionale fixe cu cca.450.000 euro/lunã, ceea ce im-plicã atât o creºtere a randamen-telor instalaþiilor, cât ºi reduce-rea fondului de salarii. Rezul-tatele economice pozitive înre-gistrate de OLTCHIM SA înprimul semestru, precum ºi in-vestiþiile realizate din surse pro-prii în îmbunãtãþirea eficienþeiinstalaþiilor de producþie, aucondus la o reducere a numãru-lui de angajaþi cu 225 de per-soane, faþã de un numãr de cca.500 de disponibilizaþi estimatiniþial, ceea ce implicã o econo-mie cu cheltuielile salariale lu-nare de 968.000 lei”. Totodatã,comunicatul mai precizeazã cãmajoritatea celor concediaþiprovine din sectorul TESA

Compania promitesalarii restante,salarii compensa-torii ºi primãde vacanþã

Acelaºi comunicat mai anun-þã cum vor fi plãtiþi cei 225 dedisponibilizaþi ºi face referire ºila drepturi ale acestora: “Toþisalariaþii disponibilizaþi vorprimi lunar începând din primalunã dupã disponibilizare sala-riile restante datorate de socie-tate, iar începând din februarie-martie anul viitor vor încasa lu-nar echivalentul unui salariu,dar nu mai mult de salariul me-diu brut la nivel de Oltchim,pânã la epuizarea fondului desalarii compensatorii, maxim12, în funcþie de vechimea înmuncã. De asemenea, angajaþiidisponibilizaþi vor beneficia de

drepturile aferente concediuluide odihnã pentru întreg anul ºide prima de vacanþã”.

Cifrã de afaceriîn creºtere?

Combinatul Oltchim a intrat

nomico-financiare din activita-tea curentã, comparativ cu ace-eaºi perioadã din anii anteriori,înregistrând o cifrã de afaceri de364 milioane lei, în creºtere cu35% faþã de aceeaºi perioadã aanului trecut ºi cu 73% faþã deprimul semestru din 2013.

în insolvenþã în ianuarie 2013ºi, de atunci, a înregistrat cincieºecuri de privatizare. Cel mairecent investitor care ºi-a ma-nifestat interesul pentru compa-nia vâlceanã este firma chinezãJunlun Petroleum CO LTD,care, pe 27 august, ºi-a trimis o

Publ

icita

te

echipã de experþi pe platformachimicã. Conducerea Oltchimsusþine cã în semestrul I 2015,aceastã companie ºi-a îmbunã-tãþit substanþial rezultatele eco-

Perioada analizatã a fostuna pozitivã pentruleu, acesta reuºind sãse aprecieze faþã de principa-lele monede.

Cea mai mare scãdere a cu-noscut-o moneda elveþianã,care a atins un nou minim alultimelor opt luni, de 4,0114lei. Finalul perioadei a adus ouºoarã creºtere a cursului la4,0202 lei.

O medie mai micã, de3,7415 lei, a fost înregistratãîn 14 ianuarie, cu o zi înaintede decizia Bãncii Naþionale aElveþiei de a renunþa la plafo-nul de apreciere de 1,20 franci/euro, ceea ce a determinat cur-sul sã creascã în 23 ianuarie lamaximul istoric de 4,5817 lei.

În ultimele douã luni, se ob-servã o tendinþã evidentã dedepreciere a monedei elveþie-ne faþã de cea europeanã, co-taþiile de pe pieþele internaþio-nale depãºind, prima datã dupãopt luni, pragul de 1,10 franci/euro. La finalul perioadei, eurocreºtea la 1,097 – 1,1050franci, faþã de 1,083 – 1,087franci, la începutul ei.

Scãderea este pusã pe seama

10ECONOMIE


de capital speculativ de pe pie-þele considerate riscante.

Pe de altã parte, o amânarea deciziei Fed ar putea avea caefect scãderea euro sub 4,40lei, ceea ce ar putea provocaintervenþii ale BNR pentru sto-parea aprecierii leului.

Cursul dolarului american ascãzut de la 3,9650 la 3,8961lei, minim al ultimelor trei sãp-tãmâni. La finalul perioadei,cotaþiile din piaþa valutarã aufluctuat între 3,885 ºi 3,905lei.

Perechea euro/dolar a cres-cut de la 1,1147 la 1,1373 do-lari, la finalul perioadei, inves-titorii arãtându-se prudenþiînainte de întâlnirea Fed, da-toritã efectelor pe care le-aavut criza bursierã din Chinape pieþele financiare.

În piaþa la termen de la Si-biu, preþurile futures ale eurocu scadenþa decembrie aufluctuat între 1,1165 ºi 1,1312dolari iar tranzacþiile pentrumartie 2016 au fost efectuatela 1,1205 – 1,1218 dolari.

Analiza cuprindeperioada 8 – 14 septembrie

Publ

icita

te

Primãria BrãdeºtiAdresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 3,Comuna Brãdeºti,Judeþul Dolj

Email: [email protected]@cjdolj.roTel./Fax: 0251.444.206

AudienþePrimar – marþi:orele 14.00-16.00Viceprimar – vineri:orele 14.00-16.00Secretar – joi:orele 14.00-16.00

faptului cã investitorii elve-þieni ºi-ar fi golit conturilealegând piaþa de acþiuni saualte þãri, unde dobânzile suntmult mai atractive.

Aceeaºi evoluþie descen-dentã a avut-o ºi euro, care acoborât de la 4,4261, la înce-putul intervalului, la 4,4159lei, medie care nu a mai fostatinsã din 13 august. Ultimaºedinþã a perioadei a adus ocreºtere a cursului la 4,4170lei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat, ca ºiîn celelalte zile, într-un culoarîngust, de circa un ban,4,4140 – 4,4210 lei.

Evoluþia leului, din urmã-toarele sãptãmâni, va fi influ-enþatã de decizia de politicãmonetarã a Rezervei Federa-le americane, de la jumãtateaacestei sãptãmâni, privinddobânda. În cazul în care vafi hotãrâtã majorarea aceste-ia, prima datã dupã zece ani,dolarul va deveni mult maiatractiv ºi vom asista la ieºiri

Francul elveþiana atins minimul

ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni


ultimelor opt luni

de Criºu Popescu

Începând cu 25 august, di-rector al EM Râmnicu Vâl-cea este Traian Cionicã.

Numit, aºa cum prevede con-tractul colectiv de muncã, într-o primã fazã pe perioadã deter-minatã (trei luni), Cionicã sus-þine cã ar fi normal sã se orga-nizeze concurs. „Vin din com-partimentul control intern, deci,pentru mine, legea este cea maiimportantã. Aºa cã susþin cã tre-buie sã se organizeze un con-curs pentru ocuparea funcþiei pecare o deþin eu acum. Dar astanu cade în sarcina mea, ci a con-ducerii Salrom”, a declarat Cio-nicã. Dupã cele trei luni, cel maiprobabil i se va da „mandat”provizoriu, pe perioadã nedeter-minatã, pânã la organizarea con-cursului. În cazul în care acestava avea loc!

Cionicã, rapoartedespre activitatealui Tãnasie

Demiterea lui Marius Tãnasiedin funcþia de conducere a fostanunþatã, pe surse, încã de la 1martie, odatã cu schimbareaconducerii Salrom. Atunci, fos-tul director general, Aurel Bu-cur, a fost schimbat cu Alexan-dru Duca. Iar Duca ºi Tãnasien-au avut cele mai bune relaþii.În schimb, Duca îl preferã pe

Traian Cionicã, iar numele aces-tuia a început sã fie din ce în cemai vehiculat. Cionicã are 48 deani, iar de aproximativ 30 a lu-crat în EM Râmnicu Vâlcea. Cuo micã excepþie, de trei ani, în-tre 2011 ºi 2014, când a lucratla Bucureºti, în cadrul contro-lului intern central, sub directacomandã a lui Duca. De aici ºirelaþia deosebitã dintre cei doi.Surse din cadrul EM RâmnicuVâlcea indicã faptul cã Cioni-cã, din funcþia de ºef al contro-lului intern, a întocmit niºte ra-poarte care l-au „terminat” peTãnasie. Totuºi, noul directorinfirmã: „Sigur cã am fãcut con-troale ºi rapoarte, cã doar astaîmi era fiºa postului. S-au gãsitniºte nereguli, dar minore. N-au fost de naturã sã ducã la de-miterea fostului director. Acestfapt nu mi se datoreazã mie. În-þeleg cã domnul Tãnasie are niº-te probleme de sãnãtate. De alt-fel, este încã în concediu medi-

Noul director al Exploatãrii Miniere (EM) Râmni-cu Vâlcea este inginerul Traian Cionicã (foto).Fostul director, Marius Tãnasie, este în conti-nuare în concediu medical, fiind numit de cu-rând ºef al departamentului intern de protecþiea muncii. Dupã aproximativ 17 ani, la EM Râm-nicu Vâlcea s-a predat ºtafeta. Noul ºef este unapropiat al directorului general al SocietãþiiNaþionale a Sãrii – Salrom, Alexandru Duca.

cal”, a negat Cionicã.

ªase punctede lucru deschise,trei închise

În prezent, la EM RâmnicuVâlcea lucreazã 542 de salariaþi,la cele ºase puncte de lucru rã-mase deschise: sediul adminis-trativ din Râmnicu Vâlcea, ca-riera de extracþie sare soluþieprin sonde (Ocniþa), cariera desare gemã (Ocnele Mari), carie-ra de calcar de la Bistriþa-Cos-teºti ºi punctul turistic din Sali-na Ocnele Mari. EM RâmnicuVâlcea mai deþine trei puncte delucru, închise din cauze econo-mic: Mina Cataracte – Voinea-sa (extracþie de micã), cea de laVasilatu – Brezoi (feldspat) ºicariera de grafit de la Baia deFier – Gorj. Toate cele trei punc-te au fost închise fiindcã proce-sul de extracþie era mai scumpca valorificarea produselor.

ªeful Salrom ºi-a pusapropiatul director la

Exploatarea Minierã Vâlcea


































11SPECIAL

Eveniment de anvergurãculturalã în Cetatea Bã-niei. În perioada 17-20septembrie, se desfãºoarã, laCraiova, cea de-a III-a ediþie aFestivalului Mondial de Poezie“Mihai Eminescu”. Organiza-tori: Fundaþia Europeanã “Mi-hai Eminescu” ºi Academia In-ternaþionalã “Mihai Eminescu”,în parteneriat cu Primãria Mu-nicipiului Craiova, ConsiliulLocal Craiova, Consiliul Jude-þean Dolj, Biblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi Aristia Aman”.Evenimentul, în subliniereaprof. univ. dr. Ion Deaconescu,preºedintele Academiei Interna-þionale “Mihai Eminescu”, “sedoreºte a fi o manifestare artis-ticã plurivalentã, cãci valorilespirituale ºi morale, precum ºireverberaþia cuvântului poetic,indiferent cãrei limbi îi aparþi-ne, fac parte din patrimoniulumanitãþii ºi avem datoria sã lecunoaºtem, sã le apãrãm ºi sã letransmitem ºi generaþiilor vii-toare”.

Eminescianaîn ediþie craioveanãde lux

Programul Festivalului Mon-dial de Poezie “Mihai Emines-cu”, ediþia 2015, se remarcã prinbogãþie tematicã, inedit ºi rezo-nanþã participativã. Încã în des-chiderea oficialã a manifestãri-lor, la Muzeul de Artã, vom asis-ta la ceremonia de acordare apremiilor anuale ale AcademieiInternaþionale “Mihai Emines-cu”. Va fi apoi rândul OpereiRomâne sã gãzduiascã “Emi-nesciana. Poezie ºi muzicã. Re-cital poetic internaþional”. Mo-mentul în sine, unul cu puterni-ce reverberaþii, se va repeta, adoua zi, la Colegiul Naþional“Fraþii Buzeºti”. Tot vineri, ora10, în sala Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”,va avea loc lansarea, de excep-þie, a “Antologiei poeziei uni-versale de astãzi”, ediþie revã-zutã ºi adãugitã, cât ºi a altorlucrãri de referinþã. Sâmbãtã, 19septembrie, la Opera Românã,se va acorda Marele Premiu alFestivalului Mondial de Poezie“Mihai Eminescu” ºi se va citiApelul poeþilor participanþi pen-tru susþinerea Craiovei la titlulde Capitalã Culturalã Europea-nã în 2021. Un manifest pentrusalvarea culturii de pretutindeni

se va face auzit în încheiereafestivalului.

ANTOLOGIE,ediþia a III-a

Sub auspiciile FestivaluluiMondial de Poezie “Mihai Emi-nescu”, ediþia a III-a, la EdituraRevers a apãrut o cuprinzãtoa-re Antologie, în limbile româ-nã, englezã ºi spaniolã, prefa-þatã de Ion Deaconescu (“Ubipoesia, ubi bene”), coordonato-rul volumului. În peste 360 depagini, sunt trecuþi “prin literã”54 de autori, români ºi strãini,mai ales, reprezentând 208 cre-aþii poetice. Se regãsesc în cu-prinsul antologiei Vilma TapiaAnya (Bolivia), Luca Benassi(Italia), Fatima Zahra Bennis(Maroc), Nicolae Dabija (Repu-blica Moldova), Germain Dro-ogenbroodt (Belgia), EvgheniEvtuºenko (Rusia), ClaudioRodriguez Fer (Spania), SilviaGoteanschii (Republica Moldo-va), Michael Harlow (SUA),Gaetano Longo (Italia), DanteMaffia (Italia), Helmuth A. Nie-

Paginã realizatãde Virgil Dumitrescu

derle (Austria), Iglika Peeva(Bulgaria) º.a. În afara reputa-tului poet, critic literar ºi eseistIon Deaconescu, au mai contri-buit la reuºita antologiei urmã-torii ºase inspiraþi traducãtori:Levent Altintaºoglu, CarolinaBologan, Ozana Lisandra Ioni-cã, Lucian Dindiricã, MariaVeronica Lungu, Daiana AnaMaria Piþicã.

AcademiaInternaþionalã“Mihai Eminescu”.Premii 2015

Premiul pentru poezie: Ulad-zimir Niakliaeu (Belarus); Pre-miul pentru prozã: Slavco Al-mãjan (Serbia); Premiul pentrucriticã literarã: Dante Maffia(Italia); Premiul pentru ºtiinþejuridice: Ludmila Nosova (Ru-sia); Premiul pentru medicinã:Mihai Voiculescu (România);Premiul pentru fizicã: ValeriuCanþer (Republica Moldova);Premiul pentru cercetãri finan-ciar-bancare: Cristi MarcelSpulbãr (România); Premiulpentru prezervarea ºi conserva-rea artei moderne: Radu Varia(România); Premiul pentru pic-turã: Constantin Mihalache(România); Premiul pentru de-sign: Regina Schrecker (Italia);Premiul pentru managementcultural internaþional: CristianBerceanu (România); PremiulOpera Omnia pentru cercetareaºi conservarea civilizaþiei popu-lare: Corneliu Ioan Bucur (Ro-mânia); Premiul Opera Omniapentru medicinã: Andrei Bon-dari (România).

Joi,17 septembrie 2015

• Ora 10,30 (Muzeul de ArtãCraiova)

- Deschiderea oficialã a Fes-tivalul

- Alocuþiuni:• Ion Deaconescu, Preºedin-

te al Academiei Internaþionale„Mihai Eminescu“;

• Lia Olguþa Vasilescu, Pri-mar al municipiului Craiova;

• Ion Prioteasa, Preºedinte alConsiliului Judeþean Dolj;

• Nicolae Sorin Rãducanu -Prefect al Judeþului Dolj.

- Ceremonia de acordare apremiilor anuale ale Acade-miei Internaþionale „MihaiEminescu“

• Ora 17,00 (Opera RomânãCraiova)

- Poezie ºi muzicã. Recitalpoetic internaþional

- Eminesciana

• Ora 20,00- Recepþie oferitã de doam-

na Lia Olguþa Vasilescu, Pri-marul al municipiului Craiova

Vineri,18 septembrie 2015

• Ora10,00 (Biblioteca Jude-þeanã „Alexandru ºi AristiaAman“)

- Lansarea Antologiei poe-ziei universale de astãzi. Edi-þie revãzutã ºi adãugitã

- Lansarea volumelor de po-eme ale lui Ataol Behramoglu- Melancolia timpului; Curge-rea timpului de Germain Dro-ogenbroodt; a Antologiei Emi-nescu în limbi strãine; a Anto-logiei Festivalului, a volumluiPoezia eminescianã ºi roman-þa vãzute de un biolog de Ma-rian Niþã ºi a Monumenta Ro-maniae Historica, coordonatãde Constantin Barbu.

• Ora 11,30Vizitarea Muzeului Olteniei

ºi a Casei Bãniei

• Ora 17,00 (Colegiul Naþi-onal „Fraþii Buzeºti“)

- Recital poetic internaþional

- Colocviu despre poezia deastãzi sub genericul „Poezia,artã muribundã?“

• Ora 20,00 (RestaurantulEpoca)

- Totul e poezie. Banchet demetafore ºi muzicã

Sâmbãtã,19 septembrie 2015

• Ora 9,30Primire la Consiliul Jude-

þean Dolj

• Ora 10,30Vizitarea Parcului „Nicolae

Romanescu“

• Ora 18,00 (Opera RomânãCraiova)

- Muzicã de camerã din re-pertoriul românesc

- Acordarea Marelui Premiual Festivalului Mondial de Po-ezie „Mihai Eminescu“, Edi-þia a III-a

- Apelul poeþilor partici-panþi la Festival pentru susþi-nerea Craiovei la titlul de „Ca-pitalã Culturalã Europeanã în2021“

• Ora 22,00Vizitarea Centrului vechi al

Craiovei- Noaptea poeziei fãrã fron-

tiere

Duminicã,20 septembrie 2015

• Ora 10,00Primire la Primãria Munici-

piului Craiova

• Ora 11,00Vizitarea Muzeului de Artã,

Sala Brâncuºi

• Ora 14,00Vizitarea complexului Brân-

cuºi din Tg. Jiu

• Ora 18,00Hotel Sara- Recital poetic internaþional- Acordarea diplomelor de

participare- Manifestul pentru salvarea

culturii de pretutindeni

ProgramulFestivalului

Prof. univ. dr. Ion Deaconescu, preºedintele Academiei Inter-naþionale “Mihai Eminescu”

Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”Festivalul Mondial dePoezie “Mihai Eminescu”

Ediţia a III-a Ediţia a III-a Ediţia a III-a Ediţia a III-a Ediţia a III-a 111117-20 sep7-20 sep7-20 sep7-20 sep7-20 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111115 5 5 5 5 CrCrCrCrCraioaioaioaioaiovvvvvaaaaa


Publ

icita

te

Publ

icita

te

pag. 12

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Publ

icita

te

Primãria oraºului Cãli-mãneºti deruleazã pro-iectul pe fonduri euro-pene de amenajare a parcurilordin staþiune. Începând cu 1 sep-tembrie, parcul central din Cã-limãneºti, din jurul Pavilionu-lui, dar ºi Parcul Izvoare de laCãciulata, au intrat într-un pro-iect de amenajare ºi recondiþio-nare. Valoarea totalã este de 1,6milioane de lei, iar termenulpânã la care trebuie executatproiectul este 31 decembrie.Licitaþia a fost câºtigatã de ungrup de firme din Râmnicu Vâl-cea. În cadrul proiectului se vorreabilita toate aleile din celedouã parcuri, fântâna artezianãdin Parcul Central ºi cele douãfoiºoare. De asemenea, podulde acces din Parcul Izvoare vafi lãþit cu aproximativ un metru

ºi va fi construit un alt pod, înamonte de cel existent, pestepârâul Cãciulata. Copacii com-promiºi, ajunºi în stare de pu-trefacþie, vor fi tãiaþi, iar cei,,atinºi” vor fi tunºi. Adminis-traþia publicã localã promite cãse va încerca salvarea a cât maimultor copaci, dar ºi plantareaunor puieþi. Cele douã clãdiri,din cele douã parcuri, unde suntcaptate ºi amenajate izvoarelede curã balnearã, sunt concesi-onate SC Cãlimãneºti – Cãciu-lata SA. Dupã finalizarea pro-iectului de modernizare a par-curilor, societatea are obligaþiasã reabiliteze cele douã clãdiri.Proiectul va schimba definitivfaþa staþiunii, pe care o va puneîn valoare foarte bine începândcu primãvara viitoare.

(C.P.)

Parcurile din Cãlimãneºti,reabilitate pe bani

europeni

Comuna Ciupercenii Noi, reprezentatã prinMungiu Gheorghe în calitate de primar, cu se-diul în comuna Ciupercenii Noi, sat Ciuper-cenii Noi, strada Dunãrii, nr. 2, judeþul Dolj,anunþã publicul interesat asupra depunerii so-licitãrii de emitere a acordului de mediu pen-tru proiectul ÎNFIINÞARE ZONÃ TURISTI-CÃ DE AGREMENT ÎN ARIA NATURALÃPROTEJATÃ COMUNA CIUPERCENIINOI, JUDEÞUL DOLJ, propus a fi amplasatîn comuna Ciupercenii Noi, satul CiuperceniiNoi, Tarlaua 196, parcela 1706, judeþul Dolj.

Informaþiile privind proiectul pot fi consul-tate la sediul APM Dolj, str. Petru Rareº, nr.1ºi la sediul Primãriei Ciupercenii Noi, stradaDunãrii, nr. 2, comuna Ciupercenii Noi, jude-þul Dolj, în zilele de luni pânã joi, între orele8.00-16.00, ºi vineri între orele 8.00-14.00.Observaþiile publicului se primesc zilnic la se-diul APM Dolj, str. Petru Rareº, nr.1, Craio-va, Dolj.

Comuna Ciupercenii Noi, reprezentatã prinMungiu Gheorghe în calitate de primar, cu se-diul în comuna Ciupercenii Noi, sat Ciuperce-nii Noi, strada Dunãrii nr 2, judeþul Dolj, anun-þã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiec-tul SPRIJIN PENTRU ECO-TURISMULTRANSFRONTALIER DE-A LUNGUL DU-NÃRII DE JOS PRIN PROMOVAREA, PRO-TECÞIA ªI SOCIALIZAREA HABITATE-LOR IMPORTANTE, în comuna CiuperceniiNoi, judeþul Dolj, propus a fi amplasat în co-muna Ciupercenii Noi, sat Ciupercenii Noi.

Informaþiile privind proiectul pot fi consul-tate la sediu APM Dolj, str. Petru Rareº nr. 1 ºila sediul Primãriei Ciupercenii Noi, strada Du-nãrii nr. 2, comuna Ciupercenii Noi, judeþulDolj, în zilele de luni pânã joi, între orele 8.00-16,00 ºi vineri între orele 8,00-14,00. Observa-þiile publicului se primesc zilnic la sediu APMDolj, str. Petru Rareº, nr.1, Craiova, Dolj.

Publ

icita

te

13ACTUALITATE

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intra-vilan în suprafaþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate înRâmnicu Vâlcea, strada Depozitelor – Râureni. Oferim de ase-menea, spre închiriere, depozite realizate din beton ºi zidãrie dela 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Acces camioane,tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþnegociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada GeneralMagheru nr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului225 zona Traian, bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43.Spaþiile scoase la vânzare sunt constituite din module de 20 mpºi au preþul de vânzare 15.000 euro la cheie sau 12.000 euroneamenajate. Pentru relaþii suplimentare, eventual vizitare, ceiinteresaþi pot solicita informaþii direct la sediul Socom SA sautelefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.


Tarif bilet pentru o cãlãtorie: tonetã – 2,00 lei în mijlocul de transport – 2,50 lei

Bilet vândut de taxator – 2,00 leiTraseu exterior (Iºalniþa) – 3,00 lei

Abonament unic pe toate liniile – o lunã – 65 leiAbonament unic pe toate liniile – 15 zile – 34 leiAbonament unic pe toate liniile – 7 zile – 18 leiAbonament o zi toate traseele – 6 leiAbonament nenominalizat pe toate liniile – 110 leiAbonament pentru pensionari cu pensia

pânã în 1.000 lei – GRATUITAbonament pentru pensionarii

care au vârsta peste 70 ani – GRATUITAbonament pentru pensionari

cu pensia peste 1.000 lei – 50% reducereAbonament special persoane

cu handicap + nevãzãtori – GRATUITAbonament cu preþ redus:- abonament pentru elevi – 50% reducere – 32,5 leiabonament pentru studenþi – 50% reducere – 32,5 lei

Publ

icita

te

Duminicã, 13 septem-brie 2015, ÎPS Pãrin-te Varsanufie, Arhi-episcopul Râmnicului, a în-tregit bucuria credincioºilordin Parohia Poiana, Protoie-ria Cãlimãneºti, poposind înmijlocul lor, împreunã cu unsobor de preoþi ºi diaconi.Înaltpreasfinþia Sa a sãvârºitslujba de târnosire a noii bi-serici din satul Poiana, comu-na Periºani, judeþul Vâlcea,dupã care a slujit Sfânta Li-turghie. Credincioºii s-auadunat în numãr însemnat laslujba de sfinþire. În semn dedragoste faþã de Dumnezeuºi neamul românesc, mulþitineri din parohie au îmbrã-cat portul tradiþional, contri-buind astfel la dãinuirea spe-cificului nostru naþional, careinspirã cuminþenie, curãþie ºibunã cuviinþã. La acest ceasde mare sãrbãtoare pentruParohia Poiana, în mijloculcredincioºilor au poposit ºitrei reprezentanþi ai autoritã-

þilor locale ºi judeþene, precumdomnul Ion Sandu, primarul co-munei Periºani, domnul FlorinEpure, directorul Direcþiei pen-tru Culturã Vâlcea, ºi domnuldeputat Cristian Buican, toþi treiprimind din partea Înaltprea-sfinþitului Pãrinte VarsanufieDiploma de vrednicie „SfântulIoan Gurã de Aur”, pentru os-tenelile depuse în vederea du-cerii la bun sfârºit a lucrãrilorde construcþie ºi împodobire anoii biserici. Un merit deosebitîn construirea ºi finalizarea lu-crãrilor de înfrumuseþare a nou-lui locaº parohial îi revine dom-nului Ion Sandu, primarul co-munei Periºani. „În sfârºit, acrãpat ceasul. În urmã cu optani, am fãcut prima propunereenoriaºilor din Parohia Poiana,sã purcedem la construirea uneibiserici noi, deoarece cea vechenu mai corespundea cerinþelorzilelor noastre. Timp de trei anis-au schimbat cinci propuneride amplasament, s-au efectuattot atâtea studii geo ºi topo, dar

degeaba. Biserica nouã tot nupãrea sã-ºi gãseascã locul ºiabia în anul 2009, când am sta-bilit amplasarea acesteia în cur-tea bisericii, lângã cea veche,ºi sã poarte acelaºi hram, s-areuºit demararea lucrãrilor. Bi-serica Sfinþii Împãraþi Constan-tin ºi Elena a fost construitã înperioada anilor 2009-2015. Nueste una foarte mare, dar e su-

ficientã pentru enoriaºii celortrei sate, Poiana, Pripoare ºiSurdoiu. Dispune de încãlziretermicã cu reþea montatã înpardosealã. Este singura bise-ricã din nordul judeþului Vâl-cea care deþine spaþiu în sub-sol pe toatã suprafaþa construc-þiei, în care s-a amenajat deja osalã de mese ce poate fi folosi-tã ºi pentru ºedinþe parohiale

sau obºteºti”, a spus domnulIon Sandu, primarul comu-nei Periºani. Biserica dinParohia Poiana, închinatãSfinþilor Împãraþi Constantinºi Elena ºi Sfântului Dioni-sie Exigul, îºi aºteaptã eno-riaºii ºi închinãtorii în hainãnouã, precum se cuvine ori-cãrui locaº de rugãciune în-chinat lui Dumnezeu.

ÎPS Pãrinte Varsanufie a sfinþit BisericaSfântul Dionisie Exiguul din Periºani


















14DEZVÃLUIRI

de Lucian Pretorian

Pauza prilejuitã de me-ciurile echipei naþio-nale ar fi trebuit sãaducã pentru CSU Craiova li-niºtea necesarã pregãtirii re-virimentului mult aºteptat,dar, cum la noi, oltenii, nimicnu este atât de simplu, sãptã-mâna debuteazã cu o demisieºoc a lui Sorin Cârþu. Surprin-zãtor, aceastã demisie veneala o zi dupã ce tehnicianuloltean prefaþase urmãtoareledouã meciuri, nelãsând nici-un moment sã se înþeleagãdecizia ce urma sã vinã. Mis-terul urma sã fie desluºit deacelaºi inconfundabil SorinCârþu, care a lãmurit motive-le demisiei declarând cã a an-trenat o echipã fãcutã de al-þii, iar toate propunerile fãcu-te de el ºi de Emil Sãndoi(Boldrin, Wellington, Ham-roun) au fost respinse fie înbaza unor caracterizãri hilareale pseudoantrenorului ErikLincar, fie ºi din pricina unorpresupuse probleme medica-le.

Dar, cum timpul nu seopreºte în loc, CSU s-a depla-sat la Ovidiu pentru meciulcontând pentru Cupa Ligii, încompania gãºtii nebune a luiGicã Hagi. Un meci care sedorea un test pentru jucãtoriice au evoluat mai puþin, unmeci pe care ambele comba-tante îl doreau terminat dupãcele 90 de minute regulamen-tare. Deoarece socoteala deacasã nu se potriveºte cu ceadin târg, meciul a avut nu doarprelungiri, ci ºi un ºir inter-minabil de lovituri de la 11 m.

Prima reprizã a adus un jocanost, de tatonare, animatã fi-ind doar de Bancu (min. 9),care ºuteazã din careu puþinpeste ºi de Benzar (min. 21)care executã o loviturã liberãde la 30 m, dar Straton se în-tinde ºi reþine. Mitanul se-cund curge sub acelaºi semnde echilibru, singura ocazierealã este cea a lui Ivan (min.75), care preia spectaculosîntre trei adversari, dar ºutulacestuia de la 6 m este respinsde Albuþ. Prelungirile nu aducnimic nou, ci doar pun faþã înfaþã douã echipe ce nu suntdispuse sã riºte nimic, iar sin-gurul lucru pe care îl aºteap-tã este loteria loviturilor dedepartajare.

Prima serie de 5 lovituri dela 11 m se terminã cu scorulde 4-4, pentru Viitorul ratândCasap, iar pentru CSU Ferfe-lea. Ambele echipe marchea-zã pânã la scorul de 8-8, aco-lo unde Straton ghiceºte exe-cuþia lui Ganea ºi îi oferã po-

sã ºtiu exact cât am, cã nici nuaveam contor în curte. L-amavut pânã sã preia CEZ, apoi l-au mutat pe stâlpul din curteaunui vecin. Imobilul de la Voi-neasa a funcþionat, o perioadã,ca pensiune. Plãteam 4 milioa-ne (lei vechi n.r.) lunar. Acumnu mai este pensiune ºi plãtimºi 11 milioane lunar. Am fãcutproba cu salariaþi ai CEZ, sco-þând orice consumator de ener-gie electricã din prizã. Cu toateastea, contorul mi se învârtea”,a mai spus Deaconeasa. Vine-rea trecutã, o echipã a CEZ adebranºat fosta pensiune din

Voineasa în baza a trei facturineplãtite, în cuantum de 5.200de lei. Cu toate acestea, Deaco-neasa susþine cã este o eroare aCEZ, demonstrând cu docu-mente bancare cã a plãtit factu-rile. În replicã, CEZ susþine cãa fãcut tot ce era legal înaintede debranºare ºi cã aceasta afost întemeiatã. Totuºi, luni, 14septembrie, imobilul a fost ra-cordat la curent electric. Darpânã atunci, cine plãteºte pagu-bele survenite în urma opririifrigiderelor sau lãzilor frigori-fice?!

Luni, 21 septembrie, ora17:00, în sala de confe-rinþe a Bibliotecii Jude-þene Antim Ivireanul, din Râm-nicu Vâlcea, Asociaþia Cadre-lor Militare în Rezervã ºi înRetragere (ACMRR) din Ser-viciul de Informaþii Externe(SIE), organizeazã o searã spe-

cialã. Generalul de Br. (r), prof.Petru Negiu, preºedinteleACMRR SIE, colonelul (r) Ale-xandru Omeag, vicepreºedinte-le ACMRR SIE ºi generalul debr. (r) dr. Ioan Popa, redactorul-ºef al revistei Periscop, invitã lao discuþie despre istorie ºi ser-vicii secrete. Cu aceastã ocazie,

va fi lansatã revista Perisc

în pagina 9 Maria TãnaseMaria Tãnase · 2015. 9. 15. · rul general Stelian Tãnase îºi mai...

Documents

Transcript of în pagina 9 Maria TãnaseMaria Tãnase · 2015. 9. 15. · rul general Stelian Tãnase îºi mai...